Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
87.În timpul discuţiilor sunteţi mai degrabă rezervat(ă) 88.Dacă aţi colabora la o reprezentaţie teatrală v-aţi intra
decât vorbăreţ(ă)? atât de bine în rol încât să vă uitaţi adevărata identitate?
CHESTIONAR SCHMIESCHECK
-PROFIL-
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
87.În timpul discuţiilor sunteţi mai degrabă rezervat(ă) 88.Dacă aţi colabora la o reprezentaţie teatrală v-aţi intra
decât vorbăreţ(ă)? atât de bine în rol încât să vă uitaţi adevărata identitate?
CHESTIONAR SCHMIESCHECK
-PROFIL-
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
I II III IV V VI VII VIII IX X
1
I II III IV V VI VII VIII IX X
CHESTIONAR SCHMIESCHECK
Foaie de răspuns
Numele şi prenumele……………………………………………………
Vârsta……………………. Sex: …………………………………………
Data examinării:
Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu
V 1 V 23 V 45 V 67
III 2 III 24 III 46 III 68
X 3 X 25 X 47 X 69
II 4 II 26 II 48 II 70
IX 5 IX 27 IX 49 IX 71
VII 6 VII 28 VII 50 VII 72
I 7 I 29 I 51 I 73
IV 8 IV 30 IV 52 IV 74
VI 9 VI 31 VI 53 VI 75
CHESTIONAR SCHMIESCHECK
Foaie de răspuns
Numele şi prenumele……………………………………………………
Vârsta……………………. Sex: …………………………………………
Data examinării:
Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu
V 1 V 23 V 45 V 67
III 2 III 24 III 46 III 68
X 3 X 25 X 47 X 69
II 4 II 26 II 48 II 70
IX 5 IX 27 IX 49 IX 71
VII 6 VII 28 VII 50 VII 72
I 7 I 29 I 51 I 73
IV 8 IV 30 IV 52 IV 74
VI 9 VI 31 VI 53 VI 75
VIII 10 VIII 32 VIII 54 VIII 76
V 11 V 33 V 55 V 77
III 12 III 34 III 56 III 78
X 13 X 35 X 57 X 79
II 14 II 36 II 58 II 80
III 15 III 37 III 59 III 81
IX 16 IX 38 IX 60 IX 82
II 17 II 39 II 61 II 83
VII 18 VII 40 VII 62 VII 84
I 19 I 41 I 63 I 85
IV 20 IV 42 IV 64 IV 86
VI 21 VI 43 VI 65 VI 87
I 22 I 44 I 66 I 88
CHESTIONAR SCHMIESCHECK
-Manual-
Chestionarul îşi propune evidenţierea aspectelor care conduc spre diagnoza unor structuri de
personalitate accentuate, fiind un instrument subsumat tipologiei personalităţii clinice / accentuate dezvoltată
de Leonhard. Este construit în 1970 şi studiul de traducere şi experimentare îi aparţine lui Nestor (1975)
Chestionarul cuprinde 10 scale, fiecare cu un numar de 12, 8 sau 4 itemi (vezi TABELUL 1),
corespunzând celor 10 tipuri de trăsături accentuate:
Se acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns semnificativ (DA) la fiecare scală în parte astfel:
1. DEMONSTRATIVITATE: 7, 19, 22, 29, 41, 44, 51, 63, 66, 73, 85, 88.
2. HIPEREXACTITATE: 4, 14, 17, 26, 36, 39, 48, 58, 61, 70, 80, 83.
3. HIPERPERSEVERENŢA: 2, 12, 15, 24, 34, 37, 46, 56, 59, 68, 78, 81.
4. NESTĂPÂNIRE: 8, 20, 30, 42, 52, 64, 74, 86.
5. HIPERTIMIA: 1, 11, 23, 33, 45, 55, 67, 77.
6. DISTIMIA: 9, 21, 31, 43, 53, 65, 75, 87.
7. CICLOTIMIA: 6, 18, 28, 40, 50, 62, 72, 84.
8. EXALTAREA: 10, 32, 54, 76.
9. ANXIETATEA: 5, 16, 27, 38, 49, 60, 71, 82.
10. EMOTIVITATEA: 3, 13, 25, 35, 47, 57, 69, 79.
INTERPRETARE:
Chestionarul îşi propune evidenţierea aspectelor care conduc spre diagnoza unor structuri de
personalitate accentuate, fiind un instrument subsumat tipologiei personalităţii clinice / accentuate dezvoltată
de Leonhard. Există 10 scale, fiecare cu un numar de 12, 8 sau 4 itemi corespunzând celor 10 tipuri de
trăsături accentuate: demonstrativitate, hiperexactitate, hiperperseverenţă, nestăpânire, hipertimie, distimie,
ciclotimie, exaltare, anxietate, emotivitate.
