Axinte

Cuprins
INTRODUCERE...........................................................................................................................2
I. COMPARTIMENTUL DE PROIECTARE..............................................................................2
2. 1. Elaborarea proiectului rutei de troleibuz nr.23......................................................................2
2.1.1. Caracteristica generală a rutei de troleibuz.....................................................................2
2.1.2. Elaborarea traseului rutei................................................................................................2
2.1.3. Determinarea cererii în călătorii pe ruta proiectată........................................................2
2.1.4. Normarea vitezelor de circulație a mijloacelor de transport public și a timpului unei
rotații..................................................................................................................................................2
2.1.5. Organizarea traficului de pasageri pe ruta regulată de bază din complexul de transport
public..................................................................................................................................................2
2.1.5.1. Calculul capacității și numărului necesar de troleibuze în exploatare pe rută urbană
regulată pe timp de vărf.....................................................................................................................2
2.1.5.2. Alegerea tipului troleibuzului pentru ruta regulată de bază după marcă și model......2
2.1.5.3. Calculul numărului de troleibuze exploatate pe ruta în funcție de ora zilei................2
2.1.5.4. Calculul intervalelor orare de circulație troleibuzelor de ruta urbană.........................2
2.1.5.5 Calculul coeficientului de utilizare a capacității de îmbărcare pe parcursul unei zi de
lucru în exploatare..............................................................................................................................2
2.1.5.6. Elaborarea graficelor de circulație troleibuzelor de ruta urbană.................................2
2.1.5.7. Calculul indiciilor tehnici şi de exploatare a materialului rulant utilizat pe rută........2
II. COMPARTIMENTUL ECONOMIC.......................................................................................2
3.1. Metodologia evaluării eficienții economice a proiectului......................................................2
3.2. Calculul consumurilor ṣi cheltuielilor la transport de pasageri pentru ruta proiectată...........2
3.2.1. Planul muncii la firma de administrarea a rutei examinate............................................2
3.2.2. Cheltuieri directe anuale.................................................................................................2
3.2.2.1. Planul annual de consum privind retribuirea muncii conducǎtorilor auto...................2
3.2.2.2. Consumuri de material.................................................................................................2
3.2.3. Cheltuieli anuale indirecte:.............................................................................................2
3.2.3.1. Cheltuieli pentru uzura (amortizarea) mijlocelor fixe cu destinația productivă
(troleibuze):........................................................................................................................................2
3.2.3.2. Alte cheltuieli strict necesare pentru asigurarea condițiilor de muncă:.......................2
3.2.4 Cheltuieli comerciale, generale și administrative operaționale:......................................2
3.3 Calculul tarifului.....................................................................................................................2
Bibliografie:..................................................................................................................................2
Transport de Pasageri
Mod Coala Nr. document Semn. Data
Elaborat Axanti C Litera Coala Coli
Elaborarea proiectului de rută
Conducător Ceban V. 1 41
nr.23 după planul de restructurare
Consultant
a rețelei de transport public din
Contr.norm
mun. Chișinău
Aprobat
INTRODUCERE
In prezent transportul de călători a devenit un element indiscutabil al vieţii sociale, întrucît el
oferă societăţii posibilitatea de deplasare, comunicare, percepere, asimilare.
Civilizaţia contemporană caracterizată prin ritmul intens de dezvoltare prin intermediul
transportului îşi satisface diverse necesităţi în domeniul material şi spiritual.
Transportul — este un complex gospodăresc care asigură transportarea pasagerilor şi
bagajelor acestora. Infrastructura lui cuprinde subiecte gospodăreşti (întreprinderi şi antreprenori),
care efectuează transportări şi lucrări legate de transport, organe de dirijare de stat şi municipali,
imputernicite în dirijarea şi administrarea transportului.
Transportul de pasageri asigură transportarea persoanelor și bagajelor acestora spre diferite
tipuri de comunicaţii. Prin componenţa sa social-economică şi trăsături tehnologice transportul de
călători se împarte într-un şir de caractere:
• Transportări municipale de călători — transportări efectuate la comanda municipală.
• Transportări comerciale — efectuate cu scopul obţinerii unui profit al agentului
transportator în baza unei inţelegeri cu pasagerul.
• Transportări tehnologice — efectuate cu mijloace de transport ale organizaţiilor sau
întreprinderilor, cu scopul satisfacerii necesităţilor procesului de producere şi fără încheierea
contractelor de transportare cu alte persoane.
• Transportarea pasagerilor care beneficiază de înlesniri – transportarea persoanelor care
beneficiază de înlesniri la călătorie stipulate prin legislaţia în vigoare.
• Transportarea pasagerilor cu schimbarea transportului (rutei) — se efectuează schimbul
mijlocului de transport în timpul călătoriei spre punctul destinat.
Cele mai pronunţate transportări sunt efectuate de transporturile rutare (autobuze, troleibuze,
tramvai, metrou) și derutare (autoturisme posedate de cetăţeni, de serviciu, la comandă).
Însăşi denumirea „Transportul urban de pasageri" denotă diferenţa de exploatare deosebită
acestui tip de transport. Transportarea pasagerilor se localizează în raza municipiilor, raioanelor —
comunelor, altei la moment este urmărit procesul intensiv al integrării intensive al formelor de
Coala
Transport de Pasageri 2
Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data
strămutări orăşeneşti cu zone suburbane adiacente. În această privinţă sunt şterse hotarele
diferenţierilor dintre transportări în interiorul urbei precum şi suburbiei.
Procesul transportului de călători reprezintă totalitatea operaţiilor efectuate de materialul
rulant în timpul deplasării pasagerilor în spaţiu și timp. Are trăsături specifice ce decurg din natură
„obiectivului" transportat — omul cu propriile cerinţele specifice.
Deşi are o poziţie importantă în cadrul activităţii umane, transportul public trebuie să fie
benefic pentru majoritatea populaţiei, care include şi unele categorii defavorizate, care nu îşi pot
permite din punct de vedere financiar.
Transportul auto de călători şi bagaje — este determinat în funcţie de activitate a
transportului, în primul plan fiind deservirea omului. Omul nu este marfă, este obiectul principal în
acest tip de activitate.
Calitatea deservirii este pe primul plan şi are trăsături caracteristice ce decurg din natura
„obiectului" transportat, omul şi satisfacerea necesităţilor şi cerinţelor lui specifice.
Procesul de transportare al persoanelor începe din momentul procurării biletului de călătorie,
continuă cu staţionarea — aşteptarea în staţia de plecare, cu efectuarea călătoriei propriu-zise şi se
termină cu trecerea prin staţia de sosire şi părăsirea acestuia.
Confortul călătoriei trebuie înţeles ca fenomen care asigurară condiţii satisfăcătoare în timpul
deplasării pasagerilor cu vehiculele.
Caracteristica generală a municipilui Chişinău

Municipiul Chişinău este unitatea teritorial administrativă a Republicii Moldova, cu statut
special care include în sine 6 orăşe şi 23 localităţi suburbane, cu numărul populaţiei de 716,7 mii de
locuitori, dintre care 67 mii locuiesc în suburbie, cu teritoriu de 567,7 mii km 2, din care oraşului
Chişinău îi revine 123 km2.
Interacţiunea sistemului urban de transport public de călători cu alte reţele de transport.

Sistema transportului auto de pasageri zilnic intră în interacţiune cu transportul interurban şi
internaţional.
Principalele interacţiuni de suprapunere a transportului public municipal cu alte tipuri de
reţele sunt:
• Aeroportul oraşului Chişinău.
• Gările auto (de nord, de sud, centrală)
• Gara feroviară
Estimativ în mun. Chişinău zilnic sosesc şi pleacă circa 2450 pasageri pe calea aerului, 16000
pasageri pe calea ferată şi 36000 pasageri cu transportul auto.
Coala
Activitatea transportului public din municipiul Chişinău este reglementată şi se desfăşoară în
conformitate cu Strategia de dezvoltare a transportului public urban în mun. Chişinău.
Reţeaua stradală şi reţeaua de rute.

În municipiul Chişinău sunt 900 de străzi cu o lungime totală de 880 km şi o suprafaţa de cca.
10 mln. m2.
Populaţia municipiului Chişinău este deservită cu trafic de călători de 22 de rute de troleibuz,
25 rute de autobuz, 51 rute de microbuz.
Lungimea străzilor şi drumurilor în limitele teritoriilor amenajate constituie 481,3 km, din
care 225,3 km (46,8%) magistrale de importanţă orăşenească şi de sector.
Densitatea liniară a străzilor în raport cu teritoriul valorificat constituie 4,27 km/km2, iar a
magistralelor de 1,99 km/km2.
Străzile şi drumurile ocupă 11,8% din teritoriul valorificat al urbei, ceea ce este sub nivelul
optimal.
Există 436 de pavilioane la staţiile transportului urban şi 20 pasaje pietonale subterane.
Diagonala medie a oraşului este evaluată la cca. 15 km.
În domeniul transportului public Direcţia General Transport Public şi Căi de Comunicaţie
coordonează activitatea agenţilor economici indiferent de tipul lor de proprietate şi forma
organizatorico - juridică, inclusiv a activităţii de taximetrie; elaborează şi plasează, în bază de
contract, comanda municipală pentru prestarea serviciilor de transport; organizează studierea
fluxurilor de călători şi înaintează propuneri de raţionalizare şi optimizare a reţelei de rute;
promovează politica unică în domeniul activităţii complexului de transport public în conformitate cu
planul general de dezvoltare a municipiului Chişinău şi schemei complexe de dezvoltare a tuturor
genurilor de transport.
Coala
I. COMPARTIMENTUL DE PROIECTARE
2. 1. Elaborarea proiectului rutei de troleibuz nr.10
2.1.1. Caracteristica generală a rutei de troleibuz

