Instituții Financiare Europene

Ministerul Educației ,Culturii și Cercetării Republicii Moldova
Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea :” Construcții , Geodezie și Cadastru”
Departamentul Inginerie, Drept, și
Evaluarea Imobilului
Lucrare de verificare
La disciplina: Dreptul Uniunii Europene
Tema: Instituțiile financiare UE
A elaborat : st. gr. DP-1707, Stanciu Alexandrina

A verificat : dr.,conf.univ.,Ursu Viorica
Chișinău 2019
Cuprins:
Capitolul I. Banca Central Europeana (B.C.E.).........................................................................3
1.1 Constituirea și componența B.C.E.........................................................................................3
1.2 Organizarea și funcționarea B.C.E.........................................................................................6
1.2.1 Consiliul guvernatorilor..................................................................................................6
1.2.2 Comitetul executiv..........................................................................................................9
1.2.3 Consiliul general...........................................................................................................11
1.3 Atribuțiile și funcțiile B.C.E................................................................................................12
Capitolul II. Banca Europeană de Investiţii (B.E.I.)................................................................15
2.1 Constituire și componentă B.E.I..........................................................................................15
2.2 Organizarea și funcționarea B.E.I........................................................................................17
2.2.1 Consiliul guvernatorilor................................................................................................17
2.2.2 Consiliul de administrare..............................................................................................18
2.2.3 Comitetul director.........................................................................................................19
2.3 Atribuțiile B.E.I...................................................................................................................21
Bibliografie:..................................................................................................................................23
2
Capitolul I. Banca Central Europeana (B.C.E.)
1.1 Constituirea și componența B.C.E.
Banca Centrală Europeană a fost înființată la data de 1 iunie 1998 ca urmare a Tratatului de
la Amsterdam, devenind banca centrală independentă responsabilă de moneda unică europeană
(euro), care a fost lansată în luna ianuarie 1999. În luna mai 1998, Consiliul European a adoptat
una dintre deciziile cele mai importante din istoria integrării europene. Liderii UE au hotărât că
11 state membre îndeplineau condițiile pentru adoptarea euro. Acest eveniment istoric își are
originea în semnarea, în anul 1992, a Tratatului de la Maastricht, prin care a fost definit cadrul
instituțional al Sistemul European al Băncilor Centrale.1
Primul pas a fost făcut în 1972, odată cu crearea așa-numitului „șarpe monetar”, care avea
drept scop stabilizarea cursurilor de schimb pentru mai multe monede europene, dar care a
devenit curând victima unor noi tulburări monetare și a recesiunii internaționale care a urmat
primei crize petroliere din anul 1973. După ce mai multe monede au aderat la acest sistem sau l-
au părăsit, „șarpele” se limita în 1977 la „zona mărcii germane”, formată din Germania, țările din
Benelux și Danemarca. Consiliul European a încredințat unui comitet de experți, prezidat
de Jacques Delors, mandatul de a formula propuneri pentru posibilitatea realizării uniunii
economice și monetare europene. Rezultatul a fost Raportul Delors, care a condus la
conturarea Tratatului de la Maastricht, semnat de șefii de stat și de guvern ai statelor membre ale
UE în anul 1992 și ratificat de toate țările Uniunii Europene până în anul 1993. Acest Tratat a
stat la baza introducerii, după aproximativ 10 ani, a monedei euro. Institutul Monetar
European (IME), înființat în anul 1994, a demarat pregătirea cadrului de reglementare,
organizatoric și logistic necesar noului sistem supranațional al băncilor centrale, esențial pentru
crearea Băncii Centrale Europene și a Sistemului European al Băncilor Centrale, pentru
îndeplinirea sarcinilor acestora și pentru introducerea noii monede unice. 2 Mai tîrziu Tratatul de
la Lisabona ridică la rang de instituție Banca Central Europeană. 3 Emisia monetară propriu-zisă,
adică punerea în circulaţie a bancnotelor a început la 01.ianuarie 2002. Din 01.07.2002 în 12
state europene euro a devenit singura monedă aflată în circulaţie, existând posibilitatea
preschimbării bancnotelor vechi până în 2010.4
Conform art. 282, Banca Centrală Europeană și băncile centrale naționale constituie
Sistemul European al Băncilor Centrale („SEBC”). Banca Centrală Europeană și băncile centrale
naționale ale statelor membre a căror monedă este euro, care constituie Eurosistemul, conduc
politica monetară a Uniunii. Banca Centrală Europeană are personalitate juridică. Aceasta este
1
http://www.ecb.int/pub/pdf/other/a10aaniversareabce200806ro.pdf
2
https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Central%C4%83_European%C4%83
3
Cucerescu Vasile,Note de curs Dreptul Instituțional European, Chișinău 2013, pag.130
4
Gyula Fabian, Drept instituional comunitar, Sfera juridică, Cluj-napoca 2004, pag.199
3
singura abilitată să autorizeze emisiunea de monedă euro. Aceasta este independentă în
exercitarea competențelor și în administrarea finanțelor sale. Instituțiile, organele, oficiile și
agențiile Uniunii, precum și guvernele statelor membre, respectă această independență.5
Banca Centrală Europeană este o instituţie financiară investită cu putere de reglementări şi
decizie în cadrul sistemului financiar comunitar, având o personalitate juridică proprie şi se
bucură în statele membre de capacitatea juridică cea mai largă recunoscută persoanelor juridice
de legislaţia naţională. Banca dispune de propriul său personal, al cărui regim juridic este stabilit
de Consiliului guvernelor, la propunerea Comitetului derector, normele juridice aplicabile
personalului B.C.E. fiind cuprinse în statutul Băncii.6
BCE are dreptul exclusiv să autorizeze emisiunea bancnotelor în Comunitate. BCE și
băncile centrale naționale pot emite asemenea bancnote. Bancnotele emise de BCE și de băncile
centrale naționale sînt singurele mijloace de plată legale în interiorul Comunității. 7 Statele
membre pot emite monedă metalică euro, sub rezerva aprobării de către Banca Centrală
Europeană a volumului emisiunii. Consiliul, la propunerea Comisiei și după consultarea
Parlamentului European și a Băncii Centrale Europene, poate adopta măsuri de armonizare a
valorilor unitare și a specificațiilor tehnice ale tuturor monedelor metalice destinate punerii în
circulație, în măsura în care acest lucru este necesar pentru asigurarea bunei lor circulații în
Uniune.8
Conform art, 127 BCE este consultată:
— cu privire la orice act al Uniunii propus în domeniile care sunt de competența sa;
— de autoritățile naționale cu privire la orice proiect de reglementare în domeniile care
sunt de competența sa, dar în limitele și în condițiile stabilite de Consiliu, în conformitate cu
procedura prevăzută la articolul 129 alineatul (4).
În domeniile care sunt de competența sa, BCE poate prezenta avize instituțiilor, organelor,
oficiilor și agențiilor Uniunii sau autorităților naționale.9
În îndeplinirea sarcinilor Sistemului European al Băncilor Centrale, Banca Centrală
Europeană, asistată de băncile centrale naţionale, solicită informaţiile necesare, fie de la
autorităţile naţionale competente, fie, direct, de la agenţii economici. în acest scop, Banca
cooperează cu instituţiile şi organele comunitare, precum şi cu autorităţile competente ale
statelor membre sau ale statelor terţe şi cu organizaţiile internaţionale. Atunci când este necesar,
B.C.E. este autorizată să participe la armonizarea regulilor şi a practicilor privind strângerea,
5
Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene , OJ C 326, 26.10.2012
6
Diaconu Nicoleta, Sistemul instituțiilor Uniuni europene, Lumina Lex, București 2001, pag. 161
7
Tratatul de instituire a Comunității Europene din 25.03.1957
8
9
4
prelucrarea şi difuzarea datelor statistice din domeniile care ţin de competenţa sa.10
În exercitarea competenţelor, Banca Centrală Europeană nu poate solicita sau accepta
instrucţiuni din partea instituţiilor sau a organelor comunitare, a guvernelor statelor membre sau
a oricăror alte organisme.11 Instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și guvernele
statelor membre se angajează să respecte acest principiu și să nu încerce să influențeze membrii
organelor de decizie ale Băncii Centrale Europene sau ale băncilor centrale naționale în
îndeplinirea misiunii lor.12
Pentru îndeplinirea misiunilor încredințate SEBC, în conformitate cu tratatele și în
condițiile stabilite de Statutul SEBC și al BCE, Banca Centrală Europeană adoptă:
— regulamente, în măsura necesară îndeplinirii misiunilor definite la articolul 3.1 prima
liniuță, la articolele 19.1, 22 sau 25.2 din Statutul SEBC și al BCE, precum și în cazurile
prevăzute de actele Consiliului menționate la articolul 129 alineatul (4);
— deciziile necesare îndeplinirii misiunilor încredințate SEBC în conformitate cu tratatele
și cu Statutul SEBC și al BCE;
— recomandări și avize.
Banca Centrală Europeană poate decide publicarea deciziilor, recomandărilor și avizelor
sale. În limitele și în condițiile stabilite de Consiliu, în conformitate cu procedura menționată la
articolul 41 din statut, BCE este abilitată să impună întreprinderilor amenzi și penalități cu titlu
cominatoriu, în cazul neîndeplinirii obligațiilor care rezultă din regulamentele și deciziile sale.13
Litigiile dintre B.C.E. şi angajaţii săi sunt soluţionate de Curtea de Justiţie, în limitele şi
condiţiile prevăzute de regimul care le este aplicabil. Prin derogare de la dispozițiile celui de-al
doilea paragraf, Banca Centrală Europeană trebuie să repare, în conformitate cu principiile
generale comune ordinilor juridice ale statelor membre, prejudiciile cauzate de aceasta sau de
agenții săi în exercitarea funcțiilor lor.14 Având în vedere importanţa şi specificitatea domeniului
de activitate, membrii organelor de decizie şi personalul B.C.E. şi al băncilor naţionale sunt
obligaţi să nu divulge informaţiile care sunt sub incidenţa secretului profesional chiar şi după în-
cetarea exercitării funcţiilor lor, fără a se preciza un termen. Persoanele cu drept de semnătură
care angajează B.C.E. din punct de vedere juridic faţă de terţi sunt preşedintele sau doi membri
ai Comitetului director, ori doi membri ai personalului său, autorizaţi de preşedinte să semneze
în numele Băncii.15
BCE se bucură pe teritoriul statelor membre de privilegiile și imunitățile necesare
10
Fuerea Augustin, Instituțiile Uniuni Europene, Universul juridic, București 2002, pag. 161
11
12
13
Protocolul (nr. 4) privind statutul sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, C
326/230, 26.10.2012
14
15
5
îndeplinirii misiunilor sale, în condițiile stabilite de Protocolul privind privilegiile și imunitățile
Uniunii Europene.16
Ca instituţie financiară, B.C.E. este dotată cu capital precum şi cu resurse proprii.
Capitalul B.C.E., devenit operaţional de la constituirea sa se ridică la 5 miliarde EURO,
putând fi mărit prin decizia Consiliului guvernatorilor luată cu majoritate calificată.17
Băncile centrale naţionale sunt singurele autorizate să subscrie şi să deţină capitalul
B.C.E. Subscrierea capitalului se realizează conform grilei de repartiţie. Grila de repartiție
pentru subscrierea capitalului BCE, stabilită pentru prima dată în 1998 cu ocazia instituirii
SEBC, se determină prin atribuirea unei ponderi în această grilă fiecărei bănci centrale
naționale, egală cu suma a:
— 50 % din cota pe care statul membru respectiv o deține în cadrul populației Uniunii
în penultimul an dinaintea înființării SEBC;
— 50 % din cota pe care statul membru respectiv o deține din produsul intern brut al
Uniunii la prețurile pieței, așa cum a fost înregistrat pe durata ultimilor cinci ani care au
precedat penultimul an dinaintea înființării SEBC;18
În afara acestui capital, băncile centrale naţionale vor pune la dispoziţia B.C.E. rezerve
valutare, (altele decât monedele statelor membre) ECU, poziţii de rezervă la F.M.I. şi
Drepturi Speciale de Tragere, în valoare de până la 50 miliarde ECU, în echivalent
contribuţia fiecărei bănci centrale naţionale fund stabilită proporţional cu partea sa din
capitalul subscris la B.C.E.19
1.2 Organizarea și funcționarea B.C.E.

