Asteroidea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Asteroidea
Fosilă: ordovician–prezent
PreЄ
Є
O
S
D
C
P
T
J
K
Pg
N

Fromia monilis

Clasificare științifică

Regn: Animalia

Încrengătură: Echinodermata

Subîncrengătură: Asterozoa

Clasă: Asteroidea
De Blainville, 1830

Ordin: Forcipulatida (300 specii)

Paxillosida (255 specii)
Notomyotida (75 specii)
Spinulosida (120 specii)
Valvatida (695 specii)
Velatida (203 specii)
 Subdiviziuni

 Infraclasa Concentricycloidea
o Peripodida
 Supraordinul Forcipulatacea
o Brisingida
o Forcipulatida
 Supraordinul Spinulosacea
o Spinulosida
 Supraordinul Valvatacea
o Notomyotida
o Paxillosida
o Valvatida
 Velatida[1]
† Calliasterellidae
† Trichasteropsida[2]

Modifică text 

Asteroidea este denumirea unei clase taxonomice din care fac parte stelele de mare.
Asteroideele sunt animale marine care fac parte din ordinul Echinodermata. Stelele de
mare cuprind un număr mare de specii care trăiesc în mediul marin, în apropierea
coastelor, preferă locurile stâncoase, dar pot fi întâlnite și la adâncimi de 9.000 m, pe
nisip sau pe pe substraturi vegetale. Din studiul fosilelor s-a constatat că stelele de
mare există de peste 300 milioane de ani. Un reprezentant mai cunoscut al grupei este
specia Asterias rubens.

Cuprins
 1Caractere morfologice
 2Mod de viață
 3Importanță economică
 4Note
 5Legături externe

Caractere morfologice[modificare | modificare sursă]

Corpul acestor animale are forma tipică stelară, cu 5 sau mai multe brațe. Unele dintre
specii, ca de exemplu Acanthaster planci, care consumă corali, are 23 de brațe.
Mărimea lor variază de la 1 cm până la aproape 1 m (Novodinia antillensis).

Mod de viață[modificare | modificare sursă]

Pe partea ventrală, ele au un sistem hidraulic de sifoane cu apă și piciorușe care le
ajută în locomoție. Tot la deplasare le mai ajută brațele, care aderă la substrat și, prin
contracție, ajută de asemenea la locomoție. Central, în partea ventrală, se află o
deschidere care are rol de gură care comunică cu un stomac. Stele de mare consumă
nevertebrate, scoici, bureți, melci de mare, cadavre, pești și ascidii. Stelele de mare
sunt heterosexuate, adică există indivizi de sex masculin și feminin. Spermatogeneza la
masculi este stimulată prin depunerea ouălor de către femele. Larvele eclozate se
hrănesc cu plancton. Ele vor avea mai târziu o formă stelară.

Importanță economică[modificare | modificare sursă]

În Danemarca, unele specii din genul Asteria sunt utilizate la producerea furajului pentru
găini sau pești. Vechii egipteni și amerindienii din Columbia Britanică foloseau stele de
mare ca îngrășământ agrar. Ele mai sunt comercializate în turism, ca suveniruri.