Raport Anual Privind Starea Factorilor de Mediu - 2011

Ministerul Mediului şi Pădurilor
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui
RAPORT PRIVIND STAREA

MEDIULUI ÎN JUDEŢUL VASLUI
PENTRU ANUL 2011
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI VASLUI

Str. Călugăreni, nr.63, Vaslui, Cod 730149, http://apmvs.anpm.ro
E-mail: office@apmvs.anpm.ro; Tel. 0335/401.723; Fax. 0235/361.842
CUPRINS................................................................................................1
1. PROFIL DE JUDEŢ.............................................................................................4
1.1. Date geografice şi climatice.............................................................................4
1.1.1. Relieful şi geologia.............................................................................................5
1.1.2. Clima..................................................................................................................7
1.1.3. Demografia.........................................................................................................9
1.1.4. Organizarea administrativ teritorială................................................ ..................9
1.1.5. Resursele naturale............................................................................................10
1.1.6. Economia .........................................................................................................13
2. CALITATEA AERULUI.................................................................................. .....14

2.1. Emisii de poluanţi atmosferici........................................................................14
2.2. Calitatea aerului................................................................................................23
2.3. Poluarea aerului – efecte locale......................................................................31
2.4. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu.........................................32
2.5. Presiuni asupra stării de calitate a aerului din judeţul Vaslui......................32
2.6. Tendinţe..................................................................................................................35
3. APA (dulce)........................................................................................................37
3.1. Resursele de apă, Cantităţi şi fluxuri............................................................37
3.2. Apele de suprafaţă..........................................................................................38
3.2.1. Starea ecologică/potenţialul ecologic al cursurilor de apă pe bazine
hidrografice................................................................................................................38
3.2.2. Calitatea apei lacurilor din judeţul Vaslui.......................................................40
3.3. Calitatea apei dulci.........................................................................................43
3.3.1. Nitraţii şi fosfaţii în râuri şi lacuri...................................................................43
3.3.2. Oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniu în apele râurilor..................48
3.4. Apele subterane-calitatea apelor freatice la nivelul judeţului Vaslui.........52
3.5. Apa potabilă şi apa de îmbăiere....................................................................55
3.5.1. Apa potabilă...................................................................................................55
3.5.2. Apa de îmbăiere.............................................................................................57
3.6. Apele uzate şi reţelele de canalizare. Tratarea apelor uzate.......................58
3.6.1. Structura apelor uzate evacuate în 2011.......................................................58
3.6.2. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate...........................68
3.6.3. Tendinţe şi priorităţi în reducerea poluării cu ape uzate................................69
3.7. Poluări accidentale.........................................................................................71
3.8. Managementul durabil al resurselor de apă.................................................71
3.8.1. Presiuni semnificative asupra resurselor de apă din judeţul Vaslui.............71
3.8.2. Strategii şi acţiuni privind managementul durabil al resurselor de apă.......72
4. UTILIZAREA TERENURILOR............................................................................74
4.1. Solul................................................................................................................ 74
4.1.1. Repartiţia pe clase de folosinţă................................................................... 74
4.1.2. Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilor........................................75
4.1.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor din judeţul Vaslui.....................76
4.1.4. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor..............................................77
4.1.5. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu.........................................79
4.2. Starea pădurilor..............................................................................................79
4.2.1. Fondul forestier naţional...............................................................................79
4.2.2. Funcţia economică a pădurilor......................................................................80
4.2.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic..................................................80
4.2.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief...................................80
4.2.5. Starea de sănătate a pădurilor......................................................................80
4.2.6. Suprafeţe din fondul forestier naţional, parcurse cu tăieri.............................82
4.2.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire..........83
4.2.8. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2011...............................................83
1
4.2.9. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor, sensibilizarea publicului......84
4.2.10. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului..............................................84
4.3. Tendinţe.................................................................................................................84
5. PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA...............................................85

5.1. Biodiversitatea judeţului Vaslui....................................................................85
5.1.1. Stare............................................................................................................85
5.1.2. Impact..........................................................................................................86
5.2. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii................................. 89
5.2.1. Creşterea acoperirii terenurilor....................................................................89
5.2.2. Creşterea populaţiei....................................................................................89
5.2.3. Schimbarea peisajelor şi ecosistemelor......................................................89
5.3. Ariile naturale protejate................................................................................90
5.3.1. Arii naturale protejate de interes naţional...................................................90
5.3.2. Arii naturale protejate de interes internaţional..........................................100
5.3.3. Arii naturale protejate, de interes comunitar.............................................100
5.3.4. Managementul ariilor naturale protejate din judeţul Vaslui.......................103
5.4. Mediul marin şi costier..............................................................................103
5.5. Poluări accidentale asupra mediului marin şi costier............................103
5.6. Tendinţe......................................................................................................103
6. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR................................................................104
6.1. Consumul şi mediul înconjurător.............................................................104
6.2. Resursele materiale şi deşeurile..............................................................104
6.3. Gestionarea deşeurilor..............................................................................105
6.4. Impact (caracterizare)................................................................................106
6.5. Presiuni.......................................................................................................106
6.6. Tipuri de deşeuri........................................................................................107
6.6.1. Deşeuri municipale..................................................................................107
6.6.2. Deşeuri industriale...................................................................................116
6.6.3. Deşeuri generate de activităţi medicale...................................................120
6.6.4. Fluxuri de deşeuri....................................................................................122
6.6.5. Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor...........................................136
6.7. Planificare (răspuns).................................................................................138
6.7.1. Directiva cadru privind deşeurile.............................................................138
6.8. Perspective.................................................................................................139
6.8.1. Strategia naţională privind deşeurile.......................................................139
7. SCHIMBĂRILE CLIMATICE........................................................................144
7.1. UNFCC, Protocolul de la Kyoto, politica UE privind schimbările
climatice..............................................................................................................142
7.2. Datele agregate privind proiecţiile emisiilor de GES.............................145
7.3. Scenarii privind schimbarea regimului climatic în judeţul Vaslui........148
7.3.1. Creşteri ale temperaturilor......................................................................148
7.3.2. Modificări ale modulelor de precipitaţii....................................................149
7.3.3. Debit şi o creştere preconizată a gravităţii dezastrelor naturale legate de
vreme..........................................................................................................150
7.4. Acţiuni pentru atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice...........152
7.5. Tendinţe...........................................................................................................157
8. MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII............................................159

8.1. Poluarea aerului şi sănătatea...................................................................160
8.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate......................................161
8.2.1. Apa potabilă...................................................................................................161
8.2.2. Apa de îmbăiere.............................................................................................162
2
8.3. Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate a
populaţiei..................................................................................................163
8.4. Pesticidele şi efectul substanţelor chimice în mediu..............................164
8.5. Mediul şi sănătatea – perspective.............................................................164
8.6. Radioactivitatea mediului...........................................................................166
8.7. Poluarea fonică şi sănătatea......................................................................174
8.8. Tendinţe.......................................................................................................175
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................176
Abrevieri.......................................................................................................177
3
CAPITOLUL 1. PROFIL DE JUDEŢ – JUDEŢUL VASLUI
1.1. Date geografice şi climatice:
Judeţul VASLUI, situat în partea de est a ţării, acoperă 2,2% din suprafaţa
României, respectiv 5318 km2. Se învecinează: la est cu Republica Moldova- graniţa
constituind-o râul Prut (171 km), la vest cu judeţele Neamţ, Bacău şi Vrancea, la sud cu
judeţul Galaţi şi la nord cu judeţul Iaşi.
Figura 1.1. Harta judeţului Vaslui

(sursa: http://www.google.images.ro)
Tabelul 1.1. Poziţia geografică a judeţului Vaslui
Punctul extrem Longitudine estică1) Latitudine nordică
Nord Sat Protopopeşti, com.Tăcuta 27°38' 20'' 46°57' 57''
Sud Sat Pochidia, com. Tutova 27°40' 02'' 46°01' 10''
Est Sat Săratu, com. Stănileşti 28°16'15'' 46°37'08''
Vest Sat Băceşti, com. Băceşti 27°12'16'' 46°50'30''
1)
după Greenwich
4
1.1.1. Relieful şi geologia
Judeţul Vaslui este situat în partea central estică a Podişului Moldovei, în

diviziunea acestuia, Podişul Bârladului care acoperă partea centrală şi central sudică.
Conform hărţii geomorfologice prezentată mai jos, Podişul Bârladului are în
componenţă subunităţile: Podişul Central Moldovenesc- în nord, Colinele Tutovei în
partea central sud-vestică, Colinele Fălciului şi Podişul Covurluiului – în partea estică.
Figura 1.2. Zonarea geomorfologică a Podişului Bârladului (sursa: Harta geomorfologică a

României, scara 1:750.000, Posea, Gr., Badea L.)
Podişul Bârladului are o îndelungată evoluţie geologică, fiind una din unităţile
cele mai vechi ale vorlandului carpatic.
Structura geologică a determinat apariţia unui relief structural caracteristic,
majoritatea formelor de relief- platouri, coline şi dealuri, având o orientare principală şi o
înclinare uşoară dinspre nord- vest către sud-est. Pante domoale şi prelungi regăsim la
versanţii conformi cu structura, în timp ce versanţii cu funcţie de cuestă, cu expoziţie
nordică şi nord-vestică, sunt mai abrupţi şi au profil asimetric. Impactul factorilor
moderatori externi şi neuniformitatea rocilor de suprafaţă (care s-au erodat diferit) a
condus la dezvoltarea unui relief sculptural, câmpia iniţială de acumulare salmato-
pliocenă fiind înlocuită cu relieful colinar-deluros de astăzi.
Sculptarea reliefului s-a datorat atât râurilor care străbat zona- Prut şi Bârlad, cu
afluenţii lor, cât şi proceselor deluviale – reprezentate de eroziune areolară şi torenţială,
prin surpări şi alunecări de teren. În acest context, în lungul văilor principale a apărut un
relief de acumulare evidenţiat prin şesuri şi terase.
Procesele de versant sunt favorizate de prezenţa rocilor moi permeabile şi
impermeabile, argile şi marne cu alternanţe de nisipuri şi, pe alocuri, orizonturi subţiri de
gresii, calcare, cinerite andezitice sau luturi loessoide. Acest complex litologic
cantonează mai multe strate acvifere freatice şi de adâncime. (sursa: „Degradarea
5
terenurilor agricole prin ravene şi alunecări de teren – studii de caz din Podişul
Bârladului”, Cosmin Hurjui, Dumitru Nistor, Gabriel Petrovici).
Din punct de vedere al altitudinii, relieful judeţului Vaslui variază între înălţimile
cele mai mari regăsite în bazinul Racovei (485 m - Dealul Mângaralei, 465 m în Dealul
Răzeşti, 461 m în Dealul Schitului) şi înălţimea minimă de 10 m din lunca Prutului.
Aspectul general al podişului este de dealuri înalte cu plaiuri uşor ondulate, cu o
altitudine medie de 110 m.
Spre văile Bârlad şi Lohan, Colinele Fălciului se termină prin versanţi abrupţi,
modelaţi intens prin procese de alunecare şi torenţialitate. În sud, culmea se lăţeşte-
aproape ca un podiş- în Colinele Măluşteniului. Către Valea Elanului văile torenţiale
coboară spre est şi sud-est de la 250 m la 100 m.
Între Colinele Tutovei şi cele ale Fălciului se desfăşoară Culoarul Bârladului (cca
152 km lungime) format dintr-o luncă ce se lărgeşte treptat din amonte (1-2 km) spre
aval (3-4 km) şi din mai multe niveluri de terase; versanţii- drept în cursul superior şi
stâng- în aval de Crasna, sunt abrupţi. În estul judeţului, pe cca. 150 km, se află Valea
Prutului cu un şes aluvial larg şi mai multe terase.
Tabelul 1.2. Altitudinea principalelor localităţi

Denumirea localităţii Altitudinea (centrul civic)
Vaslui 119 m
Bârlad 70 m
Huşi 106 m
Negreşti 149 m
Obârşeni 244 m
Sub aspect hidrografic, teritoriul judeţului Vaslui aparţine bazinului râului Prut,
care colectează afluenţii din partea de est şi sud-est, şi bazinului râului Siret, din care
râul Bârlad drenează cea mai mare suprafaţă a judeţului (peste două treimi). Râul
Bârlad, afluentul Siretului, izvorăşte din apropierea Curmăturii- pe Valea Ursului, la o
altitudine de 370 m şi are o pantă medie de la izvoare la vărsare de 1.38 ‰. Afluenţii
principali pe partea stângă sunt: Sacovăţ, Durduc, Rebricea, Vasluieţ, Crasna, Jarovăţ
şi pe partea dreaptă: Buda, Racova, Simila şi Tutova.
Râul Prut izvorăşte de pe versantul NE al Muntelui Cernahora (Ucraina) şi are- la
vărsarea în fluviul Dunărea- o suprafaţă totală de bazin de 28.396 km şi o lungime de
953 km. La intrarea în judeţ, imediat în amonte de sistemul hidrografic Drânceni,
totalizează o suprafaţă de bazin de 22.630 kmp şi o lungime de 675 km, iar la ieşire, în
amonte de vărsarea râului Elan, o suprafaţă de bazin de 25.768 kmp şi o lungime de
846 km. Principalii afluenţi pe care îi primeşte Prutul din judeţ sunt Sărata şi Elanul.
Lacurile de pe teritoriul judeţului Vaslui sunt preponderent de natură
antropică,construite în scopul satisfacerii diverselor folosinţe şi combaterii inundaţiilor.
Cele mai importante sunt acumulările: Căzăneşti pe râul Durduc, Soleşti pe râul
Vasluieţ, Puşcaşi pe râul Racova, Mânjeşti pe râul Crasna, Râpa Albastră pe râul Simila
şi Pereschiv, care au toate prevăzute şi volume de apărare împotriva inundaţiilor. În
afara acestora, există o serie de acumulări construite special pentru prevenirea
inundaţiilor ca de exemplu: Delea pe râul Delea, Tăcuta, Rediu pe Rediu, Moara
Domnească pe râul Fereşti, Pungeşti pe Gârceanca, şi Roşieşti pe Idriciu şi încă cca.
80 de iazuri, crescătorii sau alte acumulări mici, amplasate pe diverse râuri: Simila,
Racoviţa, Buda, Gugeşti etc. Lacurile naturale sunt puţine la număr. Mai importante
sunt cele din lunca Prutului: Grosu, Ulmu, Broscăria şi Hârteşti.
6
1.1.2. Clima
Clima judeţului Vaslui este determinată în primul rând de poziţia României pe

glob. Ţara noastră este străbătută de paralela de 450 latitudine nordică, ceea ce
situează ţara noastră în plină zonă temperată.
Climatul zonei este temperat-continental cu nuanţe excesive, cu variaţii termice
mari şi regim foarte neuniform al precipitaţiilor. Valoarea medie anuală a precipitaţiilor
variază între 450 şi 500 mm/m2, perioadele secetoase alternând cu cele ploioase, cu o
frecvenţă din ce în ce mai mare a ploilor torenţiale.
Temperatura
Temperatura aerului constituie un parametru climatic important, înregistrând un

grad ridicat de variabilitate în timp şi în spaţiu, prezentând variaţii anuale, sezoniere,
diurne, lunare, cât şi diferenţieri pe latitudine şi altitudine. Temperatura aerului este
influenţată semnificativ de un complex de factori: energia calorică primită de la soare,
circulaţia maselor de aer, factorii fizico-geografici (relief, factorul biotic, hidric, etc).
Temperatura medie anuală scade constant de la sud spre nord şi cu altitudinea.
Astfel, în regiunea bazinului Bârlad, pentru aceeasi perioadă de observaţie,
temperatura medie anuală are valori scăzute în partea N/V a bazinului, înregistrate la
staţia meteorologică Negreşti şi valori mai ridicate în partea sudică a bazinului,
înregistrate la staţia meteorologică Bârlad.
Regimul anual al temperaturii aerului înregistrează, la nivel de judeţ, valori
maxime în luna iulie (34,7ºC - la staţia meteorologică Negreşti, 34,5ºC la staţia Vaslui
şi 34,3ºC la staţia Bârlad) si valori minime în luna ianuarie (-20,4ºC la staţia
meteorologică Negreşti -18,5 ºC la staţia meteorologică Vaslui şi -18,2ºC la staţia
Bârlad).
Distribuţia temperaturilor, la nivelul anului 2011, se regăsesc în tabelul următor:
Tabelul 1.3. Date climatice la nivelul anului 2011 pentru judeţul Vaslui
Staţia Temperatura aerului (0C) Precipitaţii Viteza medie
Meteo Medie Medie Minima Maxima atmosferice vânt anuală
multianuală anuală anuală anuală (l/mp/an) (m/s)
Vaslui 9,60 9,70 -18,50 34,50 418,80 2,0
Bârlad 9,80 10,10 -18,20 34,30 360,10 2,0
Negreşti 9,20 9,50 -20,40 34,70 330,00 -*
*Obs:staţie cu program redus de observaţii meteorogice;(sursa Administraţia Naţională de Meteorologie- ANM)
Tabelul 1.4. Evoluţia temperaturilor medii, anuale, în perioada 2007-2011, înregistrate la

staţiile meteo din judeţul Vaslui (sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie)
Temperatura medie a aerului (0C)
Staţia Meteo 2007 2008 2009 2010 2011
Vaslui 11,4 11,0 10,8 10,2 9,7
Bârlad 11,7 11,2 11,2 10,5 10,1
Negreşti 11,2 10,7 10,5 10,0 9,5
Precipitaţiile atmosferice
Caracteristicile reliefului influenţează distribuţia spaţială a precipitaţiilor în cadrul

bazinului Bârlad. Diferenţele de altitudine, dispunerea în trepte a reliefului determină o
7
zonare pe verticală a precipitaţiilor, care apare atât la nivelul cantităţilor medii anuale,
pe anotimpuri şi în regimul lunar.
Valorile medii lunare ale precipitaţiilor atmosferice au atins maximum în luna
iunie, cantitatea cea mai mică fiind cea corespunzătoare lunii noiembrie. Pe parcursul
anului 2011 s-au înregistrat 105 zile cu precipitaţii la staţia meteo Negreşti, 108 zile la
staţia Vaslui şi 95 zile la staţia meteo Bârlad – cele mai multe fiind în luna mai (15).
Tabelul 1.5. Cantitatea lunară de precipitaţii (sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie)

Luna/Cantitatea de precipitaţii(l/mp)
Staţia Ian. Febr Mart Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
Meteo
Vaslui 20,5 24,4 12,5 63,2 66,6 104,0 34,6 23,6 14,0 37,2 0,4 17,8
Bârlad 28,0 22,6 6,4 55,0 73,2 86,2 14,8 22,0 3,0 32,2 0,5 16,2
Negreşti 10,9 22,2 7,2 43,4 49,7 71,6 36,0 26,4 12,7 36,5 0,3 13,2
140
120
100
80
60 Vaslui
40 Bârlad
20 Negreşti
0
ie rie ie ili
e ai ni
e lie st ie ie ie ie
ar rt
pr
m iu gu br m br br br
n u ru a ma a iu
au em m m
ia b to ie ce
fe pt oc no de
se
Figura 1.3. Evoluţia cantităţii lunare de precipitaţii la

staţiile meteorologice din judeţul Vaslui
Tabelul 1.6. Evoluţia cantităţii anuale de precipitaţii, în perioada 2007-2011, înregistrate
la staţiile meteo din judeţul Vaslui (sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie)
Precipitaţii atmosferice (l/m2)- cantitate anuală
Staţia Meteo 2007 2008 2009 2010 2011
Vaslui 659,9 480,8 481,2 797,2 418,8
Bârlad 628,4 378,8 337,6 601,1 360,1
Negreşti 529,8 570,6 463,2 600,4 330,0
Tabelul 1.7. Cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile din judeţul
Vaslui, anul 2011 (sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie)
Staţia Meteo Cantitatea maximă de precipitaţii Data
căzută în 24 de ore (l/m2)
Vaslui 33,6 25.06.2011
Bârlad 29,4 09.10.2011
Negreşti 27,7 09.10.2011
În cursul anului, cantităţile de precipitaţii înregistrează variaţii însemnate de la o

lună la alta, cele mai mari diferenţe evidenţiindu-se între lunile iunie-iulie (între 69,4 mm
8
la Vaslui, respectiv 71,4 la Bârlad şi 35,6 la Negreşti), iar cele mai mici diferenţe sunt
caracteristice lunilor ianuarie-februarie (între 3,9 mm la Vaslui, respectiv 5,4 mm la
Bârlad şi 11,3 mm la Negreşti).
Extremele climatice- cu referire la precipitaţii- care au caracterizat luna iunie şi
octombrie 2011, au generat manifestări ce au provocat pagube la nivelul judeţului.
Tabel 1.8. - Situaţia pagubelor provocate de inundaţii, în judeţul Vaslui, în anul 2011
Anul Număr Număr Număr Număr Ha teren Km infrastructura
localităţi de gospodări obiective agricol afectată
afectate locuitori i socio- afectat
comunale
Căi ferate
naţionale
judeţene
Drumuri
Drumuri
Drumuri
decedaţi afectate economice
afectate
2011 16 - 60 1 510,6 1,3 1,7 35,96 -
1.1.3. Demografia
Populaţia totală şi densitatea locuitorilor precum şi distribuţia populaţiei, la nivelul

judeţului, se prezintă astfel:
Tabelul 1.9. - Date demografice (sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Vaslui- la 10 iulie 2010)
Judeţ Suprafata(km2) Populatie Densitate locuitori/km2
Vaslui 5318 449.524 84,50
Tabelul 1.10.– Date demografice privind distribuţia populaţiei (sursa: Direcţia Judeţeană de
Statistică Vaslui- *la 10 iulie 2010)
Număr locuitori Număr locuitori Număr locuitori Număr locuitori
Judeţ 2008 2009 2010 2011*
urban rural urban rural urban rural urban rural
Vaslui 187.792 267.802 185.339 264.930 185.916 263.608 185.916 263.609
1.1.4. Organizarea administrativ teritorială
Judeţul Vaslui aparţine regiunii Nord-Est - parte din provincia istorica Moldova,
alături de alte cinci judeţe (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava).
Din punct de vedere al organizării administrativ-teritoriale, judeţul Vaslui cuprinde
o reţea de localităţi distribuite numeric după cum urmează:
Tabelul 1.11. Reţeaua de localităţi (sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Vaslui)
Judeţ Suprafaţa totală (km2) Nr.oraşe Nr.municipii Nr.comune Nr. sate
Vaslui 5.318 5 3 81 449
Conform datelor statistice (iulie 2010), indicele de urbanizare- indicatorul care

rezultă din raportul dintre numărul de locuitori în mediul urban şi populaţia totală a
judeţului, este de 0.41. Recensamântul din octombrie 2011, pentru care datele sunt
provizorii, arată o scădere destul de importantă a populaţiei judeţului de la 449.524
locuitori (în 2010) la 375.148 locuitori (2011).
Tabelul 1.12. Ierarhizarea unităţilor administrativ teritoriale pe ranguri, conform Legii
351/2001, este următoarea:
Localitate Statut Nr. de locuitori*
Localităţi de rangul II
Vaslui municipiu 69880
Bârlad municipiu 68834
Huşi municipiu 29207
9
Localităţi de rangul III
Negreşti oraş 10126
Murgeni oraş 7869
(sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Vaslui- *la 10 iulie 2010)
Localităţile rurale din judeţ se grupează în următoarele categorii:

Localităţi de gradul IV- reşedinţă de comune-81
Localităţi de gradul V- sate componente ale comunelor şi sate aparţinând municipiilor
sau oraşelor-449
1.1.5. Resursele naturale
Totalitatea resurselor valorificabile ale mediului geografic şi geologic reprezintă

resursele naturale. Acestea sunt:
• resurse neregenerabile – minerale şi combustibili fosili;
• resurse regenerabile – apă, aer, sol, floră, faună sălbatică, la care se adaugă cele
inepuizabile– energia solară, eoliană, geotermală şi a valurilor.
La nivelul judeţului Vaslui, resursele naturale neregenerabile sunt puţin variate şi

sunt reprezentate de:
-materiale de construcţii ce sunt utilizate la nivel local: argile şi luturi loessoidale,
calcare de argilă, nisip din albia râurilor, gresii calcaroase, gresii nisipoase gălbui,
cenuşii;
-ape minerale sulfuroase şi feruginoase din izvoarele de la Drânceni, Murgeni,
Pungeşti, Gura Vǎii.
Resursele regenerabile pot să se refacă dacă nu sunt supravalorificate şi dacă

sunt folosite raţional:
Resursele de apă:
În judeţul Vaslui, resursa de apă de suprafaţă utilizabilă este de 27,64 milioane mc/an,
apele de suprafaţă având importanţă vitală pentru dezvoltarea economică şi socială a
regiunii. Cele mai importante ape curgătoare care brăzdează teritoriul judeţului sunt:
cursul superior şi mijlociu al râului Bârlad, care izvorăşte de la Valea Ursului, judeţul
Neamţ şi străbate judeţul Vaslui pe o distanţă de 173 km, având afluenţi importanţi:
Vasluiul, Crasna, Juravăţ, Simila şi Tutova, Dagâţa, Lohan; râul Vasluieţ ;râul Tutova ;
un tronson al Prutului cuprins între localităţile Drânceni – Fălciu, ce formează hotarul
natural (la est), care desparte judeţul Vaslui de judeţele sudice ale Republicii Moldova.
Apele subterane: în partea de nord a judeţului, respectiv a Podişului Central
Moldovenesc, există lentile de ape freatice cantonate în depozite superficiale lutoase şi
luto-nisipoase. Stratele acvifere sunt înmagazinate în formaţiunile sedimentare pliocen-
cuaternare cu granulaţie grosierǎ şi mijlocie, cu o adâncime ce oscileazǎ între 5 şi 30 m
şi care se regăsesc în jumǎtatea de sud a judeţului. Pânzele acvifere cu caracter
artezian se află în lungul Bârladului şi Elanului.
Flora:
Există o mare varietate a fitocenozei în judeţul Vaslui: 197 de asociaţii vegetale,
specii de angiosperme cu numeroase specii rare şi de mare interes fitogeografic.
Învelişul vegetal specific şi variat este determinat de prezenţa condiţiilor fizico-
geografice autohtone, fiind alcătuit atat din specii central-europene (gorun, fag), cât şi
est-europene (colilia, pǎiuşul de stepǎ, etc). Speciile de plante medicinale şi melifere
reprezintă 30% din totalul speciilor.
10
Fauna:
Relieful variat al judeţului favorizează prezenţa unei faune bogate şi diversificate.
Râul Prut se caracterizează prin ihtiofauna ce cuprinde specii ca: roşioara,
crapul, carasul argintiu, somnul, şalăul şi bibanul. În timpul migraţiilor apar specii
precum: morunaşul, scobarul, sabiţa şi porcuşorul. Foarte rară a devenit şi ştiuca.
În apele râurilor mai mici se întâlnesc peşti de talie mică: roşioara, petroc,
boarca, pietrar, fusar, sabiţa, avatul, varlarul, zvârluga, fufa, ţiparul. În bălţile
neamenajate ale Prutului trăiesc specii cum sunt: caracuda, crapul, roşioara, linul,
obletul, bibanul, ştiuca.
Amfibienii sunt reprezentaţi de două specii de tritoni şi şapte specii de anure.
Reptilele sunt slab reprezentate, dominante fiind guşterul, şopârla de iarbă şi năpârca.
În bălţi trăieşte şarpele de apă şi şarpele de casă care poate fi întâlnit şi în preajma
locuinţelor. În păduri poate fi observat şarpele de alun. În bălţile cu vegetaţie relativ
bogată trăieşte broasca ţestoasă de lac şi buhaiul de baltă.
Avifauna inventariată cuprinde aproape 200 de specii, între care dominante sunt
passeriformele: fazan, potârniche, prepeliţa, raţa mare, raţa mică, sitarul de pădure,
cioara grivă, coţofana (Pica pica), porumbelul gurelat, turturica, guguştiuc, graur , lişită .
Dintre mamifere, rozătoarele sunt dominante; în păduri sunt prezente: veveriţa,
iepure, iar în preajma apelor trăieşte bizamul şi vidra.
Carnivorele apar în zona forestieră: vulpea, mistreţul, pisica sălbatică, şacalul,
nevăstuica, lupul care a devenit o raritate; uneori este semnalată prezenţa câinelui enot
în zonele umede (Valea Bârladului şi Valea Prutului).
Mamiferele insectivore sunt reprezentate de arici, cârtiţa, jder de copac, dihor,
viezure.
Solurile:
Datorită diversităţii condiţiilor geografice şi alcătuirii litologice, teritoriul judeţului
Vaslui este acoperit de o cuvertură de soluri variate. Răspândirea cea mai mare o au
solurile zonale. Din această categorie se întâlnesc două grupe, şi anume: solurile de
pădure şi solurile cernoziomice de stepă şi silvostepă.
Solurile brune de pădure şi cele brune podzolite se întâlnesc pe înălţimile de
peste 400 m altitudine. Cele brune-cenuşii de pădure apar în partea nordică a Colinelor
Tutovei şi insular în dealurile înalte ale Fălciului şi sunt specifice zonei forestiere.
Solurile cenuşii de pădure se întâlnesc pe dealurile mai joase şi mijlocii, neîmpădurite
sau cu petece de pădure.
Cernoziomurile levigate se întâlnesc pe colinele cu altitudine sub 250 m şi
împreună cu cele cenuşii de pădure, sunt specifice silvostepei. Cernoziomurile tipice
stepei se întind în câmpiile colinare ale Depresiunilor Elan-Sărata şi Huşi, cât şi pe
terasele de pe valea Bârladului şi afluenţilor lui din sectorul nordic.Cernoziomurile
carbonatice apar pe terasele inferioare ale Prutului.
În luncile Prutului, Bârladului şi în albiile majore ale pâraielor afluente acestora se
întâlnesc soluri azonale de tipul: solurilor aluvionare, lăcoviştelor.
Sărăturile (soluri halomorfe) apar în luncile şi şesurile Prutului, Bârladului,
Crasnei, Elanului şi Săratei. Ele au o fertilitate scazută.
Influenţa antropică asupra solului se reflectă acut în deteriorarea caracteristicilor
şi funcţiilor acestuia, în special în capacitatea bioproductivă, prin afectarea cantităţiilor şi
calităţii produselor agricole.
Pădurile:
La nivelul judeţului Vaslui starea pădurilor este favoravilă şi cele mai bine
conservate arii naturale protejate sunt rezervaţiile forestiere. Pe lângă funcţiile de
protecţie deosebite ale pădurilor din judeţul Vaslui (protejarea şi regenerarea
11
atmosferei, influenţele pozitive în direcţia regularizării regimului hidrologic, combaterea
eroziunii solurilor şi a alunecărilor de teren), pădurile au şi o importantă funcţie
economică.
Pe teritoriul judeţului Vaslui există 28 arii naturale protejate, ocupând o suprafaţă

de 51717,85 ha. Din acestea, 9 sunt rezervaţii naturale, 4 situri de protecţie
avifaunistică si 15 situri de interes comunitar.
Energia eoliană:
Dupã Dobrogea, zona Moldovei este una dintre regiunile cu cel mai mare
potenţial eolian. Vitezele medii anuale sunt de 3-4 m/s în nordul Podişului Moldovei, 4-6
m/s în Podisul Bârladului, Dealurile Fãlciului, precum şi în nordul Dobrogei şi pe litoralul
Mării Negre. Judeţul Vaslui este al doilea pe ţară, dupã Tulcea, din punctul de vedere al
potentialului energetic, al intensitãtii vântului si dupã numărul de ore pe an în care
actiunea vântului este intensă (sursa Administraţia Naţională de Meteorologie).
Energia solară
Judeţul Vaslui se află localizat într- o suprafaţă cu un potenţial solar ridicat,
primind un flux solar anul cuprins între 1.250 kWh/m2/an si 1.350 kWh/m2 /an, zona fiind
deosebit de favorabilă utilizării acestei surse regenerabile (sursa Administraţia
Naţională de Meteorologie).
1.1.6. Economia
Produsul intern brut este un indicator al activităţii de producţie la nivel de ţară sau
regiune fiind un instrument util pentru măsurarea şi compararea nivelului economic de
dezvoltare.
Indicii de disparitate, calculaţi ca raport între produsul intern brut pe locuitor la
nivel de judeţ şi produsul intern brut pe locuitor la nivel naţional, arată că în Regiunea
Nord-Est niciun judeţ nu înregistrează performanţe superioare mediei naţionale (indice
naţional = 100), iar poziţia judeţului Vaslui este una periferică. Conform Comisiei
Naţionale de Prognoză, PIB-ul pentru judeţul Vaslui în 2011 este de 2513 euro locuitor.
Tabel 1.13.Numărul unităţilor locale active pe ramuri de activitate, anul 2010