Conform planului de restructurare rețelei de transport public municipiului Chișinău se
planifică prin deschiderea rutei de troleibuze să fie satisfăcută cererea populației de a călători între
microraioanele Telecentru, Centru și Rîșcani.
Schema rutei din proiectul de restructurare rețea de rute inițiate de Direcția Generală de
Transport Public și Căi de Comunicație al Primăriei Municipiului Chișinău este prezentată în figura
1.
Fig. 1 Schema itinerarului rutei de troleibuz nr.23 (tur, retur)
Denumirea rutei Nr.23 este ”Bd. MIRCEA CEL BATRIN – Parcul LA IZVOR”
Coala
Itinerarul rutei:
Tur: staţia str. Prof. Ion Dumeniuk

staţia str. Igor Vieru
staţia Judecătoria sectorului Ciocana
staţia str. Petru Zadnipru
staţia str. Ginta Latină
staţia str. Alecu Russo
staţia str. Mihail Sadoveanu
staţia str. Nicolai Dimo
staţia str. Bogdan Voievod
staţia str. Florilor
staţia Calea Orheiului
staţia Gara "Visterniceni"
staţia Centrul Comercial "Supraten"
staţia str. Albişoara
staţia Asociaţia "Tracom"
staţia str. Mitropolit Dosoftei
staţia Calea Ieşilor
staţia Asociaţia "Zorile"
staţia str. Bariera Sculeni
staţia Parcul "La izvor"
staţia str. Ghidighici
Retur: staţia Restaurantul " Butoiaş ";

staţia str. Ghidighici ;
staţia Parcul "La izvor" ;
staţia str. Bariera Sculeni ;
staţia Parcul "Alunelul";
staţia Piaţa Dimitrie Cantemir;
staţia Universitatea de Medicină;
staţia str. Columna;
staţia str. Albişoara ;
staţia Centrul Comercial "Supraten";
staţia Gara "Visterniceni" ;
staţia bd. Renaşterii Naţionale ;
staţia str. Bogdan Voievod ;
staţia str. Alecu Russo ;
staţia str. Nicolai Dimo;
Coala
staţia str. Mihail Sadoveanu;
staţia bd. Mircea cel Bătrân ;
staţia Pretura sectorului Ciocana;
staţia str. Petru Zadnipru;
staţia Judecătoria sectorului Ciocana ;
staţia str. Igor Vieru
Ruta examinată nr.23 este cu itinerar care dispune de așa avantaje precum:
 Comunică între micoraioane fără transbordare;

 Nu există problema cu amenajarea stațiilor terminus;
 Se mărește viteza exploatațională.
Măsurarea longevității rutei examinată cu automobilul în ambele direcții a arătat:

 Parcursul rutei în direcție tur constituie 12,39 km
 Parcursul rutei în direcției retur constituie 12,39 km
 Lungimea totală a rutei conform indicilor turo-metrului ori(vitezometrului) este: 25,78 km
 Distanța de la parcul de troleibuze nr.3 pînă la punctul inițial al rutei – Str. Prof.Ion Dumeniuc
constituie 8,4 km.
 Distanța de la parcul de trolibuze pînă la punctul final – „Parcul la Izvor” este 12,39 km
Totodată calculul arată că coeficientul de coliniaritate la ruta proiectată constituie:
l r 12,39
K nr = = =1,13
ld 11
Unde: ld - este parcursul direct minim între stații terminus a rutei „str. Ion Dosoftei- Parcul La
Izvor” conform maps.google.com.
Valoarea coeficientului semnificativ este avantajos.
Coeficientul de schimb da călători se determină după relația :
l c 12,39
K sc = = =3.95
l m 3,14
Unde: l c – parcursul în direcția tur, lc = 12,39 km
l m – distanța medie de deplasare a unui călător cu transportul public urban, km.
Conform normelor Regiei Transport Electric distanța medie de deplasare este de 3,14 km.
Coala
2.1.2 Elaborarea traseului rutei
Traseul rutei în afară de itinerarul trebuie să conține și lista stațiilor de oprire a mijlocului de
transport public atît acelor intermidiare, cît și stații terminus.
Lista stațiilor de oprire se elaborează reieșind din mai multe condiții, precum:
- gradul de atractivitate a călătorilor;
- urbanistice;
- de siguranță;
- în apropiere de stații de transbordare la linii magistrale de transport public;
- se folosesc stații de oprire care deja sunt amenajate dealungul traseului.
La etapa numirii stațiilor de oprire sa respectat recomendații:
- distanța minimă între stații de oprire intermidiare: 300 – 400 m;
- distanța maximă între stații de oprire intermidiare: 800 – 1000 m.
Tabelul 2.1. Lista stațiilor de oprire pe ruta de troleibuz nr. 23

TUR "str.Prof.Ion Dumeniuc- RETUR "Restaurantul Butoias-
Restauratul Butoias" str.Prof.Ion Dumeniuc"
Nr. d/o Denumirea stației Nr. d/o Denumirea stației

Al stației Al stației
1 Str.prof.Ion Dumeniuc 1 Restaurantul Butoias
2 Str.Igor Vieru 2 Str.Ghidighici
3 Jud.sect.Ciocana 3 Parcul La Izvor
4 Str.Petru Zadnipru 4 Str. Str.Bariera Sculeni
5 Str. Ginta Latina 5 Parcul Alunelu
6 Str.Aleco Ruso 6 Piata Dimitri Cantemir
7 Str.Mihail Sadoveanu 7 Universitatea de Medicina
8 Str. Nicolaie Dimo 8 Str. Columna
9 Str.Bgdan Voievod 9 Str.Albisoara
10 Str.Florilor 10 Centru Comercial Supraten
11 Str. Calea Orheiului 11 Gara Visterniceni
12 Gara Visterniceni 12 Bd.Renasteri Nationale
13 Centrul Comercial Supraten 13 Str.Bogdan Voievod
14 Str. Albisoara 14 Str. Aleco Ruso
15 Asociatia Tracom 15 Str.Nicolaie Dimo
Coala
16 Str. Mitropolitul Dosoftei 16 Str. Mihail Sadoveanu
17 Str.Calea Iesilor 17 Bd.Mircea cel Batrin
18 Asociatia Zorile 18 Pretura sec.Ciocana
19 Str.Bariera Sculeni 19 Str.Petru Zadnipru
20 Parcul La Izvor 20 Judecatoria sec.Ciocana
21 Str.Ghidighici 21 Str.Igor Vieru
Total stații de oprire – 42 unitati.
2.1.3. Determinarea cererii în călătorii pe ruta proiectată

Pentru determinarea cererii de călătorii pe ruta proiectată vom folosi datele al studiului de
fluxuri de pasageri în cadrul municipiului Chișinău.
Studiul examinat a fost realizat cu forța studenților specialităților "Inginerie și Management în
Transport", "Tehnologii de Operare de Transport" pe parcursul zilelor de lucru și odihnă a lunei
octombie a anului 2017. Rezultatele studiului a fost utilizate în cadrul proiectului de restructurarea
rețelei de transport public.
Pentru a determina volumul traficului de pasageri pe traseul rutei de troleibuz nr. 23 vom utiliza
numărul de călători transportați în derecții tur și retur efectuate la stație:
 Str.Aleco Ruso
 Str.Bogdan Voievod
La etapa calculelor estimative a volumului de trafic de pasageri a fost apreciate fluxuri maxime
de pasageri la orele de vîrf pe perioada a primei și a două jumatatei de zi. Rezultatele cercetării sînt
prezentate în tabelul 2.2.
Tabelul 2.2. Traficul de călători orar maxim