Sediul B.C.E. a fost stabilit la Frankfurt am Main. Actualul președinte al BCE este Mario
Draghi. BCE colaborează cu băncile centrale din toate cele 28 de state membre ale Uniunii
Europene.20
Structura organizatorică a B.C.E. este tripartită, în cadrul acesteia desfaşurându-şi
activitatea următoarele organe.
- Consiliul guvernatorilor (organ de direcţie);
- Comitetul director (organ de administraţie);
- Consiliul general (organ de execuţie).21
1.2.1 Consiliul guvernatorilor reuneşte conducători B.C.E. (preşedintele, vicepreşedintele
16
326/230, 26.10.2012
17
Marcu Viorel, Diaconu Nicoleta, Drept comunitar general, Lumina Lex, București 2002, pag. 206
18
326/230, 26.10.2012
19
Marcu Viorel, Diaconu Nicoleta, Drept comunitar general, Lumina Lex, București 2002, pag. 206
20
https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Central%C4%83_European%C4%83#Organizare
21
6
şi patru membru), precum şi guvernatorii băncilor centrale naţionale, întrunindu-se de cel puţin
10 ori pe an. Reuniunile sale sunt confidenţiale, deciziile fiind adoptate, de regulă, cu majoritatea
simplă a membrilor prezenţi.22 Reuniunile Consiliului au loc, de regulă, de două ori pe lună. În
prima reuniune se evaluează situația economică și monetară și iau decizii în domeniul politicii
monetare a Uniunii, iar în cea dea doua reuniune se analizează probleme legate de alte atribuții și
responsabilități a BCE și Eurosistemul.23
Consiliul guvernatorilor adoptă orientările şi ia dispoziţiile necesare îndeplinirii sarcinilor
încredinţate S.E.B.C. prin tratat, stabileşte politica monetară a Comunităţii, obiectivele monetare
intermediare, ratele directoare ale dobânzilor şi structura rezervelor în cadrul S.E.B.C. Consiliul
guvernatorilor este singurul abilitat să autorizeze emisiunea de bancnote în cadrul Comunităţii,
B.C.E. şi băncile naţionale centrale putând emite asemenea bancnote, care sunt singurele
mijloace de plată legale în interiorul Comunităţii. Consiliul guvernatorilor adoptă regulamentul
interior prin care se determină organizarea internă a B.C.E. şi a organelor sale de decizie.24
Fiecare membru al Consiliului dispune de un vot, iar deciziile se iau cu majoritate simplă,
cu excepţia dispoziţiilor contrare conţinute de Statutul B.C.E., votul preşedintelui este
preponderent. Consiliul guvernatorilor se întruneşte de cel puţin zece ori pe an.25
Pentru a vota, Consiliul guvernatorilor trebuie să întrunească un cvorum de două treimi din
membrii săi. În cazul în care cvorumul nu este întrunit, președintele poate convoca o reuniune
extraordinară în cadrul căreia deciziile pot fi luate indiferent de cvorumul întrunit. Consiliul
guvernatorilor procedează la vot la cererea președintelui. De asemenea, președintele inițiază
procedura de vot la cererea oricărui membru al Consiliului guvernatorilor.26
Începând cu data de la care numărul membrilor Consiliului guvernatorilor depășește
douăzeci și unu, fiecare membru al Comitetului executiv dispune de un vot, iar numărul
guvernatorilor cu drept de vot este de cincisprezece. 27 Aceste drepturi de voturi se repartizează și
se exercită prin rotație după cum urmează:
— începând cu data de la care numărul guvernatorilor depășește cincisprezece și până când
acesta ajunge la douăzeci și doi, guvernatorii sunt repartizați în două grupuri, conform unui
clasament în funcție de mărimea cotei deținute de statul membru căruia îi aparține banca centrală
națională din produsul intern brut total la prețul pieței și din bilanțul agregat total al instituțiilor
financiare monetare ale statelor membre a căror monedă este euro. Cotelor din produsul intern
brut total la prețul pieței și din bilanțul agregat total al instituțiilor financiare monetare le sunt
22
23
Cotea Felician, Drept Comunitar European, Wolters Kluwer, România, pag.405
24
Marcu Viorel, Diaconu Nicoleta, Drept comunitar general, Lumina Lex, București 2002, pag.206
25
26
DECIZIA BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 19 februarie 2004 de adoptare a Regulamentului de procedură
al Băncii Centrale Europene (BCE/2004/2)
27
Revenco Beatricia, Osmochescu Eugen, Iulian Rusu, Dreptul UE, Chișinău 2010, pag.76
7
atribuite ponderi de 5/6 și, respectiv, de 1/6. Primul grup este format din cinci guvernatori, iar cel
de-al doilea din restul guvernatorilor. Frecvența exercitării drepturilor de vot ale guvernatorilor
din primul grup nu este mai mică decât cea a exercitării drepturilor de vot ale guvernatorilor din
cel de-al doilea grup. Sub rezerva tezei anterioare, primului grup i se atribuie patru voturi, iar
celui de-al doilea i se atribuie unsprezece voturi;
— începând cu data la care numărul guvernatorilor ajunge la douăzeci și doi, guvernatorii
sunt repartizați în trei grupuri, în funcție de un clasament care se bazează pe criteriile menționate
anterior. Primul grup este format din cinci guvernatori și i se atribuie patru voturi. Al doilea grup
este format din jumătate din numărul total al guvernatorilor, orice fracțiune fiind rotunjită în sus
până la numărul întreg cel mai apropiat și i se atribuie opt voturi. Al treilea grup este format din
ceilalți guvernatori și i se atribuie trei voturi;
— în cadrul fiecărui grup, guvernatorii dispun de dreptul de vot pentru perioade egale de
timp;
— pentru calcularea cotelor din produsul intern brut total la prețul pieței, se aplică articolul
29.2. Bilanțul agregat total al instituțiilor financiare monetare se calculează în conformitate cu
cadrul statistic aplicabil în Uniune la data efectuării calculului;
— de fiecare dată când produsul intern brut total la prețul pieței se ajustează în
conformitate cu articolul 29.3, sau de fiecare dată când numărul guvernatorilor crește, mărimea
și/sau structura grupurilor se adaptează în conformitate cu principiile menționate anterior;
— Consiliul guvernatorilor, hotărând cu o majoritate de două treimi din numărul total al
membrilor săi, cu sau fără drept de vot, ia toate măsurile necesare pentru punerea în aplicare a
principiilor menționate anterior și poate decide amânarea utilizării sistemului de rotație până la
data la care numărul de guvernatori depășește optsprezece.28
În dreptul atribuțiilor principale al Consiliului guvernatorilor se înscriu: adoptarea
orientărilor și luarea deciziilor necesare pentru asigurarea îndeplinirii atribuțiilor încredințate
Eurosistemului; elaborarea politicii monetare a zonei euro (decizii privind obiectivele de politică
monetară, ratele dobânzilor de referință, furnizarea de rezerve Eurosistemului și stabilirea
orientărilor pentru implimentarea deciziilor respective).29
Consiliul guvernatorilor înființează și desființează comitete. Acestea asistă organele de
decizie ale BCE în îndeplinirea sarcinilor lor și prezintă rapoarte Consiliului guvernatorilor prin
intermediul Comitetului executiv. Consiliul guvernatorilor poate decide înființarea unor comitete
ad-hoc cu sarcini consultative precise. Consiliul guvernatorilor adoptă conturile anuale ale BCE
în primul trimestru al exercițiului financiar următor. Raportul auditorului extern este prezentat
28
326/230, 26.10.2012
29
Cotea Felician, Drept Comunitar European, Wolters Kluwer, România, pag.405
8
Consiliului guvernatorilor înainte de adoptarea conturilor anuale.
Consiliul guvernatorilor poate delega competențele sale normative către Comitetul
executiv în scopul punerii în aplicare a regulamentelor și orientărilor sale. Regulamentul sau
orientarea în cauză precizează chestiunile care fac obiectul punerii în aplicare, precum și limitele
și sfera competențelor delegate.30 Astfel. Consiliul guvernatorilor defineşte politica monetară a
Uniunii, inclusiv, daca este cazul, deciziile privind obiectivele mon intermediare. ratele
dobânzilor de referinţă şi constituirea rezervelor în cadrul SEBC stabileşte orientările necesare
aplicarii lor.31
Prin instituirea unui Comitet de etică al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor
urmărește să consolideze normele de etică deja existente și să îmbunătățească guvernanța
corporativă la nivelul Băncii Centrale Europene (BCE), al Sistemului European al Băncilor
Centrale (SEBC), al Eurosistemului și al Mecanismului unic de supraveghere (MUS). Comitetul
de etică prezintă anual Consiliului guvernatorilor un raport cu privire la activitatea sa. 32
Conform art. 12 consiliul guvernatorilor adoptă orientările și ia deciziile necesare pentru
îndeplinirea misiunilor încredințate SEBC prin tratate și prin prezentul statut. Consiliul
guvernatorilor definește politica monetară a Uniunii, inclusiv, dacă este cazul, deciziile privind
obiectivele monetare intermediare, ratele dobânzilor de referință și constituirea rezervelor în
cadrul SEBC, și stabilește orientările necesare aplicării lor.33
1.2.2 Comitetul executiv este constituit din președinte, un vicepreședinte și alți patru
membri. Președintele, vicepreședintele și ceilalți membri ai Comitetului executiv sunt numiți de
Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, la recomandarea Consiliului și după
consultarea Parlamentului European și a Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene,
dintre persoane a căror autoritate și experiență profesională în domeniul monetar sau bancar sunt
recunoscute. Mandatul acestora este pe termen de opt ani și nu poate fi reînnoit. 34 Nici un
membru al Comitetului director nu poate exercita altă profesie, remunerată sau nu, în timpul
exercitării funcţiilor sale.35
Numai resortisanții statelor membre pot fi membri ai Comitetului executiv. Condițiile de
angajare a membrilor Comitetului executiv, în special salariile, pensiile și alte prestații de
asigurări sociale fac obiectul contractelor încheiate cu BCE și se stabilesc de Consiliul
guvernatorilor la propunerea unui comitet format din trei membri numiți de Consiliul
30
DECIZIA BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 19 februarie 2004 de adoptare a Regulamentului de procedură
al Băncii Centrale Europene (BCE/2004/2)
31
Vătăman Dan, Instituțiile Uniuni Europene, Universul juridic, București 2011, pag.166
32
Decizia (UE) 2015/433 a BCE din 17 decembrie 2014 privind instituirea unui Comitet de etică și regulamentul de
procedură al acestuia (BCE/2014/59)
33
326/230, 26.10.2012
34
35
9
guvernatorilor și din trei membri numiți de Consiliu. Membrii Comitetului executiv nu au drept
de vot în chestiunile reglementate de prezentul alineat. În cazul în care un membru al
Comitetului executiv nu mai îndeplinește condițiile necesare exercitării funcțiilor sale sau în care
a comis o abatere gravă, Curtea de Justiție îl poate demite, la cererea Consiliului guvernatorilor
sau a Comitetului executiv. Fiecare membru al Comitetului executiv prezent la ședințe are
dreptul să voteze și dispune în acest scop de un vot. În cazul în care nu există dispoziții contrare,
deciziile Comitetului executiv se iau cu majoritatea simplă a voturilor exprimate. În cazul în care
există un număr egal de voturi, votul președintelui este hotărâtor.36
Comitetul executiv stabilește datele reuniunilor sale la propunerea președintelui. De
asemenea, președintele poate convoca reuniuni ale Comitetului executiv ori de câte ori consideră
necesar cvorumul, președintele poate convoca o reuniune extraordinară în cadrul căreia deciziile
pot fi luate indiferent de întrunirea cvorumului. Deciziile pot fi luate, de asemenea, prin
intermediul unei proceduri scrise, dacă nu se opun cel puțin trei membri ai Comitetului
executiv.37
Comitetul director este responsabil pentru gestiunea curentă a B.C.E., având obligaţia de a
implementa politica monetară în conformitate cu orientările şi deciziile adoptate de Consiliul
guvernatorilor. În acest cadru, Comitetul director dă instrucţiunile necesare băncilor centrale
naţionale. Comitetului director îi pot fi delegate anumite puteri prin decizia Consiliului guver-
natorilor.38 Astfel, Comitetul:
 adoptă orientările şi ia deciziile necesare îndeplinirii sarcinilor, încredinţate prin
Tratat şi Statut, Sistemului European al Băncilor Centrale;
 stabileşte politica monetară a Uniunii;
 implementează politica monetară, în conformitate cu orientările şi deciziile
adoptate de Consiliul guvernatorilor;
 dă instrucţiunile necesare băncilor centrale naţionale;
 este responsabil pentru pregătirea reuniunilor Consiliului guvernatorilor.39
Comitetul executiv poate autoriza unul sau mai mulți dintre membrii săi să adopte, în
numele său și pe răspunderea sa, măsuri manageriale sau administrative clar definite, inclusiv
acte pregătitoare pentru o decizie care urmează a fi luată în mod colectiv de membrii Comitetului
executiv la o dată ulterioară și acte de punere în aplicare a deciziilor definitive luate de Comitetul
36
326/230, 26.10.2012
37
DECIZIA BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 12 octombrie 1999 privind Regulamentul de procedură al
Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene (BCE/1999/7)
38
39
Fuerea Augustin, Instituțiile Uniuni Europene, Universul juridic, București 2002, pag.162
10
executiv.40
Comitetul executiv este responsabil pentru administrarea curenta a Băncii Centrale
Europene. De asemenea Comitetul executiv are şi alte responsabilităţi, respectiv:
pregateste reuniunile Consiliului guvernatorilor; aplica politica monetara pentru zona euro, în
conformitate cu orientările şi deciziile adoptate de Consiliul guvematorilor, exercita anumite
competenţe care i-au fost delegate de către Consiliul guvernatorilor Unele dintre acestea au
caracter de reglementare.41
1.2.3 Consiliul general se constituie ca cel de-al treilea organ de decizie al BCE. Consiliul
general este format din președintele și vicepreședintele BCE, precum și din guvernatorii băncilor
centrale naționale. Ceilalți membri ai Comitetului executiv pot participa, fără drept de vot, la
reuniunile Consiliului general (art.44). Președintele sau, în absența acestuia, vicepreședintele
BCE prezidează Consiliul general al BCE. Președintele Consiliului și un membru al Comisiei pot
participa, fără drept de vot, la reuniunile Consiliului general. Președintele pregătește reuniunile
Consiliului general.42
Conform art. 3, cu excepția cazurilor prevăzute în continuare, participarea la reuniunile
Consiliului general este deschisă numai membrilor acestuia, celorlalți membri ai Comitetului
executiv, președintelui Consiliului Uniunii Europene și unui membru al Comisiei Comunităților
Europene.
Pentru a vota, Consiliului general trebuie să întrunească un cvorum de două treimi din
membrii săi sau supleanții acestora. În cazul în care nu se întruneș te acest cvorum, președintele
poate convoca o reuniune extraordinară în cadrul căreia se pot adopta decizii indiferent de
cvorumul întrunit. În absența unor prevederi contrare în Statut, deciziile se iau cu majoritate
simplă.( art. 4)43
Deciziile pot fi luate, de asemenea, și prin intermediul unei proceduri scrise, cu excepția
cazului în care se opun cel puțin trei membri ai Consiliului general. O procedură scrisă necesită:
de regulă, acordarea a cel puțin 10 zile lucrătoare în vederea examinării de către fiecare membru
al Consiliului general. În caz de urgență motivată în cerere, perioada poate fi redusă la cinci zile
lucrătoare și semnătura fiecărui membru al Consiliului general și o consemnare a acestor decizii
în procesul-verbal al următoarei reuniuni a Consiliului general.44
Conform art. 36, contribuția Consiliului general la sarcinile statistice ale BCE constă în:
40
DECIZIA BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 12 octombrie 1999 privind Regulamentul de procedură al
Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene (BCE/1999/7)
41
Vătăman Dan, Instituțiile Uniuni Europene, Universul juridic, București 2011, pag.169
42
326/230, 26.10.2012
43
DECIZIA BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 17 iunie 2004 de adoptare a Regulamentului de procedură al
Consiliului general al Băncii Centrale Europene (BCE/2004/12)
44
Consiliului general al Băncii Centrale Europene (BCE/2004/12)
11
— consolidarea cooperării dintre toate băncile centrale naționale din Uniunea Europeană în
vederea sprijinirii sarcinilor BCE în domeniul statistic;
— contribuția la armonizarea, acolo unde este necesar, a normelor și practicilor care
reglementează colectarea, elaborarea și distribuirea statisticilor de către toate băncile centrale
naționale din Uniunea Europeană;
— prezentarea în fața Consiliului guvernatorilor a observațiilor privind proiectele de
recomandări în domeniul statistic, înainte de adoptarea acestora.45
Consiliului general:
 contribuie la îndeplinirea funcţiilor consultative ale B.C.E;
 contribuie la colectarea informaţiilor statistice;
 participă la redactarea rapoartelor de activitate ale B.C.E;
 contribuie la stabilirea regulilor necesare standardizării procedurii contabile şi
informării asupra operaţiilor B.C.N.;
 contribuie la pregătirile pentru stabilirea irevocabilă a cursurilor de schimb ale
monedelor statelor membre care fac obiectul unei derogări, în raport cu monedele sau cu moneda
unică, a statelor care nu fac obiectul unei derogări; 46
Atunci când se solicită Consiliului general să contribuie la sarcinile BCE în temeiul
alineatelor menționate anterior, acesta tre stabileşte condiţiile de angajare a personalului B.C.E.,
prevăzute în art. 36 din Protocol şi în regulamentul interior al instituţiei.buie să aibă la dispoziție
în acest sens un interval de timp rezonabil, care nu poate fi mai mic de 10 zile lucrătoare. În caz
de urgență, care trebuie motivată în solicitare, perioada poate fi redusă la cinci zile lucrătoare.
Președintele poate decide în privința utilizării procedurii scrise.
Deliberările Consiliului general și ale oricărui comitet sau grup care se ocupă de aspecte
care țin de competența acestuia sunt confidențiale, cu excepția cazului în care Consiliul general
autorizează preș edintele să facă public rezultatul deliberărilor.47
1.3 Atribuțiile și funcțiile B.C.E.