Nr.crt. Activitatea Nr. unităţii
Total 4839
Din care:
1. Industria extractivă 3
2. Industria prelucrătoare 567
3. Energie electrică şi termică, gaze şi apă 30
4. Construcţii 429
5. Comerţ 2207
6. Hoteluri şi restaurante 193
7. Transport şi depozitare 299
8. Informaţii şi comunicaţii 103
9. Tranzacţii imobiliare 57
10. Intermedieri financiare şi asigurări 45
11. Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 315
12. Activităţi servicii administrative şi activităţi servicii suport 87
13. Învăţământ 22
14. Sănătate şi asistenţa socială 69
15. Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 35
16. Alte activităţi de servicii 96
12
Tabel 1.14.Cifra de afaceri a unităţilor locale active pe ramuri de activitate (mld. lei)
Nr.crt. Activitatea 2010
Total 4492
Din care:
4. Construcţii 385
5. Comerţ 1985
9, Tranzacţii imobiliare 95
10. Intermedieri financiare şi asigurări 315
13. Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 154
Tabel 1.15.Investiţii brute a unităţilor locale active pe ramuri de activitate-2010

Nr.crt. Activitatea Investiţii brute (mld. lei)
4. Construcţii 27
5. Comerţ 57
9 Tranzacţii imobiliare şi activităţi prestate întrep. 10
12. Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 2
Pentru anul 2011, gradul de acoperire al importurilor din exporturi (calculat ca

raport între export şi import) a fost de 118,1%, mult redus faţă de anii
precedenţi:151,7%, în 2010 şi în 121,9% 2009.
Dintre partenerii judeţului Vaslui în comerţul internaţional, se detaşează, prin
valori absolute şi prezenţă constantă, Italia, Germania şi Franţa (import şi export), SUA
şi Olanda (export) şi Ucraina şi Moldova (import). Italia se detaşează prin valoarea mare
(2755 mii euro în decembrie) a exporturilor efectuate de firmele din judeţul Vaslui.
Urmează S.U.A. ( 1760 mii euro) şi Germania (1332 mii euro). Şi în cazul importurilor,
Italia este principalul partener de comerţ (2934 mii euro în decembrie) pentru firmele
vasluiene, ea fiind urmată, la distanţă, de Ucraina, Germania, Franţa ş.a.
Din suprafaţă agricolă a judeţului de 400.984 hectare(2011), 291.992 ha sunt
ocupate de terenuri arabile. După o evaluare făcută în noiembrie 2008, aproximativ 6,8
milioane de hectare agricole nu sunt lucrate.
La nivelul judeţului se afllă în exploatare 249 km linii de cale ferată, 389 km
drumuri naţionale şi 1796 km drumuri judeţene şi comunale.
13
CAPITOLUL 2 - CALITATEA AERULUI
Aerul atmosferic natural, nepoluat, are o compoziţie diferită de cel pe care îl

inspirăm astăzi, îndeosebi cel din mediul urban. Compoziţia chimică a aerului natural
este: azot – 78,084%, oxigen – 20,946%, argon – 0,934%, bioxid de carbon –0,0331%.
Au mai fost detectate şi elemente ca: neon, hidrogen, krypton, heliu, ozon, xenon,
precum şi metan, oxid de azot şi vapori de apă.
Prezenţa în atmosferă a unor substanţe străine de compoziţia normală a
acesteia care, în funcţie de concentraţie şi de timpul de acţiune, provoacă tulburări ale
echilibrului natural afectând sănătatea şi confortul omului sau mediul de viaţă al florei şi
faunei, arată că aerul este poluat. Agenţii poluanţi evacuaţi în atmosferă pot fi
transportaţi pe zone mai mari datorită acţiunii factorilor meteorologici. Principalii factori
meteorologici care intervin în modificarea gradului de poluare sunt viteza vântului şi
stabilitatea aerului. Datorită curenţilor de aer, poluanţii sunt răspândiţi pe o suprafaţă
mare în zonele învecinate activităţii poluatoare.
Evoluţia calităţii aerului este dependentă în principal de evoluţia populaţiei, de
presiunea exercitată de sectorul industrial, de sectorul transporturi şi de sectorul
energetic. La acestea se adaugă în mai mică măsură presiunea exercitată de sectorul
agricol şi
turistic.
Evaluarea calităţii aerului şi analiza impactului combină în principal cele două
abordări: modelarea transportului şi dispersiei poluanţilor emişi în atmosferă şi
monitorizarea calităţii aerului.
Modelarea transportului şi dispersiei poluanţilor emişi în atmosferă are la bază
inventarul emisiilor, care reprezintă o sumă de informaţii cantitative asupra surselor şi a
poluanţilor emişi într-un interval de timp. Inventarierea emisiilor de poluanţi în aer are
drept finalitate:
- definirea priorităţilor de mediu şi identificarea activităţilor poluatoare;
-informarea publicului şi furnizarea factorilor de decizie a informaţiilor necesare pentru
evaluarea eficienţei politicilor şi preocupărilor de mediu;
-evaluarea costurilor şi beneficiilor diferitelor politici de mediu;
-utilizarea ca date de intrare pentru modelele de dispersie a poluanţilor, în vederea
evaluării calităţii aerului;
-respectarea angajamentelor asumate prin aderarea la Convenţii şi Protocoale
internaţionale.
2.1. Emisii de poluanţi atmosferici
Uniunea Europeană a dezvoltat politici pentru limitarea emisiilor totale permise

fiecărui stat membru, prin fixarea unor limite obligatorii din punct de vedere juridic.
„Directiva privind stabilirea pragurilor naţionale de emisie” defineşte una dintre politicile-
cheie ale U.E. Directiva fixează „plafoanele” sau limitele superioare pentru patru
poluanţi: bioxidul de sulf (SO2), oxizii de azot (NOX), compuşii organici volatili
nemetanici (NMVOCs) şi amoniacul (NH3).
În calitate de stat membru al Uniunii Europene şi ca parte a Convenţiei
Organizaţiei Naţiunilor Unite privind poluarea transfrontalieră a aerului la distanţe
mari, România transmite anual estimări ale emisiilor de poluanţi atmosferici ce cad sub
incidenţa Directivei 2001/81/CE privind plafoane naţionale de emisii şi a protocoalelor
Convenţiei mai sus menţionate.
Problemele cele mai importante privind calitatea aerului sunt generate de emisiile
atmosferice. Ele produc acidifierea atmosferei, afectează producţia de ozon troposferic,
14
măresc concentraţia în atmosferă a pulberilor în suspensie, a pulberilor cu metale grele
şi a gazelor cu efect de seră, afectează stratul de ozon, produc schimbări climatice.
Acidifierea este procesul de modificare al caracterului chimic natural al aerului,
ca urmare a prezenţei unor compuşi alogeni, care determină o serie de reacţii chimice
în atmosferă, conducând la modificarea pH-ului aerului, precipitaţiilor şi chiar a solului.
Gazele cu efect acidifant în atmosferă sunt dioxidul de sulf și oxizii de azot, dar și
amoniacul, care rezultă din arderea combustibilor fosili, din transporturi, din activități
industriale și care pot sta în atmosferă de la câteva ore la câteva zile sau pot fi
transportate la distanțe mari de locul emisiei lor.
Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)
Din punct de vedere chimic, dioxidul de sulf poate fi caracterizat ca fiind extrem
de reactiv, prezintă un sinergism ridicat cu praful, negrul de fum, etc. Afectarea mediului
se datorează produsului său de oxidare la trioxidul de sulf. Acesta se dizolvă în
picăturile de apă formând acidul sulfuric. Rolul acidului sulfuric format în atmosferă,
favorizează formarea de aerosoli, influenţează decisiv formarea norilor, prin atragerea
moleculelor de apă în jurul său şi modifică aciditatea atmosferică prin contribuția la
formarea ploilor acide.
La nivelul judeţului, emisiile de dioxid de sulf provin cu precădere din arderea
combustibililor fosili. Dioxidul de sulf este unul din cele mai nocive gaze poluante
răspândite în atmosferă. Afectarea mediului se datorează produsului său de oxidare-
trioxidul de sulf. Acesta se dizolvă în picăturile de apă formând acidul sulfuric.
Calculul emisiilor pentru anul 2011 a implicat atât o metodologie diferită cât şi un
număr mai mare de agenţi economici/surse de suprafaţă luate în considerare. Din acest
motiv compararea cu anii anteriori nu se poate face cu acurateţe. De asemenea, nu au
fost luate în calcul emisiile din traficul rutier.
Valorile comparative, pe ani, sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul 2.1. - Emisii anuale dioxid de sulf- tone/an

Judeţ 2007 2008 2009 2010 2011
Vaslui 360.5 141.6 91.7 15.5 288.8
400
350
300
250
200
tone SO2/an
150
100
50
0
08
07
09
10
11
20
20
20
20
20
Figura 2.1. - Emisii dioxid de sulf 2007-2011
15
300 Cultivarea plantelor si
terenurilor agricole
250
200 Arderi in industria de fabricare
si constructii altele
150
100 Arderi in surse stationare de
m ica putere
50
Arderi in industria de fabricare
0 si constructii. Fabricare m etale
Em isii SO2 (tone) neferoase
Fig. 2.2. - Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de SO2 în anul 2011
Emisii anuale de oxizi de azot (NOx)
Oxizii de azot rezultă din procesele de ardere a combustibililor în surse

staţionare şi mobile, sau din procese biologice. În mediul urban prezenţa oxizilor de
azot este datorată în special traficului rutier. Dintre oxizii azotului, rezultă în cantităţi mai
mari monoxidul de azot - gaz incolor, din combinarea directă a azotului cu oxigenul la
temperaturi înalte şi dioxidul de azot – gaz de culoare brună, rezultat din oxidarea
monoxidului de azot cu aerul. În atmosfera, în reacţie cu vaporii de apă se formează
acid azotic sau azotos, care conferă ploilor caracterul acid.
Valorile obţinute sunt prezentate sintetic în tabelul de mai jos:
Tabelul 2.2. Emisii anuale de oxizi de azot - tone/an

Judeţ 2007 2008 2009 2010 2011
Vaslui 955 455.8 709.2 1520,2 1309.7
1600
1400
1200
1000
800
600 tone NOx/an
400
200
0
07 08 09 10 11
20 20 20 20 20
Figura 2.3. Emisii oxizi de azot 2007-2011
16
Cultivarea plantelor si terenurilor
1400 agricole
1200
Arderi in industria de fabricare si
1000 constructii altele
800 Arderi in surse stationare de mica

600 putere
400 Arderi in industria de fabricare si

200 constructii. Fabricare metale
neferoase
0 Fabricarea produselor alimentare si
Emisii NOx (tone) a bauturilor
Alte surse naturale de emisii

Fig. 2.4. - Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de NOx în anul 2011
Emisii anuale de amoniac (NH3)
Sursa principală de amoniac în atmosferă este agricultura, iar din cadrul acesteia
se detaşează ramura zootehnică de tip intensiv, datorită dejecţiilor animaliere şi
instalaţiilor de producere a amoniacului (extragerea din apele amoniacale sau sinteză
catalitică), a acidului azotic, azotatului de amoniu şi ureei. Amoniacul are efect
paralizant asupra receptorilor olfactivi, având acţiune locală şi/sau generală. Acţiunea
locală se manifestă la nivelul mucoaselor respiratorii şi oculare prin lacrimări intense,
conjunctivite, cheratite, traheobronşite, bronhopneumonii şi reducerea schimbului gazos
pulmonar.
Tabelul 2.3. - Emisii anuale de amoniac - tone/an

Judeţ 2007 2008 2009 2010 2011
Vaslui 1310.4 828.2 765.4 862.9 265.5
1400
1200
1000
800
600 tone NH3/an

400
200
0
07 08 09 10 11
20 20 20 20 20
Figura 2.5. Emisii de amoniac 2007-2011
17
Cresterea pasarilor si
250 managementul dejectiilor
animaliere
200 Crematorii
150
Pasari
100
50 Alte surse naturale de emisii
0
Emisii NH3 (tone)
Fig. 2.6. - Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de NH3 în anul 2011
Emisii de compuşi organici volatili nemetanici
Compușii Organici Volatili (COV) au o volatilitate ridicată, în prezența luminii,

reacționează cu alți poluanți (NOx), fiind precursori primari ai formării ozonului
troposferic și particulelor în suspensie, care reprezintă componenți ai smogului
fotochimic.
Sursele COV mai importante de COV sunt:
 surse staționare (solvenți, industria petrolieră, industria chimică, industrie
alimentară, industrie metalurgică, industrie farmaceutică, încălzitul casnic,
deșeuri);
 surse mobile (transport);
 alte surse (vegetația, diverse culturi sau specii animale, ca termitele,
rumegătoarele).
Emisiile de COV au impact asupra mediului- aerului, solului sau pânzei de apă
freatică, anumiți compuşi COV reacționând cu oxizii de azot, în prezența luminii solare
și formând ozonul troposferic, care devine o amenințare pentru sănătate (iritarea
ochilor, nasului, gâtului, dureri de cap, disfuncții la nivelul ficatului, rinichilor, a
sistemului nervos central).
Rezultate cu precădere din activităţi care au la bază utilizarea solvenţilor şi
distribuţia carburanţilor, emisiile de compuşii organici nemetanici au cunoscut, în
perioada 2007-2011, următoarea evoluţie:
Tabelul 2.4. - Emisii anuale de compuşi organici volatili nemetanici - tone/an

Judeţ 2007 2008 2009 2010 2011
Vaslui 2548 1991 1957 1361.3 1410.6
18
3000
2500
2000
1500
1000 tone NMVOC/an

500
2007 2008 2009 2010 2011
Figura 2.7. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici 2007-2011

Fabricarea produselor alimentare si a
900 bauturilor
Utilizarea altor produse
800
Cultivarea plantelor si terenurilor agricole
700
600 Depozitarea deseurilor solide pe teren
500 Alte surse naturale de emisii
400
Incinerarea deseurilor industriale
300
200 Pasari
100 Distribuirea produselor petroliere
0
Explorarea, productia, transportul gazelor
Emisii compusi organici volatili nemetanici (tone) naturale
Arderi in surse stationare de mica putere
Fig. 2.8. - Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de compuşi organici volatili

nemetanici în anul 2011
Cei mai reprezentativi compuşi organici volatili sunt: benzenul, toluenul, xilenii,
butanul, izopentanul, hexanul, metanul, acetona, cloroformul, esterii, fenolii, sulfura de
carbon etc.
Emisii de metale grele
Metalele grele (cum ar fi cadmiu, plumb şi mercur) sunt recunoscute ca fiind

toxice pentru biodiversitate, acumulându-se progresiv în lanţul trofic; impactul biotoxic al
acestora se referă la efectele nocive asupra organismului când sunt ingerate peste
limitele biorecomandate.
Metalele grele pot fi emise în atmosferă atât din surse naturale cât şi din cele
antropogene.
Metalele grele sunt cunoscute sub denumirea de poluanţi sistemici, datorită
faptului că nu au o funcţie biologică, dar după pătrunderea în organism determină
leziuni specifice la nivelul anumitor organe şi sisteme, chiar în concentraţii foarte mici.
Valorile rezultate din calculul emisiilor în perioada 2007-2011 sunt prezentate în
tabelul ce urmează:
Tabelul 2.5. - Emisii totale de metale grele Hg, Cd - tone/an
Judeţ Poluant 2007 2008 2009 2010 2011

Vaslui Hg 0.0000749 0.0000171 0.000069 0.00014 0.00017
Cd 0.000453 0.0001999 0.00034 0.00038 0.00287
19
0,003
0,0025
0,002
0,0015 tone Hg/an

0,001 tone Cd/an
0,0005
08
09
07
10
11
20
20
20
20
20
Figura 2.9. Emisii anuale de mercur şi cadmiu 2007-2011
Metalele grele pot provoca afecţiuni musculare, nervoase, digestive, stări

generale de apatie; pot afecta procesul de dezvoltare al plantelor, împiedicând
desfăşurarea normală a fotosintezei, respiraţiei sau transpiraţiei. Din datele prezentate
se poate constata că valorile sunt comparabile în ultimii ani, înregistrându-se creşteri şi
scăderi nesemnificative.
Din procesele tehnologice cât şi din traficul rutier, în atmosferă, se degajă pulberi
încărcate cu metale grele, dar, care în valori absolute nu ridică probleme de mediu.
Emisii de plumb
Plumbul se găseşte în aer în cea mai mare parte sub formă de suspensii solide
şi un procent foarte mic sub formă de compuşi gazoşi. Scoaterea benzinei cu plumb din
consum a dus la îmbunătăţirea semnificativă a calităţii aerului în zonele urbane.
Sursele de emisie pentru plumb sunt atât cele mobile (traficul) cât şi cele
staţionare (procese industriale).
Tabelul 2.6. Emisii de plumb – Pb, tone/an
Judeţ 2007 2008 2009 2010 2011
Vaslui 0.0117 0.00914 0.0003 0.00099 0.0365
0,04
0,035
0,03
0,025
0,02
0,015 tone Pb/an
0,01
0,005
0
07 08 09 10 11
20 20 20 20 20
Figura. 2.10. Emisii anuale de plumb 2007-2011
20
0.04 Incinerearea deseurilor
0.03 industriale
0.02
0.01
Arderi in surse
0
stationare de mica
putere
Emisii plumb (tone)
Fig. 2.11. - Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de plumb în anul 2011
Emisii de poluanţi organici pesistenţi
Poluanţii organici persistenţi (POPs) reprezintă substanţe organice cu grad

ridicat de toxicitate, sunt persistente, au capacitate mare de bioacumulare, au efecte
toxice acute şi cronice asupra sănătăţii umane şi asupra mediului.
Poluanţii Organici Persistenţi (POPs) care sunt nominalizaţi, la scară mondială,
ca nocivi pentru om şi mediu sunt::
 pesticide: aldrin; clordan; DDT; dieldrin; endrin; heptaclor;mirex;toxafen.
 produse chimice industriale: hexaclorbenzen (HCB); bifenilicloruraţi (PCB);
 subproduse: dioxine; furani.
Poluanţi organici persistenţi au următoarele caracteristici:
 sunt substanţe organice cu grad ridicat de toxicitate şi persistenţă (rezistă la
degradrea chimică, biologică şi fotochimică);
 sunt semivolatile, proprietate care permite fie să se evapore, fie să fie
adsorbiţi de particule din atmosferă. În acest fel, aceşti poluanţi pot trece din
regiunile poluante în celelalte regiuni prin transportul pe distanţe lungi în apă
şi aer;
 solubilitate scăzută în apă şi ridicată în mediile grase (bioacumulare în
ţesuturile grase din organismele vii);
 sunt transportate în mediu departe de locul lor de origine, acumulându-se în
ecosisteme terestre şi acvatice;
 au efecte toxice acute şi cronice asupra sănătăţii umane şi animale.
Emisiile de POPs au fost calculate pe trei categorii: PCB-uri, PAH-uri şi dioxine:
-Dioxina provine din procese de producţie, tratarea şi depozitarea deşeurilor;
-PCB-urile provin din activitatea de tratare şi depozitare a deşeurilor (uleiuri de
transformator);
-PAH -urile sunt emise de surse mobile şi utilaje.
La nivelul judeţului Vaslui aceste emisii nu sunt monitorizate permanent.
Inventarul emisiilor la nivel de judeţ permite prezentarea următoarei sinteze privind
acest tip de emisii.
Tabelul nr. 2.7. - Emisii de poluanţi organci persistenţi – grame/an
Judeţ An Poluant Sursă de poluare (proces) Cantitate
-9
Dioxine Arderi deşeuri spitaliceşti 1.3893*10
2007
PAH Trafic feroviar şi trafic agricol 2650.113
Dioxine Arderi deşeuri spitaliceşti 0
2008
PAH Trafic feroviar şi trafic agricol 1390
2009
Vaslui PAH Trafic agricol 1620
2010
PAH Trafic agricol 1500
2011 PAH Trafic agricol 961,75
Crematoriu 48,2
21
1,4E-09
1,2E-09
1E-09
8E-10
6E-10 gram e DIOX/an
4E-10
2E-10
0
07 08 09 10 11
20 20 20 20 20
Figura 2.12. Emisii anuale de dioxine
Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice
Tabelul 2.8. - Emisiile de compuşi hidrocarburi aromatice policiclice (PAH)– (g/an)

Judeţ 2007 2008 2009 2010 2011
Vaslui 2650.1 1390 1620 1500 1009.95
3000
2500
2000
1500
grame PAH/an
1000
500
0
07 08 09 10 11
20 20 20 20 20
Figura 2.13. Emisii anuale de PAH
Emisii de bifenil policloruraţi

Tabelul 2.9. Emisiile de bifenili policlorurati (PCB)– (g/an)
Judeţ 2007 2008 2009 2010 2011
Vaslui 0.01684 0 0 0 0,54
Emisii de hexaclorbenzen
Tabelul 2.10. Emisiile de hexaclorbenzen (HCB) - (g/an)
Judeţ 2007 2008 2009 2010 2011
Vaslui 0 0 0 0.00033 21.05
22
2.2. Calitatea aerului
În scopul de a preveni, a elimina, a limita deteriorarea, precum şi de a îmbunătăţi

calitatea aerului în vederea evitării efectelor negative asupra sănătăţii omului şi mediului
în general, asigurând astfel alinierea la normele internaţionale şi la reglementările
Uniunii Europene, la nivelul anului 2011, calitatea aerului a fost monitorizată prin
intermediul a două staţii automate de măsurare ce fac parte din Reţeaua Naţională de
Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA).
Calitatea aerului în judeţul Vaslui este monitorizată prin măsurători continue prin
intermediul a două staţii automate amplasate în concordanţă cu normele stabilite de
directivele europene privind calitatea aerului, în vederea protecţiei sănătăţii umane, a
vegetaţiei şi ecosistemelor.
Legendă:
VS1: staţie urbană: str. Ştefan cel Mare,

Vs-2
Vs-1 nr. 56, Vaslui
VS2: staţie urbană: str.Recea, nr.1, Huşi
Corelarea nivelului concentraţiei poluanţilor cu eventualele surse, se face pe

baza datelor meteorologice obţinute în staţie, aceasta fiind prevăzută cu senzori
meteorologici de direcţie şi viteză vânt, de temperatură, de presiune, de umiditate,
precipitaţii şi de radiaţie solară.
Reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului la nivelul judeţului Vaslui
este formată din două staţii:
Staţia Vaslui 1- staţie urbană amplasată în municipiul Vaslui - Ştefan cel Mare, nr. 56
- raza ariei de reprezentativitate este de câţiva km;
- poluanţii monitorizaţi sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/NO/NO2),
monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen, pulberi în suspensie (PM 10), şi
parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia
solară, umiditate relativă, precipitaţii).
Staţia Vaslui 2- staţie urbană amplasată în municipiul Huşi, str. Recea, nr. 1
- raza ariei de reprezentativitate este de câţiva km;
- poluanţii monitorizaţi sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/NO/NO2),
monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen, pulberi în suspensie (PM 10), şi
parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia
solară, umiditate relativă, precipitaţii).
Staţia VS2 a fost introdusă în Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului
începând cu data de 01.04.2011.
23
Tabelul 2.11. - Calitatea aerului ambiental în anul 2011
Număr Frecvenţa
Staţie / Concentraţia Captura
măsurări depăşirii
Judeţ Tipul Tip poluant de date*
Max. Medie VL sau CMA
staţiei zilnice orare UM (%)
zilnică anuală (%)
NO2 127 2859 25,0 20,32 μg/mc 0 32,6
SO2 351 8182 14,93 5,17 μg/mc 0 96,1
PM *automat 161 3812 82,00 17,40 μg/mc 1,86 44,1
PM *gravimetric 284 - 45,95 17,23 μg/mc 0 77,8

VS1/FU CO 346 8217 2,57 0,28 mg/mc 0 94,7
Benzen 127 3030 13,00 2,15 μg/mc 0 34,7
Ozon 347 7969 95,5 33,66 μg/mc 0 95,0
NO 127 2859 36,68 10,05 μg/mc 0 32,6
NOx 127 2859 88,59 35,73 μg/mc 0 32,6
Vaslui
NO2 246 5642 18,9 13,98 μg/mc 0 64,4
SO2 268 6154 30,47 3,21 μg/mc 0 73,4
PM *automat 260 6182 51,00 30,59 μg/mc 0,38 71,2
PM *gravimetric 264 - 48,28 26,90 μg/mc 0 72,3

VS2/FU CO 252 5851 2,0 0,70 mg/mc 0 69,0
Benzen 64 1513 10,01 1,19 μg/mc 0 17,5
Ozon 271 6484 129,4 57,06 μg/mc 1,11 74,2
NO 246 5642 17,87 5,60 μg/mc 0 64,4
NOx 246 5642 53,85 22,49 μg/mc 0 64,4
*Staţia VS2 a fost introdusă în Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului începând cu data de 01.04.2011
Tabelul 2.12. - Calitatea aerului ambiental – monitorizare discontinuă 2011

Oraş Staţia Tipul Tip Număr Concentraţia Frecvenţa
Judeţ staţiei poluant determinări depăşirii VL
(zilnice) Medie Max. UM sau CMA (%)
anuală Zilnica
Vaslui Sediu Trafic NH3 252 17 57 µg/mc 0
APM PM10 251 16.8 42 µg/mc 0
Vaslui Spitalul Fond NH3 252 23 63 µg/mc 0
Vaslui Judetean urban
Vaslui Staţia de Fond NH3 247 27 67 µg/mc 0
epurare urban
Amoniacul- monitorizat prin metoda manuală se raportează la cerinţele STAS-

ului nr. 12574/87 – Aer din zonele protejate. Condiţii de calitate.
Dioxidul de azot
Valoarea medie a concentraţiei de dioxid de azot la cele două staţii –pentru anul
2011, se situează mult sub limita anuală de 40 μg/mc prevăzută de Legea 104/2011 şi
anume 20,32 µg/mc pentru staţia VS1, respectiv 13,98 µg/mc pentru staţia VS 2.
Pe parcursul anului 2011, nu s-a depăşit valoarea limită orară pentru indicatorul
NO2 la nicio staţie. Maximul valorilor orare pentru măsurătorile efectuate la staţia VS 1
a fost de 120 μg/mc, iar la staţia VS 2 a fost de 84,2 μg/mc- valorile limită orare fiind de
200 μg/mc; aceste maxime orare s-au înregistrat în lunile septembrie, respectiv
octombrie 2011.
24
Valorile maxime zilnice pentru indicatorul NO2 au fost de: 25,00 μg/mc (staţia VS
1), respectiv 18,9 μg/mc (staţia VS 2).
Concentraţiile de NO2 prezintă valori mai mari în perioada de iarnă datorită
aportului adus de sistemul de încălzire al populaţiei.
Tabelul nr. 2.13. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul NO2
Concentraţia medie anuală NO2 ( μg/mc )
Staţia
2008 2009 2010 2011
VS1 11,08 15 10,12 20,32
VS2 - - - 13,98*
*staţie pusă în funcţiune la data de 01.04.2011
25
20
15 VS1
10 VS2
5
0
2008 2009 2010 2011
Fig. 2.14.- Evoluţia anuală a concentraţiei de NO2, în perioada 2008 – 2011.
Tabelul 2.14. Evoluţia mediilor lunare pentru dioxidul de azot – NO2, (µg/mc) -2011
Concentraţia medie lunară, (μg/mc)
Staţia Mai Iunie Nov. Dec.
Ian. Feb. Martie Apr. Iulie Aug. Sept. Oct.
VS1 * * * * * * * 15 16 20 25 20
VS2 ** ** ** 9 10,4 9,6 14,2 13,4 17,8 18,0 15,5 18,9
30
25
20
VS1
15 VS2
10
5
0
n b tie
r ai ie lie g pt oc
t v c
ia fe ar ap m n iu au se no de
m iu
Figura 2.15. Variaţia mediilor lunare a NO2 în anul 2011 (µg/mc)

Tabelul 2.15. –Dioxid de azot- date validate- medii orare, (µg/mc)
Staţia Date Date Nr. Probe >= Frecv. Media
validate disponibile 200 µg/mc (VL Depăşiri anuală
(%) orară ) % (µg/mc)
VS1 2859 32,6 0 0 20,32
VS2 5642 64,4 0 0 13,98
Dioxidul de sulf
La nivelul municipiului Vaslui, în anul 2011, s-au înregistrat valori foarte mici
pentru dioxidul de sulf, respectiv, maxima valorilor zilnice a fost de 14,93 μg/mc pentru
staţia VS1, respectiv 30,47 μg/mc la staţia VS2, comparativ cu valoarea limită
prevăzută în Legea nr.104/2011 de 125 μg/mc (valoare limită zilnică). Maxima orară a
fost de 38,23 μg/mc la staţia VS1, respectiv 42,80 μg/mc la staţia VS2, faţă de 350
25
μg/mc cât este valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane. Valoarea medie
anuală pentru municipiul Vaslui a fost de 5,17 μg/mc, iar pentru staţia VS2 din Huşi 3,21
μg/mc .
Tabelul nr. 2.16. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul SO2
Concentraţia medie anuală SO2 ( μg/mc )
Staţia
2008 2009 2010 2011
VS1 3.86 6.24 5.08 5,17
VS2 - - - 3,21*
Tabelul 2.17. – Evoluţia mediilor lunare pentru dioxidul de sulf – SO2, (µg/mc)
Concentraţia medie lunara,(μg/mc)
Vaslui
Ian. Feb. Martie Apr. Mai Iunie Iulie Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
VS1 4,71 7,38 5,7 3,86 3,48 2,93 3,03 3,43 3,38 3,88 3,38 5,67
VS2 * * * 2,29 2,03 2,13 1,44 1,79 4,70 4,30 4,32 4,50
8
7
6
5
VS1
4 VS2
3
2
1
0
e
pt
c
g
b
t
l ie
v
ai
r
tie
n
oc
ap
ni
no
fe
de
au
ia
se
iu
ar
iu
m
Figura 2.16. Variaţia mediilor lunare a SO2 în anul 2011 (µg/mc)
Tabelul 2.18. Dioxid de sulf- date validate- 24 ore, (µg/mc)

Staţia Date Date Nr. Probe >= Frecv. Media
validate disponibile 125 µg/mc (VL Depăşiri anuală
(%) zilnic) % (µg/mc)
VS1 351 96,1 0 0 5.17
VS2 268 73,4 0 0 3,21
Pulberi în suspensie PM10
Pulberile în suspensie PM10 reprezintă o problemă acută la nivel european, ca

urmare a depăşirii frecvente a limitei impusă de directive în majoritatea ţărilor.
Concentraţia măsurată este în corelaţie directă cu sursa, cu umiditatea datorită
aglomerării particulelor, cu viteza vântului care determină resuspensia solului şi
transportul de la distanţe mari de sursă.
În staţia de fond urban VS-1, s-au înregistrat 3 depăşiri ale valorilor limită în luna
ianuarie a anului 2011, neconfirmate prin metoda gravimetrică- de referinţă.
1,86 % din măsurările zilnice au depăşit valoarea limită pe 24 ore pentru
protecţia sănătăţii umane (50 μg/mc) în staţia VS1 şi 0,38 % în staţia VS2. Media
anuală înregistrată în staţia de fond urban a fost de 17,40 μg/mc pentru staţia VS1 faţă
de 40 μg/mc- valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane, respectiv 30,59
μg/mc pentru staşia VS2.
26
Tabelul nr. 2.19. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul PM10, (µg/mc)
Concentraţia medie anuală PM10, (µg/mc)
Staţii
2008 2009 2010 2011
VS1 19 19 22,25 17,40
VS2 - - - 30,59*
Tabelul 2.20. – Evoluţia mediilor lunare pentru pulberi în suspensie- metoda
nefelometrică - PM10, (µg/mc)
Concentraţia medie lunară (μg/mc)
Vaslui Mai Iunie Nov. Dec.
VS1 22,61 8,69 12,06 22,74 - - - - - - 20,22 18,19
VS2 * * * 25,57 25,1 26,5 31,19 29,68 37,62 33,08 37,07 31,96
40
35
30
25
VS1
20
VS2
15
10
5
0
n b tie
r ai ni
e ie g pt oc
t v c
ia fe ar ap m iu
l au se no de
m iu
Figura 2.17. Evoluţia mediilor lunare pentru PM10-determinat nefelometric (µg/mc)
Tabelul 2.21. PM 10 – Determinare nefelometrică-măsurători automate- date validate