ce efectuiazăLista rutelor
Traficul de călători orar

maxim (W), pasageri
ProiectateNr. Rutei
săptămîneiZiua
a fluxuluide numărareStația
Tur / Retur
Ora de vîrf
23 de lucru tur Str.Aleco Ruso 23 7.30 – 960
Coala
8.30
23 de tur Str.Aleco Ruso 23 07:30- 600
odihna 08:.30
23 de lucru retur Str.Bogdan Voievod 23 7.30 – 728
8.30
23 de retur Str.Bogdan Voievod 23 07:30- 455
odihna 08:30
În baza datelor prezentate în tabelul 2.2. pentru a realiza viitoarele calculurile estimative
acceptăm următoarele valori:
- traficul de călători orar maxim în direcție tur – Wt = 960, pasageri/ora
- traficul de călători orar maxim în direcție retur – Wr = 728, pasageri/ora.
Puterea a fluxului de călătorii în zilele de odihnă poate fi estimate la nivel de ½
față de fluxul în zilele de lucru.
Pentru a determina volumul de trafic de pasageri pe parcursul întregii zi de lucru pe ruta
proiectată vom construi iepura volumului de trafic de pasageri pe ore. Iepura va fi construită în
conformitate cu legitățile clasice, prezentate în manualul (1).
Tabelul 2.3. Ponderea (g) pe oră de la intensitatea maximă de transportare Wt / Wr.
Wmax
Ora de lucru pe Ponderea gt, Ponderea gr, Ponderea gmax Intensitatea
ruta direcția TUR direcție maximă fluxului
RETUR de pasageri, pas/h
5-6 0,15 0,05 0,15 144
6-7 0,40 0,15 0,4 384
7-8 1,0 0,35 1 960
8-9 0,6 0,35 0,6 576
9-10 0,45 0,20 0,45 432
10-11 0,33 0,25 0,33 316
11-12 0,25 0,30 0,3 288
12-13 0,20 0,25 0,25 240
13-14 0,25 0,20 0,25 240
14-15 0,33 0,35 0,35 336
15-16 0,4 0,45 0,45 432
16-17 0,5 0,65 0,65 624
17-18 0,4 1,0 1 960
18-19 0,3 0,60 0,6 576
19-20 0,2 0,35 0,35 336
20-21 0,2 0,25 0,25 240
21-22 0,1 0,20 0,2 192
22-23 0,06 0,15 0,15 144
23-24 0,04 0,10 0,1 960
Total 6,16 Wt 6,2 Wr 7,83 8340
Coala
În continuare construim graficul intensității maxime a fluxului de pasageri pe fiecare oră de lucru pe
rută:
1200
1000
800
600 Pasageri/ora
400
200
0
5/
6
6/
7
7/
8
8/
9 10 /1
1
/1
2
/1
3
/1
4
/1
5
/1
6
/1
7
/1
8
/1
9
/2
0
/2
1
/2
2
/2
3
/2
4
9/ 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
Fig. 2 Intensitatea maximă a fluxului de pasageri pe fiecare oră de lucru pe rută
Traficul zilnic de călători așteptați pe ruta proiectată nr.23 în zilele de lucru se poate
determina la nivel estimativ după relația:
gmax∗W t 7,83∗2520
Q zilucru = ( Tc )
∗ K sc = (
0.75
∗3,14=53876 ( pasageri) )
unde: T c – durata deplasării în direcția tur sau retur (ora), se determine în paragraful 1.4.
(69,5 min=1,15 h)
K sc – coeficientul de schimb de călători ( K sc =3,14 )
Traficul anual de călători așteptați pe ruta proiectată nr.23 se determină după relația:
Q an=259∗Q zilucru∗K săp .∗K lună +106∗Q zi odih .∗K lună
Qan=259∗8340∗0,98∗0,93+106∗4170∗0,93=2379757 pas /an
unde: 259 – numărul de zile de lucru pe parcursul anului calendaristic;

106 – numărul de zile de odihnă pe parcursul anului calendaristic;
Q ziodih . – traficul zilnic de călători așteptați în zilele de lucru. Luînd în considărație valori de
traficul de călători realizat în zilele de lucru și acele de odihnă indicate în tabelul 2.2 acceptăm
Qzi odihnă = 1/2 Qzi lucru = 1/2 * 8340 = 26 4170 pas
Coala
K săp . – coeficientul neregularității săptemînale. Acceptăm K săp . =0,98 (1)
K lună – coeficientul neregularității lunare (pe parcursul anului). Acceptăm K lună =0,93 (1).
2.1.4. Normarea vitezelor de circulație a mijloacelor de transport public și a timpului unei

rotații
La durata unei cursei de rotație (tur + retur) înfluițează mai multe factori, precum:
- lungimea între stații;
- capacitățile dinamice și de tracțiune a parcului rulant ;
- particularități constructive, numărul și diminsiuni a ușelor de îmbărcare/debarcare ;
- intensitatea fluxului de pasageri;
- intensitatea fluxului de transport ;
- condiții climaterice;
- condiții rutiere;
- nivelul de experiență și starea psihofiziologică a conducătorului de autovehicul
Timpul de rotație din poziții de organizare a procesului tehnologic de transportare a

pasagerilor pe itinerarul unei rute urbane poate fi prezentat prin relație :
T rot =
∑ t s .t . i . +∑ t s. t .t . +∑ t dep , min (2.5)
unde: ∑ t s. t . i. - timpul sumar de staţionare la staţiile intermediare, min
∑ t s. t . t. - timpul sumar de staţionare la staţiile terminus, min
∑ t dep - timpul sumar de deplasare, min.
În lucrarea examinată pentru a realiza calculul teoretic de normare a vitezelor și timpului de

circulație cu un grad de precizie mai înalt la realitate vom prezenta timpul de executare a unei rotații
ca suma a timpului cursei de tur și a cursei de retur :
T r=T ct + T cr +T st, min
Înurma calcurilor realizate mai jos obținem:

T r=T ct + T cr +T st =47+ 45+3=95 min
Timpul cursei de tur sau retur vom determina ca suma timpurilor de deplasare pe fiecare
interstație :
T ct =⅀ T ¿
Coala
unde : T ¿ - este timpul de deplasare de la o stație de oprire pînă la alta stație intermidiare de oprire pe
itinerarul rutei, min. Timpul tin este format din timpul în mișcare al mijlocului de transport, precum
și timpul de reținere destinat pentru efectuarea scimbului de pasageri la stații de oprire ;
T st - timpul de staţionare la staţiile terminus, min. Conform recomandărilor formulate în
urma unor cercetări (1) acceptăm timpul de staţionare la staţiile terminus în volum de 5% din suma
(T ¿ ¿ ct+T cr )¿.
Obținem:
T st =0,05∗(T ¿ ¿ ct +T cr )=0,05∗( 32,32+33,83 )=3 min ¿
Calculul timpului de deplasare pe fiecare interstație vom realiza după relația :

60∗l ¿
T ¿= , min
V ex
unde : - l ¿– este lungimea interstației, km
- V ex – viteza exploatațională mijlocului de transport public în cadrul interstației, km/h.
Viteza exploatațională vom determina după relație folosite din sursa (1):

V ex = 0,75 √l ¿ , km/h, Rezultatele calcurilor vom prezenta în tabelul 2.4.
În mod analogic vom realiza calculul de normare a vitezelor și timpului de mișcare pe itinerarul rutei
în direcție tur și retur.
Tabelul 2.4 a) Normarea vitezelor și timpului de mișcare pe itinerarul rutei proiectate nr.10
(direcția tur)
Nr. Denumirea stației Ditanța Distanța Viteza Timpul de

Stației între în sens explotațio deplasare
stații, tur în nală la pe
km creștere, înterstație înterstații,
km i min
km/h
1 Str.Prof Ion Dumeniuc 0,0
2 Str. Igor Vieru 0,6 0,6

18,3 1,96
3 Jud. Sec. Ciocana 0,65 1,25
19,1 2,04
4 Str.Petru Zadnipru 0,7 1,95
19,8 2,12
5 Str. Ginta Latina 0,4 2,35
15 1,6
6 Str. Aleco Ruso 0,95 3,3
23,1 2,46
7 Str. Mihail Sadoveanu 0,75 4,05 20,5 2,19
Coala
8 Str. Nicolaie Dimo 0,4 4,45
15 1,6
9 Str. Bogdan Voievod 0,6 5,05
18,3 1,96
10 Str. Florilor 0,45 5,5
15,9 1,69
11 Calea Orheiului 0,35 5,85
14 1,5
12 Gara Visterniceni 0,6 6,45
18,3 1,96
13 Centru comercial Supraten 0,7 7,15
19,8 2,12
14 Str. Albisoara 0,8 7,95
21,2 2,26
15 Asociatia Tracom 0,3 8,25
13 1,38
16 Str.Mitropolitul Dosoftei 0,4 8,65
15 1,6
17 Calea Iesilor 0,75 9,4
20,5 2,19
18 Asociatia Zorile 0,45 9,85
15,9 1,69
19 Str.Bariera Sculeni 0.35 10,2
14 1,5
20 Str. Ghidighici 0,40 10,6
13 1,6
Distanța de parcurs în direcție 9,85
tur, km
Viteza medie exploatationala
in directia tur, km/h 17,8
Timpul cursei tur (Tct), min 34,43
Tabelul 2.4 b) Normarea vitezelor și timpului de mișcare pe itinerarul rutei proiectate nr.10
(direcția retur)
Nr. Denumirea stației Ditanța Distanț Viteza Timpul de
Stației între a în explotațion deplasare
stații, sens ală la pe
km retur în înterstațieî înterstații,
creștere n min
, km km/h
1 Restaurantul Butoias 0,58 0 18 1,93
2 Str.Ghidighici 0,54 0,54

