SĂRBĂTORILE DE IARNĂ

Iarna reprezintă pentru toți românii un prilej de bucurie datorat

sărbătorilor de Crăciun și de Anul Nou. Obiceiurile și tradițiile legate de aceste
sărbători se păstrează și în zona Buzăului, în comuna Pîrscov. Repertoriul
acestora este bogat, cuprinzând colindele, plugușorul, sorcova și cântecele de
stea.
În zilele premergătoare Crăciunului cetele de colindători vin să anunțe
nașterea Mântuitorului, colindând pe la casele sătenilor cu Steaua. Steaua este
confecționată din carton și hârtie, are cinci colțuri și o imagine ce reprezintă
nașterea Domnului. Ea este fixată într-un băț și este purtată de un copil care,
împreună cu doi-trei colindători merg prin sat cântând cântece care vestesc
nașterea Domnului nostru Iisus Hristos:
" De când Domnul s-a născut
Și pământul s-a făcut
Și cerul s-a ridicat
Pe patru stâlpi de argint
Tot cu stele mărunțele.
În mijlocul stelelor
Scrisă-i Luna cu lumina
Și Soarele cu arsura
Arsă-i una, arsă-s două
Arsă-i Crucea de măr dulce."
Ulițele satelor răsună de glasul micilor colindători și în dimineața
Ajunului Crăciunului, pe 24 decembrie, când băieți și fete merg din casă-n casă
cu colindul ce poartă numele de " Bună dimineața ":
" Bună dimineța la Moș Ajun
Și mâine cu bine la Moș Crăciun.
Crăciunul vine la copii
Cu sânul plin de jucării,
Copiii cu dragoste-l primesc
Și cu plăcere dăinuiesc.
Această noapte e pentru noi
Cea mai frumoasă dintre Sărbători.
Rămâneți cu bine, si fericiți
La anul cu bine, să ne mai primiți!
La anu' și la mulți ani! "
Colindătorii sunt răsplătiți cu mere, nuci, covrigi și " gologani ".
Un alt prilej de bucurie, atât pentru copii, cât și pentru tinerii satului este
umblatul cu plugușorul (cei mici) și cu plugul (cei tineri). Acest vechi obicei
agrar are loc în ziua de 31 decembrie, dar este pregătit cu câteva săptămâni
înainte când se formează cetele, stabilindu-se responsabilitățile: cine zice plugul,
cine trage buhaiul, cine pocnește cu biciul, cine poartă talanga. În cuprinsul
plugului sunt amintite muncile câmpului de la arat la recoltat, dar și măcinarea
grâului și prepararea colacilor cu care sunt răsplătiți urătorii. În final sunt
adresate gospodarilor urări de sănătate și belșug pentru anul care urmează să
sosească.
Sorcova este obiceiul prin care, în dimineața zilei de 1 ianuarie, copiii
merg și urează gospodarilor satului:
„Sorcova, vesela
Să trăiţi, să-mbătrâniţi
Ca un măr, ca un păr, ca un fir de trandafir
Tare ca piatra, iute ca săgeata
Tare ca fierul, iute ca oţelul
La anul şi la mulţi ani” sau, o variantă mai scurtă „Sorcova vesela/ Să
trăiţi să înfloriţi/ Ca merii, ca perii, în mijlocul verii/ Ca toamna cea bogată de
toate-mbelşugată/ La anul şi la mulţi ani”.
Tradițiile și obiceiurile românești reprezintă o bogăție inestimabilă care
trebuie păstrată și transmisă din generație în generație. Noi, cadrele didactice,
prin activitățile pe care le desfășurăm cu elevii noștri avem posibilitatea să le
cultivăm dragostea pentru această neprețuită comoară și o facem cu drag și
dăruire pentru ca și cei ce vor urma să se poată bucura de ea.

Bibliografie
1. N. Gâlmeanu, D. Scoroșanu, I. Nica, Pârscov – Plai străvechi, Ed.Anastasia Ina, Buzău,
2004
2. I. Nicolau, Ghidul sărbătorilor româneşti, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1998,