Staţia Date Date Nr. Probe > Frecv. Media
validate 24 h disponibile(%) 50 µg/mc Depăşiri% anuală(µg/mc)
VS1 260 44,1 3 1,86 17,47
VS2 161 71,2 1 0,38 30,48
Tabelul 2.22. - Evoluţia mediilor lunare pentru pulberi în suspensie- metoda

gravimetrică - PM10, (µg/mc)
Vaslui Mai Iunie Iulie Aug. Nov. Dec.
Ian. Feb. Martie Apr. Sept. Oct.
VS1 18,2 12,67 16,47 10,38 16,04 19,04 19,79 20,95 - - 18,58 18,91
VS2 * * * 18,90 17,83 22,83 26,52 27,40 35,01 30,84 33,10 30,23
40
35
30
25
VS1
20
VS2
15
10
5
0
pt
t
tie
ie
c
ai
lie
r
n
v
oc
ap
de
no
ia
fe
au
n
m
se
iu
ar
iu
m
Figura 2.18. Evoluţia mediilor lunare pentru PM10-determinat gravimetric

(µg/mc)
27
Tabelul 2.23. - PM 10 măsurători gravimetrice- date validate
Staţia Date validate Nr. Probe > 50 Frecv. Media
24h µg/mc depăşiri% anuală(µg/mc)
VS1 77,8 0 0 17,23
VS2 72,3 0 0 26,90
Pentru indicatorul pulberi în suspensie- PM10, metoda de referinţă este cea
gravimetrică; în consecinţă, frecvenţa depăşirilor pentru acest indicator, precum şi
valorile înregistrate folosite pentru caracterizarea calităţii aerului ambiental sunt cele
rezultate în urma analizei gravimetrice.
Metale grele –nu s-au făcut determinări de metale grele din filtrele de la staţiile
automate de monitorizare a calităţii aerului.
Monoxidul de carbon
Monoxidul de carbon rezultă din arderea incompletă a combustibililor, alături de

benzen fiind considerat ca făcând parte din categoria poluanţilor specifici rezultaţi din
trafic, corelaţia dintre concentaţiile lor fiind pozitivă. Valoarea limită este de 10 mg/mc
pentru maxima mediilor pe 8 ore (medii mobile), în cursul anului 2011 neînregistrându-
se nicio depăşire.
Tabelul nr. 2.24. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul monoxid de carbon CO, (mg/mc)
Concentraţia medie anuală CO, (mg/mc)
Staţii
2008 2009 2010 2011
VS1 0.29 0.17 0.19 0,28
VS2 - - - 0,70*
Tabelul 2.25. - Evoluţia mediilor lunare pentru monoxidul de carbon- CO, (mg/mc)
Concentraţia medie lunară (mg/mc)
VS1 0,61 0,50 0,49 0,21 0,18 0,04 0,05 0,05 0,11 0,44 0,30 0,38
VS2 * * * 0,47 0,67 0,58 0,62 0,46 0,73 0,78 0,96 1,01
1.2
1
0.8
VS1
0.6
VS2
0.4
0.2
0
n b tie ie ai ni
e lie us
t pt oc
t v c
ia fe ar ril m iu iu g se no de
m ap a u
Figura 2.19. Evoluţia mediilor lunare pentru CO, (mg/mc)
Tabelul 2.26. Monoxid de carbon- date validate

Staţia Număr Date Nr. Frecv. Media
măsurări disponibile(%) depăsiri ale depăşiri% anuală
(medii orare) val.ţintă (mg/mc)
VS1 346 94,7 0 0 0,28
VS2 252 69,0 0 0 0,70
28
Benzen
Benzenul provine, în proporţie de 90%, din motoarele vehiculelor, în urma unui

proces imperfect sau incomplet al arderii gazelor evacuate. Restul provine din
evaporarea combustibililor în faza de distribuţie şi depozitare, din arderea lemnului şi
din unele procese industriale. Este un poluant cu o stabilitate chimică puternică şi de
aceea are tendinţă de acumulare în mediu. Efectele asupra sănătăţiii pot fi de natură
mutagenă şi cancerigenă, disconfort olfactiv, iritaţii şi diminuarea capacităţii respiratorii.
Valoarea medie anuală înregistrată în 2011 a fost de 2,15 μg/mc la staţia VS1 şi
1,19 μg/mc la staţia VS2, acestea situându-se sub valoarea limita anuală de 5 μg/mc
stabilită în Legea 104/2011.
Tabelul nr. 2.27. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul benzen, (µg/mc)
Concentraţia medie anuală Benzen, (µg/mc)
Staţii
2008 2009 2010 2011
VS1 2,5 2,3 1,7 2,15
VS2 - - - 1,19*
3,5
3
2,5
2 VS1
1,5 VS2
1
0,5
0
ia
n b
tie ap
r ai ie lie g pt oc
t v c
fe
ar m iu
n iu au se no de
m
Figura 2.20. - Evoluţia mediilor lunare pentru benzen (µg/mc)
Tabelul 2.28. - Benzen- date validate (24 ore)

măsurări disponibile depăsiri ale depăşiri anuală
(%) val.ţintă % (µg/m3)
VS1 127 34,7 0 0 2,15
VS2 64 17,5 0 0 1,19
Amoniacul – monitorizarea amoniacului se realizează numai discontinuu.
Aportul surselor naturale în poluarea cu amoniac este relativ mic, de aproximativ

15-20%. Dintre sursele artificiale, cea mai importantǎ este agricultura, aportul creşterii
păsărilor şi animalelor fiind substanţial.
Amoniacul este un gaz incolor, cu miros caracteristic, înţepător, fiind mai uşor
decât aerul şi foarte solubil în apǎ. Are efect paralizant asupra receptorilor olfactivi,
motiv pentru care depistarea organolepticǎ este valabilǎ numai pentru o perioadǎ scurtǎ
de la intrarea în contact cu el.
În cursul anului 2011 nu s-au înregistrat depăşiri la acest indicator.
Tabelul 2.29. - Evoluţia lunară a concentraţiei de NH3, (µg/mc)

Vaslui Ian. Feb. Martie Apr. Mai Iunie Iulie Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
2011 34,33 21,67 19,67 16,33 25,33 38,82 25,33 18,0 18,33 14,66 19,0 13,33
29
45
40
35
30
25
NH3
20
15
10
5
0
ia
n b
tie ap
r ai ie lie g pt oc
t v c
fe
ar m iu
n iu au se no de
m
Figura 2.21. Evoluţia concentraţiei NH3 (µg/mc)
Tabelul 2.30. Evoluţia calităţii aerului- indicatorul amoniac NH3, (μg/mc)

Concentraţia medie anuală(μg/mc)
Judeţ 2008 2009 2010 2011
Vaslui 6.07 25.6 28.12 22,07
30
25
20
15 μgNH3/mc
10
08 09 1 0 11
20 20 20 20
Figura. 2.22. Evoluţia concentraţiei NH3, concentraţii medii anuale, (µg/mc)
Ozonul
Ozonul este forma alotropică a oxigenului, având molecula formată din trei atomi.
Acesta este un puternic oxidant cu miros caracteristic, de culoare albastruie şi foarte
toxic. În atmosfera, se poate forma pe cale naturală în urma descărcărilor electrice şi
sub acţiunea razelor solare, iar artificial ca urmare a reacţiilor unor substanţe nocive,
provenite din sursele de poluare terestră. Ozonul format în partea inferioară a
troposferei este principalul poluant în oraşele industrializate. Ozonul troposferic se
formează din oxizii de azot (în special dioxidul de azot), compuşii organici volatili –
COV, monoxidul de carbon în prezenţa razele solare, ca sursă de enegie a reacţiilor
chimice.
Nu s-au înregistrat valori care să depăşească pragul de informare de 180 μg/mc
şi nici pe cel de alertă de 240 μg/mc. Pentru staţia VS2 s-au înregistrat trei valori care
depăşesc valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore (pentru protecţia sănătăţii
umane), adică 120 μg/mc, în lunile aprilie, iulie, octombrie.
Tabelul nr. 2.31. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul ozon, (µg/mc)

Concentraţia medie anuală ozon- O3, (µg/mc)
Staţii
2008 2009 2010 2011
VS1 39.38 40 36.03 33,66
VS2 - - - 57,06*
30
Tabelul 2.32. - Evoluţia lunară a concentraţiei ozonului- O3, (µg/mc)
VS1 29 33 45 37 38 39 37 45 39 29 22 16
VS2 * * * 69,9 72,5 68,2 66,1 71,6 61,5 45,4 33,5 24,6
80
70
60
50
VS1
40
VS2
30
20
10
0
v
n
g
ie
t
b
ai
c
t
ie
oc
ap
no
ia
ni
de
fe
au
l
m
t
se
iu
ar
iu
m
Figura 2.23. Evoluţia concentraţiei O3 (µg/mc)
Tabelul 2.33. Ozon- date validate

măsurări disponibile depăsiri ale depăşiri anuală
(medii zilnice) (%) val.ţintă % (mg/mc)
VS1 347 95,0 0 0 33,66
VS2 271 74,2 3 1,11 57,06
2.3. Poluarea aerului – efecte locale
Calitatea aerului în judeţul Vaslui este caracterizată în funcţie de dinamica

indicatorilor statistici de calitate a aerului şi evoluţia lor în timp. Rezultatele măsurătorilor
şi modelărilor realizate în municipiile Vaslui, Bârlad, Huşi, precum şi comunele Griviţa,
Zorleni, Creţeşti, Perieni şi Ciocani au pus în evidenţă depăşiri ale valorilor limită pentru
indicatorul PM10. O contribuţie majoră la aceste depăşiri o au sursele staţionare de
suprafaţă- încălzire rezidenţială- şi trafic, urmate la distanţă de sursele punctiforme-
operatorii economici.
Pentru diminuarea acestora s-a procedat la implementarea la nivelul municipiului
Vaslui a Programului de gestionare a calităţii aerului pentru reducerea nivelului de
pulberi, întocmit şi aprobat- în aprilie 2010, program care include planul de măsuri de
reducere a poluantului PM 10. Societăţile şi instituţiile implicate în derularea
programului au iniţiat şi desfăşurat un număr de măsuri de reducere a emisiilor de
PM10, care au fost direcţionate spre amenajări ale spaţiilor verzi, reducerea
capacităţilor de încălzire centralizată şi amenajări de drumuri. În luna martie 2011 s-a
depus la Consiliul Judeţean Vaslui, spre aprobare, Raportul privind stadiul realizării
măsurilor pentru acest program, doar măsura privind modernizarea străzilor din satele
Ciocani şi Crâng fiind nerealizată din lipsa de fonduri.
În cursul anului 2011, nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorul PM10- medie
zilnică (VL = 50 g/mc, conform Legii nr. 104/2011). Pentru indicatorul pulberi în
suspensie- PM10, metoda de referinţă este cea gravimetrică; în consecinţă, frecvenţa
depăşirilor pentru acest indicator, precum şi valorile înregistrate folosite pentru
31
caracterizarea calităţii aerului ambiental sunt cele rezultate în urma analizei
gravimetrice.
Calitatea precipitaţiilor
Ca urmare a prezenţei substanţelor acidifiante în atmosferă, precipitaţiile pot
căpăta un caracter acid. Efectul de acidifiere se datorează emisiilor de dioxid de sulf,
fiind intensificat de emisiile de oxizi de azot şi de amoniac. Poluanţii se absorb pe
picăturile de apă care revin apoi pe pământ mărind aciditatea solului, afectând bilanţul
chimic al lacurilor şi cursurilor de apă.
În cursul anului 2011, analizele efectuate pentru apa din precipitaţii prelevată în
punctele de monitorizare, de la nivelul judeţului Vaslui, au arătat că nu au existat valori
ale pH-ului care să atribuie precipitaţiilor un caracter acid.
2.4. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu.
Accidentul ecologic este evenimentul produs ca urmare a unor neprevăzute

deversări/emisii de substanţe sau preparate periculoase/poluante, sub formă lichidă,
solidă, gazoasă ori sub formă de vapori sau de energie, rezultate din desfăşurarea unor
activităţi antropice necontrolate/bruşte, prin care se deteriorează ori se distrug
ecosistemele naturale şi antropice.
Poluarea accidentală reprezintă orice alterare a calităţii factorului de mediu
afectat produsa prin accident, avarie sau alta cauză asemănătoare, ca urmare a unei
erori, omisiuni, neglijente ori calamităţi naturale.
În anul 2011, la nivelul judeţului Vaslui nu s-au produs poluări accidentale.
2.5. Presiuni asupra stării de calitate a aerului din judeţul Vaslui
Poluarea din sectorul industrial
Industria reprezintă sectorul economic cu cel mai mare impact asupra mediului.
Impactul industriei asupra calităţii aerului se traduce în emisii de poluanţi, ceea ce face
necesară reglementarea şi controlul acestora de aşa manieră încât să se asigure
respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului.
La nivelul judeţului Vaslui, reprezentative sunt: industria uleiurilor vegetale,
creşterea păsărilor pentru carne si ouă, industria textilă, industria de morǎrit şi
panificaţie.
Producţia industrială a scăzut după 1989 datorită următorilor factori:
-capacitatea scăzută de adaptare la modificările intervenite în structurile pieţelor de
desfacere interne şi externe;
-decapitalizarea intensă datorată creşterii inflaţiei, devalorizării accentuate a monedei
naţionale, volumului redus al investiţiilor;
-ritmul lent al privatizării şi restructurării;
-cadrul legislativ instabil şi incoerent, care nu a stimulat investiţiile străine şi autohtone
de capital.
Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC) este
una dintre directivele care se adresează direct activităţilor industriale şi prin obiectivul ei
principal se suprapune cel mai bine conceptului de “dezvoltare durabilă”.
Directiva IPPC prevede principiile esenţiale care guvernează autorizarea şi
controlul instalaţiilor, pe baza unei abordări integrate şi prin aplicarea celor mai bune
tehnici disponibile (BAT- best available techniques), care reprezintă tehnicile cele mai
eficiente pentru atingerea unui nivel înalt de protecţie a mediului, luând în considerare
costurile şi beneficiile.
32
La nivelul judeţului Vaslui, s-au inventariat în anul 2011 un număr de 20 unităţi
industriale care intră sub incidenţa Directivei IPPC (transpusa prin OUG 152/2005).
Acestea sunt:
- industria mineralelor- Instalaţii pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere,

în special a ţiglelor, a cărămizilor, a cărămizilor refractare, a dalelor, a plăcilor de
gresie sau de faianţă: SC CARAMIZI SRL Vaslui;
- instalaţii chimice pentru producerea de substanţe chimice organice de bază: SC
STEMAR SRL Vaslui;
- industrii energetice- Instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare
de 50 MW: SC TERMICA Vaslui SA – este în conservare din ianuarie 2009;
- gestiunea deşeurilor- depozite de deşeuri care primesc mai mult de 10 tone
deşeuri/zi sau având o capacitate totală mai mare de 25 000 tone deşeuri, cu
excepţia depozitelor de deşeuri inerte: SC RULMENŢI SA Bârlad;
- instalaţii pentru pretratare (operaţiuni precum: spălare, albire, mercerizare) sau
vopsire a fibrelor ori textilelor: SC VASTEX SA Vaslui;
- instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor: SC AVICOM SA Vaslui, SC
SAGEM SRL Roşieşti, SC SAFIR SRL Micleşti, SC INTERAGROALIMENT SA
Simila, SC PUI-PROD UD SRL Lipovăţ, SC ROSAVIS PROD SRL Roşieşti, SC
MORANDI-COM SRL Lipovăţ, SC VANBET SRL ferma Sălcioara şi ferma Gara
Banca, SC A&A FARMS SRL Bogeşti;
- instalaţii chimice pentru producerea de substanţe chimice organice de bază: S.C.
ULEROM S.A. Vaslui;
- instalaţie de prelucrare a produselor obtinute din prelucrarea ţiţeiului şi a
deşeurilor petroliere SC HITROM BIT SRL Vaslui;
- instalaţie chimică pentru producerea de substanţe chimice organice de bază,
cum ar fi cauciucuri sintetice SC FLOMOPOL SRL Vaslui;
- abatoare cu o capacitate de procesare a carcaselor de animale mai mare de 50
tone / zi SC SAFIR SRL Văleni;
- instalaţie pentru prelucrarea produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului şi a
deşeurilor petroliere: SC BLACK BITUMEN FACTORY SRL Vaslui;
- instalaţie pentru fabricarea făinurilor proteice şi incinerator deşeuri de origine
animală – SC SAFIR SRL Vaslui – Punct de lucru Chiţcani, judeţul Vaslui.
În vederea prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale autorităţile
competente de mediu au avut responsabilitatea de a corela, în luarea deciziilor,
prevederile Directivei 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării
(IPPC) cu prevederile celorlalte Directive prevăzute în Anexa II a acesteia.
Autorizaţiile integrate de mediu emise de Agenţia Regională pentru Protecţia
Mediului Bacău pentru operatorii din judeţul Vaslui, conţin cerinţe şi valori limită de
emisie care oferă siguranţa că au fost întreprinse toate măsurile de prevenire pentru
protecţia mediului înconjurător. Valorile limită de emisie au fost stabilite pe baza celor
mai bune tehnici disponibile.
Registrul E-PRTR- conform Regulamentului C.E. 166/2006 privind înfiinţarea Registrului

European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi
Scopul Registrului E – PRTR îl reprezintă îmbunătăţirea accesului publicului la

informaţia de mediu prin înfiinţarea unei baze de date electronice integrate la nivelul
intregii Comunităţi. Registrul European are drept scop să informeze publicul cu privire la
emisiile importante de poluanţi ce rezultă în special, de la activităţile care intră sub
incidenţa Directivei 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii( IPPC).
33
În anul 2011, la nivelul judeţului Vaslui, s-a realizat reinventarierea instalaţiilor şi
inventarul emisiilor si al deşeurilor provenite de la instalaţiile/ activităţile IPPC şi non
IPPC şi raportarea acestora, la sfârşitul lunii mai în Registrul E - PRTR.
Inventarierea şi raportarea emisiilor în aer şi apă, determinate pe bază de
calcule, provenite de la instalaţiile PRTR (instalaţii IPPC şi non IPPC) a fost realizată de
către operatorii economici, către Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui, în format
scris şi electronic.
Activităţile/instalaţiile care au facut raportările sunt în număr de 20:
-industria mineralelor- Instalaţii pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere, în
special a ţiglelor, a cărămizilor, a cărămizilor refractare, a dalelor, a plăcilor de gresie
sau de faianţă: SC CARAMIZI SRL Vaslui;
-instalaţii chimice pentru producerea de substanţe chimice organice de bază: SC
STEMAR SRL Vaslui;
-industrii energetice- Instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50
MW: SC TERMICA Vaslui SA – este în conservare din ianuarie 2009;
-gestiunea deşeurilor- depozite de deşeuri care primesc mai mult de 10 tone deşeuri/zi
sau având o capacitate totală mai mare de 25 000 tone deşeuri, cu excepţia depozitelor
de deşeuri inerte: SC RULMENŢI SA Bârlad;
-instalaţii pentru pretratare (operaţiuni precum: spălare, albire, mercerizare) sau vopsire
a fibrelor ori textilelor: SC VASTEX SA Vaslui;
-9 instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor: SC AVICOM SA Vaslui, SC SAGEM
SRL Roşieşti, SC SAFIR SRL Micleşti, SC INTERAGROALIMENT SA Simila, SC PUI-
PROD UD SRL Lipovăţ, SC ROSAVIS PROD SRL Roşieşti, SC MORANDI-COM SRL
Lipovăţ, SC VANBET SRL ferma Sălcioara, SC A&A FARMS SRL Bogeşti;
-instalaţii chimice pentru producerea de substanţe chimice organice de bază: S.C.
ULEROM S.A. Vaslui;
-instalaţie de prelucrare a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului şi a deşeurilor
petroliere SC HITROM BIT SRL Vaslui;
-instalaţie chimică pentru producerea de substanţe chimice organice de bază, cum ar fi
cauciucuri sintetice SC FLOMOPOL SRL Vaslui;
-1 abator cu o capacitate de procesare a carcaselor de animale mai mare de 50 tone /
zi SC SAFIR SRL Văleni;
-instalaţie pentru fabricarea făinurilor proteice şi incinerator deşeuri de origine animală –
SC SAFIR SRL Vaslui – Punct de lucru Chiţcani, judeţul Vaslui.
-1 staţie de epurare ape uzate (Vaslui)– cod E – PRTR 5 (d) (operator non IPPC).
În urma validării rapoartelor în Registrul E - PRTR au fost înregistrate 9 instalaţii

(2011) la care s-au depăşit valorile de prag la : emisiile în aer- 4 instalaţii, emisii în aer
şi transfer de deşeuri nepericuloase în afara amplasamentului-2, emisii în apă-1,
transfer de deşeuri nepericuloase în afara amplasamentului-1, transfer de deşeuri
periculoase în afara amplasamentului-1.
Poluarea rezultată din traficul rutier
Presiunile activităţii de transport asupra mediului se traduc, la nivelul factorilor de

mediu atmosferă, prin poluarea aerului, ca efect al emisiilor rezultate din procesele de
combustie ale motoarelor cu ardere internă şi prin poluare fonică şi vibraţii – în marile
intersecţii, de-a lungul şoselelor, în apropierea nodurilor feroviare şi a aeroporturilor.
Pentru reducerea acestor presiuni, a fost instituit Programul de stimulare a
înnoirii Parcului auto naţional (programul “Rabla”) în baza O.U.G. nr. 217 din 4
decembrie 2008, a Ordinului nr. 89 din 10 februarie 2009 pentru aprobarea
34
instrucţiunilor privind modalităţile de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
217/2008 şi Ordinului nr. 148 din 03 iulie 2009 şi are următoarele obiective:
- diminuarea efectelor negative a poluării aerului asupra sănătăţii populaţiei şi a
mediului, în aglomerările urbane, ca urmare a emisiilor de gaze de eşapament de la
autoturisme, cu nivel de poluare foarte ridicat;
- încadrarea emisiilor în valorile limită admise la nivel european pentru aerul ambiental;
- prevenirea formării deşeurilor, ca urmare a abandonării autoturismelor uzate şi
atingerea ţintelor prevăzute de aquis-ul comunitar de mediu privind recuperarea şi
reciclarea deşeurilor provenite din vehicule uzate.
Poluarea rezultată din agricultură şi defrişări
În judeţul Vaslui urmare a aplicării Legii fondului funciar nr 18/1991 şi Legii

1/2000 există un mare număr de proprietari care îşi lucrează terenul individual.
Deoarece judeţul se află situat într-o zonă colinară, terenurile proprietate sunt orientate
pe linia de cea mai mare pantă, lucrările agricole executându-se pe direcţia deal – vale.
Se favorizează astfel, producerea fenomenului de eroziune de suprafaţă, ceea ce
generează o creştere semnificativă a poluării aerului cu pulberi.
Datorită exploatării neraţionale a fondului forestier se extinde suprafa de teren
expusă eroziunii şi duce implicit la creşterea concentraţiei de pulberi în aer.
2.6. Tendinţe
Colapsul global al mediului înconjurător în condiţiile actuale este inevitabil.

Statele dezvoltate ar trebui să lucreze alături de statele în curs de dezvoltare, pentru a
se asigura de faptul că economiile acestor țări nu contribuie la accentuarea problemelor
legate de poluare. Strategiile de conservare a mediului ar trebui sa fie acceptate pe
scară mondială, şi oamenii ar trebui să înceapă să se gândească la reducerea
considerabilă a consumului energetic, fără a se sacrifica însă confortul.
Cu alte cuvinte, având la dispoziţie tehnologia actuală, distrugerea globală a
mediului înconjurătorar ar putea fi stopată. Cele mai sensibile strategii de control ale
poluării atmosferice implică metode care reduc, colectează, captează sau reţin poluanţi,
înainte ca ei sa intre în atmosferă.
La nivelul judeţului Vaslui, în urma realizării măsurilor impuse de Programul de
gestionare a calităţii aerului s-a constatat o îmbunătăţire a calităţii aerului ambiental.
Măsurile scadente la sfârşitul anului 2010 au fost realizate, toţi factorii de decizie
acţionând activ în acest sens. Având în vedere gradul de implicare a autorităţilor şi
conformarea agenţilor economici cu legislaţia specifică, se estimează o scădere a
concentraţiilor de poluanţi în atmosferă în următorii ani.
Tendinţele concentraţiilor medii anuale pentru principalii poluanţi din aerul
înconjurător (imisii din aerul înconjurător) NO2, SO2, CO, O3, pulberi în suspensie şi
benzen în perioada 2008-2011 sunt reprezentate mai jos:
Tabelul 2.34. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul dioxid de azot -NO2
Concentraţia medie anuală NO2 ( μg/mc )

Staţia
2008 2009 2010 2011
VS1 11,08 15 10,12 20,32

VS2 - - - 13,98*
35
Tabelul 2.35. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul dioxid de sulf- SO2
Concentraţia medie anuală SO2 ( μg/mc )

Staţia
2008 2009 2010 2011
VS1 3.86 6.24 5.08 5,17
VS2 - - - 3,21*
Tabelul 2.36. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul pulberi în suspensie
Concentraţia medie anuală PM10, (µg/mc)

Staţii
2008 2009 2010 2011
VS1 19 19 22,25 17,40
VS2 - - - 30,59*
Tabelul 2.37. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul monoxid de carbon, CO
Concentraţia medie anuală CO, (mg/mc)

Staţii
2008 2009 2010 2011
VS1 0.29 0.17 0.19 0,28
VS2 - - - 0,70*
Tabelul 2.38. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul amoniac - NH3
Concentraţia medie anuală NH3(μg/mc)

Judeţ
2008 2009 2010 2011
Vaslui 6.07 25.6 28.12 22,07
Tabelul 2.39. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul ozon
Concentraţia medie anuală ozon- O3, (µg/mc)

Staţii
2008 2009 2010 2011
VS1 39.38 40 36.03 33,66
VS2 - - - 57,06*
Tabelul 2.40. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul benzen
Concentraţia medie anuală Benzen, (µg/mc)

Staţii
2008 2009 2010 2011
VS1 2,5 2,3 1,7 2,15
VS2 - - - 1,19*
36
CAPITOLUL 3. APA (DULCE)
Apa este un factor indispensabil existenţei şi continuităţii vieţii pe planeta

noastră. În natură apa are o importanţă biologică deosebită reprezentând baza
structurală şi funcţională a organismelor vii. Apa este constituent esenţial al materiei vii,
având rol deosebit în desfăşurarea proceselor vitale. În condiţiile în care 2/3 din
suprafaţa globului este acoperită cu apă, se estimează că planeta dispune de 1,4
miliarde km3 de apă. Mai exact, rezerva de apă a globului, sub toate formele sale,
totalizează 1,38 miliarde km3 (97,3% apă de mare şi 2,7% apă dulce). Cantitatea de
apă dulce direct utilizabilă de către om este redusă, doar 0,3 % (fluvii, râuri, lacuri, ape
subterane cu o adâncime 800m). Apele dulci neutilizabile în mod direct (gheţari, calote
polare, ape subterane de profunzime, umiditatea atmosferică) reprezintă 2,4%.
Resursele de apă dulce sunt neuniform repartizate pe glob; 60% din rezervele de
apă dulce sunt concentrate în 10 ţări (pe primele locuri situându-se Brazilia, Rusia şi
China). Resursa de apă utilizabilă în România este de 2.660 m3 /locuitor /an (faţă de
potenţialul de 5.930 m3 /an/locuitor) comparabil cu media europeană de peste 4.000
m3 /locuitor /an. România se află printre statele cu resurse utilizabile de apă relativ
scăzute. (Sursa: Strategia Naţională pentru dezvoltarea durabilă a României).
Nevoile de apă sunt variate atât la nivel individual, precum şi la nivel comunitar,
determinând consumuri specifice. La nivel planetar global, consumul de apă nu acoperă
de multe ori nevoile ceea ce impune protejarea resurselor de apă dulce existente, cât şi
căutarea unor resurse noi.
Atribuţiile de monitorizare a calităţii apelor, legat de gradul de poluare, revin
Administraţiei Naţionale ,,Apele Române”, monitorizarea calităţii apei potabile din surse
de suprafaţă şi subterane fiind în sarcina Autorităţii de Sănătate Publică cu structurile
sale teritoriale.
3.1. Resursele de apă. Cantităţi şi fluxuri
Resursele de apă ale planetei reprezintă o componentă a resurselor naturale, cu

unele caracteristici comune cu acestea, dar şi cu anumite trăsături specifice.
Resursele naturale reprezintă capitalul natural, o componentă esenţială a bogăţiei
României.
Resursele naturale neregenerabile ale României au fost şi sunt încă exploatate şi
prelucrate cu tehnologii care au condus la poluarea intensă a unor zone din ţară.
Resursele de materii prime regenerabile sunt, parte din ele, de asemenea limitate.
Aceste resurse sunt: resursele de apă, resursele de sol şi fauna şi flora.
Resursele de apă ale judeţului Vaslui cuprind apele de suprafaţă (râuri şi lacuri)
şi apele subterane. Activitatea de gospodărire unitară, raţională şi integrată a apelor se
organizează şi de desfăşoară pe bazine hidrografice, ca entităţi geografice indivizibile
de gospodărire cantitativă şi calitativă a resurselor de apă, în scopul dezvoltării durabile.
Tabelul 3.1. Resursele de apă potenţiale şi tehnic utilizabile, pentru anul 2011
Sursa de apă BH Prut BH Siret Total judeţ
Indicator de caracterizare (mii m³) (mii m³) (mii m³)
Râuri interioare
1. Resursa teoretică 1. - 1. - 1. -
2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a 2. 395.000,00 2.144.000,0 2.539.000,0
bazinelor hidrografice
3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor 3. 10 070 3. 34 179 3. 44 218
de captare aflate în funcţiune
Subteran
1. Resursa teoretică, din care: 1. - 1. - 1. -
37
- ape freatice - - -
- ape de adâncime - - -
2. Resursa utilizabilă 2. 40.000,00 2. 20.000,0 2.60.000,00
3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de 3. 1 074 3. 3 535 3. 4 608
captare aflate în funcţiune
Total resurse
1. Resursa teoretică 1.1.670.000,0 1. - 1. -
2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a 2. 435.000,0 2.164.000,0 2.599.000,0
bazinelor hidrografice
3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor 3. 11 113 3. 37 713 3.48 827
de captare aflate în funcţiune
4. Cerinţa de apă pentru protecţia ecologică 4. - 4. - 4. -
Sursa: Administraţia “Apele Române”- Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bârlad
Indexul de exploatare(%) (ponderea volumului anual total de apă prelevată în

totalul volumului resursei anuale) este pentru 2011 de 29,24%, iar resursa specifică
teoretică este de 3715 mc/locuitor/an.
Tabelul 3.2. Prelevările de apă în anul 2011