17,4 1,86
3 Parcul la Izvor 0,55 1,09
17,5 1,88
4 Str. Bariera Sculeni 0,4 1,49
15 1,6
5 Parcul Alunelu 0,3 1,79
13 1,38
6 Piata Dumitru Cantemir 0,7 2,49
19,8 2,12
7 Universitatea de Medicina 0,75 3,24 20,53 2,19
Coala
8 Str. Columna 0,5 3,74
16,7 1,79
9 Str.Albisoara 0,4 4,14
15 1,6
10 Centru Comercial Supraten 0,5 4,64
16,7 1,79
11 Gara Visterniceni 0,65 5,29
19,1 2
12 Bd.Renasterii Nationale 0,6 5,89
18,3 1,96
13 Str.Bogdan Voievod 0,5 6,39
16,7 1,79
14 Str.Aleco Ruso 1,0 7,39
23,7 2,53
15 Str.Nicolaie Dimo 0,6 7,99
18,3 1,96
16 Str. Mihail Sadoveanu 0,55 8,54
17,5 1,88
17 Bd.Mircea el Batrin 0,65 9,19
19,1 2
18 Pretura sectorului Ciocana 0,4 9,59
15 1,6
19 Str.Petru Zadnipru 0,31 9,90
14 2
20 Judecatoria sec.Ciocana 0,45 10,35
16 2,5
Distanța de parcurs în direcție 9,89
retur, km
Viteza medie exploatationala
in directia retur, km/h 17,8
Timpul cursei retur (Tcr), min 38,33
2.1.5. Organizarea traficului de pasageri pe ruta regulată de bază din complexul de transport
public
2.1.5.1. Calculul capacității și numărului necesar de troleibuze în exploatare pe rută urbană

regulată pe timp de vărf.
Criteriul de bază pentru determinarea numărului și a capacității de transportare este intervalul

rațional de circulație a troleibuzelor pe itinerarulul rutei.
La moment transportul public municipal de capacitate mare cedează transportului privat de
microbuze anume din motivul că ultimii asigură la orele de vîrf intervalul de circulație în direcția
examinată în proiect la nivel de circa 3 – 5 minute.
Practica arată că mărirea intervalului de circulație mai ales pe rute cu lungimea relativ mică (pînă
la 10km) aduce la sporirea gradului de refuz a pasagerilor în călătorie.
Coala
În cazul rutei proiectate, reieșind din rezultatelor studiului fluxului de pasageri acceptăm
intervalul minim pe perioada orelor de vărf la nivel de Imin = 3, min.
Atuci frecvența de circulație a troleibuzelor pe rute va fi :
h = 60/I = 60/8 = 8 troleibuz/ora.
Numărul necesar de troleibuze pentru a circula pe itinerar la orele de vîrf se determină după
relația:
T r 95
T max= = =12(troleibuze)
I 8
T r – timpul de rotație a unei curse.
Capacitatea de îmbărcare a troleibuzului vom determina după relație :

W max 2520
q= = =105( pasageri)
T max 24
Capacitatea de îmbărcare a troleibuzului trebuie să corespundă unor normative prezentate în

tabelul 2.5.
Tabelul 2.5. Normative pentru alegerea mijloacelor de transpor

Intensitatea
fluxului de pînă la 1000 - 1800 1800 - 2600 2600 – 3200 mai mult de
pasageri 1000 3200
maxim, pas/h
Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa
Autobuz mică sau medie sau mare mare deosebit de
medie mare 80 - 95 95 -115 mare
20 – 40 40 – 80 de locuri de locuri 150 - 170
de locuri de locuri de locuri
- Mare
Troleibuz medie mare sau deosebit Deosebit de
de mare mare
Tramvai - un vagon un vagon două vagoane două vagoane
Coala
2.1.5.2. Alegerea tipului troleibuzului pentru ruta regulată de bază după marcă și model
Mijlocul de transport urban destinat pentru exploatare în condiții urbane pe o rută regulată de
bază trebuie să corespunde unelor criterii importante :
- să fie ecologic ;
- să fie fiabil ;
- să fie econom ;
- să fie confortabil
- nu să fie scump și altele
În urma unui studiu a listei de troleibuze de capacitate mare putem să ne oprim la următoarele
mărci și modele contemporane:
1. BOGDAN T 701.15
Fig. 3 Troleibuzul BOGDAN T 701.15
Tabelul 2.6 Caracteristica tehnică a troleibuzului BOGDAN T 701.15
Lungime x lațime x ampatament: 1196 x 2550 x 3767
Numărul de locuri: 105
Coala
Masa maximă autorizată: 11760 kg
Viteza maximă 65 km/h
Puterea maximă în CP/KW/rpm 175/1440
Tensiunea nominală ,V 24
Tipul Vagon
Tipul de șină 8,25х22,5/275/70R22,5
Lățimea ușilor (general),mm 1400/1400/1400
Sistem de incălzire aer, electrică
Numărul de scaune 32
ABS +
Formula roților 4x2
Producător Cegelec,Cehia
2. АКСМ-321
Fig. 4 Troleibuzul АКСМ-321
Coala
Tab. 2.7 Caracteristica tehnică a troleibuzului АКСМ-321
Lungime x lațime x ampatament: 1196 x 2550 x 3767
Numărul de locuri: 105
Masa maximă autorizată: 11850 kg
Viteza maximă 60 km/h
Puterea maximă în CP/KW/rpm 155 kw
Tensiunea nominală ,V 24
Tipul Vagon
Tipul de șină 22,5 x 8,25
Lățimea ușilor (general),mm 1400/1400/1400
Sistem de incălzire aer, electrică
Numărul de scaune 29
ABS +
Formula roților 4x2
Producător Belorusia
3. ROCAR 412 E
Coala
Fig. 5 Troleibuzul ROCAR 412
Tab. 2.8 Caracteristici tehnice ROCAR 412 E
Tipul vehiculului: 412 E 412 EA

Număr de parc: 7454 7459
Masa proprie: 12.350 kg 11.900 kg
Masa max. autorizată: 18.674 kg 18.428 kg
Masa max. autorizată pe axa fată: 6.872 kg 6.480 kg
Masa max. tehnic admisă pe axa spate: 6.900 kg 6.900 kg
Masa max. autorizată pe axa spate: 11.802 kg 11.948 kg
Masa max. tehnic admisă pe axa spate: 12.600 kg 12.600 kg
Masa utilă: 6.324 kg 6.528 kg
Tip motor: TN96R, 750 V c.c. MABT6, 750 V
c.a.
Putere motor: 150 kW 155 kW
Capacitate totală: 93 96
Locuri pe scaune: 25 25
Locuri în picioare: 68 71
Presiunea în pneurile din fată: 8 bar 8 bar
Presiunea în pneurile din spate: 8 bar 8 bar
Coala
4.Troleibuz Astra Irisbus C itelis 12T
Fig. 6 Troleibuzul Astra Irisbus C itelis 12T
Tabelul 2.9 Caracteristicile tehnice a troleibuzului Astra Irisbus C itelis 12T
Lungimea 11990 mm
Lăţimea 2500 mm
Înălţimea (fără captatoare) 2979 mm
Ampatamentul 6120 mm
Număr uşi 3
Masa maximă 19500 kg
Masa maximă pe axa A 7250 kg
Masa maximă pe axa B 12600 kg
Număr călători 104 (din care 29 pe scaune)
Motor de curent continuu, tip UMEB TN96,
puterea nominală 150 kW (#5301-#5398) /
de curent alternativ (#5399-#5400)
Acţionare chopper cu IGBT, producător ICPE-
SAERP (numerele #5301-#5398) / invertor
(#5399-#5400)
Convertizor static tip CS11T, producător ICPE-SAERP
Microprocesor de comandă produs de ICPE-SAERP
Viteza maximă 60 km/h (limitată electronic)
Alte dotări:
- sistem de informare exterioară şi interioară cu
Coala
LED-uri
- sistem de presemnalizare a coborârii de către

călători
- trăgătoare (#5301-#5398) / decuplare pneumatică a

captatoarelor (#5399 şi #5400) şi recuplare ce poate
fi comandată din cabina şoferului (#5400)
- tahograf digital
Uși  3 buc, cu două laterale, toate de

sticlă, spre interior- deschisă;
 Fiecare ușă controlată electric de pe
panoul de bord amașinei;
 Blocabil;
 Asigurat împotriva deschiderii,
dotat cu sistem automat de
închidere;
 Fără trepte de intrare;
 Marginile acoperite cu placi de
aluminiu;
 Controlată de către conducătorul
auto.
 Spațiul și rampă mecanic controlată
pentru scaun cu rotile și cărucioare
pentru copii:
Spațiul pentru Șofer  Cabina de tip nchis

 Spațiul pentru șofer încălzit cu
radiator suplimentar;
 Aer condiționat controlat de
conducătorul auto;
 Bordul dugital cu date operaționale
pentru șofer
Tabelul 2.10 Principalii indici ai troleibuzelor
Coala
Astra Irisbus C itelis
BOGDAN T 701.15
ROCAR 412 E
Tipurile de
Troleibuze
АКСМ-321
12T
Lungime x 1196 x 2550 1196 x 2550 3035 x920 x 11990
lațime x x 3767 x 3767 2068 x2500 x5650
ampatament
Numărul de 105 105 93 104

locuri
Masa max. 11760 kg 11850 kg 18.674 kg 19500 kg

autorizată
Viteza maximă 65km/h 60km/h 60km/h 60km/h
Nr. uși 3 3 3 3
Alegem troleibuzul АКСМ-321.
Reieșind din capacitatea troleibuzului efectuăm recalcularea frecvenței de circulație a

troleibuzelor pe itinerar:
W max 960
h= = =9 (troleibuze /h)
qn 105
Atunci numărul maximal de troleibuze necesar în exploatare pe itinerarul la orele de vîrf

constituie:
Tr 95
Amax = = =9(troleibuze)
I 10,55
unde intervalul de circulație la orele de vîrf este I = 95 / h = 95/9 = 10,55 min
Acceptăm coeficientul de pregătire tehnică a mijloacelor de transport ce va deservi ruta proiectată

la nivel recomandat de 85%.
Amax =85 %=9(troleibuze)
Troleibuzele aflate la reparație, care constituie 15% din nr. scriptic va fi:
( 859 )∗15=1(troleibuze)
Coala
Atunci numărul scriptic de autobuze necesar pentru pentru ruta proiectată constituie:
A s=9+1=10(troleibuze)
Capacitatea totală de transportare a parcului rulant înregistrat după ruta proiectată constituie
Q tot = A s∗q=10∗105=1050(pasageri)
2.1.5.3. Calculul numărului de troleibuze exploatate pe ruta în funcție de ora zilei

