Apartenența la Ideologia Pașoptistă

În fragmentul citat din opera ”Unirea Principatelor” de Grigore Alexandrescu, un scriitor

reprezentativ al perioadei pașoptiste(1830-1860), ne este evidențiat ce mai aveau oamenii din vremea
respectivă de făcut și anume să termine ceea ce alții au început, lucru ușor comparativ cu ceea ce au
avut de făcut cei din perioadă incipientă a acestei inițiative(”Astăzi nu ni se cer lupte, sacrificiuri de
sânge,/Virtuți mari de altă dată”).

Pe lângă asta, ies în relief trăsături specifice ideologiei pașoptiste cum ar fi alegerea istoriei ca
temă pentru o lirică a patriotismului ardent, precum și întâlnirea unei teme specifice sugerate de
Mihail Kogălniceanu în articolul ”Introducție la Dacia Literară” și anume glorificarea trecutului,

În concluzie, fragmentul se încadrează în estetica ideologiei pașoptiste datorită întrunirii prin

excelență a caracteristicilor specifice unui astfel de curent literar precum temele și motivelor
specifice.

Apartenența la Realism

În fragmentul citat din opera ”Pădureanca” de Ioan Slavici, un scriitor renumit care alături de
Mihai Eminescu, poetul, Ion Luca Caragiale, dramaturgul și Ion Creangă, povestitorul, fac parte din
marii clasici ai literaturii române, ne este prezentată viața normală a unor oameni de la sfârșitul
secolului al XIX-lea, înfățișând un tablou cât mai cuprinzător și fidel vieții sociale a vremii.

Sunt, de asemenea, prezente caracteristici specifice realismului cum ar fi prezentarea veridică

și verosimilă a realității, fiind prezent principiul obiectivității care indică prezentarea realității așa cum
este, accentul picând pe fapte, întâmplări și personaje luate din realitate cum ar fi Iorgovan care este
tipul îndrăgostitului care totuși nu dorea să facă asta evident, încercând totuși să petreacă timp cu
Simina, fata simpatizată(”-Așa-i că te miri? zise el oprindu-se în fața ei însă fără de a privi drept la
dânsa/-Nu știu – îi răspunse ea, începund să tremure - știu însă că-mi pare bine/-Am venit să te iau la
seceriș”).

În concluzie, fragmentul se încadrează în estetica realismului datorită întrunirii prin excelență

a caracteristicilor specifice unui astfel de curent literar precum prezentarea realității așa cum este,
obiectivitatea și prezența personajelor care sunt oameni obișnuiți în situații obișnuite.

Apartenența la Romantism

În fragmentul citat din opera ”Cezara” de Mihai Eminescu, cel mai mare poet român care
alături de Ioan Slavici, nuvelistul, Ion Luca Caragiale, dramaturgul și Ion Creangă, povestitorul, fac
parte din marii clasici ai literaturii române, ne este prezentată o femeie descrisă de eul liric aflat în
ipostaza îndrăgostitului ca un înger(”Și-n mijlocul acestei feerii a nopții lăsate asupra unui rai
înconjurat de mare trecea Cezara ca o-nchipuire de zăpadă, cu părul ei lung de aur ce-i ajungea la
călcâie… Ea mergea încet… Toate visele, toată încântarea unei aromate nopți de vară îi
cuprinseseră sufletul ei virgin… ”), element specific în opera eminesciană. Se remarcă scrierea
pronumelor ”Ea” și ”El” cu litere mari, făcându-se referire la Adam și Eva(”Își aducea aminte de
amantul ei și-i părea că-i Eva-n paradis, singură cu durerea ei. […] El s-apropie… El credea
asemenea că are-o-nchipuire aievea înaintea lui”).

Se remarcă prezența elementelor romantismului cum ar fi prezența temei iubirii și a naturii

evidențiată prin locul în care se desfășoară acțiunea, fiind, de asemenea, prezent cadrul selenar(”Se
făcuse noaptea. Stelele mari și albe tremurau pe cer și argintul lunii trecea, sfâșiind valurile
transparente de nouri ce se-ncrețeau în drumu-i.”). Ca în orice operă care aparține romantismului, se
face simțită prezența primării sentimentului asupra rațiunii, dându-se frâu liber imaginației.
 În concluzie, fragmentul se încadrează în estetica romantismului datorită întrunirii prin
excelență a caracteristicilor specifice unui astfel de curent literar precum ipostaza de îndrăgostit a
eului liric, prezența naturii și a lacului, predominanța sentimentului și a iubirii, cât și selectarea
personajului din orice categorie socială.