Cerinţa de apă Prelevări de apă Gradul
Valoarea de
B.H. Activitatea Tip Valoarea
Activitatea (MIL. utilizare
captare (MIL. MC) (%)
MC))
B.H. Prut POPULAŢIE 2.149 POPULAŢIE 1.806 84
INDUSTRIE 0.307 INDUSTRIE 0.283 92
AGRICULTURĂ 24.192 AGRICULTURĂ 9.024 37
TOTAL B.H. PRUT 26.649 TOTAL B.H. 11.113 42
PRUT
B.H. SIRET POPULAŢIE 8.288 POPULAŢIE 6.209 75
INDUSTRIE 4.335 INDUSTRIE 3.325 77
AGRICULTURĂ 17.052 AGRICULTURĂ 28.179 165
TOTAL B.H. SIRET 29.675 TOTAL B.H. 37.713 127
SIRET
TOTAL GENERAL JUDEŢ VASLUI 56.324 48.827 87
3.2. Apele de suprafaţă
3.2.1. Starea ecologică/potenţialul ecologic al cursurilor de apă pe bazine hidrografice
Conform Metodologiei de evaluare globală a stării/potenţialului ecologic al apelor

de suprafaţă şi a Metodologiei preliminare de evaluare a stării chimice a corpurilor de
apă subterane, evaluarea stării resurselor de apă se realizează pe corpuri de apă
acestea fiind unităţi de bază care se utilizează pentru stabilirea, raportarea şi verificarea
modului de atingere al obiectivelor de mediu ţintă ale Directivei Cadru a Apei. Prin „corp
de apa de suprafaţă” se înţelege un element discret şi semnificativ al apelor de
suprafaţă ca: râu, lac, canal, sector de râu, sector de canal, ape tranzitorii, o parte din
apele costiere.
Evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă se face prin integrarea stării dată
de toate elementele de calitate biologice şi a stării dată de toate elementele de calitate
fizico-chimice generale şi poluanţii specifici.
38
În bazinul hidrografic Prut – Bârlad, în judeţul Vaslui, s-au identificat 111 corpuri
de apă, din care:
- 99 corpuri de apă-râuri identificate, din care: 88 corpuri de apă – râuri sunt
în stare naturală şi 11 corpuri de apă-râuri puternic modificate şi artificiale.
- 12 corpuri de apă – lacuri de acumulare, ce cuprind 15 lacuri de acumulare.
Evaluarea stării ecologice şi chimice a apei s-a realizat pe corpuri de apă, în
conformitate cu metodologia ICIM, elaborată pe baza cerinţelor Directivei cadru a Apei,
atât pentru corpurile de apă monitorizate cât şi pentru corpurile de apă nemonitorizate
(prin procedura de grupare a corpurilor de apă).
Banca de date primare utilizată a fost reprezentată de rezultatele analizelor
fizico-chimice şi biologice, procesate de programul ARQ (Analysis and Reporting for
Water Quality).
Directiva Cadru Apă defineşte în art.2 starea apelor de suprafaţă prin: starea
ecologică şi starea chimică.
Starea ecologică se referă la structura şi funcţionarea ecosistemelor acvatice,
fiind definită în conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apa, prin
elementele de calitate biologice, elemente hidromorfologice şi fizico-chimice generale
cu funcţie de suport pentru cele biologice, precum şi prin poluanţii specifici (sintetici şi
nesintetici).
Starea chimică bună a apelor de suprafaţă, ca fiind starea chimică atinsă de un
corp de apă la nivelul căruia concentraţiile de poluanţi nu depăşesc standardele de
calitate pentru mediu, stabilite prin Acte legislative Comunitare. Standardele de calitate
pentru mediu (EQS - SCM) sunt definite drept concentraţiile de poluanţi ce nu trebuie
depăşite, pentru a se asigura o protecţie a sănătăţii umane şi a mediului. Corpurile de
apă care nu se conformează cu toate valorile standard de calitate pentru mediu se
indică ca neîndeplinind obiectivul de stare chimică bună. În evaluarea stării chimice,
substanţele prioritare prezintă relevanţă, iar valorile standardelor de calitate pentru
mediu (EQS - SCM) sunt stabilite în Directiva privind standardele de calitate a mediului
în domeniul apei - Directiva 2008/105/EC.
Evaluarea stării corpului de apă în care există mai multe secţiuni de monitoring
se realizează având în vedere starea rezultată în urma prelucrării datelor din toate
secţiunile reprezentative pentru caracterizarea corpului de apă analizat. În evaluarea
stării ecologice numai pe baza elementelor biologice se va face media aritmetică dintre
stările celor „n” secţiuni de pe corp.
Evaluarea stării corpului de apă în care nu există nici o secţiune de monitoring se
determină având în vedere starea corpurilor de apă la nivelul grupării corpurilor de apă
realizată pentru scopul monitorizării (corpurile de apă similare - care au aceeaşi
tipologie şi aceleaşi tipuri şi intensităţi ale presiunilor), menţionându-se „confidenta
medie de evaluare” din considerente de grupare a corpurilor de apă.
Elementele de calitate fizico-chimice generale suport pentru elementele biologice,

necesare în evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă sunt:
o Condiţii termice: temperatura apă, temperatură aer;
o Nutrienţi: N-NH4, N-NO2, N-NO 3, P-PO4, P total, N Kjeldahl, N total;
o Starea acidifierii: pH, alcalinitate;
o Condiţii oxigenare: oxigen dizolvat, grad saturaţie oxigen, CBO5, CCOCr,
CCOMn, COT, COD;
o Condiţii de salinitate: reziduu fix, conductivitate.
Elementele de calitate fizico-chimice din grupa „poluanţi specifici” pentru care s-au
introdus valori, sunt:
39
o substanţe sintetice (organice şi anorganice): Detergenţi anion-activi, Fenol,
Cianuri totale, Toluen, Xileni (suma), Acenaften, PCB 28, PCB 52, PCB 138,
PCB 180, PCB 153, PCB 118, PCB 101, PCB-uri (suma de 7);
o substanţe nesintetice (metale): Cu dizolvat, Cu total, Cr total dizolvat, Cr total
total, Zn dizolvat, Zn total, As dizolvat.
Elementele de calitate biologice pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă
sunt:
o Fitoplancton
o Fitobentos
o Macronevertebrate
o Pesti
Pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă există limtă doar pentru
indicatorii subliniaţi, indicatori care au fost luaţi în considerare la evaluarea stării
ecologice.Pentru fiecare dintre elementele de calitate pentru care s-au elaborat limite,
se stabileşte starea ecologică şi respectiv scorul aferent: starea foarte bună , stare
bună, stare moderată, stare slabă, stare proastă.
Conform prevederilor din Directiva Cadru a Apei (60/200/UE) cât şi ale Directivei
2008/105/UE, evaluarea stării chimice la substanţele periculoase şi prioritar
periculoase, atât sintetice (organice) cât şi nesintetice (metale), pentru apele de
suprafaţă, corpuri naturale şi cele modificate din punct de vedere hidromorfologic, s-a
procedat după cum urmează:
- pentru substanţele nesintetice (metale) raportările se referă la concentraţia fracţiunii
dizolvate în coloana de apă;
- pentru substanţele sintetice (organice) raportările se referă la concentraţia totală în
coloana de apă.
În cazul stării chimice clasificarea se face astfel: stare chimică bună, stare chimică
proastă.
La evaluarea stării chimice s-a avut în vedere conformarea cu valorile standard de
calitate pentru mediu, pentru substanţele prioritare. Monitorizarea substanţelor
periculoase şi prioritar periculoase, s-a efectuat doar pe corpurile unde aceste
substanţe au fost identificate în urma screeningului.
3.2.2. Calitatea apei lacurilor din judeţul Vaslui
Lacurile de acumulare la nivelul judeţului Vaslui au rol de reţinere şi valorificare a

apei în scopul alimentarii cu apă, atenuării undelor de viitură, piscicultură. Starea
chimică a apelor se stabileşte în raport cu concentraţiile substanţelor periculoase şi
prioritare/prioritare periculoase: fracţia dizolvată a metalelor grele şi micropoluanţii
organici. Evaluarea stării chimice s-a realizat conform prevederilor Ordinului
nr.161/2006 pe baza valorii stabilite prin standardul de calitate pentru caracterizarea
stării chimice.
40
Tabelul 3.3. Repartiţia corpurilor de apă de suprafaţă (râuri) conform evaluării stării ecologice şi stării chimice, 2011
Repartiţia corpurilor de apă
Repartiţia corpurilor de apă conform evaluării
conform evaluării stării
Nr. total stării ecologice
Nr. de chimice
Nr. corpuri de
B.H. corpuri FOARTE
crt. apă BUNĂ MODERATĂ SLABĂ PROASTĂ BUNĂ PROASTĂ
monitorizate BUNĂ
Nr. total % Nr. total % Nr. total % Nr. total % Nr. total % Nr. total % Nr. total %
corpuri corpuri corpuri corpuri corpuri corpuri corpuri
1 Prut 23 1 - - - - 22 95,60 - - 1 4,4 19 82,6 -
2 Bârlad 65 3 - - - - 64 98,50 1 1,5 - - 27 41,5 -
Tabelul 3.4. Repartiţia corpurilor de apă de suprafaţă (râuri) conform evaluării potenţialului ecologic şi stării chimice din anul 2011
Nr. B. Nr. Nr. corpuri de Repartiţia corpurilor de apă puternic modificate Repartiţia corpurilor de apă puternic
* *
crt. H. total apă CAPM (CAPM) conform evaluării potenţialului ecologic modificate conform evaluării stării chimice
corpuri monitorizate Potenţial Potenţial Potenţial ecologic BUNĂ PROASTĂ
de apă ecologic maxim ecologic bun moderat
*
CAPM Nr. total % Nr. total % Nr. total % Nr. total % Nr. total %
corpuri corpuri corpuri corpuri corpuri
1 PRUT 2 2 - - 1 50 1 50 - - 1 50
2 BÂRLAD 9 3 - - - - 9 100 8 88,9 1 11,1
Tabelul 3.5. Repartiţia corpurilor de apă - lacurilor naturale conform evaluării stării ecologice şi stării chimice din anul 2011
Repartiţia lacurilor naturale
Nr. lacuri Repartiţia lacurilor naturale conform evaluării stării ecologice
conform evaluării stării chimice
Nr. lacuri naturale
Nr. FOARTE
B.H. naturale monito BUNĂ MODERATĂ SLABĂ PROASTĂ BUNĂ PROASTĂ
C crt. BUNĂ
rizate
Nr. total % Nr. total % Nr. total % Nr. total % Nr. total % Nr. total % Nr. total %
- - - - - - - - - - -
Tabelul 3.6. Repartiţia corpurilor de apă - lacurilor de acumulare conform evaluării potenţialului ecologic şi stării chimice din anul 2011
Nr. Nr. lacuri Repartiţia lacurilor naturale
Repartiţia lacurilor naturale conform evaluării stării ecologice
lacuri de acumu conform evaluării stării chimice
Nr. de lare FOARTE
B.H. BUNĂ MODERATĂ SLABĂ PROASTĂ BUNĂ PROASTĂ
C crt. acumu monito BUNĂ
lare rizate Nr. total % Nr. total % Nr. total % Nr. total % Nr. total % Nr. total % Nr. total %
1 Prut 5 1 - - - - 5 100 - - 5 100 - -
2 Bârlad 10 6 - - - - 10 100 - - 5 50 5 50
41
Tabelul 3.7 Lungimea cursurilor de apă (km) din punct de vedere calitativ – râuri naturale
Repartitia lungimilor conform evaluarii
Repartitia lungimilor conform evaluarii starii ecologice
starii chimice
Denumire Lungime Lungime monitorizata
rau totala (km) (km) FOARTE
BUNA MODERATA SLABA PROASTA BUNA PROASTA
BUNA
km % km % km % km % km % km % km %
Lungime monitorizata
Elan 43,76 43.76 100.0 43.76 100.0
(km)
Barlad 18,22 18.22 100.0
(km)
Tutova 84,38 26.58 31.5 26.58 31.5
(km)
Vaslui 122,87 122.87 100.0
(km)
0.00 0.0 0.00 0.0 141.10 100.0 26.58 100.0 43.76 100.0 70.34 100.0 0.00 0.0
(km)
269,24 Lungime
0.00 0.0 0.00 0.0 0.00 0.0 0.00 0.0 0.00 0.0 0.00 0.0 0.00 0.0
nemonitorizata (km)
Total : 0.00 0.0 0.00 0.0 141.10 52.4 26.58 9.9 43.76 16.3 70.34 26.1 0.00 0.0
Tabelul 3.8 Lungimea cursurilor de apă (km) din punct de vedere calitativ – râuri CAPM+CAA
Repartitia lungimilor conform evaluarii
Repartitia lungimilor conform evaluarii potentialului ecologic
Denumire Lungime Lungime monitorizata starii chimice
rau totala (km) (km) MAXIM BUN MODERAT BUNA PROASTA
km % km % km % km % km %
Elan 25.53 25.53 100.0 25.53 100.0
(km)
Prut 511.22 387.21 75.7 124.00 24.3 511.22 100.0
(km)
Barlad 214.71 214.71 100.0 214.71 100.0
(km)
Vaslui 55.54 55.54 100.0 55.54 100.0
(km)
0.00 0.0 387.21 100.0 419.79 100.0 295.78 100.0 511.22 100.0
(km)
Lungime
807.00 0.00 0.0 0.00 0.0 0.00 0.0 0.00 0.0 0.00 0.0
nemonitorizata (km)
Total : 0.00 0.0 387.21 48.0 419.79 52.0 295.78 36.7 511.22 63.3
42
3.3. Calitatea apei dulci
Apele dulci de suprafaţă reprezintă majoritatea rezervei de apă dulce lichidă; ele
diferă după multe caracteristici: debitul şi variaţiile sale, temperatura, concentraţia şi natura
substanţelor dizolvate sau aflate în suspensie, conţinutul biologic şi microbiologic etc.,
fiecare masă de apă lichidă, cu albia ei şi vieţuitoarele din ea, fiind un ecosistem distinct.
Apele dulci de suprafaţă au şi numeroase caractere comune. Spre deosebire de cele
subterane, ele sunt de regulă mai puţin mineralizate, mai bogate în elemente biologice, mai
influenţabile de către alţi factori (naturali şi antropici), mai uşor poluabile, mai puţin stabile
în caracteristici, dar totodată au şi capacităţi mai crescute de a-şi automenţine calitatea.
3.3.1. Nitraţii şi fosfaţii în râuri şi lacuri
Nitraţii şi fosfaţii au fost evaluaţi calitativ în cadrul grupei „Nutrienţi” care include
următoarele elemente fizico-chimice: N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, P Total, în
conformitare cu metodologia ICIM, elaborată pe baza cerinţelor Directivei cadru a Apei.
Starea ecologică dată de „nutrienţi” se obţine aplicând principiul „cel mai defavorabil
caz”, adică starea dată de indicativul cu valoarea cea mai mare (dintre 1, 2 şi 3).
Tabelul 3.9. Calitatea apei râurilor, pentru anul 2011, în raport cu nitraţii şi fosfaţii
Condiţii fizico-chimice
generale
Denumire Corp de apă
B.H. Cursul de apă similar (pt corpurile de apă
Nutrienţi (N-NO3, N-NO2, evaluate prin similitudine)
N-NH4, P-PO4, P total)
Corpuri de apă – râuri în stare naturală

PRUT Barboşi (Moise) Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
PRUT Belciug Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
PRUT Casla Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
PRUT Copăceana Moderată Sitna av. ac.Dracsani + afl.
PRUT Culubăţ Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
PRUT Elan Moderată -
PRUT Gârla Boul Bâtran Moderată Sitna av. ac.Dracsani + afl.
PRUT Grumezoaia Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
PRUT Gura Văii Moderată Sitna av. ac.Dracsani + afl.
PRUT Gura Văii Moderată Sitna av. ac.Dracsani + afl.
PRUT Horincea Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
PRUT Huluba Moderată Sitna av. ac.Dracsani + afl.
PRUT Jigălia Moderată Sitna av. ac.Dracsani + afl.
PRUT Mălăieşti Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
PRUT Mihona Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
PRUT Oiţa Moderată Sitna av. ac.Dracsani + afl.
PRUT Pruteţ Moderată Sitna av. ac.Dracsani + afl.
PRUT Recea Bună Vaslui am. Ac.+ afl.am.
PRUT Sărata Moderată Sitna av. ac.Dracsani + afl.
43
PRUT Sărata Moderată Sitna av. AcDracsani + afl.
PRUT Sărata Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
PRUT Urdeşti Moderată Sitna av. ac.Dracsani + afl.
PRUT Vutcani Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BÂRLAD Albeşti Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BÂRLAD Bălăneasa Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BÂRLAD Banca Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BÂRLAD Bârlad Bună -
BÂRLAD Barzota Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BÂRLAD Barzotel Moderată Sitna av. ac.Dracsani + afl.
BÂRLAD Bolati (Draxeni) Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Bozieni (Sacaleni) Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Bujoreni Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BÂRLAD Cârjoani Bună Vaslui am. Ac. +afl.am.
BÂRLAD Chiţcani Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BÂRLAD Chiţoc Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BÂRLAD Ciubota Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Coseşti Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Craciuneşti Bună Vaslui am. Ac. +afl.am.
BÂRLAD Crasna Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Crasna Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Delea Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BÂRLAD Fereşti Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Fulgul Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Gârbovăţ (Teiul) Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BÂRLAD Garboveta Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Garceneanca Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Gârla Aramii Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Gaureni Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Ghilahoi Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Glod Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Harsova Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Hausei Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Hobana Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BÂRLAD Horoiala Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Idrici Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Iezer Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Jaravat Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BÂRLAD Lipova Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Lunca Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Munteni Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BÂRLAD Pârvesti Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Pereschivul Mic Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
Petrisoara
BÂRLAD Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
(Chioara, Valcioaia)
BÂRLAD Popesti Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
Berheci + Zeletin av.
BÂRLAD Racova Moderată
Motoseni
BÂRLAD Rebricea Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
44
BÂRLAD Rediu Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BÂRLAD Şacovăţ Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BÂRLAD Simila Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Spia (Valea Mare) Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Stemnic Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BÂRLAD Studineţ Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Telejna Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Toporaşti Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Trestiana Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BÂRLAD Tulburea Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BARLAD Tuleşti Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BARLAD Tutova Moderată
Motoseni
BÂRLAD Tutova Moderată -
Berheci + Zeletin
BÂRLAD Tutova Moderată
av. Motoseni
BÂRLAD Unceşti Bună Vaslui am. Ac. + afl.am.
BÂRLAD Valea Seacă Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BÂRLAD Văleni Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BÂRLAD Vaslui Bună -
BÂRLAD Zorleni Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BÂRLAD Mărul Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl.
Corpuri de apă – râuri puternic modificate şi artificiale
PRUT Elan Moderată -
PRUT Prut Bună -
BÂRLAD Bârlad Moderată -
BÂRLAD Bârlad Moderată -
BÂRLAD Garceneanca Moderată
Miletin am. Campeni + afl.
Moderată
Barlad - confl. Garboveta –
BÂRLAD Racova
confl. Crasna
BÂRLAD Rediu Moderată Bahluet am. Pd Iloaiei + afl.
BÂRLAD Simila Moderată Miletin am. Campeni + afl.
BÂRLAD Stavnic Moderată Miletin am. Campeni + afl.
BÂRLAD Vaslui Moderată -
BÂRLAD Velna Moderată Miletin am. Campeni + afl.
45
1.8
1.6
1.4
1.2
1
0.8
Prut - Dranceni
0.6 Prut - Bumbata
0.4
0.2
0
rie rie rtie ilie ai e e t e e
ni iuli gus bri bri bri bri
e e
ua rua ma apr m iu
n u em m e m m
ia feb a o
pt oct noi ce
se de
Figura 3.1. Concentraţia ionului azotat NO3¯ pentru râul Prut - 2011
0.3
0.25
0.2
0.15
Prut - Dranceni
0.1
Prut - Bum bata
0.05
0
ie e ie ie ai ie ie st e e e
ar ari art p ril m iun iu l gu br ie bri bri bri
n u ru m a u m m m
ia feb a e m to ie e
pt oc no dec
se
Figura 3.2. Concentraţia indicatorului fosfor total PT pentru râul Prut – anul 2011
2.5
1.5
1 Vaslui - am. Poieni

Vaslui - av. Vaslui
0.5
0
rie rie rtie ilie ai ni
e lie st rie rie rie rie
ua rua ma apr m iu iu ugu mb mb mb mb
n a e e
ia fe
b o
pt oct noi ce
se de
Figura 3.3. Concentraţia ionului azotat NO3¯ pentru râul Vaslui - 2011
46
5
4.5
4
3.5
3
2.5
2 Vaslui - am . Poieni
1.5
Vaslui - av. Vaslui
1
0.5
0
rie tie ai lie ie ie

a ar m iu br br
nu m m e m
ia te oi
p n
se
Figura 3.4. Concentraţia indicatorului fosfor total PT pentru râul Vaslui – anul 2011
7
4 Barlad - am.
Valea Enei
3
Barlad - confl.
Crasna
2
Barlad - av.
1 Negresti
Barlad - av.
0 Confl. Tutova
ie ie ie ie ai e e t e e
ni iuli gus bri bri bri bri
e e
uar uar art pril m iu
n r m a u em m e m m
ia feb a o
pt oct noi ce
se de
Figura 3.5. Concentraţia ionului azotat NO3¯ pentru râul Bârlad - 2011
3.5
2.5
2
Barlad - am .
1.5 Valea Enei
Barlad - confl.
1 Crasna
Barlad - av.
0.5 Negresti
Barlad - av.
0
Confl. Tutova
ie rie tie ilie ai ie lie st e ie ie ie
u ar a ar pr m iu
n iu g u br i br br br
n ru m a a u m m m m
ia feb e to ie e
pt oc no dec
se
Figura 3.6. Concentraţia indicatorului fosfor total PT pentru râul Bârlad – anul 2011
47
Tabelul 3.10. Calitatea apei principalelor lacuri, în raport cu nitraţii şi fosfaţii, 2011
Condiţii fizico- Denumire
chimice corpului de apă
generale similar (pt
Denumire Lac Cursul de
B.H. Denumire corp de apă Nutrienti (N- corpurile de
de acumulare apă
NO3, N-NO2, apă evaluate
N-NH4, P-PO4, prin
Ptotal) similitudine)
Elan - CONTINUA - ac. Poşta
Prut ac. Posta Elan Elan Moderată -
Elan
Cârja II Ciric -
Cârja I, Cârja II, Murgeni şi Cârja I CONTINUA -
Prut Prut Bună
Radeanu Mata ac. Aroneanu +
Radeanu aval
Sacovat -
Rediu-
Bârlad Rediu-Galian Rediu-Galian Bună CONTINUA -
Galian
ac. Tungujei
Vaslui - CONTINUA - ac.
Bârlad Ac.Solesti Vaslui Moderată -
Solesti
Simila - CONTINUA - ac. ac. Rapa
Bârlad Simila Moderată -
Rapa Albastra Albastra
Ciric -
Tutova - CONTINUA - CONTINUA -
Bârlad Ac. Puiesti II Tutova Bună
Puiesti + cresc. Iana ac. Aroneanu +
aval
Tutova - CONTINUA - Cb. ac. Cuibul
Bârlad Tutova Moderată -
Vulturilor Vulturilor
Crasna - CONTINUA - Ac.
Bârlad Ac. Manjesti Crasna Moderată -
Manjesti
Racova -
Garceneanca - CONTINUA - Garcenean
Bârlad Pungesti Moderată CONTINUA -
ac. Pungesti ca
ac. Puscasi
Racova - CONTINUA - ac.
Bârlad ac. Puscasi Racova Moderată -
Puscasi
Stavnic - CONTINUA ac.
Bârlad ac. Cazanesti Stavnic Moderată -
Cazanesti
Simila -
Pereschiv - CONTINUA ac. CONTINUA -
Bârlad Pereschiv Pereschiv Moderată
Pereschiv ac. Rapa
Albastra
3.3.2. Oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniu în apele râurilor
Oxigenul din apă provine prin dizolvare din aerul atmosferic şi prin procesul de
fotosinteză. Cantitatea de oxigen care se dizolvă într-un volum de apă depinde de
temperatură, presiunea atmosferică, salinitatea şi numărul de plante acvatice din sistem.
Pentru grupa „substanţe organice” nu au fost elaborate limite pentru corpurile de apă,
necesare pentru evaluarea stării ecologice/ potenţialului ecologic.
48
Tabelul 3.11. Calitatea apei râurilor, pentru anul 2011, în raport cu oxigenul dizolvat,
materialele organice şi amoniu
Condiţii fizico-chimice generale
Denumire Corp de apă
B.H. Cursul de apă Denumire corp de apă Condiţii de Nutrienti (N-NO3, similar (pt corpurile de apă
oxigenare N-NO2, N-NH4, P- evaluate prin similitudine)
(oxigen dizolvat) PO4, P total)
Corpuri de apa – rauri in stare naturala
PRUT Barbosi (Moise) Barbosi (Moise) Moderata Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
PRUT Belciug Belciug Moderata Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
PRUT Casla Casla + Oteleni Moderata Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
PRUT Copaceana Copaceana + Marcu Moderata Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
PRUT Culubat Culubat Moderata Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
PRUT Elan Elan av. Ac. Posta Elan Moderata Moderata -
Garla Boul Garla Boul Batran + Bozia + Moderata
PRUT Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
Batran Sarata av.ac.+ Musata
Moderata Vaslui am. Ac. +
PRUT Grumezoaia Grumezoaia Buna
afl.am.
Gura Vaii - CONTINUA -. ac. Moderata
PRUT Gura Vaii Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
Gura Vaii
PRUT Gura Vaii Gura Vaii am. Ac. + afl. am. Moderata Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
Moderata Sitna av. ac.
PRUT Horincea Horincea + afl. Moderata
Dracsani + afl.
PRUT Huluba Huluba Moderata Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
PRUT Jigalia Jigalia Moderata Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
PRUT Malaiesti Malaiesti Moderata Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
PRUT Mihona Mihona + afl. Moderata Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
PRUT Oita Oita Moderata Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
Prutet + Ruginosul + Gura Vaii Moderata
PRUT Prutet Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
av. ac.
PRUT Recea Recea Moderata Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
PRUT Sarata Sarata Moderata Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
PRUT Sarata Sarata + afl. am. ac. Musata Moderata Moderata Sitna av. ac.Dracsani + afl.
PRUT Sarata Sarata CONTINUA Musata Moderata Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
PRUT Urdesti Urdesti + Permoseni Moderata Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
PRUT Vutcani Vutcani Moderata Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BARLAD Albesti Albesti Moderata Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BARLAD Balaneasa Balaneasa Moderata Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BARLAD Banca Banca Moderata Moderata Sitna av. ac.Dracsani + afl.
Barlad - izvoare - confl.
BARLAD Barlad Buna Buna -
Garboveta
BARLAD Barzota Barzota Moderată Moderata Sitna av. ac.Dracsani + afl.
BARLAD Barzotel Barzotel Moderată Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BARLAD Bolati (Draxeni) Bolati (Draxeni) Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
Bozieni Moderată
BARLAD Bozieni (Sacaleni) Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
(Sacaleni)
BARLAD Bujoreni Bujoreni Moderată Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BARLAD Carjoani Carjoani Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
BARLAD Chitcani Chitcani Moderată Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BARLAD Chitoc Chitoc Moderată Moderata Sitna av. ac.Dracsani + afl.
BARLAD Ciubota Ciubota Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
BARLAD Cosesti Cosesti Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
BARLAD Craciunesti Craciunesti Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
BARLAD Crasna Crasna am. Ac. + afl. Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
49
BARLAD Crasna Crasna av. Ac. + Lohan Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
BARLAD Delea Delea Moderată Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BARLAD Feresti Feresti + Sarata Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
BARLAD Fulgul Fulgul Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
Garbovat Moderată
BARLAD Garbovat (Teiul) Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
(Teiul)
BARLAD Garboveta Garboveta + afl. Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
Moderată
BARLAD Garceneanca Garceneanca - am. ac. Pungesti Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
BARLAD Garla Aramii Garla Aramii Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
BARLAD Gaureni Gaureni am. Iaz Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
BARLAD Ghilahoi Ghilahoi Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
BARLAD Glod Glod Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
BARLAD Harsova Harsova Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
BARLAD Hausei Hausei Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
BARLAD Hobana Hobana + Pupezeni Moderată Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BARLAD Horoiala Horoiala + Buda Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
BARLAD Idrici Idrici Moderată Buna Vaslui am. Ac.+ afl.am.
BARLAD Iezer Iezer Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
BARLAD Jaravat Jaravat + afl. Moderată Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BARLAD Lipova Lipova Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
BARLAD Lunca Lunca Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
BARLAD Munteni Munteni Moderată Moderata Sitna av. ac.Dracsani + afl.
BARLAD Parvesti Parvesti Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
BARLAD Pereschivul Mic Pereschivul Mic + Dumbrava Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
Petrisoara Moderată
BARLAD (Chioara, Petrisoara (Chioara, Valcioaia) Moderata Sitna av. ac.Dracsani + afl.
Valcioaia)
BARLAD Popesti Popesti Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
BARLAD Racova Racova izv. - am. Puscasi Moderată Moderata
Motoseni
Rebricea + Cocora + Rebricea Moderată
BARLAD Rebricea Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
Seaca
Rediu - av. ac. Rediu + Moderată

BARLAD Rediu Moderata Sitna av. ac.Dracsani + afl.
Dumasca
BARLAD Sacovat Sacovat + afl. av. ac. Tungujei Moderată Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BARLAD Simila Simila am. Ac. + afl. Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
Spia (Valea Moderată
BARLAD Spia (Valea Mare) Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
Mare)
BARLAD Stemnic Stemnic + afl. Moderată Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BARLAD Studinet Studinet + Micesti Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
BARLAD Telejna Telejna + Rachita Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
BARLAD Toporasti Toporasti Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
BARLAD Trestiana Trestiana + Conizoaia Moderată Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BARLAD Tulburea Tulburea Moderată Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BARLAD Tulesti Tulesti Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
Moderată Berheci + Zeletin av.
BARLAD Tutova Tutova am. Puiesti Moderata
Motoseni
Moderată
Tutova av. Cb. Vulturilor-
BARLAD Tutova Moderata -
confluenta Barlad
50
Tutova av. Puiesti, iaz - am. Cb. Moderată Berheci + Zeletin av.
BARLAD Tutova Moderata
Vulturilor Motoseni
BARLAD Uncesti Uncesti Moderată Buna Vaslui am. Ac. + afl.am.
Valea Seaca - CONTINUA - Ac. Moderată
BARLAD Valea Seaca Moderata Sitna av. ac.Dracsani + afl.
V.Seaca
BARLAD Valea Seaca Valea Seaca am. Ac. Moderată Moderata Sitna av. ac.Dracsani + afl.
BARLAD Valea Seaca Valea Seaca av. Ac. Moderată Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BARLAD Valeni Valeni Moderată Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BARLAD Vaslui Vaslui am. Ac. + afl.am. Moderată Buna -
BARLAD Zorleni Zorleni Moderată Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
BARLAD Marul Marul Moderată Moderata Sitna av. ac. Dracsani + afl.
Corpuri de apa – rauri puternic modificate si artificiale
PRUT Elan Elan am. Ac. Posta Elan Moderata Moderata -
Prut - sector confl. Jijia - confl.
PRUT Prut Buna Buna -
Dunarea
Barlad - confl. Crasna - confl.
BARLAD Barlad Siret (include si derivatia Moderata Moderata -
Munteni - Tecucel)
Barlad - confl. Garboveta - confl.
BARLAD Barlad Moderata Moderata -
Crasna
BARLAD Garceneanca Garceneanca - av. ac. Pungesti Moderata Moderata Miletin am. Campeni + afl.
Moderata Moderata Barlad - confl. Garboveta –
BARLAD Racova Racova - av.ac. Puscasi
confl. Crasna
Rediu am ac. Rediu +Valea Moderata Moderata
BARLAD Rediu Bahluet am. Pd Iloaiei + afl.
Larga
BARLAD Simila Simila - av. Ac. Moderata Moderata Miletin am. Campeni+ afl.
BARLAD Stavnic Stavnic aval ac. Cazanesti Moderata Moderata Miletin am. Campeni+ afl.
BARLAD Vaslui Vaslui av. Ac. + Rac Moderata Moderata -
BARLAD Velna Velna Moderata Moderata Miletin am. Campeni + afl.
Sursa: Administraţia “Apele Române”- Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad
30
25
20
15
Prut - Dranceni
10 Prut - Bumbata
0
i e ri e tie ili
e ai ni
ar ua ar r m iu iu gu br br br br
nu br m ap au em m
ie
m m
ia fe pt c to o e ce
se o n d
Figura 3.7. Concentraţiile indicatorului CCO-Cr pentru râul Prut – 2011

16
14
12
10
8
Prut - Dranceni
6
Prut - Bumbata
4
0
ie ri e tie ie ai ni
ar ua ar r il m iu iu gu br br br br
nu br m ap au em m
ie
m m
ia fe pt to ce
se oc no de
Figura 3.8. Concentraţiile indicatorului OD0 pentru râul Prut – 2011

51
250
200
150
100
Vaslui - am. Poieni
Vaslui - av. Vaslui
50
0
ie ie tie i e ai ni
ar ar ar ril m iu iu gu br br br br
nu br
u
m ap au te
m m
ie
m em
ia fe p c to o c
se o n de
Figura 3.9. Concentraţiile indicatorului CCO-Cr pentru râul Vaslui – 2011

16
14
12
10
8
Vaslui - am. Poieni
6
4
Vaslui - av. Vaslui
2
0
r ie ie ie ie ai ni
ua ua
r
ar
t ri l m iu iu gu br br br br
n br m ap au em om em em
ia fe p t t o i c
se oc n de
Figura 3.10. Concentraţiile indicatorului OD0 pentru râul Vaslui – 2011