Calculul numărului de troleibuze exploatate pe ruta în funcție de ora zilei realizăm după
relație:
W max∗T r∗K nh
Arex = ∗T ,(troleibuze)
q
unde :
- Knh – coeficientul neuniformității fluxului de pasageri pe parcursul orei examinate. Acceptăm Knh
= 1.
- Tr – este timpul cursei de rotații în ore, T r = 1,15 ore
-T – este timpul aflării troleibuzelor în serviciul la momentul orei examinate. Acceptăm T = 1 oră.
- q – capacitatea de umplere a mijlocului de transport urban, q = 105 pas.
- Wmax – intensitatea maximă fluxului de pasageri (în direcția tur sau retur) la ora examinată pe
dealungul itinerarului al rutei proiectate, pas/ora.
Informația privind W max luăm din tabelul 2.11

W max =gmax∗W t ,( pas/ora)
unde : - gmax – este valoarea maximă din gt sau gr la momentul orei examinate
- W t = 1050 pas/ora – intensitatea maximă de pasageri fixată pentru ruta proiectată
Rezultatele calculurilor aducem în tabelul 2.11.
Tabelul 2.11 Numărul necesar de troleibuze în exploatare pe rute în funcție de ora zilei
Ora zilei gmax W max Arex
5–6 0,15 144 2
6–7 0,4 384 4
7–8 1 960 9
8–9 0,6 576 6
9 – 10 0,45 432 5
10 – 11 0,33 316 3
11 – 12 0,3 288 3
12 – 13 0,25 240 3
13 – 14 0,25 240 3
14 – 15 0,35 336 4
Coala
15 – 16 0,45 432 5
16 – 17 0,65 624 6
17 – 18 1 960 9
18 – 19 0,6 576 6
19 – 20 0,35 336 4
20 – 21 0,25 240 3
21 – 22 0,2 192 2
22 – 23 0,15 144 2
23 – 24 0,1 960 9
Conform datelor prezentate în tabelul 2.11 construim diagrama numărului necesar de

troleibuze în exploatare pe rute în funcție de ora zilei.
10
5 Ttoleibuze/ora
0
5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Fig. 7 Numărul de troleibuze necesar conform calculelor
2.1.5.4. Calculul intervalelor orare de circulație troleibuzelor de ruta urbană

Intervalul orar de circulație se determină după relația :
Coala
Tr
I= ,(min)
A rex
unde : - T r - este timpul cursei de rotații în min, T r = 95 min ;

- Arex – este numărul de troleibuze în exploatare pe rută.
Pentru efectuarea calculului vom folosi datele din tabelul 2.11
Rezultatele calculelor adunăm în tabelul 2.12
Tabelul 2.12 Intervale de circulație pe ore obținute după calculile

Ora zilei Arex Intervalul orar de
circulație, min
5–6 2 30
6–7 4 15
7–8 9 7
8–9 6 10
9 – 10 5 12
10 – 11 4 20
11 - 12 3 20
12 – 13 3 20
13 – 14 3 20
14 – 15 4 15
15 – 16 5 12
16 – 17 6 10
17 – 18 9 7
18 – 19 6 10
19 – 20 4 15
20 – 21 3 20
21 – 22 2 30
22 – 23 2 30
23 – 24 9 7
În urma analizei numărului necesar de troleibuze în exploatare și intervalelor circulației lor pe

rută pe parcursul orelor de zi acceptăm varianta difinitivă de organizare traficului de pasageri pe ruta
proiectată.
Se recomandă ca activitatea troleibuzelor pe rută să fie organizată cu intervalul egal în limitele
unor perioade de timp a zilei cu fluxul de călători specific, tabelul 2.13
Tabelul 2.13 Intervalele de circulație a troleibuzelor pe perioadele zilei de lucru

Indicii Perioada zilei, ore
Coala
11:00 18:00
05:00 07:00 09:00 14:00 16:00 20:00
07:00 09:00 11:00 14:00 16:00 18:00 20:00 24:00
1. Intervalul de circulație pe 22,5 8,5 11 20 13,5 8,5 12,5 21,9

rută, min
2. Timpul unei curse de rotație, 95 95 95 95 95 95 95 95
min
3. Cantitatea de troleibuze în
4 11 9 5 7 11 8 5
exploatare pe rută, unit. / oră
4. Numărul de automobile – ore
2,96 8,14 6,66 3,7 5,2 8,14 5,92 3,7
în exploatație pe perioada zilei
5. Numărul de curse de rotații
realizate de troleibuze în zilele de 2,19 6,02 4,93 2,74 3,85 6,02 4,38 2,74
lucru pe parcursul perioadei
Numărul de curse de rotații realizate de troleibuze în zilele de lucru pe parcursul perioadei se calculează în
modul următor:
hp
∗A rex
Tr
h p – numărul de ore a perioadei zilei;
T r - este timpul cursei de rotații în min;
Arex - Cantitatea de troleibuze în exploatare pe rută, unit.
Așadar acceptăm organizarea traficului de pasageri pe ruta proiectată cu troleibuze model АКСМ-
321 în număr de 9 de unități de exploatare la linie în zilele de lucru și 5 unități de troleibuze în zilele
de odihnă.
Așadar numărul total de curse realizat de troleibuze pe timp de zi de lucru la linie constituie: nc
= 72 curse.
Acceptăm numărul de curse realizate de troleibuze în zilele de odihnă în proporții de ½ - 20
curse.
Conform datelor prezentate în tabelul 2.13 construim diagrama numărului necesar de
troleibuze în exploatare pe rute în funcție de ora zilei.
Coala
9
Troleibuze/ore
4
0
5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Fig. 8 Diagrama numărului necesar de troleibuze în exploatare pe rute în funcție de ora zilei după
varianta optimizată.
2.1.5.5 Calculul coeficientului de utilizare a capacității de îmbărcare pe parcursul unei zi de

lucru în exploatare
Calculul realizăm după relație
7,83∗W max
g=
qn∗nc
In zilele de lucru gl = 7.83*960/(105*72) = 0,99
In zilele de odihna go = 7.83*(0.5*960)/105*20 = 0,9
Tabelul 2.14 Indicii exploataționali ale itinerarului
Indicii Unități Valori

de măsurare
Lungimea itinerarului circular Km 24,8
Timpul cursei circulare min. 95
Coala
Distanța medie între stații M 480
Intervalul de timp între vehicule în ora de vîrf min 7
Frecvența în ore de vîrf veh/ora 9
Numărul zilnic de pasageri pas.
- ziua de lucru 53876
- ziua de odihnă 26938
Parcursul pasagerilor anual pas*km 60 273 833
Distanța medie de deplasare Km 3,14
Intensitatea maxima a fluxului de pasageri pas/ora 960
Intensitatea medie a fluxului de pasageri pas/ora 552
Coeficient de neuniformitate zilnică a intensității 7,83
Fluxul maxim pas/ora
Str. Aleco Ruso 960
Str.Bogdan Voievod 728
Coeficientul de schimb de pasageri 3,45
Viteza exploatațională km/h 16,8
2.1.5.6. Elaborarea graficelor de circulație troleibuzelor de ruta urbană

Pentru a elaborara graficului de circulaţie troleibuzelor conform regimului de lucru a
conducătorilor vom respecta următoarele condiții:
-pauza de masă este de la 0,5 – 2 ore;
-numărul pauzelor de masă este egal cu numărul troleibuzelor ce lucrează pe cursă, pe
parcursul zilei;
-pauza de masă se stabileşte nu mai devreme de 2 şi nu mai tîrziu de 4 ore de la începutul
schimbului;
-stabilirea pauzelor de masă, pe diagramă, se efectuează conform micşorării numărului de
troleibuze pe traseu de la stînga la dreapta şi de jos în sus.
Regimul de lucru a conducătorilor troleibuze se acceptă în două schimburi.