B.C.E. reprezintă organul de conducere al S.E.B.C., având un rol important în cadrul
sistemului monetar european, fiind investită cu atribuţii de reglementare şi decizie.
În cadrul S.E.B.C, B.C.E. îndeplineşte un ansamblu de funcţii, repartizate pe mai multe
categorii:
- funcţii consultative, în acest context, subliniem că Banca este consultată atât de
autorităţile naţionale în privinţa oricărui proiect legislativ în domeniile care ţin de competenţa
45
Consiliului general al Băncii Centrale Europene (BCE/2004/12
46
47
Consiliului general al Băncii Centrale Europene (BCE/2004/12
12
sa - în limitele şi în condiţiile fixate de Consiliu, cât şi în privinţa oricărui act comunitar, de
către instituţiile comunitare în domeniile sale de competenţă. De asemenea, B.C.E. poate
prezenta avize consultative instituţiilor comunitare sau autorităţilor naţionale privind domeniile
ce ţin de competenţa sa.48
- funcţii statistice, în îndeplinirea acestor funcţii, B.C.E., asistată de băncile centrale
naţionale, colectează informaţiile statistice necesare de la autorităţile naţionale competente sau
de la agenţii economici, cu care cooperează în acest scop.
- funcţii monetare, B.C.E. şi băncile centrale naţionale pot deschide conturi instituţiilor de
credit, instituţiilor publice şi altor participanţi pe piaţă şi pot să accepte active drept garanţie. De
asemenea, B.C.E. şi băncile centrale pot să intervină pe pieţele de capital (prin cumpărare,
vânzare, contracte la termen la curs fix, luând sau dând împrumut creanţe şi titluri negociabile în
monedă comunitară sau necomunitară) şi să efectueze operaţii de credit împreună cu instituţiile
de credit şi cu alţi participanţi pe piaţă. Tot în cadrul exercitării funcţiilor monetare, B.C.E. este
abilitată să impună instituţiilor de credit constituirea de rezerve obligatorii la B.C.E. şi la băncile
centrale naţionale. Conform art. 21 din Statutul S.E.B.C. raportat la art. 104 din Tratatul de la
Maastricht le este interzis B.C.E. şi băncilor centrale naţionale să acorde credite fără acoperire şi
orice alte tipuri de facilităţi de creditare instituţiilor sau organelor Comunităţii, autorităţilor
centrale, regionale sau locale, altor organisme şi întreprinderi publice ale statelor membre. Este
de asemenea interzisă achiziţia directă de către B.C.E. sau băncile centrale naţionale, a
instrumentelor datoriei acestei instituţii.49
- funcţii de cooperare internaţională (conform art. 23), în domeniul cooperării
internaţionale, pentru îndeplinirea sarcinilor încredinţate S.E.B.C; B.C.E. este abilitată decidă
modul de reprezentare al sistemului bancar. Cu autorizarea sa, băncile centrale naţionale sunt
abilitate să participe la instituţiile monetare internaţionale.
În plan extern, B.C.E. şi băncile centrale naţionale pot îndeplini următoarele operaţiuni:
- să stabilească relaţii cu băncile şi instituţiile financiare din ţările terţe şi cu organizaţiile
internaţionale;
- să dobândească şi să vândă orice tip de active valutare şi de metale preţioase;
- să efectueze toate tipurile de operaţii bancare cu ţările terţe şi cu organizaţiile
internaţionale; inclusiv să primească şi să acorde credite.50
Actele şi omisiunile B.C.E. sunt supuse controlului şi interpretării Curţii de Justiţie.
Litigiile dintre B.C.E. şi creditorii, respectiv debitorii săi sau alte persoane, sunt soluţionate de
48
49
326/230, 26.10.2012
50
326/230, 26.10.2012
13
instanţele naţionale competente, cu excepţia cazurilor când este declarată competentă Curtea de
Justiţie. B.C.E. are obligaţia de a elabora şi publica rapoarte, cel puţin o dată pe trimestru,
privind activitatea S.E.B.C. De asemenea, B.C.E. transmite Parlamentului European, Consiliului,
Comisiei şi Consiliului European, un raport anual asupra activităţii S.E.B.C. şi asupra politici
monetare a anului precedent şi a anului în curs.51
Principalele atribuții ale BCE sunt:
 Fixează rata dobânzilor la care acordă credite băncilor comerciale din zona euro,
controlând astfel masa monetară și inflația.
 Gestionează rezervele valutare străine din zona euro, precum și cumpărarea și
vânzarea de valută pentru a echilibra cursurile de schimb.
 Se asigură că instituțiile și piețele financiare sunt supravegheate corespunzător de
către autoritățile naționale și că sistemele de plăți funcționează corect.
 Garantează siguranța și soliditatea sistemului bancar european.
 Autorizează tipărirea de bancnote euro de către țările din zona euro.
 Monitorizează evoluția prețurilor și evaluează riscul pe care aceasta îl poate
reprezenta pentru stabilitatea prețurilor;52
 Banca Centrală Europeană (BCE) administrează Registrul bazei de date a
instituțiilor și companiilor afiliate (Register of Institutions and Affiliates Database) (RIAD).53
În ceea ce privește cazurile în care atâta timp cât există state membre care fac obiectul unei
derogări, Banca Centrală Europeană, cu privire la aceste state membre:
— consolidează cooperarea dintre băncile centrale naționale;
— consolidează coordonarea politicilor monetare ale statelor membre pentru a asigura
stabilitatea prețurilor;
— supervizează funcționarea mecanismului cursului de schimb;
— desfășoară consultări privind problemele care sunt de competența băncilor centrale
naționale și care afectează stabilitatea instituțiilor și piețelor financiare;
— exercită funcțiile pe care le îndeplinea Fondul European de Cooperare Monetară,
preluate ulterior de Institutul Monetar European.54
51
52
https://europa.eu/european-union/about-eu/institutions-bodies/european-central-bank_ro
53
ORIENTAREA (UE) 2018/876 A BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 1 iunie 2018 privind Registrul de date
privind instituțiile și companiile afiliate (BCE/2018/16)
54
14
Capitolul II. Banca Europeană de Investiţii (B.E.I.)
2.1 Constituire și componentă B.E.I
Banca Europeană de Investiţii (BEI), este principala instituție bancară a Uniunii Europene,
inființată în anul 1958 prin Tratatul de la Roma, cu participarea a șase țări membre ale
Comunității Economice Europene (C.E.E.) Germania, Franța, Italia, Belgia, Olanda, Luxenburg,
in vederea finanțării pe termen lung a proiectelor de investiție necesare dezvoltării unor regiuni
rămase în urma din aceste țări. Capitalul inițial al băncii a fost de 1 miliard de dolari, format din
25% de aur și 75 % valute naționale ale țărilor membre.55
Banca Europeană de Investiţii are personalitate juridică, bucurându- se pe teritoriul fiecărui
stat membru de capacitatea juridică cea mai largă recunoscută persoanelor juridice prin legislaţia
naţională. Banca şi funcţionarii săi beneficiază de privilegiile şi imunităţile comunitare prevăzute
în Protocolul cu privire la privilegiile şi imunităţile Comunităţilor europene anexat Tratatului de
Bruxelles din 1965.56
Conform art. 309, Banca Europeană de Investiții are misiunea de a contribui, recurgând la
piețele de capital și la resursele proprii, la dezvoltarea echilibrată și neîntreruptă a pieței interne
în interesul Uniunii. În acest scop, Banca facilitează, prin acordarea de împrumuturi și garanții și
fără a urmări un scop lucrativ, finanțarea proiectelor de mai jos în toate sectoarele economiei:
 proiecte care urmăresc punerea în valoare a regiunilor mai puțin dezvoltate;
 proiecte care urmăresc modernizarea sau conversia întreprinderilor ori crearea de
noi activități care sunt rezultatul realizării sau funcționării pieței interne și care, prin amploarea
sau natura lor, nu pot fi finanțate în întregime prin diferitele mijloace de finanțare existente în
fiecare dintre statele membre;
 proiecte de interes comun pentru mai multe state membre care, prin amploarea sau
natura lor, nu pot fi finanțate în întregime prin diferitele mijloace de finanțare existente în fiecare
dintre statele membre.
Membrii Băncii Europene de Investiții sunt statele membre. 57 Toate statele membre
contribuie la capitalul subscris al Băncii, fiind reprezentate atât în Consiliul guvernatorilor, cât şi
în Consiliul directorilor Băncii.58
În îndeplinirea misiunii sale, Banca facilitează finanțarea programelor de investiții în
legătură cu intervențiile fondurilor structurale și ale altor instrumente financiare ale Uniunii.59
Rolul său fundamental este acela de a sprijini dezvoltarea echilibrată, integrarea economică
şi creşterea coeziunii sociale în interiorul Uniunii. B.E.I. implementează componentele
55
https://dreptmd.wordpress.com/referate/drept-bancar/banca-europeana-de-investitii/
56
57
58
59
15
financiare ale acordurilor încheiate în cadrul politicii de cooperare a Uniunii.
Creditele B.E.I. sunt destinate, în special, finanţării proiectelor de dezvoltare a reţelelor
transeuropene de transporturi, telecomunicaţii, aprovizionare cu energie; pentru protecţia
mediului; creşterea competitivităţii internaţionale a industriei şi a întreprinderilor mici şi
mijlocii.60
Banca Europeană de Investiții acordă împrumuturi pentru investiții productive care
contribuie la atingerea obiectivelor prioritare ale Uniunii Europene:
 dezvoltarea regională;
 crearea de întreprinderi;
 creșterea economică;
 îmbunătățirea mijloacelor de comunicare;
 competitivitate;
 protecția mediului înconjurtor;
 ocuparea forței de muncă.61
BEI acordă împrumuturi şi pentru beneficiari din exteriorul UE. Această activitate este
determinată de politicile comunitare de cooperare externă şl acordare a ajutoarelor pentru
dezvoltare. În acest sens BEI acordă împrumuturi în cadrul:
a) Etapei de preaderare la UE - statelor cu statut de candidaţi potenţiali ;
b) Politicii Europene de Vecinătate statelor din bazinul mediteranlan, Federaţiei Ruse şi
statelor situate la frontiera de est a UE;
c) Contribuiril la dezvoltarea statelor din cadrul ACP;
d) Realizării cooperării economice cu America Latină şi Asia.62
Obiectivul central al finantarii este legat de implementarea Agendei Lisabona, a Initiativei
Inovare 2010 de creare si promovare a unei economii bazate pe cunoastere, pentru care BEI
imprumuta pana la 50% din valoarea unui proiect si co-finanteaza investitiile impreuna cu alte
banci.63 Aproape jumatate din sumele imprumutate au fost orientate catre proiecte in domeniul
transporturilor, proiectele din sectorul industrial, de mediu si telecomunicatii au absorbit aproape
15% fiecare, iar 10% a fost imprumutat pentru proiectele din sectorul energetic, sanatate si
educatie.64 Activitatea Bancii Europene de Investitii se desfasoara pe baza unui document
strategic, numit “Planul Operational Corporativ” aprobat de Consiliul Directorilor, in care sunt
definite politica bancii pe termen mediu, prioritatile operationale prin prisma obiectivelor
60
61
Demerji Ilie, Anghelinici Olesea, Demerji Maria, Drept Comunitar European, Chișinău 2006, pag.121
62
Revenco Beatricia, Osmochescu Eugen, Iulian Rusu, Dreptul UE, Chișinău 2010, pag.78
63
http://www.eib.org/site/index.asp?designation=i2i
64
http://www.eib.org/site/dynamic.asp?designation=i2i&childHeaderId=359&sCountChildren=6
16
stabilite, dar si instrumentele, metodele de evaluare ulterioara (ex-post) a activitatilor
desfasurate.65
Statele membre nu sunt răspunzătoare decât până la concurența cotei părți de capital
subscris și nevărsat. Admiterea unui nou membru determină o majorare a capitalului subscris
corespunzătoare aportului noului membru. Consiliul guvernatorilor, hotărând în unanimitate,
poate decide o majorare a capitalului subscris.Cota parte de capital subscris nu poate fi cesionată,
nu poate face obiectul garanțiilor reale mobiliare și nici supusă sechestrului.66
2.2 Organizarea și funcționarea B.E.I