9
8
7
6 Barlad - am .
5 Valea Enei
4 Barlad - confl.
3 Crasna
2 Barlad - av.
1
Negresti
0
Barlad - av.
ie ie tie lie ai e lie st rie ie ie ie
ar r ri ni gu br br br
ua ar m iu iu b Confl. Tutova
nu br m ap au tem to
m
ie
m
em
ia fe c
se
p oc no de
Figura 3.11. Concentraţiile ionului amoniu NH4+ pentru râul Bârlad – 2011
3.4. Apele subterane – calitatea apelor freatice la nivelul judeţului Vaslui
Starea calităţii apelor subterane
La nivel naţional se poate sublinia situaţia critică a calităţii acviferului freatic,

influenţat puternic de impactul antropic, chiar dacă în ultimii ani s-a produs o reducere a
volumului producţiei industriale şi, deci, a cantităţilor de substanţe poluante evacuate în
receptorii naturali.
52
Aspecte generale
Apele subterane din bazinul hidrografic al râului Prut sunt cantonate în depozite
poros-permeabile de vârsta cuatenară şi terţiară dispuse peste formaţiuni mai vechi
cretacice, siluriene şi chiar presiluriene, situate la diverse adâncimi, care datorită
condiţiilor climatice şi de strat au în general debite reduse şi conţinut ridicat de săruri.
Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut numai pentru zonele în care există
acvifere semnificative ca importanţă pentru alimentări cu apă şi anume debite exploatabile
mai mari de 10 m3/zi. În restul arealului, chiar dacă există condiţii locale de acumulare a
apelor în subteran, acestea nu se constituie în corpuri de apă, conform prevederilor
Directivei Cadru 60 /2000 /EC.
Criteriul geologic, intervine nu numai prin vârsta depozitelor purtătoare de apă, ci şi
prin caracteristicile petrografice, structurale, sau capacitatea şi proprietăţile lor de a
înmagazina apa.
Criteriul hidrodinamic acţionează mai frecvent în legătură cu extinderea corpurilor de apă.
Astfel, corpurile de ape freatice au extindere numai până la limita bazinului hidrografic,
care corespunde liniei de cumpănă a acestora, în timp ce corpurile de adâncime se pot
extinde şi în afara bazinului.
Starea corpului de apă, atât cea cantitativă cât şi cea calitativă, a constituit obiectivul
central în procesul de delimitare, evaluare şi caracterizare a unui corp de apă subterană.
Corpurile de ape subterane care se dezvoltă în zona de graniţă şi se continuă pe teritoriul
unor ţări vecine sunt definite ca transfrontaliere.
Numărul total de corpuri de apă delimitate
În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad au fost identificate, delimitate şi descrise un număr
de 7 corpuri de ape subterane, dintre care un corp de apă subterană este transfrontalier. In
judeţul Vaslui se întâlnesc trei corpuri delimitate astfel:
A.GWROPR02 (Lunca şi terasele Prutului mediu şi inferior şi aflueţii săi)
a. Localizare, suprafaţă şi tip
Corpul de apă subterană este localizat în lunca şi terasele râului Prut şi a afluenţilor
săi, este de tip poros permebil .
B.GWROPR03(Lunca şi terasele râului Bârlad)
Corpul de apă subterană de tip poros permeabil dezvoltat în lunca şi terasele râului
Bârlad şi a afluenţilor acestuia
b. Gradul de acoperire al terenului din zona corpului de apă subterană;
Datorita extinderi pe întreaga lungime a râului Bârlad şi a afluenţilor principali, gradul de
acoperire variază în funcţie de condiţiile morfologice a terenului.
Stratul acoperitor este constituit din depozite groase, impermeabile (argile, silturi, silturi
argiloase) grosimea este cuprinsă între 2-10 m.
Din cauza depozitelor impermebile din acoperişul stratelor acvifere, de cele mai multe ori,
nivelul are caracter ascensional uneori ridicându-se foarte aproape de suprafaţa terenului
C.GWROPR05 ( Podisul Central Moldovenesc )
Corpul de apă subterană de adâncime este de tip poros permabil, ce se dezvoltă pe
teritoriul judeţelor Neamţ, Bacău şi Vaslui .
Suprafaţa corpului de apă de adâncime este de 21626 kmp din care 12531 Kmp pe
teritoriul A.B.A. Prut - Bârlad
b. Gradul de acoperire al terenului din zona corpului de apă subterană;
53
Acest corp de apă subterană are un grad de protecţie foarte bun asigurat de stiva groasă a
depozitelor din acoperiş şi lipsesc presiunile şi impacturile antropice directe asupra
corpului.
Tabelul 3.12. Lista forajelor monitorizate din punct de vedere calitativ în 2011
Indicativ
Nr.crt Denumire foraj Denumire corp de apa
foraj
1 Lunca Banului Lunca şi terasele Prutului mediu şi inferior şi afluenţi săi F1
2 Fălciu Lunca şi terasele Prutului mediu şi inferior şi afluenţi săi F3
3 Murgeni Lunca şi terasele Prutului mediu şi inferior şi afluenţi săi F2
4 Băcăoani Lunca râului Bârlad F2
5 Ciocani Lunca râului Bârlad F2
6 Simila Lunca râului Bârlad F4
7 Dragalina Lunca râului Bârlad F2
8 Dragalina Lunca râului Bârlad F8
9 Buhaeşti Lunca râului Bârlad F1
10 Moara Grecilor Lunca râului Bârlad F3
11 Soleşti Podişul Central Moldovenesc FA
12 Broscoşeşti Podişul Central Moldovenesc FA
13 Vaslui Podişul Central Moldovenesc FA
14 Crasna Podişul Central Moldovenesc FA
15 Murgeni Podişul Central Moldovenesc FA
16 Iana Podişul Central Moldovenesc FA
17 Negreşti Podişul Central Moldovenesc FA
18 Bârlad Podişul Central Moldovenesc FA
19 Bădeana-Tutova Podişul Central Moldovenesc FEA1
22 Bârlad-surse locale Podişul Central Moldovenesc FEA1
Ponderea numărului punctelor de monitorizare cu depăşiri la continutul de nitraţi din
numărul total de puncte de monitorizare - %
Din cele 24 de puncte monitorizate de pe raza judeţului Vaslui, în 4 din punctele
monitorizate valoarea concentraţiei în nitraţi depăseşte limita maximă admisă, procentual
fiind de 16,6%.
Tabelul 3.13 Lista cu forajele care au depăşiri la indicatorul nitraţi.

Nr.crt. Denumire corp de apă subterană Denumire foraj
Luncile şi terasele Prutului mediu-inferior şi ale afluenţilor săi
1 MURGENI F2
(ROPR 02)
2 DRAGALINA F2
Lunca râului Bârlad (GWPR03)
3 DRAGALINA F8
4 DRAGALINA F5
54
3.5. Apa potabilă şi apa de îmbăiere
3.5.1. Apa potabilă
Serviciul public de alimentare cu apă cuprinde activităţi de captare, tratare a apei

brute, de transport şi de distribuţie a apei potabile şi industriale la utilizatori.
a) Municipiul Vaslui - volumul anual distribuit a fost de 3719 mii mc, existând un
volum anual de pierderi în reţea de 635 mii mc.
Alimentarea cu apă a populaţiei s-a efectuat din următoarele surse:
• de suprafaţă - acumularea Soleşti
- acumularea Puşcaşi
- râu Bârlad – priză Rediu
• subterane - drenuri - Delea (rezervă)
- Chiţoc
- puţuri - Vaslui (Vasluieţ) (în conservare)
- SC MOVAS SA (rezervă)
- Muntenii I+II (în conservare)
Consumul de apă /locuitor/zi a fost de 153,3 litri/locuitor/zi.
b) Alimentarea cu apă a populaţiei din municipiul Bârlad, se face din :
- surse de suprafaţă – acumularea Cuibul Vulturilor ;
- surse subterane - Negrileşti, Bădeana, Tutova, puţuri locale (în conservare).
Din sursele menţionate, în anul 2011 s-a distribuit populaţiei un volum de 3500 mii
mc, cu o pierdere anuală pe reţea de 1603 mii mc.
Consumul de apă /locuitor/zi a fost de 106,6 litri.
c) Sursa principală de alimentare cu apă a municipiului Huşi o constituie priza de
captare din râul Prut, situată în dreptul localităţii Pogăneşti.
Populaţiei i s-a distribuit un volum de 1341 mii mc, volumul anual de pierderi în reţea
fiind de 480 mii mc.
Consumul de apă/locuitor/zi a fost de 87,6 litri.
d) Alimentarea cu apă a oraşului Negreşti s-a realizat din acumularea Căzăneşti. În
anul 2011 s-a distribuit către populaţie un volum de 162 mii mc apă, cu o pierdere anuală
în reţea de 15 mii mc.
Consumul de apă/locuitor/zi a fost de 65,6 litri.
Tabelul 3.14. Date privind secţiunile de potabilizare monitorizate

Populaţia Categoria de
Nr. Nume secţiune de
B.H. Sursa de apă deservită calitate*
crt. prelevare / priză
(nr. de locuitori) chimică bacteriologică
1 Prut Priza Huşi r.Prut 27.765 A2 A2
Baraj acumularea Poşta
2 Prut r.Elan – ac. Poşta Elan 1.691 A2 A3
Elan
Râu Bârlad - amonte
3 Bârlad r.Bârlad 472 A2 A2
Vaslui
4 Bârlad Baraj acumulare Soleşti r. Vaslui – ac.Soleşti 38.667 A2 A2
5 Bârlad Baraj acumulare Puşcaşi r.Racova – ac.Puşcaşi 4.031 A2 A2
Baraj acumulare Cuibul r.Tutova –
6 Bârlad 50.932 A2 A2
Vulturilor ac.C.Vulturilor
7 Bârlad Baraj acumulare Tungujei r.Sacovăţ – ac.Tungujei 2.938 A2 A3
8 Bârlad Baraj acumulare r.Durduc – ac. Căzăneţti 5.332 A2 A2
55
Populaţia Categoria de
Nr. Nume secţiune de
B.H. Sursa de apă deservită calitate*
crt. prelevare / priză
(nr. de locuitori) chimică bacteriologică
1 Prut Priza Huşi r.Prut 27.765 A2 A2
Căzăneşti
Sursa: www.rowater.ro – Buletin calitatea apei 2011 (*) - conform NTPA - 013
Tabel 3.15. Reţele de alimentare cu apă – (Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Vaslui)
Judeţ An Lungime (km) Volum distribuit(mii m³) Număr localităţi
2007 446,8 11247 10
2008 416,6 7561 20
Vaslui 2009 785,0 8708 52
2010 891,7 9164 56
2011 988,5 8619 56
Tabel 3.16. Populaţie cu acces la surse de apă potabilă
Judetul Populatie cu acces la surse de apa potabilă (%)
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Vaslui 70.41 64.99 65.94 68.2 69.0 70,6 61,0
(Sursa: SC AQUAVAS SA Vaslui)
Tabelul 3.17. Situaţia alimentării cu apă în sistem centralizat, în judeţul Vaslui

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Total populaţie 193048 192408 191397 186610 185774 186174 185916
Populaţie conectată la 135932 125052 126206 129137 130025 128782 128371
sistem public
Populaţie neconectată 57116 67356 65191 57473 55749 56392 57545
Populaţie aprovizionată 4753* 4700* 5303* 4800* 0 0 1485*
cu întrerupere
(Sursa: SC AQUAVAS SA Vaslui) * populaţia oraşului Murgeni
Tabel 3.18. Cantitatea de apă produsă

Judeţ Localitatea Cantitatea de apă produsă (mii m³)
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Vaslui 6031 5606 4831 4363.4 4064 3719
Vaslui Bârlad 4441 4938 3740 4191.1 3289 3500
Huşi 1113 1153 1117 907.6 1540 1341
Negreşti 180 180 152 336.2 336 162
Tabelul 3.19. Cantitatea de apă pierdută

Judeţ Localitatea Cantitatea de apă pierdută (mii m³)
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Vaslui 1353 1348 712 814.2 779 635
Vaslui Bârlad 1098 2054 1645 2165 1288 1603
Huşi 215 223 215 217.8 713 480
Negreşti 40 38 35 149.7 179 15
Tabelul 3.20. Consumul lunar de apă potabilă

Judeţ Localitatea Consumul lunar de apă potabilă (m³/cap de locuitor)
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Vaslui 4.32 4.08 3.98 4.0 3.8 4,6
Bârlad 3.0 3.05 2.7 2.8 2.6 3,2
Vaslui Huşi 5.6 4.4 4.4 2.6 2.5 2,63
Negreşti 3.8 4.2 2.9 2.04 1.8 1,97
56
Tabelul 3.21. Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în anul 2011
Judeţul Nr.total probe Nr.determinări fizico- Nr.determinări
chimice bacteriologice
Vaslui 1084 7766 2960
Sursa – Direcţia de Sănătate Publică Vaslui
Tabel 3.22. Monitorizarea calităţii apei la sursă

Judeţul Frecvenţa depăşirilor CMA la nr.total de probe efectuate (%)
Coliformi totali Coliformi fecali Substanţe toxice CCO Amoniac Azotaţi
Vaslui 2,80 % 0,40 % 0% 0% 0% 0%
Sursa – Direcţia de Sănătate Publică Vaslui
Tabel 3.23. Calitatea chimică a apei distribuite prin sistemul public de aprovizionare
în anul 2011
Judeţul Frecvenţa depăşirilor CMA la nr.total de probe efectuate (%)
Substante toxice (%) CCO (%) Amoniac (%) Azotaţi (%)
Vaslui 0% 0% 0% 0%
În anul 2011, în judeţul Vaslui, s-au înregistrat un număr de 6 cazuri de

Methemoglobinemie Acută Infantilă, generate de apa de fântână; toate cazurile fiind
semnalate în mediul rural ( s-a înregistrat şi un deces în trim. II în loc. Vetrişoaia).
Categorii de tratament ale apelor potabile şi abandonarea captărilor (poluare cu pesticide)
Tratamentul aplicat apelor potabile la staţiile de tratare din judeţul Vaslui, în anul
2011 cuprinde:
-la Vaslui şi Bârlad: micrositare, decantare, filtrare, tratare chimică (cu clor gazos);
-la Negreşti: decantare, filtrare, tratare chimică (cu clor gazos);
-la Huşi: decantare, filtrare, tratare chimică (cu clor gazos).
În anul 2011 nu au fost abandonate captări de apă ca urmare a poluării cu pesticide.
3.5.2. Apa de îmbăiere
Pe teritoriul judeţului Vaslui nu există zone naturale de îmbăiere, amenajate sau

neamenajate. Există trei arii de îmbăiere (bazine de înot – ştranduri în aer liber), din care în
anul 2011 a funcţionat, doar una: Ştrandul Municipal Vaslui (Primăria Vaslui). Aceasta a
fost supravegheată în conformitate cu normele sanitare, în perioada sezonului de îmbăiere
iunie-august 2011.
Alimentarea cu apă a bazinelor se face din sistemul public centralizat de alimentare
cu apă potabilă. În aria zonelor de îmbăiere au fost stabilite trei puncte de prelevare a apei
potabile pentru supravegherea fizico-chimică şi bacteriologică. Determinarea parametrilor
s-a realizat conform prevederilor Ord. M.S. nr. 536/1997, art.69; s-au monitorizat:
limpezimea, numărul total de germeni, bacteriile coliforme, Pseudomonas aeruginosa,
clorul rezidual şi pH-ul. S-au prelevat 15 probe:
- număr total de analize fizico-chimice = 50;
- număr total de analize bacteriologice = 60.
Din punct de vedere bacteriologic şi fizico-chimic, analizele au fost corespunzătoare în
procent de 100 %.
Tabel 3.24. Analiza apei de îmbăiere
Total probe Numărul de analize fizico-chimice Numărul de analize bacteriologice
recoltate total % depăşiri total % depăşiri
15 50 0 60 0
57
Tabelul 3.25. Analiza apei de îmbăiere
Nr. /denumire puncte de Nr. Nr. puncte îmbăiere
Judeţ
agrement/îmbăiere controale conforme
Vaslui 0 0 0
În sezonul 2011, nu s-au înregistrat epidemii dignosticate sau suspectate ca fiind
determinate de calitatea apei de îmbăiere.
3.6. Apele uzate şi reţelele de canalizare. Tratarea apelor uzate
3.6.1. Structura apelor uzate evacuate în 2011
Din tabelul de mai jos rezultă că, în anul 2011, s-a evacuat un volum total de ape
uzate de 10.301 mil. mc. Ponderea o deţin unităţile aparţinând industriei alimentare şi
industriei textile.
Tabelul 3.26. Sursele majore de poluare, poluanţii specifici cât şi gradul de epurare
Volum Grad
Domeniu ape uzate Poluanţi de
Surse de poluare Emisar
de activitate evacuate specifici epurare
(mil.m³) -%-
S.C. AQUAVAS S.A. Vaslui 1,113 - materii in
Gospodărire
(S.C. GOSCOMLOC S.A.Huşi) Huşi (insuficient suspensie, substanţe
comunală
– Sucursala Huşi epurate) organice, nutrienţi
3,140 - materii in
S.C. AQUAVAS S.A. – Gospodărire
Vaslui (suficient suspensie, substanţe
Sucursala Vaslui comunală
epurate) organice, nutrienţi
5,532 - materii in
Bârlad (suficient suspensie, substanţe
Sucursala Bârlad comunală
0,152 - materii in
Bârlad (suficient suspensie, substanţe
Sucursala Negreşti comunală
Fabricare Col. Simila:
lagăre, 0,182 (suficient
- materii in
angrenaje şi Simila epurate)
S.C. RULMENŢI S.A. suspensie, substanţe
organe Bârlad Col. Bârlad:
organice
mecanice de 0,182 (suficient
transmisie epurate)
Sursa: Administraţia “Apele Române”- Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad
Staţii de epurare orăşeneşti şi comunale

S.C. AQUAVAS S.A. Vaslui – Sucursala Husi
În prezent municipiul Huşi dispune de un sistem centralizat de canalizare, cu o reţea de
canalizare proiectată şi executată în sistem unitar, un colector principal de descărcare şi o
staţie de epurare mecano-biologică.
Reţeaua de canalizare fiind executată în sistem unitar, colectează apele uzate
menajer-industriale şi meteorice de pe întreaga suprafaţă a municipiului Huşi.
Colectorul general de descărcare, în lungime de 4 Km, porneşte din partea de S a
oraşului, având direcţia N-S până la staţia de epurare amplasată pe malul stâng al pârâului
Huşi. Reţeaua de canalizare a municipiului Huşi are în prezent o lungime totală de 61,2
Km.
58
Transportul apelor uzate prin reţeaua de canalizare până la staţia de epurare este
gravitaţional, fără staţii de pompare intermediare.
Staţia de epurare are o capacitate maximă de 125 l/s şi este prevăzută cu instalaţii
pentru epurarea mecanică şi biologică a apelor uzate şi instalaţii pentru tratarea nămolului.
În anul 2011 debitul mediu evacuat în pârâul Huşi a fost de aproximativ 36 l/s.
Pe colectorul general de ape uzate, înainte de intrarea în staţia de epurare, s-a
prevăzut o cameră deversoare dimensionată la raportul 1 : 2, care la precipitaţii descarcă
apele pluviale în pârâul Huşi. Apele epurate sunt evacuate în pârâul Huşi, care la rândul
său se varsă în acumularea Gura Văii, aval mun. Huşi, spre com. Stănileşti, ajungând
ulterior în sistemul de desecare al luncii râului Prut.
La sfârşitul anului 2010 a fost finalizată investiţia privind « Reabilitarea şi
modernizarea staţiei de epurare a municipiului Huşi », ceea ce a condus la încadrarea
majorităţii parametrilor finali ai apelor epurate în limitele stabilite prin H.G. nr. 352/2005
(NTPA 001).
În anul 2011 staţia de epurare a oraşului Huşi a evacuat un volum de 1,113597 mil.
mc ape uzate insuficient epurate.
S.C. Aquavas S.A. - Staţia de epurare a Municipiul Vaslui este principala sursă de
poluare cu un impact negativ atât asupra râului Vaslui, cât şi asupra râului Bârlad. În
prezent municipiul Vaslui dispune de o staţie de epurare şi un sistem centralizat de
canalizare care cuprinde reţele de canalizare, staţii de pompare intermediare, colectoare
principale. Reţeaua de canalizare s-a proiectat şi s-a executat în sistem divizor, cuprinzând
o reţea pentru colectarea apelor uzate menajere şi industriale şi o reţea pentru colectarea
apelor pluviale. Totuţi, în anumite zone ale oraşului există întrepătrunderi ale reţelelor de
canalizare menajeră şi pluvială.
Staţia de epurare este amplasată în perimetrul construibil al municipiului Vaslui, pe
malul drept al râului Vasluieţ, amonte confluenţă cu râul Delea, având o capacitate de 600
l/s. În prezent staţia de epurare evacuează în râul Vasluieţ debite de aproximativ aprox.
97,26 l/s. Staţia de epurare a fost dimensionată şi executată pentru a obţine randamente de
95 % la indicatorul materii în suspensie şi 90 % la indicatorul CBO5.
Randamentele obţinute în procesul de epurare sunt sub valorile proiectate din
următoarele cauze :
- variaţii semnificative ale debitului influent pe parcursul a 24 ore datorită imposibilităţii
realizării unei corelări între timpii de funcţionare ai staţiilor de pompare intermediare, care
sunt prevăzute cu capacităţi mici de acumulare ape uzate;
- scoaterea din funcţiune a separatorului de grăsimi datorită refulării apelor uzate de la
staţiile de pompare intermediare I.C.I.L. si C.F.R. direct în distribuitorul separatorului de
grăsimi;
- sistemul de aerare care utilizează aeratoare mecanice (acestea sunt uzate atât fizic cât şi
moral). S-a micşorat capacitatea de aerare prin scoaterea din funcţiune a unei linii de
aerare (linia 3) datorită prăbuşirii peretelui longitudinal aferent liniei;
- ajungerea în staţia de epurare a apelor pluviale şi de infiltraţie (care pătrund în reţeaua
menajeră şi industrială prin capacele căminelor, neetanşeităţi ale canalelor), fapt care
produce dezamorsarea treptei biologice prin spălarea periodică a nămolului activat din
bazinele cu nămol activ în perioadele cu precipitaţii abundente;
- ajungerea în staţia de epurare a unor «şuturi» de poluanţi proveniţi de la agenţii
economici care nu respectă prevederile N.T.P.A. 002 / 2002.
Faţă de anii anteriori, în anul 2011 se constată o uşoară scădere a încărcărilor în
poluanţi la apele evacuate de staţia de epurare, datorită în primul rând intervenţiilor care se
59
fac la agenţii economici care evacuează ape uzate în reţeaua de canalizare a municipiului
Vaslui, în sensul respectării condiţiilor de calitate impuse de H.G. 352/2005 (N.T.P.A.
002/2002). Acest fapt conduce la scăderi ale încărcărilor în poluanţi a influentului staţiei de
epurare.
Staţia de epurare are un grad sporit de uzură fizică şi morală. Această stare de
lucruri, coroborată cu impactul negativ al evacuărilor directe de ape uzate neepurate, duce
la degradarea calitativă a apelor râului Vasluieţ.
Întrucât investiţia "Reabilitare şi modernizare staţie de epurare şi reţele de
canalizare din municipiul Vaslui” nu a putut fi finalizată datorită lipsei resurselor financiare
necesare (cu toate că aceste obiective au fost incluse în programele de etapizare
anterioare cât şi cel actual, aprobate de Consiliul Judeţean Vaslui), staţia de epurare nu
poate, datorită uzurii atât fizice cât şi morale, precum şi deselor defecţiuni mecanice şi
electrice să asigure încadrarea în totalitate în limitele indicatorilor de calitate reglementaţi.
Această stare de lucruri, împreuna cu impactul negativ al evacuărilor directe de ape uzate
neepurate, duce la degradarea calitativă a apelor râului Vasluieţ.
Municipiul Vaslui mai evacuează direct în râul Delea ape uzate prin colectoare de
canalizare care nu au continuitate şi nu sunt racordate la staţia de epurare. De
asemenea, din zona industrială Rediu se evacuează direct în râul Racova ape uzate
insuficient epurate.
Din datele deţinute, reiese ca debitele râului Vasluieţ se menţin de regulă sub
debitele evacuate de staţia de epurare. Această stare de lucruri face ca în aval de staţia de
epurare, în râul Vasluieţ să predomine apele evacuate de staţia de epurare. De asemenea,
în râul Delea, care este afluent al râului Vasluieţ, ajung ape uzate neepurate evacuate din
municipiul Vaslui punct Spătar Angheluţă, staţia de tratare Delea, precum şi evacuări
pluviale. Aceste ape ajung tot în râul Vasluieţ, contribuind la degradarea calităţii apei
acestuia.
S-a evacuat în râul Vaslui, în anul 2011 un volum de 3,140876 mil. mc ape uzate.
Apele uzate sunt suficient epurate în conformitate cu actele de reglementare, având în
vedere că unitatea are program de etapizare în derulare.
S.C. Aquavas S.A. – Staţia de epurare a Municipiului Bârlad
Municipiul Barlad dispune de un sistem de reţele de canalizare, staţii de pompare
intermediare, colectoare principale şi staţie de epurare a apelor uzate. Sistemul de
canalizare din municipiul Bârlad este divizor, existând totuşi întrepătrunderi între
canalizarea pluvială şi cea menajeră.
Apele pluviale sunt colectate în două iazuri de retenţie din intravilan, de unde prin
pompare ajung în pârâul Valea Seacă. Reţeaua de canalizare nu acoperă toate zonele,
motiv pentru care o parte din apele menajere din zonele neracordate sunt preluate de
reţelele pluviale, ajungând în aceste iazuri şi ulterior în pârâu Valea Seacă. În acest an nu
s-au înregistrat evacuări de ape uzate din iazul 1 de retenţie.
Întrucât configuraţia terenului nu permite transportul gravitaţional al apelor uzate
până la staţia de epurare, pe reţeaua de canalizare sunt amplasate staţii de pompare
intermediare.
Staţia de epurare este amplasată în perimetrul construibil al municipiului Bârlad, pe
malul drept al râului Bârlad şi pârâului Valea Seacă, amonte de confluenţa acestora. Are o
capacitate proiectată de 256 l/s pentru treapta mecanică şi 340 l/s pentru treapta biologică.
În prezent debitele evacuate de staţia de epurare în râul Bârlad sunt de aproximativ 200
l/s.
60
Randamentele obţinute de staţia de epurare sunt sub valorile proiectate din
urmatoarele cauze
- necorelarea capacităţilor treptelor mecanică şi biologică;
- sistemul de aerare cu ţevi perforate nu asigură o aerare eficientă şi uniformă;
- ajungerea în staţia de epurare a apelor pluviale ceea ce poate conduce, la ploi
abundente, la dezamorsarea treptei biologice.
Până în prezent, datorită lipsei resurselor financiare necesare nu a putut fi finalizată
decât instalaţia de deshidratare a nămolului. De asemenea, s-a renunţat la ideea măririi
capacităţii staţiei de epurare (întrucât debitele influente au scăzut mult, fiind de aproximativ
173,55 l/s), în prezent punându-se accent pe reabilitarea şi modernizarea staţiei de
epurare, precum şi reabilitarea şi extinderea reţelelor de canalizare a municipiului Bârlad.
Faţă de anii anteriori, în anul 2011 se constată o uşoară scădere a încărcărilor în
poluanţi la apele evacuate de staţia de epurare, în primul rând datorită intervenţiilor care se
fac la agenţii economici care evacuează ape uzate în reţeaua de canalizare a municipiului
Bârlad, în sensul respectării condiţiilor de calitate impuse de N.T.P.A. 002/2002. Acest fapt
conduce la scăderi ale încărcărilor în poluanţi a influentului staţiei de epurare.
S-a evacuat în anul 2011 prin staţia de epurare un volum de 5,532174 mil. mc ape
uzate suficient epurate, în râul Bârlad .
Apele uzate sunt suficient epurate în conformitate cu actele de reglementare, având
în vedere că unitatea are program de etapizare în derulare.
S.C. Aquavas S.A. - Staţia de epurare a localităţii Negreşti este situată pe cursul
superior al râului Barlad.
Oraşul Negreşti dispune de un sistem de canalizare realizat în sistem mixt: unitar (în
zona centrală) şi separativ în restul localităţii. Lungimea totală a conductelor şi canalelor de
canalizare este de cca. 2 km, fiind realizate în sistem combinat, din conducte din oţel,
beton şi gresie ceramică. Colectorul principal are o lungime de 5 km. Transportul apelor
uzate prin reţeaua de canalizare până la staţia de epurare se realizează gravitaţional, fără
staţii de pompare intermediare.
Staţia de epurare a oraşului Negreşti este amplasată în zona industrială - gară, pe
malul drept al râului Bârlad, cuprinzând ansamblul construcţiilor şi instalaţiilor prin care se
realizează un anumit grad de epurare a apelor uzate orşeneşti.
În prezent, este în derulare un proiect privind extinderea şi reabilitarea reţelelor de
canalizare din oraşul Negreşti, precum şi de reabilitare şi modernizare a staţiei de epurare.
S-a evacuat în anul 2011 un volum de 0,152969 mil. mc ape uzate suficient
epurate în râul Bârlad.
Este situată pe cursul mijlociu al râului Bârlad şi evacuează majoritatea apelor
uzate la colectorul orăşenesc. Pe lângă acestea, evacuează ape provenite din infiltraţii şi
unele scăpări din fluxul tehnologic, în râurile Simila (aprox. 10 l/s) şi Bârlad (aprox. 10 l/s).
Aceasta situaţie se datorează vechimii mari a reţelelor de canalizare (fabrica a fost
construită în anul 1955) peste care s-au adăugat reţele noi, ca urmare a dezvoltărilor
şi modernizărilor ulterioare fără a mai fi respectate traseele şi destinaţiile iniţiale. După
anul 2000, an în care a avut loc privatizarea societăţii, au fost luate măsuri de depistare şi
eliminare a interferenţelor dintre canalizarea menajeră şi pluvială, astfel ca în prezent
acestea sunt eliminate complet.
Tot în această perioadă au fost finalizate lucrările la următoarele obiective:
 staţie nouă de denocivizare a apelor acido-alcaline şi cromice;
 staţie nouă de tratare a emulsiilor uzate cu reactivi Henkel;
61
 construcţia şi racordarea la reţeaua de canalizare pluvială cu descărcare în râul
Bârlad a unui separator de produse petroliere ;
 modernizarea vechiului separator de produse petroliere racordat la reţeaua de
canalizare pluvială cu descărcare în pârâu Simila;
 modernizarea celor 25 de separatoare de produse petroliere aferente secţiilor de
producţie.
În prezent calitatea apelor evacuate în receptorii naturali se încadrează în limitele
maxim admise prin autorizaţia de gospodărire a apelor), precum şi în limitele maxim
admise prin H.G. nr. 352 / 2005 (N.T.P.A. 001).
uzate suficient epurate, în râurile Simila şi Bârlad.
Staţia de epurare a S.C. Rulmenţi S.A. Bârlad este situată pe cursul mijlociu al râului
Bârlad şi evacuează majoritatea apelor uzate la colectorul oraşenesc. Pe lângă acestea,
evacuează ape provenite din infiltraţii şi unele scăpări din fluxul tehnologic, în râurile Simila
(aproximativ 10 l/s) şi Bârlad (aproximativ 10 l/s). Această situaţie se datorează vechimii
mari a reţelelor de canalizare (fabrica a fost construită în anul 1955) peste care s-au
adăugat reţele noi, ca urmare a dezvoltărilor şi modernizărilor ulterioare fără a mai fi
respectate traseele şi destinaţiile iniţiale. După anul 2000, an în care a avut loc privatizarea
societăţii, au fost luate măsuri de depistare şi eliminare a interferenţelor dintre canalizarea
menajeră şi pluvială, astfel că în prezent acestea sunt eliminate complet.
Tot în această perioadă au fost finalizate lucrările la următoarele obiective:
- staţie nouă de denocivizare a apelor acido-alcaline şi cromice;
- staţie nouă de tratare a emulsiilor uzate cu reactivi Henkel;
- construcţia şi racordarea la reţeaua de canalizare pluvială cu descărcare în râul Bârlad a
unui separator de produse petroliere;
- modernizarea vechiului separator de produse petroliere racordat la reţeaua de canalizare
pluvială cu descărcare în parâu Simila;
- modernizarea celor 25 de separatoare de produse petroliere aferente secţiilor de
producţie.
În prezent calitatea apelor evacuate în receptorii naturali se încadrează în limitele
maxim admise prin autorizaţia de gospodărire a apelor), precum şi în limitele maxim
admise prin H.G. nr. 352 / 2005 (N.T.P.A. 001).
uzate suficient epurate, în râurile Simila şi Bârlad .
Lungimea totală a reţelelor de canalizare în judeţul Vaslui este de 552,975 km.
Tabel 3.27. Lungimea reţelei de canalizare