Tabelul 2.15 Regimul de lucru al conducătorilor de troleibuze în zilele de lucru.
Orele de lucru a şoferilor pe schimburi
Turu Schimbul 1 Schimbul 2 Tota Nr.
l ore de lucru l conduc.
1 9 10 19 2
2 9 10 19 2
3 9 10 19 2
4 9 10 19 2
5 9 10 19 2
6 9 10 19 2
7 8 7 15 2
Coala
8 8 7 15 2
9 8 4 12 2
Total 78 78 156 18
2.1.5.7. Calculul indiciilor tehnici şi de exploatare a materialului rulant utilizat pe rută

Parcul rulant
a. Marca și modelul unității de transport – troleibuz АКСМ-321.
b. Capacitatea de îmbărcare q = 95
c. Numǎrul de troleibuze necesar pe rute pe zile de lucru:
Arl =9 (troleibuze);
d. Numǎrul de troleibuze necesar pe rute pe zile de odihnǎ:
Aro = 5 (troleibuze);
e. Coeficientul de emisie la linie (decizie CMC nr. 4/29 din 19.04.2010):
le = 0,85;
f. Numǎrul inventarier de troleibuze:
Ai = 10 (troleibuze);
Indicii de exploatare parcului rulant pe rută
a. Regimul de activitate zilnic a rutei (Contract cu DGTPCC):
T = 5:00 – 24:00
b. Duratǎ activitǎţii de transport pe rutǎ: Ta = 19 (ore);
c. Lungimea cursei de rotație lr = 24,78 km
d. Numǎrul total de curse realizate de troleibuze în:
- zilele de lucru - 208;
- zilele de odihnă - 104;
e. Parcursul util realizat de troleibuze pe parcursul unei zi de lucru:
Lzl = lr* ncr =24,78*208= 5154,24 (km);
f. Parcursul util realizat de troleibuze pe parcursul unei zi de odihnă:
Lzo = lr* ncr =24,78*104 = 2577,12 (km);
g. Parcursul total zilnic nul a uni troleibuz: l0 =10,6 (km);
h. Parcursul total zilnic realizat de troleibuze în zilele de lucru:
Coala
Lztl = Lzl + Trl * l0= 5154,24 + 9*10,6 = 5249,64 (km);
i. Parcursul total zilnic realizat de troleibuze în zilele de odihnă:
Lzto = Lzo + Tro * l0=2577,12 + 12*10,6 =2704,32 (km);
j. Coeficientul de utilizare a parcursului:
L zl 5154,24
β= = =0,98
Lztl 5249,64
k. Coeficientul de utilizare a capacitǎţii de transportare a mijlocului de transport ȋn zilele

de lucru(cercetǎri,datele de evidenţǎ): gl = 0,9 ;
l. Coeficientul de utilizare a capacitǎţii de transportare a mijlocului de transport ȋn zilele

de odihnǎ (cercetǎri,datele de evidenţǎ): go = 0,9 ;
m. Productivitatea zilnicǎ autobuzelor ȋn zilele de lucru:
WQl = ncr *q * gl * Ks =208*105*0,9*3,13 =61 524 (pas/zi);
n. Productivitatea zilnicǎ a autobuzelor ȋn zilele de odihnǎ:
WQo = ncr *q * go * Ks =104*105*0,9*3,13 = 30 762 (pas/zi);
o. Volumul anual de pasageri transportaţi pe ruta:
Qa= Zl* WQl + Zo* WQo = 259*61 524 + 106*30 762 = 19 195 488 (pas)
p. Volumul anual total de transportare a pasagerilor raportată la parcursul mediu al unui

călător:
Pa = Qa * lm = 19 195 488*3,14 = 60 273 833 (pas*km);
q. Automobile-zile de exploataţie:
AZex = Arl * Zl + Aro * Zo =9*259+5*106 = 2861 (auto-zile);
r. Parcursul anual util realizant de parcul rulant:

Lal =259*Lzl + 106* Lzo =259*5154,24 + 106*2577,12 = 1608122,88 (km)
s. Parcursul anual total realizat de parcursul rulant:
Lat =259*Lztl +106*Lzto= 259*5249,64 + 106* 2704,32 = 1646314,68 (km);
t. Numǎrul mediu de pasageri transportaţi la un km:

Q a 19195 488
N p= = ≈ 12 pas /km
Lat 1 646314,68
Coala
II. COMPARTIMENTUL ECONOMIC
3.1. Metodologia evaluării eficienții economice a proiectului

Metodologia de evaluare a eficienţei economice se bazează pe modelul de planificare a activităţii
întreprinderii de transport, pe structura de cheltuieli operaţionale, costurile actuale a resurselor de bază.
În cadrul evaluării eficienţei economice a măsurilor de proiect se pun în evidenţă nivelurile de
cheltuieli variabile şi constante, se stabileşte volumul investiţiilor necesare de capital şi se determină
indicatorii economici ai proiectului.
Mediul economic are un caracter dinamic datorită creşterii continue a nivelului
concurenţial. Acest fapt determină schimbările ce trebuiesc făcute în cadrul întreprinderii în
vederea adaptării la noile condiţii de competitivitate.
Acţiunea factorului de timp determină schimbari semnificative la nivelul costului
resurselor şi calităţii acestora.
Întreprinderea de transport reprezintă un sistem complex, între elementele căruia există
legaturi structural - funcţionale complexe. În practică, activităţile informaţionale şi decizionale se
succed, se înlănţuie şi se intercondiţioneaza, alcătuind veritabile reţele.
În teorie şi practică descrierea actiunilor complexe cu ajutorul reţelelor de activitate
se realizează cu ajutorul analizei diagnostic, care faciliteaza eviden- tierea succesiunilor şi
intercorelărilor activităţilor componente ale unei acţiuni, identificarea celor mai importante
activităţi, care nu suportă amînări, asa- numitele activitati critice.
Determinarea si analiza costului de producţie sunt deosebit de importante la nivelul
managementului întreprinderii datorită informaţiilor furnizate care stau la baza fundamentării
deciziilor.
Analiza costurilor operaţionale, a îndeplinirii sarcinilor cu privire la reducerea lor constituie una
din premisele indispensabile pentru buna conducere a tuturor companiilor.
Costul devine un instrument de control al activităţilor de transport şi de prestări de servicii la
îndemâna factorilor decidenţi, o metodă de conducere a întregii activităţi. Între analiza costurilor şi
strategia unei întreprinderi exista o dublă legătură.
Pe de o parte, rezultatele obţinute din contabilitatea şi analiza costurilor stau la baza deciziilor
strategice ale întreprinderii.
Pe de altă parte, informaţiile furnizate de analiza costului pot constitui baza unui ansamblu de
decizii care conduc progresiv la schimbarea strategiei întreprinderii.
Prin urmare, direct sau indirect, calculaţia şi analiza costurilor joacă un rol important în
fundamentarea deciziilor strategice, constituind instrumente de bază ale pilotajului strategic al
întreprinderii.
Coala
Diviziunea şi descompunerea costurilor ca metodă de analiză se utilizează în scopul asigurării
cercetării, al localizării elementelor componente ale costurilor. Costurile unitare se divid, se
descompun, pentru a asigura profunzimea studierii faptelor.
Diviziunea şi descompunerea acestora se poate face în diverse componente: costuri fixe-costuri
variabile, costuri directe-costuri indirecte. La rândul lor acestea se pot descompune pe
componente principale, ca de exemplu: în cadrul cheltuielilor directe sa se detalieze tipurile acestora,
şi anume: materiale directe, manopera directă etc.
Descompunerea pe părţi sau elemente componente permite aprofundarea analizei din punct de
vedere structural. Ea este o condiţie pregătitoare pentru stabilirea, gruparea corelată şi măsurarea
legăturilor cauzale.
Preţul de cost al transporturilor se formează în principal pe baza următoarelor elemente:
- costurile energiei şi lubrifianţilor,
- întreţinerea troleibuzelor,
- costurile anvelopelor,
- costurile de amortizare,
- salarizarea conducătorului auto,
- cheltuielile generale ale întreprinderii, ş.a.
În urma celor expuse mai sus rezultă că tariful de transport de fapt este funcţie de distanţa
parcursă, de tipul mijlocului de transport utilizat şi de consumurile specifice ale acestuia, de relieful şi de
starea drumurilor parcurse, de sezon, climă etc.
3.2. Calculul consumurilor ṣi cheltuielilor la transport de pasageri pentru ruta proiectată
3.2.1. Planul muncii la firma de administrarea a rutei examinate
a. Fondul anual timp de lucru a persoanei angajate:

F tl =[ Z c −( Z o + Z s +Z con ) ]∗T n−Z as∗T rl =[365−(91+12+28)]∗9−12∗1=2094 , ore
unde: Zc – zile calendaristice de muncă

Zo – zile de odihnă
Zs – zile de sărbători ce nu coincid cu zilele de sîmbătă şi duminică
Zcon – zile de concediu
Tn – durata normativă a zilei de muncă
Tn, - numărul de ore de reducere a zilei de lucru precedente zilei de sărbători
Zis – zile precedente zilelor de sărbătoare
Zcc – zile precedente ce coincid cu concediul
Coala
b. Volumul de lucru anual realizat de conducǎtorii auto:
Taca= 259 * 208 + 106* 104 = 64 896 (ore)
c. Numǎrul necesar de conducǎtori auto:
T aca 64 896
Ns= = =31(conduc ă tori)
F tl 2094
d. Volumul de lucru realizat anual de dispeceri:
Td = (Zl +Zo)* Ta = (259+106)* 19 = 6935 (ore)
e. Numǎrul necesar de dispeceri:
T d 6935
Nd= = =4 ( persoane)
F tl 2094
f. Volumul de lucru anual realizat de ingineri-mecanici:
Tm = Zl *Tn = 259*8= 2072 (ore)
g. Numǎrul necesar de ingineri-mecanici:
T m 2072
Nm= = ≈ 1( persoan ă)
F tl 2094
h. Volumul de lucru anual realizat de contabil:
Tcon =Zl *Tn =259*8= 2072(ore)
i. Numǎrul necesar de contabil:
T con 2072
N con = = ≈ 1( persoană)
Ftl 2094
j. Volumul de lucru anual realizat de administratorul rutei (directorul firmei de

transport):
Ta = Zl * Tn = 259*8 = 2072 (ore);
k. Numǎrul necesar de director:
T a 2072
Na= = ≈ 1( persoană )
F tl 2094
Coala
m. Volumul de lucru anual realizat de personalul de deservire la staţii terminus:
Tpa = Zl * Tn = 259*8 = 2072 (ore);
n. Numǎrul necesar de personal auxiliar:
T pa 2072
N pa= = ≈1( persoană )
Ftl 2094
o. Total angajaţi:
Np = Nṣ + Nd + Nm + Ncon + Na + Npa = 31+4+1+1+1+1=39 (persoane)
3.2.2. Cheltuieri directe anuale
3.2.2.1. Planul annual de consum privind retribuirea muncii conducǎtorilor auto
Crca = Rca + lca = 2 875 487 + 762 005 = 3 637 492 (lei)
a) Remunerarea muncii:
Rca = Sstc +Ssf +Sst +Sss +Ssi +Sp +Sc = 2 875 487 (lei)
Tariful stabilit pentru o orǎ de lucru a conducǎtorilor auto thc = 20 (lei/ora);
a. Fondul salariului tarifar a conducǎtorilor auto:
Sstc =Taca *thc = 64 896 *20 = 1 297 920 (lei);
b. Spor la salariu de bazǎ pentru clasa 1 ṣoferului cu 25%:
Ssf = 0,25 * Sstc = 0,25 *1 297 920 = 324 480 (lei);
c. Supliment la salariu pentru lucru pentru taxatori cu 15%:
Sst = 0,15* Sstc = 0,15*1 297 920 = 194 688 (lei);
d. Supliment pentru lucru ȋn zilele de odihnǎ:
( S stc +S sf + S st )∗Z o (1 297 920+324 480+194 688 )∗106