Structura organizatorică a Băncii, este tripartită, din această structură făcând parte ca
organe de conducere şi administrare următoarele:
-Consiliului guvernatorilor;
-Consiliul de administrare;
-Comitetul director.
2.2.1 Consiliul guvernatorilor. Acest organ este compus din miniştri delegaţi de statele
membre. El reprezintă organul de conducere al Băncii, având sarcina de a stabili directivele
generale relative la politica de credit a Băncii.67
Conform art.7 Consiliul guvernatorilor stabilește directivele generale referitoare la
politica de creditare a Băncii în conformitate cu obiectivele Uniunii. Consiliul guvernatorilor
veghează la executarea acestor directive. În plus, Consiliul guvernatorilor:
 decide cu privire la majorarea capitalului subscris, conform articolului 4 alineatul (3) și
articolului 5 alineatul (2);
 în înțelesul articolului 9 alineatul (1), stabilește principiile aplicabile operațiunilor de
finanțare în cadrul misiunii Băncii;
 exercită puterile prevăzute în articolele 9 și 11, pentru numirea și demiterea din oficiu a
membrilor Consiliului de administrație și ai Comitetului de direcție, precum și a celor prevăzute
la articolul 11 alineatul (1) paragraful al doilea;
 decide cu privire la acordarea finanțării pentru investițiile care urmează să fie realizate
total sau parțial în afara teritoriilor statelor membre, în conformitate cu articolul 16 alineatul (1);
 aprobă raportul anual întocmit de Consiliul de administrație;
 aprobă bilanțul anual, precum și contul de profit și pierderi;
 exercită puterile și atribuțiile celelalte conferite prin prezentul statut;
 aprobă regulamentul intern al Băncii.68
Consiliul guvernatorilor are competența de a adopta în unanimitate, în cadrul tratatului și al
prezentului statut, orice decizii cu privire la suspendarea activității Băncii și la eventuala sa
lichidare.
65
http://www.qreferat.com/referate/economie/Institutii-financiare-europene519.php#_ftn8
66
Protocolul (nr. 5) privind Statutul Băncii Europene de Investiții, OJ C 326, 26.10.2012
67
68
17
Cu excepția cazurilor în care se prevede altfel în prezentul statut, deciziile Consiliului
guvernatorilor se adoptă cu majoritatea membrilor săi. Statele care constituie această majoritate
trebuie să reprezinte cel puțin 50 % din capitalul subscris. Pentru întrunirea majorității calificate,
sunt necesare optsprezece voturi și 68 % din capitalul subscris.Abținerile din partea membrilor
prezenți sau reprezentați nu împiedică adoptarea deciziilor care necesită întrunirea unanimității.
Consiliul guvernatorilor stabilește retribuția membrilor Consiliului de administrație. Acesta
stabilește eventualele incompatibilități cu funcțiile de administrator și de supleant.69
În cazul în care Consiliul guvernatorilor decide suspendarea activității Băncii, toate
activitățile trebuie întrerupte imediat, cu excepția operațiunilor necesare pentru a asigura
utilizarea, protecția și conservarea bunurilor, precum și lichidarea angajamentelor. În cazul
lichidării, Consiliul guvernatorilor numește lichidatorii și le dă instrucțiuni pentru a efectua
lichidarea. Consiliul Guvernatorilor asigură protecția drepturilor membrilor personalului.70
2.2.2 Consiliul de administrare. Consiliul de administrare controlează modul de
administrare şi gestionare al Băncii. Membrii Consiliului de administrare sunt aleşi dintre
personalităţile care oferă toate garanţiile de independenţă şi competenţă, ei fiind responsabili
numai în faţa Băncii.71
Consiliul de administrație decide cu privire la acordarea de finanțări, în special sub formă
de credite și de garanții, precum și cu privire la contractarea de împrumuturi, stabilește ratele
dobânzilor pentru împrumuturi, precum și comisioanele și celelalte speze. În temeiul unei decizii
adoptate cu majoritate calificată, Consiliul de administrație poate delega anumite atribuții
Comitetului de direcție. Consiliul de administrație stabilește condițiile și modul în care se
realizează această delegare și supraveghează punerea sa în aplicare.
Conform art. 9 Consiliul de administrație verifică administrarea corectă a Băncii și asigură
conformitatea acesteia cu dispozițiile tratatelor și ale statutului și cu directivele generale stabilite
de Consiliul guvernatorilor. La încheierea exercițiului, Consiliul de administrație trebuie să
prezinte un raport Consiliului guvernatorilor și să-l publice după aprobare.Consiliul de
administrație este format din douăzeci și opt de administratori și optsprezece supleanți.72
Rolul Consiliului este acela de a executa şi de a pune in aplicaie ceea ce Consiliul
guvernatorilor a decis, precum şi gestionarea curentă a Băncii. Administratorii sunt aleşi în
funcţie de experienţa lor profesională. Această instanţă decide încheierea de împrumuturi şi
fixează taxele de interes ale preţurilor susceptibile de a fi acordate.73
Conform art. 9, Consiliul de administrație este format din douăzeci și opt de administratori
69
70
71
72
73
18
și optsprezece supleanți. Administratorii sunt numiți pentru cinci ani de Consiliul guvernatorilor,
fiecare stat membru desemnând câte un administrator iar Comisia desemnând, de asemenea, un
administrator. Administratorii supleanți sunt numiți pentru cinci ani de Consiliul guvernatorilor
după cum urmează:
 doi supleanți desemnați de Republica Federală Germania;
 doi supleanți desemnați de Republica Franceză;
 doi supleanți desemnați de Republica Italiană;
 doi supleanți desemnați de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord;