Judeţ An Lungime reţea (km) Număr de localităţi
2005 355.5 5
2006 404.9 5
Vaslui 2007 428.9 5
2008 439.7 6
2009 482.9 8
2010 528.27 14
2011* 552,975 18
(*) – sursa – A.N.A.R. – A.B.A. Prut-Bârlad
62
Tabelul 3.28. Situaţia reţelelor de canalizare la 31.12.2011 - judeţul Vaslui
Denumirea aglomerării Lungime reţea de canalizare
Nr.
(localităţile Judeţul Reţea de canalizare totală existentă la
crt.
componente) 31.12. 2011(km)
Judeţul VASLUI
1 Negreşti (oras) Vaslui 15,65
2 Vaslui (municipiu) Vaslui 134,04
3 Bârlad (municipiu) Vaslui 241,70
4 Huşi (oras) Vaslui 90,40
5 Murgeni (comuna) Vaslui 7,484
6 Fălciu (comuna) Vaslui 2,8
7 Codaeşti (comuna) Vaslui 0,6
Muntenii de Jos
8 Vaslui 4,55
(comuna)
9 Perieni (comuna) Vaslui 18,2
10 Oşeşti (comuna) Vaslui 0,256
11 Băcani (comuna) Vaslui 7,2
12 Fruntişeni (comuna) Vaslui 1,825
13 Tutova (comuna) Vaslui 9,86
14 Pădureni (comuna) Vaslui 4,8
15 Puieşti (comuna) Vaslui 5,36
16 Griviţa(comuna) Vaslui 3,75
17 Laza (comuna) Vaslui 3,5
18 Deleni(comuna) Vaslui 1
Tabelul 3.29. Volum de ape uzate evacuate şi gradul de epurare

Staţie de epurare Populaţie deservită Emisar Volum ape uzate Grad de
(nr. loc.) evacuate (mil. mc) epurare
Mun. Bârlad 41350 Bârlad 3059 77
Mun.Vaslui 39726 Vasluieţ 2807 65-85
Mun. Huşi 20817 Huşi 913 85
Oraş Negreşti 3477 Bârlad 627 Staţia nu
funcţioneaz
ă
(*) – sursa – A.N.A.R. – A.B.A. Prut-Bârlad
4000
3000
2000
1000 vol ape epurate
0
Vaslui Barlad Husi Negresti
Fig. 3.12. Volumul de ape uzate evacuate (mii mc) pentru cele patru staţii de epurare.
63
Tabelul 3.30. Ponderea încărcării cu poluanţi în apele uzate pe activităţi
Activitatea Aluminiu (con. Amoniu (NH4) Azot total (N) Azotati (NO3) Azotiti (NO2) Calciu (Ca)
economică tot.)
to/an % to/an % to/an % to/an % to/an % to/an %
Administraţie
publică 0,000 0,00% 0,6410 0,37% 0,6700 0,42% 0,15100 0,23% 0,02800 1,15% 0,00 0,00%
Alte activităţi 0,000 0,00% 0,1850 0,11% 0,2510 0,16% 0,05810 0,09% 0,00600 0,25% 0,00 0,00%
Captare şi
prelucrare apă
pt. alimentare 0,066 100,00% 170,0500 98,65% 159,4000 99,09% 60,21600 90,41% 2,22000 91,51% 0,00 0,00%
Comerţ si
servicii pentru
populaţie 0,000 0,00% 0,1010 0,06% 0,0550 0,03% 0,14220 0,21% 0,00600 0,25% 0,00 0,00%
Industrie
alimentară 0,000 0,00% 0,1490 0,09% 0,0530 0,03% 5,40270 8,11% 0,09600 3,96% 0,15 100,00%
Industrie
extractivă 0,000 0,00% 0,0003 0,00% 0,0004 0,00% 0,00035 0,00% 0,00001 0,00% 0,00 0,00%
Industrie
metalurgică 0,000 0,00% 0,0060 0,00% 0,0000 0,00% 0,07500 0,11% 0,00600 0,25% 0,00 0,00%
Industrie
metalurgică + c-
tii de maşini 0,000 0,00% 0,0640 0,04% 0,0000 0,00% 0,00000 0,00% 0,00000 0,00% 0,00 0,00%
Invătământ şi
sănătate 0,000 0,00% 1,1860 0,69% 0,4270 0,27% 0,00000 0,00% 0,06300 2,60% 0,00 0,00%
Zootehnie 0,000 0,00% 0,0030 0,00% 0,0000 0,00% 0,55575 0,83% 0,00100 0,04% 0,00 0,00%
Total 0,066 100,00% 172,39 100,00% 160,8564 100,00% 66,60 100,00% 2,42601 100,00% 0,15 100,00%
64
Activitatea CBO5 CCO-CR Cianuri tot. Clor rezidual liber Cloruri (Cl) Crom total Cupru
economică (CN) (CI2)
to/an % to/an % to/an % to/an % to/an % to/an % to/an %
Administraţie
publică 0,4661 0,10% 1,014 0,10% 0,00 0,00% 0,00000 0,00% 0,182 16,15% 0,000 0,00% 0,000 0,00%
Alte activităţi 0,8575 0,18% 1,774 0,17% 0,00 0,00% 0,00000 0,00% 0,945 83,85% 0,000 0,00% 0,000 0,00%
Captare şi
prelucrare
apă pt.
alimentare 458,7580 98,41% 1042,200 98,35% 0,06 100,00% 0,00000 0,00% 0,000 0,00% 0,057 95,78% 0,368 98,13%
Comerţ si
servicii
pentru
populaţie 0,4190 0,09% 1,283 0,12% 0,00 0,00% 0,00000 0,00% 0,000 0,00% 0,000 0,00% 0,000 0,00%
Industrie
alimentară 1,7636 0,38% 4,462 0,42% 0,00 0,00% 0,00000 0,00% 0,000 0,00% 0,000 0,00% 0,000 0,00%
Industrie
extractivă 0,0053 0,00% 0,012 0,00% 0,00 0,00% 0,00000 0,00% 0,000 0,00% 0,000 0,00% 0,000 0,00%
Industrie
metalurgică 0,0750 0,02% 0,375 0,04% 0,00 0,00% 0,00000 0,00% 0,000 0,00% 0,000 0,00% 0,000 0,00%
Industrie
metalurgică
+ c-tii de
maşini 1,3457 0,29% 3,359 0,32% 0,00 0,00% 0,00000 0,00% 0,000 0,00% 0,003 4,22% 0,007 1,87%
Invaţămant
şi sănătate 2,4151 0,52% 5,057 0,48% 0,00 0,00% 0,00013 100,00% 0,000 0,00% 0,000 0,00% 0,000 0,00%
Zootehnie 0,0480 0,01% 0,107 0,01% 0,00 0,00% 0,00000 0,00% 0,000 0,00% 0,000 0,00% 0,000 0,00%
Total 466,1533 100,00% 1059,643 100,00% 0,06 100,00% 0,00013 100,00% 1,127 100,00% 0,059 100,00% 0,375 100,00%
65
Activitatea Detergenti sintetici Fenoli Fosfor total (P) H2S + Sulfuri (S2) Magneziu (Mg) Materii in suspensie
economică
Administraţie
publică 0,00166 0,01% 0,00008 0,09% 0,0382730 0,16% 0,00459 0,06% 0 0,00% 0,373094 0,12%
Alte activităţi 0,00269 0,02% 0,00000 0,00% 0,0332380 0,14% 0,01235 0,17% 0 0,00% 2,385332 0,75%
Captare şi
prelucrare
apa pt. 97,67
alimentare 15,55240 99,40% 0,08287 98,18% 22,9271190 96,94% 7,21181 % 0 0,00% 310,511263 97,59%
Comerţ si
servicii
pentru
populaţie 0,00932 0,06% 0,00000 0,00% 0,0102550 0,04% 0,00913 0,12% 0 0,00% 0,559224 0,18%
Industrie 100,00
alimentară 0,00983 0,06% 0,00100 1,18% 0,5023400 2,12% 0,03651 0,49% 0,07 % 1,567975 0,49%
Industrie
extractivă 0,00014 0,00% 0,00000 0,00% 0,0000340 0,00% 0,00006 0,00% 0 0,00% 0,003183 0,00%
Industrie
metalurgică 0,00150 0,01% 0,00030 0,36% 0,0000000 0,00% 0,00150 0,02% 0 0,00% 0,180000 0,06%
Industrie
metalurgică
+ c-tii de
maşini 0,00000 0,00% 0,00000 0,00% 0,0000000 0,00% 0,04092 0,55% 0 0,00% 1,082038 0,34%
Invaţământ
şi sănătate 0,06866 0,44% 0,00016 0,19% 0,1370800 0,58% 0,06577 0,89% 0 0,00% 1,484567 0,47%
Zootehnie 0,00019 0,00% 0,00000 0,00% 0,0029800 0,01% 0,00116 0,02% 0 0,00% 0,018680 0,01%
Total 100,00 100,00
15,64639 100,00% 0,08441 100,00% 23,6513190 100,00% 7,38379 % 0,07 % 318,165356 100,00%
66
Activitatea Nichel şi Plumb şi Reziduu filtrabil Substanţe Sulfaţi (SO4) Zinc

economică compuşi compuşii acestuia extractibile
Administraţie
publică 0 0,00% 0 0,00% 17,952 0,248% 0,13022 0,148% 0,6753 100,00% 0,0000 0,00%
Alte activităţi 0 0,00% 0 0,00% 35,588 0,491% 0,20183 0,229% 0,0000 0,00% 0,0000 0,00%
Captare şi
prelucrare apă
pt. alimentare 0,0605 100,00% 0,14259 100,00% 6.946,423 95,832% 85,44741 96,876% 0,0000 0,00% 0,2323 100,00%
Comert şi
servicii pentru
populaţie 0 0,00% 0 0,00% 13,178 0,182% 0,15720 0,178% 0,0000 0,00% 0,0000 0,00%
Industrie
alimentară 0 0,00% 0 0,00% 65,960 0,910% 0,66338 0,752% 0,0000 0,00% 0,0000 0,00%
Industrie
extractivă 0 0,00% 0 0,00% 0,180 0,002% 0,00208 0,002% 0,0000 0,00% 0,0000 0,00%
Industrie
metalurgică 0 0,00% 0 0,00% 1,800 0,025% 0,06000 0,068% 0,0000 0,00% 0,0000 0,00%
Industrie
metalurgică +
c-tii de maşini 0 0,00% 0 0,00% 133,572 1,843% 1,05931 1,201% 0,0000 0,00% 0,0000 0,00%
Invaţământ şi
sănătate 0 0,00% 0 0,00% 31,977 0,441% 0,46888 0,532% 0,0000 0,00% 0,0000 0,00%
Zootehnie 0 0,00% 0 0,00% 1,875 0,026% 0,01276 0,014% 0,0000 0,00% 0,0000 0,00%
Total 0,06 100,00% 0,14 100,00% 7.248,505 100,000% 88,20306 100,000% 0,6753 100,00% 0,2323 100,00%
Tabelul 3.34. Nivelul de colectare şi epurare a apelor uzate urbane – judeţ Vaslui 2011
Indicatori - tratarea apei uzate UM Aprox. Lungime / număr
Extindere colectoare buc. 9
Extindere reţele de canalizare km 569.4
Staţii de pompare noi buc. 11
Staţii de epurare noi şi reabilitate buc. 7
67
3.6.2. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate
În cadrul judeţului Vaslui nu există agenţi economici care pot fi consideraţi surse
majore de poluare, cu evacuare de ape uzate în emisar. Preluarea apelor uzate de la
agenţii economici se face prin reţeaua publică de canalizare, apoi apele uzate sunt
preluate în staţia de epurare după care sunt deversate în emisar. Agenţii economici
consideraţi potenţial poluatori deţin staţii de preepurare a apelor uzate şi evacuează în
reţelele de canalizare oraşeneşti.
Tabelul 3.35. Surse de poluare şi poluanţii specifici - 2011

Surse de poluare Domeniu Emisar Volum ape Poluanţi Grad de
( agenţi economici) de activitate uzate specifici epurare
evacuate în
2011
(mil. mc)
Vaslui Industie Vasluieţ 2806 materii în
SC ULEROM SA alimentară si suspensie,
SC ILVAS SA textilă CCOCr,
SC VASCAR SA/SC SAFIR SA CBO5, amoniu,
SC AVICOM SA fosfor total,
SC AGRANA JUICE SRL detergenţi,
SC VASTEX SA sulfuri,
substanţe
extractibile,
reziduu fix
Bârlad Industrie r.Bârlad 3059 cianuri, materii
SC FEPA SA metalurgică, în suspensie,
SC MÂNDRA SA alimentara, CCOCr,
SPITALUL MUNICIPAL asistenţă CBO5, amoniu,
medicală fosfor total,
detergenţi,
coloranţi.
Negreşti r.Bârlad 159 CCOCr,
Agenţi economici amoniu, fosfor
total.
Huşi r. Huşi 913 CCOCr,
SC PETAL SA CBO5.
SC SPEED SRL
Agenţi economici
Murgeni r. Elan 24 CCOCr,
Agenţi economici CBO5.
(Sursa: SC AQUAVAS SA Vaslui)
Poluanţi şi surse de poluare
După modul de generare, poluanţii pot fi clasificaţi în: poluanţi naturali (existenţi în
mediu în mod natural, precum azotul, dioxidul de carbon, praful, fumul, cenuşile vulcanice,
polenul, ionizarea excesivă etc.) şi poluanţi artificiali (generaţi de activitatea umană prin
surse menajere, industriale, agricole, silvice, din transporturi, radioactive etc.).
După mediul afectat, poluanţii sunt: atmosferici, acvatici şi edafici.
După natura lor în reacţia cu ecosistemul, poluanţii pot fi: biodegradabili
(neconservativi) şi greu biodegradabili (conservativi).
Substanţe poluante
68
Substanţele poluante sunt: compuşi organohalogenaţi şi substanţe care pot forma
astfel de compuşi în mediul acvatic, compuşi organofosforici, compuşi organostanici,
substanţe şi preparate, sau produşi de degradare a acestora (cu proprietăţi cancerigene
sau mutagene ori proprietăţi care pot afecta steroidogenic tiroida, reproducţia sau alte
funcţii endocrine în sau prin mediul acvatic), hidrocarburi persistente şi substanţe toxice
organice persistente sau care se pot bioacumula, cianuri, metale şi compuşii lor, arsenic şi
compuşii lui, biocide şi produse de protecţie a plantelor, materii în suspensie, substanţe
care contribuie la eutrofizare (în particular, nitraţi şi fosfaţi), substanţe care influenţează
nefavorabil bilanţul de oxigen (şi care poate fi măsurat folosind parametri ca CBO5, CCO
etc.).
Principalii poluanţi şi efectele acestora

- Substanţele organice reprezintă, pentru apă, poluantul principal. Cele mai importante
substanţe organice naturale sunt: ţiţeiul, taninul, lignina, hidraţii de carbon, biotoxinele
marine ş.a. Substanţele organice artificiale provin din prelucrarea industrială în rafinării
(benzină, motorină, uleiuri, solvenţi organici etc.), în industria chimică şi petrochimică
(hidrocarburi, hidrocarburi halogenate, detergenţi ş.a.).
- Substanţele anorganice, în suspensie sau dizolvate, sunt mai frecvent întâlnite în apele
uzate industriale. Dintre acestea se menţionează metalele grele (plumb, cupru, zinc, crom),
clorurile, sulfaţii etc.
- Materiile în suspensie, organice sau anorganice, se depun pe patul emisarului natural, al
canalelor, în conducte etc. Ele pot consuma oxigenul din apă (dacă sunt de origine
organică), ori sunt reantrenate la viituri. Substanţele plutitoare, cum ar fi ţiţeiul, produsele
petroliere, uleiul, spuma datorată detergenţilor, inhibă autoepurarea, aduc prejudicii biotei
etc.
- Substanţele toxice şi radioactive.
- Substanţele puternic acide sau alcaline modifică pe o perioadă determinată sau ireversibil
biotopul şi au efecte negative asupra acestuia, reversibile sau nu, în funcţie de valoarea
maximă de toleranţă acceptată de mediul agresat, deteriorează calitatea apei, făcând-o
improprie utilizării, deteriorează construcţii, instalaţii etc.
- Coloranţii împiedică absorbţia oxigenului în procesul de fotosinteză şi inhibă desfăşurarea
normală a proceselor de epurare şi autoepurare.
- Energia calorică determină creşterea temperaturii apelor, scade concentraţia de oxigen
dizolvat, astfel încât viaţa organismelor acvatice poate fi periclitată.
- Microorganismele de tipul germenilor patogeni, viruşi şi paraziţi afectează starea de
sănătate a populaţiei.
3.6.3. Tendinţe şi priorităţi în reducerea poluării cu ape uzate
Apele uzate provin din încărcarea apei din natură cu materiale şi substanţe care îi
modifică indicatorii de calitate, o poluează. Apa se încarcă cu materii poluante, devenind
uzată prin utilizarea ei de către om, în cele mai diverse scopuri practice şi prin contactul
apelor meteorice cu produse ale activităţii umane, care se găsesc în aer şi pe sol.
Pentru îmbunataţirea calităţii apei s-au desfăşurat şi urmează să se fie aplicate o
serie de programe de investiţii, (investiţii privind extinderea / reabilitarea sistemului de
canalizare – epurare, alimentare cu apă, etc).
69
Tabelul 3.36. Proiecte supuse evaluării impactului asupra mediului (EIA)- 2011
Nr.
Localitatea Lucrari de Investiţii Tip fonduri
Crt.
Reabilitarea şi extinderea sistemului de canalizare- epurare.
> Reabilitare şi extindere reţele canalizare zona Ion Creangă şi H.G. 536/2006, O.G.
zona Andrei Şaguna – George Enescu – Emil Racoviţă 40/2006, CONVENŢIA
> Reabilitarea şi retehnologizarea staţiilor de pompare 5543/SB/ 2006
1 Vaslui(municipiu) intermediare a apelor uzate şi construcţia staţiei de pompare a
apelor uzate din cartierul Moara Greci. BUGET DE STAT
> Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare din mun. Vaslui
> Reabilitarea şi retehnologizarea staţiei de epurare a mun. BUGET LOCAL
Vaslui.
> Reabilitarea canalizării
H.G. 536/2006, O.G.
din zona Gara :
40/2006
2 Bârlad(municipiu) -colector menajer str. Tecuciului
BUGET DE STAT
-colector menajer str. Vărăriei
BUGET LOCAL
> retehnologizarea şi modernizarea staţiei de epurare
> Extindere reţea de canalizare menajeră
> Reabilitare reţea canalizare existentă H.G. 536/2006, O.G.
> Reabilitare colector principal 40/2006, CONVENŢIA
3 Negreşti(oras)
> Extindere reţea canalizare pluvială 5543 / SB / 2006
> Reabilitarea şi retehnologizarea staţiei de epurare a oraşului
Negreşti
Staţie de epurare şi colectoare de canalizare menajeră în loc.
4 Băcani(comuna) FEADR
Băcani, com. Băcani, jud. Vaslui
Sistem de canalizare-epurare ape uzate în sat Moreni, com. FONDURI
5 Deleni(comuna)
Deleni STRUCTURALE
Sistem de canalizare-epurare ape uzate în loc. Griviţa şi
6 Griviţa(comuna) FEADR
Trestiana, com. Griviţa
Alimentare cu apă, canalizare, staţie de epurare pentru
7 Laza(comuna) FEADR
localităţile Laza şi Sauca
Muntenii de Reabilitare şi extindere reţele de canalizare -3.080 m.l. şi staţie
8 Buget de stat
Jos(comuna) de epurare ape uzate
Sistem de canalizare-epurare ape uzate în sat Oşeşti, com.
9 Oşeşti(comuna) FEADR
Oşeşti
Staţie epurare si colectoare canalizare menajeră loc. Perieni,
10 Perieni(comuna) PNDR, MĂSURA 322
com. Perieni, jud. Vaslui
Staţie de epurare si colectoare de canalizare menajeră in loc.
11 Puieşti(comuna) APDRP
Puiesti, com. Puieşti, jud. Vaslui
Ştefan cel Sistem de canalizare, staţie de epurare sat. Ştefan cel Mare,
12 H.G. 577/1997
Mare(comuna) com. Ştefan cel Mare, jud. Vaslui
Rebricea Staţie de epurare şi colectoare de canalizare menajeră în
13 PNDR – Măsura 3.2.2.
(comuna) Drăxeni, com. Rebricea, jud. Vaslui
Canalizare şi epurare ape uzate satele Bădeana şi Tutova, com.
14 Tutova(comuna) FEADR
Tutova
Fruntişeni Sistem de canalizare-epurare ape uzate în sat Grăjdeni, com.
15 FEADR
(comuna) Fruntişeni
> extindere reţele de canalizare menajeră BUGET LOCAL
16 Huşi(municipiu)
> reabilitare staţie de epurare Huşi SURSE PROPRII
M.D.L.P.L.
Execuţie lucrări de reabilitare reţele de alimentare cu apă şi COMPANIA
17 Murgeni(oraş)
extindere reţele de canalizare. NAŢIONALĂ DE
INVESTIŢII
Pădureni Sistem de canalizare şi staţie epurare în loc. Pădureni, com.
18 FEADR
(comuna) Pădureni, jud. Vaslui
70
3.7. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu.
În cursul anului 2011, nu s-au înregistrat poluări accidentale validate în judeţul Vaslui.
3.8. Managementul durabil al resurselor de apă
3.8.1. Presiuni semnificative asupra resurselor de apă din judeţul Vaslui
Presiunile de mediului asupra sistemelor europene de apă sunt strâns legate de

modurile de utilizare a terenurilor şi de activităţile umane conexe din bazinele hidrografice.
Principalele presiuni sunt poluarea difuză, captarea apei, precum şi modificările hidro-
morfologice care sunt legate de generarea hidroenergiei, drenajului şi canalizării. Problema
solului, evidenţiată în secţiunea precedentă, în special eroziunea şi pierderea capacităţii de
reţinere a apei, este, de asemenea, relevantă pentru modul în care vom gestiona resursele
de apă. O mare parte din Europa este afectată de deficitul de apă şi de secetă, în timp ce
alte regiuni sunt tot mai expuse la inundaţii grave. De-a lungul ultimilor zece ani, în Europa
s-au înregistrat peste 165 de inundaţii majore, provocând decese, mutarea populaţiei şi
mari pierderi economice.
Resursele de apă ale României sunt relativ sărace şi neuniform distribuite în timp şi
spaţiu (fiind constituite din apele de suprafaţă- râuri, lacuri, fluviul Dunărea si ape
subterane) (site ANAR).
Printre factorii de comandă şi presiune majori care au modificat regimul pluviometric
şi hidrologic şi, respectiv, au determinat creşterea riscului la inundaţii ca urmare a creşterii
frecvenţei şi amplitudinii pulsurilor hidrologice extreme se situează şi modificările climei,
generate de schimbările climatice. Aceste modificări au condus la apariţia unor fenomene
meteorologice nespecifice climatului din România şi la creşterea frecvenţei de producere a
inundaţiilor şi amploarea acestora. Deşi inundaţiile constituie un fenomen natural, ele pot fi
intensificate ca urmare a deteriorării mediului înconjurător, ca, de exemplu, modificarea
sistemelor de colectare a apelor prin urbanizare, practici agricole inadecvate, despăduriri.
Activităţile antropice desfăşurate au determinat degradarea resurselor de apă. Fiind
mai expuse factorilor antropici, primele ape afectate de degradare au fost resursele de apă
de suprafaţă.
Presiunile antropice s-au exercitat mai accentuat în oraşe- care au nevoie de cantităţi
importante de apă de foarte bună calitate, pentru a asigura alimentarea cu apă potabilă, în
timp ce cantităţi importante de poluanţi ajung în mediul acvatic simultan cu apele pe care le
evacuează. Cele mai mari probleme se înregistrează în secţiunile aval de marile
aglomerări urbane care nu au staţii de epurare conforme sau care nu deţin staţii de
epurare.
Presiunile exercitate asupra calitatii apelor subterane sunt generate de descărcări,
folosinţa terenurilor şi utilizarea resurselor. De asemenea, rapoarte recente arată ca
poluarea din surse domestice, agricole sau industriale, este încă, în ciuda progreselor în
diferite domenii, un motiv major de îngrijorare, datorită descărcărilor directe (efluenţi),
datorită descărcărilor indirecte prin împrăștierea îngrășămintelor pe bază de azot și a
pesticidelor, precum și datorită scurgerilor de la vechi site-uri industriale contaminate sau
de la depozitele de deșeuri (ex. gropi de deșeuri menajere sau industriale, mine, etc.). Cu
toate că sursele punctiforme de poluare au cauzat cea mai mare parte a poluării
identificate până în prezent, există date care demonstrează că sursele difuze au un impact
71
în creștere asupra apelor subterane. De exemplu, concentraţiile în nitraţi depășesc în mod
curent valorile limită în 30 din corpurile de ape subterane din judeţul Vaslui.
Pentru reducerea presiunilor exercitate asupra apelor şi atingerea stării bune sunt folosite
instrumente care au seturi de măsuri operaţionale pe diferite domenii:
- Directiva Nitraţi- care are ca scop să reducă și să prevină poluarea apelor
cauzată de nitraţi din surse agricole;
- Directiva Tratării Apelor Uzate Urbane- care are ca scop protejarea mediului
faţă de efectele negative ale evacuării de ape uzate urbane și a apelor uzate
provenite din anumite sectoare industriale;
- Directiva Produselor de Protecţia Plantelor și Directiva Biocidelor- care se
referă la autorizarea, punerea pe piaţă, utilizarea și controlul produselor
comerciale de protecţia plantelor și a produselor biocide cum sunt pesticidele,
ierbicidele sau fungicidele, pe teritoriul Uniunii Europene;
- Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (IED) (IPPC RECAST);
- Directiva Depozitelor de Deşeuri- ce urmăreşte să prevină sau să reducă
efectele negative ale deşeurilor din depozite asupra mediului, inclusiv a apelor
subterane.
La nivelul anului 2010, cerinţa de apă a fost asigurată în totalitate prin menţinerea
volumelor de apă în lacurile de acumulare, conform Programelor de exploatare ale A.N.
Apele Române, volume care au asigurat necesarul de apă pentru categoriile de utilizatori,
respectiv pentru populaţie, industrie şi agricultură.
3.8.2. Strategii şi acţiuni privind managementul durabil al resurselor de apă
Gospodărirea durabilă şi echilibrată a resurselor de apă sub aspect calitativ necesită

satisfacerea tuturor folosinţelor de apă dintr-un bazin hidrografic fără neglijarea
problemelor de mediu, apa fiind privită ca o resursă naturală, un factor economic, dar şi
parte integrantă a sistemelor acvatice.
Protecţia şi gestiunea sistemelor acvatice presupune în primul rând cunoaşterea
regimului calitativ al apelor şi a efectelor determinate de extinderea folosinţelor, având în
vedere menţinerea şi restabilirea proprietăţilor naturale, a funcţiilor ecologice ale sistemelor
acvatice.
Directiva Cadru 60/2000/CEE reformulează fundamental politica europeană în
domeniul apei; după o largă consultare a tuturor celor implicaţi în gospodărirea apelor
devine instrumentul operaţional al dezvoltării durabile ce defineşte obiectivele de protecţie
a apelor pentru viitor.
Noul concept de monitoring integrat al apelor prevăzut de Directiva Cadru are la bază
principiile abordării ecosistemice; apa nu mai este privită ca resursă pentru folosinţe
complexe ci ca un ecosistem cu valoare ecologică intrinsecă. În cadrul abordării
ecosistemice se realizează caracterizarea şi evaluarea atât a factorilor biotici cât şi a
factorilor abiotici. Se crează astfel premizele unei protecţii avansate şi o îmbunătăţire a
mediului acvatic prin măsuri specifice; se promovează protecţii pe utilizarea durabilă a
resursei de apă .
Adoptarea Directivei Cadru Apa a adus schimbări privind perspectiva asupra
protecţiei resurselor de apă. Se pune, astfel, accentul pe crearea condiţiilor pentru
utilizarea durabilă a resurselor de apă, printr-un management integrat la nivel de bazin
hidrografic. Măsurile izolate de îmbunătățire a calității apei nu pot fi încununate de succes
72
fără a ține cont de realitățile din amonte și din aval. Directiva este implementată pe baza
unor cicluri recurente de șase ani, primul dintre acestea acoperind perioada 2009-2015.
Toate apele europene trebuie să ajungă -până în 2015, la o „stare bună din punct de
vedere ecologic și chimic”. Aceasta presupune nu numai niveluri scăzute de poluare
chimică, dar și susținerea unor ecosisteme acvatice sănătoasă. Este necesar practic
realizarea atât a unor investiţii pentru reducerea presiunile antropice, având în vedere în
principal aglomerările umane, activităţile industriale şi agricole, presiunile hidromorfologice
şi alte tipuri de activităţi generatoare de presiuni, cât şi o reconsiderare a modului în care
sunt realizate lucrările pe ape sau în legătură cu apele, astfel încât să se asigure condiţiile
necesare reabilitării habitatelor sau cel puţin o îmbunătăţire a acestora, dar şi condiţii mai
bune de viaţă locuitorilor bazinului.
În esenţă, atingerea obiectivelor de mediu până în 2015, include:
- pentru corpurile de apă de suprafaţă : atingerea stării ecologice bune şi a stării chimice
bune, respectiv a potentialului ecologic bun şi a stării chimice bune pentru corpurile de apa
puternic modificate si artificiale;
- pentru corpurile de apă subterane: atingerea stării chimice bune şi a stării cantitative
bune;
- pentru zonele protejate: atingerea obiectivelor de mediu prevăzute de legislaţia specifică;
-nedeteriorarea stării apelor de suprafaţă şi subterane.
Obiectivele de mediu se reactualizează o dată la 6 ani, prin Planul de Management
bazinal.
Cerută şi de impactul schimbărilor climatice, Directiva din 2007 privind inundațiile
adoptă o nouă abordare proactivă, cerând statelor membre să elaboreze, până în 2011, o
serie de evaluări preliminare privind riscurile de inundații pentru toate districtele
hidrografice, urmate în 2013 de hărți de hazard la inundații. Până în 2015, statele membre
trebuie să dispună de planuri de gestionare a riscului de inundații, special concepute
pentru a face legătura cu noul ciclu al planurilor de gestionare a bazinelor hidrografice
(2016-2021).
Implementarea unui sistem de managementul durabil al apei pleacă de la asigurarea:
- optimizării raportului dintre resursele de apă şi consum;
- modernizării sistemelor de tratare şi distribuţie a apei potabile cu acoperire la nivel
judeţean;
- contorizării consumului de apă potabilă şi industrială, precum şi a apelor uzate;
- reabilitării, modernizării sau realizării de sisteme de canalizare şi epurare ape uzate
menajere;
- modernizării sistemelor de evacuare şi epurare a apelor uzate industriale;
- utilizării de tehnologii şi instalaţii performante în activităţile industriale, agricultură,
zootehnie şi depozite de deşeuri;
- reabilitării zonelor contaminate prin poluare istorică.
La nivelul judeţului Vaslui proiectul cu cel mai mare impact este “Reabilitarea
sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare şi a staţiilor de epurare a
apelor uzate în Vaslui, Bârlad, Huşi şi Negreşti” depus spre finaţare prin POS Mediu la OI
Bacău.
73
CAPITOLUL 4. UTILIZAREA TERENURILOR
4.1. Solul
Solul se defineşte ca fiind formaţiunea naturală cea mai recentă de la suprafaţa litosferei.
Este reprezentat printr-o succesiune de straturi, care s-au format şi se formează permanent prin
transformarea rocilor şi a materialelor organice, sub acţiunea conjugată a factorilor fizici, chimici şi
biologici, în zona de contact a atmosferei cu litosfera.
Atributul fundamental al solului este de a fi mediu de viaţă al plantelor şi de a face posibilă
obţinerea de producţii vegetale. Această proprietate poartă numele de fertilitate, solul devenind o
condiţie vitală pentru “existenţa şi perpetuarea generaţiilor viitoare”.
4.1.1. Repartiţia pe clase de folosinţă