Sss = = =527 703(lei)
365 365
e. Suplimentul pentru intensitatea muncii cu 10%:
Ssi = 0,1* Sstc = 0,1 * 1 297 920 = 129 792 (lei);
Coala
f. Premii pentru ȋndeplinirea planului de lucru ṣi respectarea graficul de circulaţie pe
rutǎ – 15%:
Sp = 0,15 * Sstc = 0,15* 1 297 920 = 194 688 (lei);
g. Salariu mediu lunar al conducǎtorului auto:
S stc+ S sf + Sst + S ss + S si + S p 1 297 920+324 480+194 688+527 703+129 792+194 688

Sml= = =7176
12∗N s 12∗31
h. Acumularea a remuneraţiei pentru concediu:
Sstc + S sf +S st + S ss+ S si 1 297 920+324 480+ 194 688+527 703+129 792

Sc = = =206 216 (lei )
12 12
Consum specific pentru retribuirea muncii ȋn raport la un km de parcurs:
2,6 lei/km.
b) Contribuţii de asigurǎri sociale de stat ṣi de asistenţǎ medicalǎ obligatorii:
lca = FS + AM = 790 760 (lei)
a. Fondul social:
FS = 0,23 * Rca = 0,23 * 2 875 487 = 661 363 (lei);
b. Asigurǎri medicale:
AM = 0,045 * Rca = 0,035 * 2 875 487 = 129 397 (lei);
Cheltuieri specifice pentru defalcǎrii calculate ȋn raport la 1 km de parcurs: 0,57

(lei/km);
3.2.2.2. Consumuri de material

a) Consumurile pentru energia electrică:
C ee =P1 kW / h∗V ee =2,16∗1 738 900,8=3 756 025,7(lei)
a. Costul al 1kWt pentru întreprinderi (datele oficiale):
P1 kW / h = 2,16 (lei/kW)
b. Volumul de energie electrică:
V ee =1,25∗Lat =1,25∗1 391120,64=1 738 900,8(kW)
Coala
c. Norma de consum de bază a energiei electrice în condiții urbane de exploatare în raport la 1
km de parcurs a troleibuzului este de 1,25 kW/km.
d. Cheltuielile pentru energia electrică calculată în raport la 1 km de parcurs este 2,7 lei/km.
b) Consumurile pentru uleiuri și lubrifianți
C ul =0,01∗( N uc∗P pr uc )∗V ee∗K lu =0,01∗( 0,2∗60 )∗1 738 900,8∗1=208 668lei
a. Norma de consum de unsoare consistentă: Nuc = 0,2 (kg/100 kW de energie);

b. Prețul unsoare consistentă: Ppr.uc = 60 (lei/kg);
c. Coeficientul de sporire a consumului de lubrifianți și uleiuri pentru vehicole de vîrsta mai
mare de 5 ani: Klu = 1;
d. Cheltuieli pentru uleiuri și lubrifianți calculate în raport la 1 km de parurs: 0,15 (lei/km);
c) Valoarea serviciilor prestate de terți-autoservicii (mantenanța autovehiculului – DT și

RC), unde:
C ma=0.001∗( T rc∗P pr .rc . + k r∗N pr )∗Lat =0,001∗( 2,6∗150+1,1∗300 )∗1391 120,64=1 001606,86 lei
a. Volumul de lucru (complexitatea) de eliminare a defectelor: Trc = 2,6 (om-oră/1000 km);

b. Prețul orei de reparație curentă: Ppr. rc.= 150 (lei/om-oră);
c. Norma cheltuielilor pentru piese de rezervă: Npr = 300 (lei/1000km);
d. Coeficient de sporire a cheltuielile pentru vehicule cu vîrsta mai mare de 5 ani: k= 1.1;
e. Cheltuieli specific pentru DT și RC calculate în raport de un km de parcurs este 0,72
(lei/km).
d) Anvelope
C an=0,001∗0,01∗N an∗P pr . an∗Z an∗Lat =0,001∗0,01∗1,25∗5000∗6∗1391 120,64=521670,25 lei
a. Normativul cheltuielilor la restabilirea uzurii și pentru reparația anvelopelor:

Nan = (1,25%/1000 km);
b. Prețul anvelopei: Ppr.an = 5000 (lei);
c. Cantitatea anvelopelor a troleibuzului:Zan = 6 (bucăți);
d. Cheltuieli specific pentru anvelope calculate în raport la un km de parcurs este de 0,37
(lei/km);
e) Alte consumuri directe:

a. Cheltuieli anuale pentru taxa locală:
C tl =12∗T ¿∗A i=12∗800∗10=96000 lei
Coala
b. Taxa locală lunară pentru prestarea servicilor auto de călători pe teritoriul municipiului
Chișinău: T ¿=800(lei/lună);
c. Cheltuieli pentru certificate de agreere:

C ca=P ca∗Ai =90∗10=900 lei
d. Prețul certificatului de agreere: Pca =90 lei;
e. Cheltuieli pentru revizii tehnice anuale obligatoriu:

C rt =n tt∗T tt∗Ai =2∗250∗10=5000 lei
f. Taxa pentru testare tehnică obligatoriu a troleibuzului Ttt = 250 (lei/auto);

g. Nuărul de testări tehnice obligatoriu a troleibuzelor pe an: ntt = 2;
h. Cheltuieli pentru impozit rutier annual:

C ir =T ir∗Ai=3600∗10=36000lei
i. Taxa de impozit ruter annual pentru troleibuz: Tir = 3600 (lei/lunar);
j. Cheltuieli pentru asigurarea obligatoriu a mijloacelor de transport

C as =Pas∗A i=3500∗10=35000 lei
k. Prețul asigurării obligatoriu anuale a unui troleibuz: Pas = 3500(lei/auto);
l. Alte cheltuieli directe anuale = 172900 lei;
m. Cheltuielile specifice calculate în raport la 1 km de parcurs este de 0,49 (lei/km).
3.2.3 Cheltuieli anuale indirecte:
3.2.3.1. Cheltuieli pentru uzura (amortizarea) mijlocelor fixe cu destinația productivă

(troleibuze):
P ∗H m 000∗10
C am= mi(100 )
∗A i=2 840
100
∗10=2840 000lei
a. Costul unui troleibuz de vîrsta de 5 ani la momentul înregistrării la balanața întreprinderii

de transport (începerii exploatării pe rută):
Pmt = 2 840 000 (lei) ≈ 130 000 (euro);
b. Norma amortizării (liniară) al mijlocului de transport:

1
Hm=
Due ( )
∗100=10 %
c. Durata utilă de exploatare a troleibuzului acceptată reieșind din normativele existente (15
– 5 = 10 ani).
Coala
3.2.3.2 Alte cheltuieli strict necesare pentru asigurarea condițiilor de muncă corespunzătoare și
tehnicii de securitate în procesul de transportare, prevăzute de legislația în vigoare:
C cm=H cm∗A i=350∗10=3500 lei
a. Norma de cheltuieli specific în raport la un vehicul apreciată în baza activităților pe

parcursul anilor precedenți Hcm =350 (lei);
b. Cheltuieli indirecte anuale = 2843500 lei.
3.2.4 Cheltuieli comerciale, generale și administrative operaționale le acceptăm după estimările

în raport de 6% din suma cheltuielilor directe si indirecte care constituie:
C comer =0,06∗( Cdir . +C indir . )=0,06∗( 9 655 627,8+8 246 150 )=1074 106,7 lei
Rezultatele calculului consumurilor și cheltuielilor pe ruta proiectată le adunăm în tabelul 3.1
Tabelul 3.1. Consumuri și cheltuieli anuale la transport de pasageri pentru ruta proiectată
Suma Consumuri Cheltuieli