Subiectul răspunde prin Da sau Nu, majoritatea itemilor având cheia în Nu. Există un coeficient de
ponderare a răspunsurilor. Nu există o normare propriu-zisă a testului, dar prin ponderare cota maximă, cu
semnificaţia de “accentuare” semnificativă a respectivului aspect este aceeaşi, 24. În ordine descendentă,
interpretarea indică severitatea tendinţei pentru valoarea 18, iar valoarea 12 reprezintă, conform autorului
limita de la care putem diagnostica o tendinţă spre accentuare în comportament.
Chestionarul determină manifestări caracteriologice dominante. El este alcătuit
din întrebări care, fiind clasate în 10 grupe (I-X), permit evidenţierea unor trăsături
“accentuate” ale caracterului. Chestionarul poate fi utilizat individual sau colectiv. Timpul de
lucru este liber, dar, în general, variază între 30 – 60 minute, în funcţie de rapiditatea gândirii
şi de gradul de înţelegere al fiecărui subiect. La peste 50 % se poate vorbi despre
personalităţi “accentuate” care se caracterizează prin evidenţierea unor trăsături pregnante de
caracter.
Cu cât rezultatul se apropie de valoarea 24, cu atât este mai mare şi gradul de
semnificaţie al trăsăturii respective.
Coeficientul ajută şi la compararea cantitativă a rezultatelor, întrucât, prin
înmulţirea efectuată se obţin valori standard comparative.
• Valoarea 18 indică 75 %
• Valoarea 12 indică 50 %
• Valoarea 6 indică 25 %
Personalitatea demonstrativă (sau isterică) se distinge prin capacitatea de a uita tot ce nu îşi doreşte să îşi
amintească, deci de a minţi cu seninătate. Ei refulează (inhibă) tot ce nu corespunde cu proiecţia lor despre sine,
astfel încât ajung să performeze un rol cu totul străin de ceea ce sunt ei de fapt. Lauda de sine se conjugă cu
activitatea în sprijinul modului în care ar dori să se definească, astfel încât pe termen scurt ei pot convinge
anturajul despre autenticitatea rolului pe care îl joacă. Adaptabilitatea excesivă precum şi tendinţa de
autocompătimire sunt alte trăsături ale personalităţii de acest tip.
Personalitatea hiperexactă (acum denumirea cunoscută este obsesiv-compulsivă) este reprezentativă pentru
persoanele care doresc ca totul să se desfăşoare după o ordine anume. Ei doresc ca totul să fie previzibil, logic,
viaţa să nu aducă surprize. Sunt incapabili de a lua decizii pentru că vor ca cele mai mici amănunte să fie luate în
calcul (este metoda acestor indivizi de a controla anxietatea). Dezvoltă adesea obsesii (exemplu: praful ca
“inamic”, firele de păr ca primejdii potenţiale pentru sănătate, microbii ca agenţi patogeni etc.). Meticulozitatea
şi ataşamentul faţă de rutină, care în mediul casnic pot deveni o povară, în organizaţii pot fi benefice pe anumite
poziţii: hiperexacţii nu agreează schimbarea locului de muncă, deci vor fi angajaţi fideli.
Tipul exaltat este caracterizat prin trăire intensă, uneori nemotivată, a stărilor de
bucurie, fericire, satisfacţie şi alternarea frecventă a acestora cu stările de tristeţe şi disperare.
Această inconsecvenţă înregistrată determină modificări comportamentale, cu consecinţe
directe în planul actiziţiilor, echilibru precar.
Tipul distimic – deprimare accentuată, centrarea atenţiei asupra aspectelor sumbre ale
vieţii, inhibiţie ideomotoră. Acest tip caracterial se evidenţiază printr-o mare fluctuaţie a
dispoziţiei care se propagă în comportamentul elevului.