 un supleant desemnat de comun acord de Regatul Spaniei și Republica
Portugheză;
 un supleant desemnat de comun acord de Regatul Belgiei, Marele Ducat al
Luxemburgului și Regatul Țărilor de Jos;
 doi supleanți desemnați de comun acord de Regatul Danemarcei, Republica Elenă,
Irlanda și România;
 doi supleanți desemnați de comun acord de Republica Estonia, Republica Letonia,
Republica Lituania, Republica Austria, Republica Finlanda și Regatul Suediei;
 trei supleanți desemnați de comun acord de Republica Bulgaria, Republica Cehă,
Republica Cipru, Republica Ungară, Republica Malta, Republica Polonă, Republica Slovenia și
Republica Slovacă;
 un supleant desemnat de Comisie.74
Consiliul de administrație cooptează șase experți fără drept de vot: trei în calitate de
membri și trei supleanți. Mandatul administratorilor și al supleanților poate fi reînnoit.
Regulamentul de procedură prevede modul de participare la ședințele Consiliului de
administrație și dispozițiile aplicabile membrilor supleanți, precum și experților cooptați.
Președintele sau, în absența acestuia, unul din vice-președinții Comitetului de direcție,
prezidează ședințele Consiliului de administrație, fără să ia parte la vot.75
2.2.3 Comitetul director. Comitetul de direcție este format dintr-un președinte și din
opt vicepreședinți, numiți pe o perioadă de șase ani de Consiliul guvernatorilor, la
propunerea Consiliului de administrație. Mandatul lor poate fi reînnoit.Consiliul
guvernatorilor, hotărând în unanimitate, poate modifica numărul membrilor Comitetului de
direcție La propunerea Consiliul de administrație, care a hotărât cu majoritate calificată,
Consiliul guvernatorilor, hotărând la rândul său cu majoritate calificată, poate pronunța
74
75
19
demiterea din oficiu a membrilor Comitetului de direcție.(art. 11)76
Comitetul director se ocupă de gestionarea afacerilor curente ale Băncii, sub
autoritatea preşedintelui şi sub controlul Consiliului de administrare. 77 Conform art. 11
Comitetul de direcție pregătește deciziile Consiliului de administrație, mai ales în ceea ce
privește încheierea de împrumuturi și acordarea finanțărilor, în special sub formă de credite
și garanții; asigură executarea acestor decizii. Comitetul de direcție își formulează, cu
majoritate, avizele privind proiectele de contractare de împrumuturi și de acordare de
finanțări, în special sub formă de credite și de garanții.78
Președintele sau, în cazul în care acesta este împiedicat să participe, unul dintre
vicepreședinți, reprezintă Banca în materie judiciară sau extrajudiciară. Membrii
personalului Băncii se găsesc sub autoritatea președintelui. Aceștia sunt angajați și
concediați de către președinte. În alegerea personalului, trebuie să se țină cont nu numai de
aptitudinile personale și de calificările profesionale, ci și de participarea echitabilă a
resortisanților statelor membre. Regulamentul de procedură prevede organul competent
pentru adoptarea dispozițiilor aplicabile personalului. Comitetul de direcție și personalul
Băncii nu sunt răspunzători decât față de aceasta și își exercită funcțiile în deplină
independență.79
Conform art. 21, Comitetul de direcție analizează dacă operațiunile de finanțare care
îi sunt prezentate sunt conforme cu dispozițiile prezentului statut, în special cu dispozițiile
articolului 16 și 18. Dacă Comitetul de direcție se pronunță în favoarea finanțării, trebuie să
prezinte propunerea aferentă Consiliului de administrație; Comitetul de direcție poate
condiționa avizul său favorabil unor cerințe pe care le consideră esențiale.
Dacă Comitetul de direcție se pronunță împotriva acordării finanțării, trebuie să
prezinte Consiliului de administrație documentele necesare, însoțite de avizul său. În cazul
avizului negativ al Comitetului de direcție, Consiliul de administrație nu poate acorda
finanțarea în cauză decât în unanimitate. În cazul avizului negativ al Comisiei, Consiliul de
administrație nu poate acorda finanțarea în cauză decât cu unanimitate, administratorul
numit prin desemnarea Comisiei abținându-se de la vot.80
2.3 Atribuțiile B.E.I.