Nr. Indicatori cheltuielilor, lei % specifice, specific,
lei/km lei/pas*km
I Cheltuieli directe 9 327117,81 50,88 6,94 0,123
1 Remunerarea muncii 2 875 487 15,15 2,06 0,041
2 Contribuții de asigurări sociale și 790 760 4,16 0,57 0,01

de asistență medicală
3 Consumuri pentru energia 3 756 025,7 19,9 2,7 0,037

electrică
4 Consumurile pentru uleiuri și 208 668 1,01 0,15 0,003

lubrifianți
5 Consumuri pentru mentenanța 1 001 606,86 5,27 0,72 0,014

parcului rulant
6 Consumuri pentru anvelope 521 670,25 2,75 0,37 0,006
7 Alte consumuri directe pentru 172900 2,6 0,36 0,01

exploatarea vehiculelor
II Cheltuieli indirecte 2843500 43,45 2,86 0,05716
1 Cheltuieli pentru amortizarea 2840000 43,4 2,85 0,057

parcului rulant
Coala
2 Alte cheltuieli strict necesare p/u 3500 0,05 0,01 0,00016
organizarea traficului
III Cheltuieli comerciale, generale și 1 074 106,7 5,66 0,2 0,004

administrative
IV Suma totală de cheltuieli anuale 13244724,51 100 9,18 0,185
V Prețul de cost, lei/km 13,65
VI Prețul de cost, lei/pas*km 0,31
VII Prețul de cost pentru o călătorie, 0,97

lei/călătorie
VIII Tariful de călătorie, lei/pas 2
Parcursul annual total realizat de parcul rulant = 1 391 120,64 km

Parcursul pasagerilor annual (pas*km) = 60 273 833 pas*km
3.3 Calculul tarifului

Calculul tarifului îl realizăm după următorul algoritm:
1. Se determină prețul de cost pe 1 km de parcurs:
C∑
C km= =13,65 lei / km
L∑
unde:
C ¿¿
∑ - cheltuieli totale (18 975 884,5 lei);
L ¿¿
∑ - parcursul sumar pentru perioada de timp examinată (1 391 120,64 km).
2. Se determină prețul de cost pe 1 pas*km, deci costul de transportare a unui pasager la 1 km

parcurs:
C km 13,65
C pas∗km= = =0,31(lei/ pas∗km)
l m∗N pas /km 3,14∗14
N pas
unde: km - numărul de pasageri transportați cu vehiculul la 1 km parcurs;
V /T
N pas/ km = =14 pas/km
l r∗N c
V - venitul pentru perioada examinată;
T - tariful existent pentru o călătorie;
lr
- lungimea rutei (medie), km;
Coala
Nc
- numărul curselor de rotație realizate;
lm
- lungimea medie de călătorie a unui pasager, care se determină în baza datelor obținute
pe baza cercetărilor special și aprobate în mod oficial;
3. Se determină prețul de cost pentru transportarea unui pasager:

C p=C pas∗km∗l m =0,31∗3,14=0,97 (lei/ pas)
4. Se determină tariful de călătorie pentru transportarea unui pasager:

T =R∗C p =1,2∗0,97=1,16 lei=2lei
unde: R = 1,15 – 1,20 – rentabilitatea activității economice.
Coala
Bibliografie:
1. Legea cu privire la transporturi nr. 1194- XIII din 21.05.1997.
2. Codul Transportului Auto nr. 116-XIV din 29.07.1998.
3. Decizia consiliului municipal Chișinău nr. 48/7 din 15.06.2006 “Cu privire la aprobarea
strategiei de dezvoltare a transportului public urban în municipiul Chișinău”.
4. Decizia consiliului municipal Chișinău nr. 3/35 din 22.06.2000.
5. Regulamentul transportului auto de călători și bagaje, aprobat prin H.G. RM nr. 854 din
23.06.2006.
6. Planul Urbanistic General și Planul de Amenajare a Teritoriului municipal Chișinău.
7. Balanța energetică a RM , Culegere Statistică, Biroul Național de Statistică a RM.
Chișinău , Statistica, 2009.
8. Legea cu privire la fondul rutier nr. 720 –XIII din 1996.
9. Legea drumurilor nr.509-XIII din 22.06.1995.
10. Cotruță Ion , "Transportul Public în Regim de Taxi": probleme și soluții, Chișinău: IDIS
“Viitorul” , 2007.
11. Ponomarenco Ion, Cotruță Ion, "Parcările și parcajele: o problemă strigentă pentru
municipiul Chișinău". Chișinău, IDIS “Viitorul” , 2007.
12. Cartea Verde , Către o nouă cultură a mobilitățíi urbane, Comisia Comunitățíi Europene,
Bruxelles 2007.
13. Dispoziția primăriei municipiului Chișinău nr. 27-d din 12.01.2007 “Cu privire la aprobarea
"Planului municipal de acțiuni pentru readresarea situației în domeniul securității
circulației rutiere pînă în anul 2008".
14. HG RM nr. 507 din 07.07.2007 privind unele măsuri de îmbunătățire a situației în domeniul
transportului auto.
15. Regulamentul cu priivire la asigurarea securității rutiere la întreprinderi, instituții,
organizații ce efectuează transporturi de pasageri și mărfuri , nr.9/12 din 09.12.1999.
16. www.chisinau.md
17. www.lex.justice.md
18. www.mt.ro
19. www.statistica.md
20. www.maps.google.md
21. www.ertrac.org
22. www.iclei-europe.org
23. www.logistic.net
24. www.tranasit-city.com
25. www.uitp.org
Coala

Axinte

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Axinte

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

Caracteristica generală a municipilui Chişinău

Interacţiunea sistemului urban de transport public de călători cu alte reţele de transport.

Reţeaua stradală şi reţeaua de rute.

2. 1. Elaborarea proiectului rutei de troleibuz nr.10

2.1.1. Caracteristica generală a rutei de troleibuz

Fig. 1 Schema itinerarului rutei de troleibuz nr.23 (tur, retur)

Tur: staţia str. Prof. Ion Dumeniuk

Retur: staţia Restaurantul " Butoiaş ";

 Comunică între micoraioane fără transbordare;

Măsurarea longevității rutei examinată cu automobilul în ambele direcții a arătat:

Totodată calculul arată că coeficientul de coliniaritate la ruta proiectată constituie:

Valoarea coeficientului semnificativ este avantajos.

Coeficientul de schimb da călători se determină după relația :

Unde: l c – parcursul în direcția tur, lc = 12,39 km

l m – distanța medie de deplasare a unui călător cu transportul public urban, km.

Tabelul 2.1. Lista stațiilor de oprire pe ruta de troleibuz nr. 23

Nr. d/o Denumirea stației Nr. d/o Denumirea stației

1 Str.prof.Ion Dumeniuc 1 Restaurantul Butoias

2 Str.Igor Vieru 2 Str.Ghidighici

3 Jud.sect.Ciocana 3 Parcul La Izvor

4 Str.Petru Zadnipru 4 Str. Str.Bariera Sculeni

5 Str. Ginta Latina 5 Parcul Alunelu

6 Str.Aleco Ruso 6 Piata Dimitri Cantemir

7 Str.Mihail Sadoveanu 7 Universitatea de Medicina

8 Str. Nicolaie Dimo 8 Str. Columna

9 Str.Bgdan Voievod 9 Str.Albisoara

10 Str.Florilor 10 Centru Comercial Supraten

11 Str. Calea Orheiului 11 Gara Visterniceni

12 Gara Visterniceni 12 Bd.Renasteri Nationale

13 Centrul Comercial Supraten 13 Str.Bogdan Voievod

14 Str. Albisoara 14 Str. Aleco Ruso

15 Asociatia Tracom 15 Str.Nicolaie Dimo

17 Str.Calea Iesilor 17 Bd.Mircea cel Batrin

18 Asociatia Zorile 18 Pretura sec.Ciocana

19 Str.Bariera Sculeni 19 Str.Petru Zadnipru

20 Parcul La Izvor 20 Judecatoria sec.Ciocana

21 Str.Ghidighici 21 Str.Igor Vieru

Total stații de oprire – 42 unitati.

2.1.3. Determinarea cererii în călătorii pe ruta proiectată

Tabelul 2.2. Traficul de călători orar maxim

Traficul de călători orar

23 de lucru tur Str.Aleco Ruso 23 7.30 – 960

Fig. 2 Intensitatea maximă a fluxului de pasageri pe fiecare oră de lucru pe rută

Qan=259∗8340∗0,98∗0,93+106∗4170∗0,93=2379757 pas /an

unde: 259 – numărul de zile de lucru pe parcursul anului calendaristic;

2.1.4. Normarea vitezelor de circulație a mijloacelor de transport public și a timpului unei

Timpul de rotație din poziții de organizare a procesului tehnologic de transportare a

unde: ∑ t s. t . i. - timpul sumar de staţionare la staţiile intermediare, min

∑ t s. t . t. - timpul sumar de staţionare la staţiile terminus, min

∑ t dep - timpul sumar de deplasare, min.

În lucrarea examinată pentru a realiza calculul teoretic de normare a vitezelor și timpului de

Înurma calcurilor realizate mai jos obținem:

Calculul timpului de deplasare pe fiecare interstație vom realiza după relația :

Viteza exploatațională vom determina după relație folosite din sursa (1):

Nr. Denumirea stației Ditanța Distanța Viteza Timpul de

2 Str. Igor Vieru 0,6 0,6

2 Str.Ghidighici 0,54 0,54

2.1.5.1. Calculul capacității și numărului necesar de troleibuze în exploatare pe rută urbană

Criteriul de bază pentru determinarea numărului și a capacității de transportare este intervalul

Capacitatea de îmbărcare a troleibuzului vom determina după relație :

Capacitatea de îmbărcare a troleibuzului trebuie să corespundă unor normative prezentate în

Tabelul 2.5. Normative pentru alegerea mijloacelor de transpor