Analizând repartiţia terenurilor agricole, din judeţul Vaslui, din punct de vedere al categoriilor
de folosinţe, rezultă că din suprafaţa totală de teren agricol de 400.984 ha, 72,81% este
reprezentată de terenul arabil, 21,78% de păşuni, 2,85% vii, 0,64% de livezi şi 1,98% fâneţe.
Tabel nr. 4.1. Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în judeţul Vaslui,
în perioada 2007 - 2011
Categoria Suprafaţa (ha)
Nr. crt de 2007 2008 2009 2010 2011
folosinţã
1. Arabil 291202 291340 291306 291992 291992
2. Păşuni 95177 95315 87533 87302 87302
3. Fâneţe şi 7951 7951 7941 7954 7954
pajişti
naturale
4. Vii 12259 11957 11901 11391 11391
5. Livezi 2598 2578 2344 2345 2345
401236 401191 401025 400984 400984
TOTAL AGRICOL
Se poate observa că suprafaţa agricolă prezintă o scădere, deoarece o mare parte din
această suprafaţă a fost destinată construcţiilor şi o altă parte, datorită degradării terenurilor
agricole a devenit improprie agriculturii. Totodată, se menţine tendinţa de scădere a suprafeţelor
viticole, datorită gradului ridicat de îmbătrânire a celor existente.
Evoluţia terenurilor agricole pe tipuri de folosinţă
300000
250000
200000
Suprafaţă(ha)
150000
100000
50000
0
2007 2008 2009 2010 2011
Livezi Vii Păşuni Arabil
Figura nr. 4. 1. Evoluţia culturilor agricole în perioada 2006 – 20010

4.1.2. Clase de calitate ale solului – calitatea solurilor
74
 Repartiţia terenurilor pe clase de calitate
Calitatea terenurilor agricole ţine cont atât de fertilitatea solului, dar şi de manifestările factorilor
de mediu faţă de plante. Terenurile agricole se clasifică în 5 clase de calitate, diferenţiate în
funcţie de nota medie de bonitate.
Tabel nr. 4.2. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate
Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V
% din % din
Folosinţ % din % din % din
ă total total
ha total ha total ha ha total ha
folosin folosi
folosinţă folosinţă folosinţă
ţă nţă
Arabil
21835 7,48 91655 31,39 105845 36,25 43234 14,81 29423 10,07
Păşuni 233 0,27 3996 4,58 15380 17,62 26875 30,78 40818 46,75
Fâneţe - - 36 0,45 1535 19,30 2148 27,01 4235 53,24
Vii 197 1,73 2149 18,87 3495 30,68 3164 27,78 2386 20,94
Livezi 18 0,77 179 7,63 513 21,88 829 35,35 806 34,37
TOTAL 22283 98015 126768 76250 77668
La nivelul judeţului Vaslui terenurile arabile se găsesc cu preponderenţă, în clasele II şi

III de bonitate, 30,15% şi respectiv 36,15%, în schimb pajiştile sunt mai reprezentative în
clasele III, IV şi V de calitate, în special pe versanţi cu pante mari.
Încadrarea solurilor pe clase de calitate
120000
100000
80000
Suprafaţă(ha)
60000
40000
20000
0
Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V
Livezi Vii Fâneţe Păşuni Arabil
Figura nr. 4.2. Încadrarea solurilor pe clase de calitate

 Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Vaslui
Tabel nr. 4.3. Repartiţia terenurilor pe clase de bonitate
U.M. Clase de bonitare ale solurilor

Nr. (ha)
Specif. I II III IV V Total (ha)
crt.
1 Arabil (ha) 16.215 87.841 105.338 54.672 27.242 291.992
2 Păşuni (ha) 433 4.700 16.413 24.331 41.425 87.302
3 Fâneţe (ha) - 203 2.210 5.541 - 7954
4 Vii (ha) - 1.740 2.940 4.700 2.011 11.391
5 Livezi (ha) - 146 532 1.060 607 2.345
T 16.648 94.630 127.433 90.304 71.969 400.984
otal
75
4.1.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor din judeţul Vaslui
Influenţa antropică asupra solului se reflectă acut în deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor
acestuia, în special în capacitatea bioproductivă, prin afectarea cantităţiilor şi calităţii produselor
agricole.
Eroziunea solului şi alunecările de teren, la nivelul judeţului Vaslui reprezintă factorii
principali care afectează o suprafaţă de 59.052 ha, respectiv de 42.496 ha.
Eroziunea solului (de suprafata şi de adâncime) apare datorită vântului, a precipitaţiilor
precum şi a activităţilor umane, cum ar fi:
▪ lucrări agricole de bază pe linia de cea mai mare pantă, necorespunzătoare, care
distrug textura solului;
▪ tratamente cu pesticide şi fertilizanţi chimici;
▪ ploi acide, etc.
Tabel nr. 4.4. Repartiţia solurilor afectate de factori de degradare în perioada 2006 –
2011
Anul
Factori de degradare
2007 2008 2009 2010 2011
Eroziune 58984 59052 59052 58984 58984
Alunecări de teren 42496 42496 42496 42496 42496
Inundabilitate 15956 15956 15956 15956 15956
Vaslui
Acidifiere 7548 7548 7548 7548 7548

Compactare - - - - -
Deficit de elemente
- - - - -
nutritive
Judeţ
Volum edafic redus - - - - -

Sărăturare 7970 7970 7970 7970 7970
Exces de umiditate în sol 16641 16573 16573 16641 16641
Gleizare 43433 43200 43200 43433 43433
Pseudogleizare - - - - -
Seceta periodică 6287 6520 6520 6287 6287
Terenuri nisipoase 11930 11930 11930 11930 11930
211245 211245
Total suprafeţe degradate 199315 199315 199315
Figura. nr. 4.3. Procese de secetă periodică – comuna Tanacu
76
4.1.4. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor
Zone critice sub aspectul degradării solurilor se întâlnesc în bazinul hidrografic al
râurilor Tutova, Bârlad, Vasluieţ, Crasna, Buda, Elan, Horincea, Idrici, Lohan, Rahova,
Puieşti şi pe teritoriul localităţilor Albiţa – Fălciu.
Tabel nr. 4.5. Zone critice privind deteriorarea solului în judeţul Vaslui
Anul Tipuri de alunecări Suprafaţa Măsuri de consolidare si prevenire
2007 Alunecare activă -zona 735 ha S.P.F. – privind completarea lucrărilor de
11.04.19 CES pe torentul din perimetrul 10 Pribeşti.
Alunecare activă -zona 515 ha S.P.F. – privind completarea lucrărilor de
11.04.19 CES pe torentul Verdişoaia din perimetrul
6 Codăieşti.
Alunecare activă -zona 729 ha S.P.F. – privind completarea lucrărilor de
11.04.19 CES pe torentul Receea din perimetrul 4
Mirceşti.
Alunecare activă -zona 20 ha Studiu de fezabilitate – privind
11.04.09 Reabilitarea şi completarea lucrărilor de
CES.
Suprafaţa luată în studiu este de 3835 mp
– ravena Sălişte – B.H. Bârlad.
Alunecare de adâncime - 1 ha S.P.F. – privind reabilitarea şi
zona 11.04.20 modernizarea lucrărilor de CES, BH
Vasluieţ – com. Soleşti – torent Lozana.
Alunecare de adâncime - 1 ha S.P.F. – privind lucrări de CES de
zona 11.04.20 adancime – com. Lipovăt, subbazin
Horoiata – torent Horoiata – B.H. Bârlad.
2008 alunecări active şi 115 ha S.P.F. – privind Lucrări de prevenire şi
semistabilizate combatere a alunecărilor de teren
(împădurire, drenaje, baraje de gabioane)
alunecări active -Codăeşti 12 ha Propuneri de lucrări pentru eliminarea
excesului de umiditate –drenaj şi
împăduriri
Judeţ Vaslui
alunecări active Fulgu şi 14,4 ha Nota de fundamentare pentru „reabilitare

Lăleşti amonte sat 18,2 ha lucrari de IF”
alunecări active 15 ha Propuneri de împăduriri
Loturi 18 ha
Chipereni 13,8 ha
Cociuba 12 ha
Muncelul 14,5 ha
Imaş Puieşti
2009 alunecări active 70 ha Lucrari propuse:
-rebilitarea şi completarea lucrărilor de
CES în sbz.Studineţ-Silişte;
-4 lucrări transversale, amenajarea vîrfului
ravenei RvS3, consolidarea unei lungimi
185m, canal consolidat cu gabioane,
consolidarea RvS2
2010 Alunecări active 105,9 ha Propuneri de împăduriri
Alunecari active - Codăieşti 12 ha Propuneri de lucrări pentru eliminarea
excesului de umiditate –drenaj şi
împăduriri
Alunecări active - Codăieşti 12 Propunere lucrări pentru eliminarea
excesului de umiditate prin lucrări de
2011 drenaj şi împădurire
Alunecări active – Fulgu, 32,6 Propunere lucrări de împădurire
Lăleşti
Alunecări active - Loturi 73,3 Propunere lucrări de împădurire
Chipereni, Cociuba,
Muncelul, Imaş Puieşti
Alunecări active – Munteni 8 Propunere lucrări - reabilitare şi
Râpă consolidarea lucrărilor de CES (baraje,
podeţe, praguri şi canale)
77
Figura. nr. 4.4. Alunecări activă de teren în albia pârâului Mitoc
Tabel nr. 4.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor la nivelul anului 2011
Oraşul Tipul de degradare Suprafaţa Măsuri de prevenire şi remediere
Comuna/Localitatea (ha) necesare
Judeţul Vaslui
Comuna Bogdana Eroziune de 3 Completări de goluri în plataţiile
adâncime existente
Comuna Băcani Eroziune de 10 Completări de goluri în plataţiile
adâncime existente
Comuna Al. Vlahuţă Eroziune de 5 Completări de goluri în plataţiile
adâncime existente
Comuna Iana Eroziune de 8 Completări de goluri în plataţiile
adâncime existente
Comuna Pogana, sat Şiroiri 10 Plantări
Tomeşti
Comuna Coroieşti, Şiroiri 10 Plantări
sat Mireni
Comuna Ghergheşti Eroziune de 18 Completări de goluri în plataţiile
adâncime existente
Comuna Banca, sat Eroziune de 8 Lucrări transversale (praguri şi
Stoceşti, adâncime traverse de beton)
Ghermăneşti Plantaţii silvice antierozionale
Comuna Perieni Şiroiri 5 Plantări
Comuna Soleşti, sat Eroziune de 2 Lucrări transversale (praguri şi
Soleşti adâncime şi traverse de beton)
suprafaţă Plantaţii silvice antierozionale
Comuna Codăeşti, Eroziune de 4 Lucrări transversale (praguri şi
sat Codăeşti adâncime traverse de beton)
Plantaţii silvice antierozionale
Comuna Vinderei, Şiroiri 25 Plantări
sat Valea Lungă
Comuna Tutova, sat Eroziune de 71,04 Notă de fundamentare -
Tutova adâncime Reabilitare lucrări de IF
78
Figura nr. 4.5. Alunecări de teren în apropierea satului Glodeni, Negreşti
4.1.5. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu

Nu este cazul
4.2. Starea pădurilor

La nivelul judeţului Vaslui starea pădurilor este favoravilă, cele mai bine conservate
arii naturale protejate sunt rezervaţiile forestiere.
Figura nr. 4.6. Pădurea Bălteni – Ocolul Silvic Brodoc
4.2.1. Fondul forestier local

Fondul forestier este reprezentat de păduri, terenuri destinate pentru împădurire,
cele care serversc necesităţilor de cultivare şi producere a lemnului sau de administrare a
pădurilor.
Fondul forestier al judeţului Vaslui se ridică la o valoare de 70520 ha şi se
caracterizează prin predominanţa pădurilor cu funcţie de producţie (76% din suprafaţa
ocupată de păduri), pădurile cu funcţie de protecţie reprezentând doar 24%, şi în cadrul
acestora, suprafeţe mai importante sunt ocupate de pădurile de protecţie a terenurilor şi
pădurile cu funcţie de recreere.
Tabel nr. 4.7. Fondul forestier local la nivelul anului 2011
Suprafaţa totală fond Suprafaţa de pădure (ha) Suprafaţa cu alte funcţii (ha)
forestier (ha)
Proprietate de Proprietate Proprietate de Proprietate Proprietate de Proprietate
stat particulara stat particulara stat particulară
48496 22024 47494 20923 1002 1101
79
În ultimii ani, suprafaţa împădurită la nivelui judeţului a rămas constantă, împădurirea
realizându-se pe suprafeţele parcurse de tăieri.
Tabel nr. 4.8. Evoluţia suprafeţelor împădurite (ha) la nivelul judeţului Vaslui
Judeţ ANUL
2007 2008 2009 2010 2011
146 99 177 161 98
Total 146 99 177 161 98
4.2.2. Funcţia economică a pădurilor

Pădurea este un bun de interes naţional care interesează şi condiţionează diverse
domenii de activitate, de la protecţia mediului până la cele legate de valorificarea resurselor
naturale. Îmbinarea armonioasă a unor asemenea preocupări, în aparenţă contradictorii, este
de importanţă maximă. Lemnul constituie principalul produs valorificabil al pădurilor.
Acesta este deopotrivă materie primă în industriade prelucrare şi industria materialelor de
construcţii, dar şi combustibil. Printre produsele nelemnoase ale pădurii, cele mai
importante sunt produsele vânătoreşti şi piscicole, fructele de pădure şi ciupercile
comestibile, produsele din răchită, puieţii forestieri, plantele medicinale şi aromatice,
răşină, miere etc.
4.2.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

Tabel nr. 4.9. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic
ANUL Lemn vândut în volum brut (mii mc)
Lemn pe Lemn Cherestea şi alte Răchită
picior fasonat semifabricate
Judeţ Vaslui
2007 85,62 48,72 - -
2008 61,79 81,37 2,7 -
2009 56,6 80,30 0,7 -
2010 48,8 78,3 0,8 -
2011 53,7 79,5 1 -
4.2.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief
Tabel nr. 4.10. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

Judeţ Munte(%) Deal(%) Câmpie(%)
Vaslui - 54,5 45,5
4.2.5. Starea de sănătate a pădurilor

Starea de sănătate a pădurilor din judeţul Vaslui este afectată datorită deficitului hidric
şi excesului termic, specificecondiţiilor de stepă şi silvostepă. Astfel, arboretele de stejar
sunt cei mari afectaţi, indeosebi în condiţiile de secetă prelungită.
80
Tabel nr. 4.11. Starea de sănătate a pădurilor la nivel de judeţ
Tip de pădure Specia de insectă Supra Tratamente Supra
defoliatoare/parazit faţa aplicate faţa (ha)
vegetal (ha)
Pădure de Tortrix Viridana+ Cotari 957 fara tratament
foioase Parectopa Robinela 1338 fara tratament
Nicotela Asiatica 20 fara tratament
Aproceros Leucoparia 51 fara tratament
Stereonichus Fraxini 929 fara tratament
Melasoma Populi 133 fara tratament
Saperda Populnea 74 fara tratament
Aprophora Alni 218 fara tratament
Oidium 434 fara tratament
Pseudomonas Syrigae 234 fara tratament
JUDEŢ Vaslui
Pădure de conifere Neodription Sertife 29 fara tratament

Pristiphora Abietina 194 fara tratament
Pityogenes Chalcographus 194 feromoni altra chalc 194
Pădure de - - - -
amestec
Plantaţii tinere - - - -
de molid, brad,
larice
Pepiniere Melasoma Populi 2.5 Stropiri cu 2.5
Karate Zeon,
Decis
Aprophora Alni 2.5
Fusarium 6 Stropiri cu 6
Ridomil, Topsin,
Dithane
Oidium 3 Stropiri cu Tilt 3
Cocomices 1 Stropiri cu Topsin 1
Răchitării - - - -
Figura nr. 4.7. Pădurea Bădeana – uscarea arborilor de stejar
81
Tabel nr. 4.12. Uscarea anormală a arborilor din judeţ
JUDEŢ Tip de pădure la care s-a Suprafaţa Cauze
Vaslui manifestat uscarea anormală (ha)
STEJAR 62 Seceta prelungita
GORUN - -
BRAD - -
MOLID - -
PIN - -
FAG - -
SALCÎM 3 Seceta prelungita
PLOP EURAMERICAN - -
FRASIN 25 Seceta prelungita+Stagnari
de apa din inundatii
SALCIE 4 Seceta prelungita
Total suprafaţă pădure uscată 94
4.2.6. Suprafeţe din fond forestier local, parcurse cu tăieri

Tabel nr. 4.13. Masa lemnoasă recoltată pe principalele specii
Specii lemnoase Volum de masă lemnoasă recoltat
(mii metri cubi – volum brut)
Judeţ Vaslui
2007 2008 2009 2010 2011

Răşinoase 0,3 0,9 0,3 0,1 0,4
Fag 18,8 18,2 14,1 13,5 22,4
Stejar 16,1 12,5 18,4 21,5 20,9
Diverse specii tari 59,8 70,3 72 70,4 71.2
Diverse specii moi 69,4 62,9 49,4 43,4 48,2
Volum total de masă lemnoasă 164,4 164,8 154,2 148,9 163,1
recoltat
Tabel nr. 4.14. Volumul de masă lemnoasă recoltat pe forme de proprietate în perioada
2007 – 2011
Formă de proprietate a pădurii Volum de masă lemnoasă recoltat
(mii metri cubi – volum brut)
2007 2008 2009 2010 2011
Proprietate publică de stat 154,1 154.4 143.7 133.7 141.3
Proprietate publică a unităţilor 0,4 0,1 0,5 - -
administrativ-teritoriale
Judeţ Vaslui
Proprietate privată 9,0 9,5 9,3 13 16,9

Vegetaţie forestieră situată pe 0,9 0,8 0,7 2,2 4,9
terenuri în afara fondului forestier
Volum total de masă lemnoasă recoltat 164,4 164,8 154,2 148,9 163,1
Figura nr. 4.8. Exploatare forestieră în Pădurea Dumeşti

82
Tabel nr. 4.15. Suprafaţa totală parcursă cu tăieri la nivel de judeţ în perioada 2007 – 2011
Tip de tăiere Suprafaţa
(ha)
2007 2008 2009 2010 2011
Tăieri succesive - - - - -
Judeţ Vaslui
Tăieri grădinărit - - - - -
Tăieri progresive 608 546 555 434 684
Tăieri rase 60 30 32 31 27
Tăieri de regenerare în crâng 249 258 301 297 308
Tăieri de substituire / refacere a 9 23 17 12 8
arboretelui slab
productiv/degradat
Tăieri de conservare 36 73 75 75 156
Suprafaţa totală parcursă cu tăieri 962 930 980 849 1183
4.2.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

Zonele cu deficit de vegetaţie forestieră sunt situate în partea de est şi sud-est al
judeţului. Cauză acestui deficit fiind defrişările masive până în 1989 şi redarea terenurilor
circuitului agricol.
Tabel nr. 4.16. Disponibilităţi de împădurire la nivel de judeţ
Nr.crt. Localitate Suprafaţă(ha)
1 Stănileşti 114
2 Vetrişoaia 116
3 Fălciu 46
4 Dodeşti 89
5 Vinderei 89
6 Griviţa 82
7 Berezeni 287
8 Murgeni 842
9 Şuletea 251
TOTAL 1916
4.2.8. Suprafeţe de păduri regenerate în 2011

Extinderea suprafeţei pădurilor se face prin regenerarea tuturor suprafeţelor de
pădure de pe care s-a recoltat masă lemnoasă, împădurirea terenurilor fără vegetaţie
forestieră şi reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de fenomene de degradare.
Tabel nr. 4.17. Suprafeţe de păduri regenerate în 2011 la nivel de judeţ

Tip de regenerare Suprafaţa (ha)
Regenerare naturală:
Vaslui
Judeţ
- în fondul forestier 381

- în alte terenuri în afara fondului forestier -
Împăduriri (plantări):
- în fondul forestier 98
- în alte terenuri în afara fondului forestier -
TOTAL 479
83
Tabel nr. 4.18. Totalul suprafeţelor împădurite pe categorii de terenuri la nivel de judeţ
Tip de teren Suprafaţa (ha)
în fondul forestier:
- pe suprafeţe parcurse cu tăieri de regenerare 36
Judeţ Vaslui
- substituiri şi refaceri de arborete slab productive 8

- poieni şi goluri neregenerate 54
- terenuri degradate din fondul forestier -
- perdele forestiere de protecţie -
în alte terenuri în afara fondului forestier: -
- împăduriri antierozionala -
- perdele forestiere de protecţie -
TOTAL 98
Tabel nr. 4.19. Suprafeţe de împăduriri pa specii în anul 2011 la nivel de judeţ
Judeţ Vaslui Specii Suprafaţa (ha)
foioase 98
răşinoase -
TOTAL 98
4.2.9. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor, sensibilizarea publicului

În contextul social actual padurea are nevoie de o abordare deschisa catre
societatea civila, in care popularizarea problemelor de gestiune a padurilor de stat si
particulare sa fie transparente si aduse la cunostinta opiniei publice.
4.2.10. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului

În principal prin măsurile silvotehnice specifice îngrijirii şi conducerii arboretelor se
urmăreşte: continuitatea procesului de producţie silvică, dar si obiective legate de protectia
mediului si conservarea biodiversitatii.
4.3. Tendinţe
În judeţul Vaslui se poate observa o distribuţie inegală a claselor de folosinţă a
terenurilor. Predominante sunt terenurile agricole, în timp ce viile şi livezile rămân pe
suprafeţe mici şi cu un grad ridicat de îmbătrânire.
În silvicultura tendinţele actuale sunt de gospodarire durabila a pădurilor în vederea
asigurării de produse şi servicii în mod continuu, fără inducerea unor efecte nedorite
asupra mediului fizic şi a celui social. În sensul gospodăririi durabile a pădurii, a fost
indrodusă certificarea manegementului forestier conform cu standardele FSC (Forest
Stewardship Council).
Certificarea managementului forestier se bazează pe conceptele şi principiile
dezvoltării durabile, care fac referire la: calitatea vieţii, echitatea între prezent şi viitor,
relaţia managementului forestier cu protecţia mediului şi dezvoltarea socio - economică,
precauţie în luarea şi aplicarea deciziei de management.
.
84
CAPITOLUL 5. PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA
5.1. Biodiversitatea judeţului Vaslui
5.1.1. Stare
Biodiversitatea judeţului Vaslui este caracterizată de existenţa a două
bioregiuni: stepică şi continentală, realizându-se astfel o îmbinare armonioasă a păşunilor
naturale cu pădurile specifice elementului central-european, prezentând influenţe floristice
ale stepei şi silvostepei.
Pe dealuri impropii pentru agricultură şi pe terenurile unde pădurea a fost tăiată,
întâlnim adesea elemente specifice habitatului de stepe ponto- sarmastice. În acest
habitat, conform Directivei 92/43/EEC, privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi
faunei sălbatice, sunt supuse sub regim de protectie conform anexei II următoarele specii:
popândăul (Spermophilus citellus), tartanul (Crambe tataria), iarba şarpelui ( Echium
russicum), stânjenel (Iris aphylla ssp. Hungarica).
Habitatul 40CO* - tufişuri de foioase ponto-sarmastice este elementul de tranzit
din zona pajiştilor către zona pădurilor.
În zonele forestiere din judeţul Vaslui putem întâlni habitate de pădure, ca:
vegetaţie forestieră ponto-sarmastică cu stejar pufos, păduri dacice de stejar şi
carpen, vegetaţie de silvostepă eurosiberiană şi păduri de fag de tip Asperulo –
Fagetum.
6%
15%
79%
Habitate de ape dulci Habitate de pajişti şi tufărişuri Habitate de pădure
Figura 5.1 Repartiţia tipurilor de habitate la nivelul judeţului Vaslui
Habitatele de ape dulci sunt întâlnite în zona luncii râului Prut, râu ce formează
graniţa de est a judeţului, pe o distanţă de cca. 150 km.
În Lunca Prutului se întâlnesc bălţi, mlaştini şi lacuri în care vieţuieşte o lume
acvatică foarte bogată, compusă din specii de peşti, mamifere şi păsări supuse protecţiei
conform Directivei Consiliului 92/43/CEE.
85
Figura 5.2. Zona Prut – Cârja – un minunat şi miraculos paradis al naturii
Flora sălbatică a judeţului Vaslui este caracterizată de 5 specii protejate la nivel

european prin Directiva Consiliului 92/43/CEE, 14 specii sunt endemite şi a căror
conservare necesită un regim strict de protecţie: zăvascuţă (Astragalus manos
pessulanus), laleaua galbenă ( Tulipa bierberstiana), salba moale pitică ( Evonymus nana),
iarbă mare (Inula oculus christi), sadină (Chysopogon gryllus), sipică (Cephalaria
uralensis), cârcel (Ephedra distachya), gârniţă (Quercus frainetto), stânjenel (Iris
brandzae), barba boierului (Ajuga laxmanni), tufa lemnoasă (Caragana frutex), laleaua
piestriţă (Fritillaria meleagris), ruscuţă (Adonis hibrida) şi sânzâiene (Asperula moldavica).
Deasemenea, în judeţul Vaslui întâlnim 71 specii de animale protejate la nivel
european, din care: 5 specii de mamifere, 52 specii de păsări,10 specii de peşti şi1 specie
de nevertebrate. Cele mai multe specii de animale protejate prin Directivele Consiliului
92/43/CEE şi 2009/147/EC se găsesc în lunca râului Prut. Dintre acestea, amintim
popândăul (Spermophilus citellus), vidra (Lutra lutra), în apele râurilor mai mici se întâlnesc
peşti de talie mică: petroc (Gobio kessleri), boarca (Rhodeus sericeus amanes), pietrar
(Zingel zingel), fusar (Zingel streber), sabiţa (Pelecus cultranus), avat (Aspius aspius),
vârlar (Misgurnus fossilis), zvârluga (Cobitis taenia) şi ţipar (Misgurnus fossilis), dar şi un
număr de 26 specii de păsări conform anexei I al Directivei Consiliului 2009/147/EC.
5.1.2. Impact
Principalul impact asupra biodiversităţii se datorează dezvoltării zonelor

rezidenţiale ale localităţilor şi intensificării agriculturii; ceea ce determină o modificare a
arealului de răspândire a diferitelor specii de plante şi animale, întâlnite în judeţul Vaslui.
86
Tabel 5.1. Impactul asupra ariilor naturale protejate din judeţul Vaslui
Nr. ANP de interes comunitar sau Habitate Specii Observaţii

Crt. naţional Stare de Impact Stare de Impact
conservare conservare
1. Movila lui Burcel 2.775 nefavorabilă semnificativ nefavorabilă semnificativ construcţia Schitului Sf.
Movila lui Burcel ROSCI0117 Constantin şi Elena
respândirea excesivă a
speciei de salcâm
2. Tanacu Coasta Rupturile 2.776 favorabil nesemnificativ favorabil nesemnificativ -
Coasta Rupturile Tanacu
ROSCI0041
3. Fâneaţa de la Glodeni 2.780 favorabil nesemnificativ favorabil nesemnificativ -
Fânăţurile de la Glodeni ROSCI0080
4. Pădurea Bădeana 2.777 favorabil nesemnificativ favorabil nesemnificativ -
Pădurea Bădeana ROSCI0133
5. Pădurea Seaca-Movileni IV.73 favorabil nesemnificativ favorabil nesemnificativ -
Pădurea Seaca-Movileni
ROSCI0169
6. Pădurea Hârboanca 2.778 favorabil nesemnificativ favorabil nesemnificativ -
Pădurea Bălteni - Hârboanca
ROSCI0158
7. Pădurea Bălteni 2.779 favorabil nesemnificativ favorabil nesemnificativ -
Pădurea Bălteni - Hârboanca
ROSCI0158
8. Râul Prut ROSCI0213 favorabil nesemnificativ favorabil nesemnificativ -
9. Lunca Joasă a Prutului ROSCI0105 favorabil nesemnificativ favorabil nesemnificativ -
10. Pădurea Bârnova – Repedea favorabil nesemnificativ favorabil nesemnificativ -
ROSCI0135
11. Pădurea Tălăşmani ROSCI0175 favorabil nesemnificativ favorabil nesemnificativ -
12. Colinele Elanului ROSCI0286 favorabil nesemnificativ favorabil nesemnificativ
13. Lacurile din jurul Măscurei favorabil nesemnificativ favorabil nesemnificativ
ROSCI0309
87
14. Oşeşti – Bârzeşti ROSCI0330 favorabil nesemnificativ favorabil nesemnificativ
15. Pădurea Dobrina – Huşi ROSCI0335 favorabil nesemnificativ favorabil nesemnificativ
16. Râul Bârlad între Zorleni şi Gura favorabil nesemnificativ favorabil nesemnificativ
Gârbovăţului
17. Pădurea Bârnova ROSPA0092 favorabil nesemnificativ favorabil nesemnificativ -
18. Pădurea Micleşti ROSPA0096 favorabil nesemnificativ favorabil nesemnificativ -
19. Horga Zorleni ROSPA0119 favorabil nesemnificativ favorabil nesemnificativ -
20. Maţa – Cârja – Rădeanu
ROSPA0130
21. Locul fosilifer Măluşteni 2.773 favorabil nesemnificativ favorabil nesemnificativ -
22. Locul fosilifer Nisipăria Hulubăţ favorabil nesemnificativ favorabil nesemnificativ -
2.774
88
5.2. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii
5.2.1. Creşterea acoperirii terenurilor
Deşi condiţiile de relief ale judeţului Vaslui nu sunt peste tot favorabile agriculturii,
extinderea terenurilor agricole a micşorat suprafaţa acoperită cu păduri şi fâneţe naturale.
Figura 5.3. Culturi de floarea soarelui – comuna Măluşteni
5.2.2. Creşterea populaţiei
Multe localităţi şi-au extins intravilanul, datorită construcţiei de noi zone rezidenţiale,
în special de-a lungul drumurilor naţionale şi judeţene.
Figura 5.4. Extinderea zonei intravilane a oraşului Vaslui
5.2.3. Schimbarea peisajelor şi ecosistemelor
Orice plan sau proiect care ar putea avea un impact negativ asupra ecosistemelor
naturale din reţeua ecologică europeană, sunt supuse procedurii de evaluare adecvată,
89
conform Ordinului nr. 19/2010. În anul 2011 nu au fost înregistrate proiecte majore cu
impact negativ, la nivelul ecosistemelor naturale din judeţul Vaslui.
5.3. Arii naturale protejate
5.3.1. Ariilor naturale protejate de interes naţional
În judeţul Vaslui sunt ocrotite prin lege, un număr de nouă rezervaţii naturale cu
o suprafaţă de 302,80 ha, astăzi suprafaţa acestora rămânând de doar 191,28 ha.
Tabelul 5.2. Ariilor naturale protejate de interes naţional în judeţul Vaslui
Ponderea Statut legal

Nr. Denumire Categ. Suprafaţă ANP din Interes naţ. Interes judeţean (HCJ/HCL)
crt. ANP suprafaţa (Lg.5/2000
României H.G.
(%) 2151/2004
1 Rezervaţia 2773 4,0 1,68* 10-5 Legea nr. Decizia nr.220/1973 a

paleontologi 5/2000 Comitetului executiv al
că Măluşteni Consiliului Popular Judeţean
Vaslui; Decizia nr.129/
14.09.1994 a Consiliului
Judeţean Vaslui
2 Punct 2774 0,98 1,68* 10-5 Decizia nr.220/1973 a

fosilifer Comitetului executiv al
Nisipăria Consiliului Popular Judeţean
Legea nr.
Hulubăţ Vaslui; Decizia nr.
5/2000
129/14.09.1994 a Consiliului
Judeţean Vaslui;
3 Rezervaţia 2775 12,0 1,68* 10-5 Decizia nr.220/1973 a

botanică Comitetului executiv al
Movila lui Consiliului Popular Judeţean
Legea nr.
Burcel Vaslui; Decizia nr.
5/2000
Judeţean Vaslui;

Coasta Legea nr. Consiliului Popular Judeţean
Rupturile 5/2000 Vaslui; Decizia nr.
Tanacu 129/14.09.1994 a Consiliului
Judeţean Vaslui;
90
forestieră Comitetului executiv al
Bădeana Consiliului Popular Judeţean
Legea nr.
Vaslui; Decizia nr.
5/2000
Judeţean Vaslui;
6 Rezervaţia 2778 40,8 17,11* 10-5 Decizia nr.220/ 1973 a

Hârboanca Consiliului Popular Judeţean
Legea nr.
Vaslui; Decizia nr. 129/
5/2000
14.09.1994 a Consiliului
Judeţean Vaslui;

Bălteni Consiliului Popular Judeţean
Legea nr.
Vaslui; Decizia
5/2000
nr.129/14.09.1994 a
Consiliului Judeţean Vaslui;

Fânatul de la Consiliului Popular Judeţean
Legea nr.
Glodeni Vaslui; Decizia nr.
5/2000
Judeţean Vaslui;
9 Rezervaţia IV 73 44,1 Decizia nr.220/1973 a