Potrivit art. 198E - Tratatul CE, Banca Europeană de Investiţii are misiunea de a
contribui la dezvoltarea echilibrată şi neîntreruptă a pieţei comune în interesul Comunităţii,
apelând la pieţele de capital şi la resursele sale proprii. În acest scop, Banca facilitează, prin
76
77
78
79
80
20
acordarea de împrumuturi şi garanţii, fără a urmări un scop lucrativ, finanţarea proiectelor
în toate sectoarele economiei.81
Prin T.Ms (art. G 68) se adaugă că în îndeplinirea atribuţiilor sale, Banca facilitează
finanţarea programelor de investiţii, în strânsă legătură cu asistenţa acordată de fondurile
structurale şi de alte instrumente financiare ale Comunităţii.82
Banca veghează ca fondurile sale să fie utilizate cât mai rațional posibil în interesul
Uniunii. Banca nu poate acorda împrumuturi sau garanții decât în următoarele condiții:
dacă plata dobânzii și a amortizării este asigurată din beneficiile de exploatare, în cazul
investițiilor realizate de întreprinderi din sectorul de producție, sau în cazul altor investiții
prin angajament asumat de statul în care se realizează investiția sau în orice alt mod și dacă
executarea investiției contribuie la creșterea productivității economice în general și dacă
favorizează realizarea pieței interne.83
În executarea operaţiunilor financiare de statele membre, Banca cooperează cu
băncile naţionale ale acestora sau cu alte instituţii financiare desemnate de băncile
naţionale. Banca urmăreşte toate contractele utile în vederea cooperării cu instituţiile
bancare şi financiare ale ţărilor în care îşi exercită operaţiunile. În exterior, Banca
Europeană de Investiţii cooperează cu toate organizaţiile internaţionale cu activitate
financiar-bancară.84
Banca acordă finanțări, în special sub formă de credite și de garanții, membrilor săi
sau întreprinderilor private sau publice pentru investiții care se vor realiza pe teritoriile
statelor membre, în cazul în care nu sunt disponibile, în condiții rezonabile, mijloace
provenind din alte resurse.
Banca poate ceda creanțele sale pe piața de capital și poate, în acest scop, solicita de
la debitorii săi emisiunea de obligațiuni sau alte titluri. Banca poate condiționa acordarea de
împrumuturi de organizarea de licitații internaționale.
Pe lângă activitățile de credit, Banca poate asigura servicii de asistență tehnică, în
condițiile și modalitățile stabilite de Consiliul guvernatorilor, care hotărăște cu majoritate
calificată, respectând în același timp prezentul statut.85
Banca poate utiliza disponibilitățile de care nu are imediată nevoie pentru a face față
obligațiilor sale în următoarele condiții:
 pentru efectuarea de plasamente pe piețele monetare;
 pentru cumpărarea sau vânzarea de titluri, sub rezerva dispozițiilor articolului 18
81
Tratatul de instituire a Comunității Europene din 25.03.1957
82
Tratatul de la Maastricht din 07.02.1992
83
84
85
21
alineatul (2);
 pentru efectuarea oricărei alte operațiuni financiare în legătură cu obiectul său de
activitate.
Fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 23, Banca nu efectuează în gestionarea
plasamentelor sale nici un arbitraj de devize care nu este neapărat necesar pentru realizarea
împrumuturilor sale sau pentru îndeplinirea angajamentelor pe care le-a contractat ca
urmare a împrumuturilor sau garanțiilor acordate de ea.86
Un obiectiv principal al Băncii Europene de Investiţii îl constituie contribuţia la
consolidarea economică a regiunilor mai puţin dezvoltate din cadrul UE, finanţând şi
proiecte în vederea sprijinirii altor politici ale UE, în particular cea privind asistenţa
economică externă. Sumele destinate de B.E.I. finanţării unor proiecte extracomunitare sunt
în continuă creştere, creditele fiind destinate unor proiecte specifice. Aproape trei sferturi
din operaţiunile de creditare extracomunitară ale B.E.I., sunt destinate finanţării proiectelor
de infrastructură, energie, transporturi, telecomunicaţii.87
Conform art. 27, Banca se bucură în fiecare din statele membre de capacitatea
juridică cea mai largă recunoscută persoanelor juridice prin legislațiile naționale; în special
poate să dobândească și să înstrăineze bunuri imobile și mobile și poate sta în
justiție. Bunurile Băncii sunt exceptate de la confiscare sau expropriere sub orice formă.
Dividendele, câștigurile din capital sau alte forme de venit obținute de astfel de organisme,
la care au dreptul alți membri decât Uniunea Europeană și Banca, rămân, cu toate acestea,
sub incidența dispozițiilor fiscale prevăzute de legislația aplicabilă.88
BIBLIOGRAFIE:
ACTELE UNIUNII EUROPENE:

1. Tratatul de instituire a Comunității Europene din 25.03.1957
2. Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene , OJ C 326, 26.10.2012
3. Tratatul de la Maastricht din 07.02.1992
86
87
88
22
4. Protocolul (nr. 4) privind statutul sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii
Centrale Europene, C 326/230, 26.10.2012
5. Protocolul (nr. 5) privind Statutul Băncii Europene de Investiții, OJ C 326, 26.10.2012
6. DECIZIA BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 12 octombrie 1999 privind
Regulamentul de procedură al Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene
(BCE/1999/7)
7. DECIZIA BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 17 iunie 2004 de adoptare a
Regulamentului de procedură al Consiliului general al Băncii Centrale Europene
(BCE/2004/12)
8. DECIZIA BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 19 februarie 2004 de adoptare a

Regulamentului de procedură al Băncii Centrale Europene (BCE/2004/2)
9. Decizia (UE) 2015/433 a BCE din 17 decembrie 2014 privind instituirea unui Comitet de
etică și regulamentul de procedură al acestuia (BCE/2014/59)
10. ORIENTAREA (UE) 2018/876 A BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 1 iunie 2018
privind Registrul de date privind instituțiile și companiile afiliate (BCE/2018/16)
MONOGRAFII:
11. Cucerescu Vasile,Note de curs Dreptul Instituțional European, Chișinău 2013
12. Cotea Felician, Drept Comunitar European, Wolters Kluwer, România
13. Diaconu Nicoleta, Sistemul instituțiilor Uniuni europene, Lumina Lex, București 2001
14. Demerji Ilie, Anghelinici Olesea, Demerji Maria, Drept Comunitar European, Chișinău
2006
15. Fuerea Augustin, Instituțiile Uniuni Europene, Universul juridic, București 2002
16. Gyula Fabian, Drept instituional comunitar, Sfera juridică, Cluj-napoca 2004
17. Marcu Viorel, Diaconu Nicoleta, Drept comunitar general, Lumina Lex, București 2002
18. Revenco Beatricia, Osmochescu Eugen, Iulian Rusu, Dreptul UE, Chișinău 2010
19. Vătăman Dan, Instituțiile Uniuni Europene, Universul juridic, București 2011
WEBIOGRAFIA:
20. http://www.ecb.int/pub/pdf/other/a10aaniversareabce200806ro.pdf
21. https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Central%C4%83_European%C4%83
22. https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Central%C4%83_European%C4%83#Organizare
23
23. https://europa.eu/european-union/about-eu/institutions-bodies/european-central-bank_ro
24. https://dreptmd.wordpress.com/referate/drept-bancar/banca-europeana-de-investitii/
25. http://www.eib.org/site/index.asp?designation=i2i
26. http://www.qreferat.com/referate/economie/Institutii-financiare-europene519.php#_ftn8
27. http://www.eib.org/site/dynamic.asp?
designation=i2i&childHeaderId=359&sCountChildren=6
24

Instituții Financiare Europene

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instituții Financiare Europene

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educației ,Culturii și Cercetării Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

A elaborat : st. gr. DP-1707, Stanciu Alexandrina

1.2 Organizarea și funcționarea B.C.E.

1.3 Atribuțiile și funcțiile B.C.E.

2.2 Organizarea și funcționarea B.E.I

 doi supleanți desemnați de Republica Franceză;

 doi supleanți desemnați de Republica Italiană;

 doi supleanți desemnați de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord;

2.3 Atribuțiile B.E.I.

ACTELE UNIUNII EUROPENE:

8. DECIZIA BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 19 februarie 2004 de adoptare a

S-ar putea să vă placă și