Seaca - Consiliului Popular Judeţean
H.G. nr.
Movileni 18,50* 10-5 Vaslui; Decizia nr.
2151/2004
Judeţean Vaslui;
91
Figura 5.5. Arii naturale protejate la nivelul judeţului Vaslui
92
Rezervaţia forestieră şi botanică Bădeana
Se află poziţionată la nord de localitatea Bădeana şi cca. 850m dreapta de artera

de circulaţie rutieră DN 24A dinspre Bârlad spre Tecuci, pe un versant cu expoziţie estică.
Suprafaţa actuală a rezervaţiei este de 58,6 ha.
Climatul este temperat continental, de nuanţă excesivă, încadrându-se în provincia
climatică Dfbx cu veri călduroase şi secetoase cu indici De Martone între 23-30 şi ierni
umede şi foarte reci. Solul este cernoziom cambic cu grade diferite de eroziune şi lenticular
se găseşte sol argiloiluvial şi cenuşiu de pădure. Aceste condiţii climatice şi pedogenetice
favorizează evident structura xerică a acestei păduri. În structura arboretului predomină
stejarul pufos (Quercus pubescens), diverşi goruni (Quercus petraea, Q.virgiliana,
Q.dalechampii ), stejarul brumăriu (Q. pedunculiflora), garniţa (Quercus frainetto),
arţarul tătărăsc (Acer tataricum), mojdreanul (Fraxinus ornus) s.a. Dintre elementele
continentale amintim doar speciile: ruscuţa de primavară (Adonis vernalis), migdal pitic
(Amygdalus nana), clopoţei (Campanula sibirica), sipica (Cephalaria uralensis).
Nota pregnantă asupra structurii florei este dată de grupul elementelor sudice, de
diferite nuanţe:
- pontice – pesmă (Centaurea orientalis), stânjenel de stepă (Iris pumila), ghiocei
(Galantus graecus) etc.;
- pontico - submediteraniene - miruţa (Anchusa ochroleuca), mărgeluşe
(Lithospermum purpureocaeruleum), şofrănel (Crocus variegatus), stânjenel (Iris
graminea), trandafir pitic (Rosa gallica) s.a.;
- submediteraneene - mojdrean (Fraxinus ornus), scorus (Sorbus domestica),
dirmoz (Viburnum lantana), ş a.;
- balcanice – stânjenel (Iris pseudocyperus), garniţa (Quercus frainetto).
Această rezervaţie reprezintă extrema nordică a arealului fitogeografic al garniţei
(Quercus frainetto) cu rol ştiinţific important.
Figura 5.6. Rezervaţia Bădeana
Figura 5.7. Rezervaţia Bădeana

93
Rezervaţia forestieră şi botanică Bălteni
La aproximativ 10 km N -NV de municipiul Vaslui şi circa 1,5 km SE de gara CFR

Bălteni se află pădurea Bălteni. Custodele ariei naturale protejate este Direcţia Silvică
Vaslui - Ocol silvic Brodoc.
Figura 5.8. Rezervaţia Bălteni

Terenul pe care se află pădurea prezintă numeroase microdepresiuni şi este
temporar inundat. Pădurea Bălteni numită şi “Dumbrava Bălteni” avea o suprafaţă de circa
300 ha în anul 1892, dar prin defrişare şi substituire cu alte specii arboricole, astăzi are
18,8 ha.În pădurea Bălteni a fost identificată salba moale pitică (Euonymus nanus), un
element relictar aflat doar în câteva staţiuni în ţara noastră. Dintre speciile rare merită să
citam: laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris), ghiocei bogaţi (Leucojum aestivum),
laleaua galbenă (Tulipa biebersteiniana), stânjenel de baltă (Iris graminea) etc.
Un important rol stiinţific îl prezintă şi vegetaţia acestei rezervaţii, reprezentată
printr-un amestec al stejăretelor de luncă cu frasin - ulmete. Etajul arborilor este alcătuit din
stejar (Quercus robur), frasin (Fraxinus angustifolia, F. excelsior), tei argintiu (Tillia
tomentosa), carpen (Carpinus betulus), arţar (Acer campestre) plop tremurător (Populus
tremula). Stratul arbustiv, bine reprezentat este alcătuit din arţar tătăresc (Acer tataricum),
dirmoz (Viburnum lantana), corn (Cornus mas), alun (Corylus avelana), păducel
(Crataegus monogyna). În locurile depresionare apar grupări ierboase higrofile sau higro-
hidatofile edificate de specii de rogoz, stuf, papură şi stânjenel de baltă (Iris
pseudacorus).
94
Rezervaţia forestieră şi botanică Hârboanca
Pădurea Hârboanca este localizată pe versantul drept al văii Bârladului, în

apropierea satului Brăhăşoaia. Custodele rezervaţiei este Direcţia Silvică Vaslui - Ocol
silvic Brodoc.
Suprafaţa de 40,8 ha a acestei oaze de pădure este situată pe versantul cu relief
accidentat al carui altitudine variază între 185 şi 240 metri. Climatul este specific stepei, cu
întrepătrunderi ale nuanţei de silvostepă. Predomină solurile cernoziomice levigate şi cele
cenuşii de pădure.
Pe lângă fondul de bază al elementelor euroasiatice şi europene, se remarcă o
abundentă şi largă participare a elementelor continentale, pontice, pontice -
submediteraniene şi endemice.
- continentale - migdal pitic (Amygdalus nana), măciuca ciobanului (Echinops
sphaerocephalus), toporaşi (Viola jordanii var.iassiensis). s.a.,
Figura 5.9. Toporaşi - Viola jordani
- pontice - garofiţa (Dianthus membranaceus), stânjenel (Iris hungarica), stejar

brumariu (Quercus pedunculiflora);
- submediteraniene: sadină (Chrysopogon gryllus), stejar pufos (Quercus
pubescens), scorus (Sorbus domestica) , cruşin (Rhamnus tinctoria), toporaşi
(Viola alba),s.a.;
- pontico - submediteraneene: stânjenel (Iris graminea), rogoz (Carex michelii),
sofrănel (Crocus variegatus), trandafir pitic (Rosa gallica), gura lupului
(Scutellaria altisima) etc.
Specia de stânjenel (Iris brandzae) este endemică. În liziera pădurii se întâlnesc
tufişuri de migdal pitic, vişin pitic şi porumbar, iar în poieni apare o vegetaţie ierboasă
xerofilă dominată de sadină (Chrysopogon gryllus) şi păiuş (Festuca valesiaca).
Figura 5.10. Rezervaţia Hârboanca
95
Rezervaţia forestieră şi botanică Seaca-Movileni.
Este un rest din pădurile xeroterme ale silvostepei ce se întindea odinioară în

Colinele Tudovei şi care s-a menţinut în zona Seaca – Movileni -Coroieşti. Astăzi acest
fragment în suprafaţă de 44,1 ha este situată pe un teren vălurat, cu o altitudine în jur de
200 metri pozitionat la N-NE de comuna Coroieşti. Custodele rezervaţiei este Direcţia
Silvica Vaslui -Ocol silvic Bârlad.
Climatul este specific stepei, iar solul este tip cernoziom cambic cu grade diferite de
eroziune de suprafaţă.
Arboretele au o consistenţă redusă şi sunt formate din stejar pufos (Quercus
oubescens), garniţă (Q.frainetto) , stejar brumăriu (Q. pedunculiflora). La aceste specii se
mai adaugă gorunii (Quercus virgiliana, Q.petrea, Q. dalechampii), arţarul tătărăsc (Acer
tataricum) şi mojdreanul (Fraxinus ornus). Pantele cu înclinare de până la 20º şi
expoziţiile variabile (vestice , sud-estice şi estice ), poienile au permis infiltrarea şi
menţinerea a numeroase elemente de nuanţă sudică şi continentală, multe din acestea
fiind rare. Din aceste categorii importante de specii cităm: clopoţei (Campanula
macrostacha), flocose (Lychnis coronaria), ghiocei (Galanthus graecus), guşa
porumbelului (Silene otites), tătăneasă de pădure (Symphytum ottomanum) etc.
Pe lângă flora bogată şi variată, o semnificaţie fitogeografică aparte îl prezintă
existenţa garniţei, specie aflată la limita nordică a arealului.
Rezervaţia botanică “Movila lui Burcel”
Se află poziţionată la 4 km de comuna Micleşti, în partea de NV şi la 200 m stânga

de şoseaua DN 24 A Vaslui - Iaşi. Cunoscutul monument istoric “Movila lui Burcel“ este şi
locul care prezintă o deosebită însemnătate naturalistică, motiv pentru care pe o suprafaţă
de 12 ha, s-a instituit un regim de ocrotire prin Decizia nr. 220/1973 a Consiliului popular al
judeţului Vaslui.
Figura 5.11. Brânduşă - Crocus reticulatus Steven; Zavacustă – Astragalus dasyanthus
Dealul Movila lui Burcel are o altitudine de 391 m, iar terenul din incinta rezervaţiei
este stabilizat parţial prin vegetaţia ierboasă şi care reprezintă un autentic vestigiu al
vegetaţiei primare. La fragmentarea reliefului prin alunecări şi eroziune a contribuit şi omul
prin extragerea unor cantităţi apreciabile de nisip şi piatră, iar prin păşunatul intens s-a
distrus covorul ierbos.
96
Figura 5.12. Dediţei – Pulsatilla montana; Ruscuţa - Adonis hibrida
Dintre plantele rare în flora Moldovei şi cu rol fitogeografic însemnat, se pot

menţiona: ruscuţa (Adonis hybrida), ai galben (Allium flavum), ai sălbatic (A.moschatum),
sipica (Cephalaria uralensis), vinetele (Centaurea marschalliana), stânjenel de stepă
(Iris pummila), dediţei (Pulsatila montana), tirtan (Goniolimon besserianum), zavacusta
(Astragalus dasyanthus), buruiana talanului (Adonis volgensis), etc.
Rezervaţia botanică “Coasta Rupturile “ Tanacu.
În partea de SE a comunei Tanacu la circa 2 km. de sat se întinde un versant cu

expoziţie vestică afectat puternic de eroziune şi alunecări, unde este identificată o
suprafaţă de 6,0 ha numită “Coasta Rupturile”.
Substratul geologic de vârstă sarmatină este alcătuit dintr-un complex de marne şi
nisipuri fine, argiloase cu numeroase crotovine la suprafaţă şi cochilii de lamelibranchiate.
Aceasta suprafaţă are o structură corelată cu regimul precipitaţiilor pe fondul distructiv al
vegetaţiei în urma păşunatului, a favorizat alunecări de mari proporţii încât terenul este
scos din folosinţă.
Figura 5.13. Rezervaţia “Coasta Rupturile” Tanacu
Pe acest versant abrupt cu înclinare, ce trece de 35 % se află o vegetaţie cu

numeroase discontinuităţi edificată de bărbişoară (Botriochloa ischaemum). În aceste
condiţii s-a păstrat o populaţie viguroasă de tufă lemnoasă (Caragana frutex), element
continental irano-turanian, cu excepţional rol fitogeografic. Alte rarităţi floristice: cârcel
(Ephedra distachya), ruscuţă (Adonis hybrida), ai de stepă (Allium moschatum, A.
tauricum), luşcă ambiguă (Bellevalia sarmatica) -liliaceu cunoscut în flora ţării noastre
numai în câteva staţiuni de pe teritoriul judeţului Vaslui, sparceta (Onobrychis arenaria),
zambila (Hyacinthella leucophaea), pălămida (Cirsium serrulatum), ş.a.
97
Figura 5.14. Zambila pitica – Hyacynthella leucophaea
Rezervaţia botanică “Fâneaţa de la Glodeni”
Pe versantul estic al dealului Glodeni, în apropierea localităţii Glodeni -Negreşti la

cca. 2,5 km sud de oraşul Negreşti se află o enclavă cu floră şi vegetaţie aproape primară
“Fâneaţa de la Glodeni”, în suprafaţă de 6,0 ha. Relieful este accidentat, cu monticoli şi
microdepresiuni rezultate în urma unor procese de alunecare a stratelor. Solul este de tipul
cernoziomului cambic cu grade diferite de levigare, iar lenticular se întâlneşte solul
podzolic.
Altitudinea fâneţei este de 260 metri, cu expoziţie estică şi o înclinare a versantului
de 10-15%.
Marea diversitate pedo - climatică a favorizat instalarea şi păstrarea unui
fitogenofond bogat şi variat, specii rare pentru flora ţării noastre şi chiar necunoscute în
altă parte a lumii: sânziană (Asperula moldavica), barba boierului (Ajuga laxmanni) , scai
(Carduus hanulosus) , târtanul sau curechi de stepă (Crambe tatarica) , iarba mare
(Inula oculus – christi) , stânjenel (Iris graminea), nagara (Stipetum cappilatae), pir de
stepă (Agropyretum pectiniforme) etc.
Conservarea acestui fânat implică restricţii, ca : evitarea păşunatului şi aplicarea
cositului după fructificarea plantelor.
Figura 5.15. Rezervaţia “Fâneaţa de la Glodeni”
Locul fosilifer “Nisipăria Hulubăţ”.
În partea de nord a municipiului Vaslui, în apropierea S.C. Vastex S.A. şi a

Spitalului judetean, pe terasa inferioară din versantul drept al râului Vasluieţ, se află locul
fosilifer “Nisiparia Hulubăţ“.
98
Din perimetrul de 2,5 ha rezervat au mai rămas pentru studii şi cercetări numai
suprafaţa de 0.98 ha, datorită construcţiei unor case particulare după 1990. Prin
exploatarea nisipului, în anul 1910 , au fost observate numeroase resturi fosile de către
I.Minulescu, profesor la gimnaziul din Vaslui. Pe baza fosilelor de mamifere găsite aici s-a
stabilit că depozitele din aceasta terasă au fost acumulate în timpul pleistocenului superior
(denumită şi Wurm ). Dintre mamiferele cele mai caracteristice identificate se pot enumera:
Elephas primigenius, Rhinoceros trichorhimus, Bos primigerius, Bison priscus, etc. Pe
lângă fauna fosilă de mamifere, se întâlneşte şi o bogată faună de nevertebrate
pleistocene.
Figura 5.16. Rezervaţia “Nisipăria Hulubăţ”
Locul fosilifer Măluşteni.
Punctul fosilifer Măluşteni este localizat la NV localităţii Măluşteni, în versanţii săpaţi

de pârâul Valea Românească , acolo unde aceasta intersectează Dealul Lacului.
Stratele de nisipuri şi pietrişuri cu plăci de gresii şi lentile conglomeratice de la
Măluşteni sunt foarte bogate în resturi fosile, tipice pentru pleistocenul superior. Din
depozitele descoperite au fost descrise peste 30 specii aparţinând mamiferelor, ca de
exemplu: maimuţe, antilope, cămile, cerbi, ţapiri, proboscidieni, căprioare, castori, broaşte
de talie mare, păsări, şerpi, rechini, s.a. Dintre speciile scoase la iveală, enumeram:
Promophitis malustenensis, Vulpes donnezani, Phoca sp., Talpa europeae, Castor
praefiber, Alilepus sp., Camelus bessarabiensis, Capreolus australis, Tapirus arvernensis,
Macaca florentina, Testudo grandis, Clemmnys malustensis, Lacerta sp., Lamma sp., etc.
Multe din speciile descrise din punctul fosilifer Măluşteni au fost semnalate pentru prima
oară în paleontologie.
Râpa în care se află acest valoros şi bogat depozit este parţial împădurită, iar din
aceasta o suprafaţă de 4,0 ha a fost declarată rezervaţie naturală.
Figura 5.17. Rezervaţia Măluşteni – privire în detaliu
99
Figura 5.18. Rezervaţia Măluşteni – privire de detaliu
5.3.2. Arii naturale protejate de interes internaţional

Nu este cazul
5.3.3. Arii naturale protejate de interes comunitar
Arii de protecţie specială avifaunistică
La nivelul judeţului Vaslui, sub regimul de protecţie avifaunistică se află o suprafaţă

de 27288,19 ha, care include un număr de 4 situri Natura 2000.
Obiectivul protecţiei şi conservării îl constituie 52 specii de păsări conform Directivei
Păsări 2009/147/EC anexa I, la care se adaugă alte 31 specii de păsări, care au statutul de
specii vulnerabile, ce necesită măsuri de conservare.
Figura 5.19. Mărăcinar negru – Saxicola torquata
Tabelul 5.3. Arii de protecţie specială avifaunistică – declarate prin HG. nr. 971 din 5
octombrie 2011, pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007
100
privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei
ecologice europene Natura 2000 în România
Suprafaţa (ha) Suprafaţa Suprafaţa

Nr. Pe terit. suprapusă ocupată din
crt. Denumire Localizare Totală judetului pe supraf. supraf.
ANP (%) Judeţului (%)
1 ROSPA0092 Vaslui şi Iaşi 12887 124,22 0% 0,023%
Pădurea Bârnova
2 ROSPA0096 Vaslui şi Iaşi 8631 3193,47 0% 0,6%
Pădurea Micleşti
3 ROSPA0119 Vaslui 20188 20188 0% 3,8%
Horga - Zorleni
4 ROSPA0130 Maţa Vaslui şi 5735 3782,5 0% 0,71%

– Cârja -Rădeanu Galaţi
Arii naturale protejate de interes comunitar
Râul Prut este cea mai mare arie naturală protejată de interes comunitar din judeţul
Vaslui. Această arie se găseşte de-a lungul râului Prut în judeţele Vaslui şi Iaşi, cu o
suprafaţă totală de 12506 ha, situată între malul drept a râului Prut şi digul de apărare
împotriva inundaţiilor, bălţile din sudul localităţii Fălciu, precum şi complexul piscicol Cârja
până la graniţa cu judeţul Galaţi.
Biodiversitatea floristică a luncii râului Prut este întregită şi de vegetaţia de
mlaştină, iar în acest sens putem întâlni specii, cum ar fi: dintele lupului (Bidens tripartita),
spanac alb (Chenopodium polyspermum), galbenă (Rorippa austriaca), tătăneasă
(Symphytum officinale), etc. Dintre plantele mai scunde, amintim: coada vulpii
(Alopecurus aequalis), mentă sălbatică (Mentha arvensis), tămâioară (Chenopodium
botrys), bolgari (Ranunculus sceleratus), etc.
În bălţile aferente râului Prut cu ape puţin profunde (0,5-2m) şi cu conţinut redus de
substanţe nutritive se dezvoltă specii, ca: nufărul alb (Nymphaea alba), cornaci (Trapa
natans), plutică ( Nymphoides peltata) şi broscăriţă (Potamogeton natans).
Figura 5.20. Plutică – Nymphoides peltata – balta Cârja II
101
Pe lacoviştile slab salinizate, pot apărea coada vulpii arundinaceus (Alopecurus
ventricosus arundinaceus), dar şi vegetaţie care atinge înălţimea de 35 – 40 cm, dintre
care cele mai reprezentative sunt: firuţa (Poa pratensis), păiuş (Festuca pratensis),
golomăţ (Dactylis glomerata), iarba câmpului (Agrostis stolonifera), coada vulpii
(Alopecurus pratensis), pipirig (Juncus effusus) şi trifoi (Trifolium pratense).
Tabelul 5.4. Arii naturale protejate de interes comunitar - declarate prin Ordin nr.
2387/2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.964/2007 privind
instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România
Suprafaţa (ha) Suprafaţa Suprafaţa

Nr. Pe terit. suprapusă ocupată din
crt. Denumire Localizare Totală judetului pe supraf. supraf. Judeţului
ANP (%) (%)
JUDEŢUL Vaslui
1 ROSCI0041 Coasta Vaslui 328 328 1,83% 0,062%
Rupturile Tanacu
2 ROSCI0080 Vaslui 75 75 8% 0,014%
Fânăţurile de la
Glodeni
3 ROSCI0105 Lunca Vaslui şi 5852 134,74 0% 0,025%
Joasă a Prutului Galaţi
4 ROSCI0117 Movila lui Vaslui 13 13 92,3% 0,002%
Burcel
5 ROSCI0133 Pădurea Vaslui 61 61 96% 0,011%
Bădeana
6 ROSCI0135 Pădurea Vaslui şi 12887 122,16 0% 0,023%
Bârnova - Repedea Iaşi
7 ROSCI0158 Pădurea Vaslui 526 526 8,55% 0,099%
Bălteni - Hârboanca
8 ROSCI0169 Pădurea Vaslui 51 51 86,47% 0,01%
Seaca - Movileni
9 ROSCI0175 Pădurea Vaslui şi 53 0,5 90% 9,4*10-5
Talaşmani Galaţi
10 ROSCI0213 Râul Prut Vaslui şi 11861 7472,43 0% 1,405%
Iaşi
11 ROSCI0286 Colinele Vaslui 755 755 0% 0,14%
Elanului
12 ROSCI0309 Vaslui şi 1160 1020,8 0% 0,192%
Lacurile din jurul Bacău
Măscurei
13 ROSCI0330 Oşeşti - Vaslui 1449 1449 0% 0,272%
Bârzeşti
14 ROSCI0335 Pădurea Vaslui 8518 8518 0% 1,602%
Dobrina - Huşi
15 ROSCI0360 Râul Vaslui şi 2569 1926,75 0% 0,362%
Bârlad între Zorleni şi Galaţi
Gura Gârbovăţului
102
5.3.4. Managementul ariilor naturale protejate
Tabelul 5.5. Lista custozilor ariilor naturale protejate
Nr. Convenţie de custodie Custode/ Plan de manage

crt. Denumire ANP Nr. Zi Luna An administrator ment
JUDEŢUL VASLUI
1 Pădurea Bălteni 2.779 0102 04 03 2010 Direcţia Silvică elaborat
Vaslui
2 Pădurea Hârboanca 0103 04 03 2010 Direcţia Silvică elaborat
ROSCI0158 Vaslui
Pădurea Hârboanca 2.778
3 Pădurea Seaca-Movileni 0104 04 03 2010 Direcţia Silvică elaborat
ROSCI0169 Vaslui
Pădurea Seaca-Movileni
IV 73
4 Pădurea Bădeana 0105 04 03 2010 Direcţia Silvică elaborat
ROSCI0133 Vaslui
Pădurea Bădeana 2.777
5 Padurea Miclesti 109 05 03 2010 Directia Silvica elaborat
ROSPA0096 Iasi
6 Pădurea Talaşmani 297 08 12 2011 Asociaţia Human in curs de
ROSCI0175 Nature elaborare
7 Râul Prut ROSCI0213 16 08 12 2011 Asociaţia Prietenii in curs de
Pescari Iaşi elaborare
5.4. Mediul marin şi costier

Nu este cazul
5.5. Poluari accidentale asupra mediului marin şi costier

Nu este cazul
5.6. Tendinţe
În judeţul Vaslui, suprafaţa ocupată cu situri Natura 2000 a crescut la 54741,57 ha,
reprezentând 10,29 % din suprafaţa judeţului. Este necesar ca cele 19 situri Natura 2000
să fie preluate în custodie/administrare şi să se elaboreze planurile de management ale
acestora.
103
6. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR
6.1. Consumul şi mediul înconjurător
Activităţile economice presupun consumul de materii prime şi de energie din mediul

înconjurător şi evacuarea în mediu a reziduurilor, deşeurilor şi a diverselor emisii.
Deoarece atât consumul, cât şi evacuarea sunt fundamentale pentru existenţa şi
dezvoltarea omenirii, fiind în acelaşi timp şi factori care afectează mediul, rezultă că pentru
asigurarea unei dezvoltări durabile trebuie asigurată motivaţia populaţiei pentru a accepta să
protejeze mediul.
Populaţia este aceea care consumă materii prime şi energie provenite din mediu (local –
resurse minerale, vegetale, animale şi global – atmosfera, energia apelor, a vântului, a radiaţiei
solare) şi deverseazã în mediu deşeuri, reziduuri, emisii.
Trebuie să existe o preocupare permanentă pentru găsirea unui nou echilibru între
beneficiile pe termen scurt ale persoanelor individuale, întreprinderilor, companiilor şi
administraţiilor şi beneficiul pe termen lung al întregii societăţi.
Sectorul industrial, prin exploatarea resurselor naturale a consumului de energie, a
proceselor de producţie generatoare atât de bunuri, cât şi de deşeuri, este principala cauză
care a dus la deteriorarea mediului. De aceea se impune luarea unor măsuri prin care să
se asigure că impactul produsului asupra mediului (pe întreg ciclul de viaţă) este cât mai
mic, că se va apela la tehnologii avansate de reciclare a deşeurilor, de urmărire şi
măsurare a emisiilor de noxe în atmosferă şi în ape etc.
Un factor de poluare îl reprezintă şi comunităţile umane, care prin activitatea lor
zilnică degradează calitatea apei, a aerului şi al solului.
Deşeurile sunt o sursă de poluare, dar în acelaşi timp constituie şi o sursă
secundară de materii prime. Creşterea alarmantă a volumului de deşeuri şi accentuarea
caracteristicilor periculoase pe care acestea le manifestă faţă de om şi mediu trebuie
stopată prin prevenirea producerii lor şi prin stimularea reciclării lor la maximum.
Cetăţenii trebuie să-şi asume responsabilitatea privind protecţia mediului
înconjurător, să-şi schimbe comportamentul şi să participe activ la reciclarea materialelor
utilizabile. Ei reprezintă o voce la nivelul comunităţii, care ia decizii importante cu privire la
mediul şi sănătatea lor. Ei trebuie să aibă acces la informaţia de mediu, să cunoască
problemele cu care se confruntă. Astfel, educaţia de mediu, prezentarea de informaţii sub
forma unor scheme grafice, hărţi uşor de înţeles, pliante, fluturaşi, vor fi esenţiale în acest
proces şi are ca scop încurajarea adoptării "unei atitudini prietenoase faţă de mediu".
6.2. Resursele materiale şi deşeurile
Resursele materiale
Judeţul Vaslui dispune de cantităţi mici de resurse ale solului şi subsolului. Dintre
resursele solului se disting: pădurile de foioase (84.258 ha, la sfârşitul anului 1996),
pajiştile naturale şi solurile fertile.
Dintre resursele subsolului se remarcă rocile de construcţie. Calcarele oolitice sunt
prezente în nordul judeţului (ex. Ghermăneşti, la nord de Huşi). Gresiile (nisipuri
pietrificate) şi gresiile calcaroase (gresii care conţin cantităţi mari de calcar) se exploatează
în apropierea localităţilor Lăleşti (com. Puieşti), Bogdăneşti ş.a. Argilele şi luturile loessoide
sunt localizate în Dealul Chiţoc-Vaslui, Bârlad, Huşi, Zorleni şi sunt folosite ca materiale de
construcţie. Din albiile râurilor se extrag cantităţi mici de nisip (la Bârlad se exploatează
nisip metalurgic) şi balast.
104
În categoria resurselor subsolului adăugăm apele minerale, în special sulfuroase,
folosite terapeutic pe plan local: Drânceni, Pungeşti, Murgeni, Gura Văii, Dăneşti.
Deşeurile
Explozia cantităţii de deşeuri a impus găsirea de soluţii pentru reintroducerea lor în
circuitul productiv. În acest sens pentru reziduuri de natură industrială sau pentru
produsele de natură industrială ajunse într-un stadiu de nefolosinţă a fost mai usor să se
găsească soluţii tehnologice de reciclare precum: reciclarea hârtiei, a sticlei, fierului vechi,
bateriilor, etc.
Valorificarea maximă a deşeurilor se produce atunci când fiecare component dintr-un
anumit deşeu industrial se recilclează în circuitul pentru care a fost realizat. Astfel este mult
mai economic de reintrodus deşeurile de bumbac, cartoanele în circuitul fabricilor de hârtie,
decat sa fie arse. Folosirea reziduurilor menajere ca sursă de energie calorică poate fi o
soluţie pentru reciclarea acestora, dar aspectul economic arată că, consumul de energie în
acest caz este destul de ridicat. Din acest motiv, pentru reciclarea deşeurilor organice mai
economică şi mai productivă este folosirea lor în agricultură ca sursă de elemente nutritive,
solul reprezentând un mediu care are însuşirea de a degrada majoritatea substantelor
organice, mai puţin cele anorganice.
Folosirea solului ca epurator natural trebuie controlată pentru a nu introduce în sol
substanţe care să declanşeze efecte degradatorii asupra solului însuşi. Soluţia aceasta
este cu atât mai bine venită cu cât în ultimele decenii intensificarea chimizării agriculturii,
folosirea îngrăşămintelor minerale, a condus la degradarea materiei organice naturale a
solului (humusul).
Criza materiei organice din sol se explică prin diminuările de recoltă şi prin creşterea
adâncimii de prelucrare a solului. Solul este un mediu favorabil reciclării majorităţii
deşeurilor organice produse în special de zona casnică şi parţial de industrii (nămolul de la
staţiile de epurare).
6.3. Gestionarea deşeurilor
Producerea de deşeuri este rezultatul activităţilor economice şi gospodăreşti.

Cantitatea şi calitatea deşeurilor urbane depinde de standardul de viată şi de modul de
consum al populaţiei, iar deşeurile industriale –atât cele periculoase, cât şi cele
nepericuloase- depind de tehnologiile folosite pentru prelucrarea materiilor prime în cadrul
proceselor de fabricaţie.
Deşeurile sunt substanţe rezultate în urma unor procese biologice sau tehnologice,
care nu mai pot fi folosite ca atare, pe care deţinătorul le înlătură, are intenţia sau obligaţia
de a le înlătura, dintre care unele sunt refolosibile.
Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport şi eliminare a
deşeurilor. Deşeurile reprezintă o problemă majoră în fiecare ţară europeană, iar cantităţile
de deşeuri sunt în general în creştere. Generarea deşeurilor implică o pierdere de
materiale şi energie şi impune costuri economice şi de mediu în creştere pentru societate
pentru colectarea, tratarea şi evacuarea lor.
Obiectivele prioritare ale gestionarii deşeurilor sunt: prevenirea sau reducerea
producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate al acestora şi reutilizarea şi
valorificarea deşeurilor prin reciclare ori recuperare sau orice alt proces prin care se
obţin materii prime secundare, ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.
105
Procesele şi metodele folosite pentru valorificarea sau eliminarea deşeurilor
trebuie să nu pună în pericol sănătatea populaţiei şi a mediului, respectând următoarelor
principii:
- să nu prezinte riscuri pentru apă, aer, sol, faună sau vegetaţie;
- să nu producă poluare fonică sau miros neplacut;
- să nu afecteze peisajele sau zonele protejate, fiind interzisă abandonarea,
aruncarea sau eliminarea necontrolată a deşeurilor.
Problema gestiunii deşeurilor este complexă. Înţelegerea corectă a problemelor
conduce la alegerea soluţiilor optime de rezolvare a acestora şi în final la gestionarea
ecologic raţională a deşeurilor şi la salvarea unor resurse naturale preţioase atât pentru
noi, dar mai ales pentru generaţiile viitoare. Avem datoria morală să lăsăm generaţiiolor
viitoare un mediu curat.
6.4. Impact (caracterizare)
Impactul semnificativ al deşeurilor se manifestă sub forma modificărilor de peisaj,

poluării aerului prin suspensiile antrenate de vânt, a apelor de suprafaţă care devin bogate
în nitriţi, nitraţi, substanţe periculoase şi a solului care devine infertil şi inapt de a susţine
formele specifice de viaţă.
O importanţă deosebită trebuie acordată resturilor industriale care în anumite
amestecuri pot genera deşeuri inflamabile, corozive sau chiar explozive care să pună în
pericol aşezările umane.
Depozitarea deşeurilor, pe lângă faptul ca este un proces tehnologic scump,
poluează mediul, iar singura soluţie pentru această problemă este colectarea selectivă şi
reciclarea lor.
Măsuri concrete sunt necesare pentru reciclarea deşeurilor deoarece cantitatea de
materii prime secundare potenţial utilizabile şi în acelaşi timp eliminate, este foarte
importantă, antrenând o risipă de materii prime şi resurse energetice. De asemenea ar
trebui reduse substanţele periculoase din deşeurile menajere care împiedică buna
funcţionare a instalaţiilor de eliminare a deşeurilor şi respectate condiţiile de colectare
separată care asigură costuri avantajoase de reciclare.
Cu toţii avem responsabilitatea de a menaja resursele limitate şi de a reduce
cantităţile de deşeuri deoarece în momentul de faţă producem mult prea multe resturi care
conţin materii valorificabile sau substanţe problematice. Din păcate consumatorii neglijenţi
nu risipesc numai resursele limitate, dar contribuie şi la agravarea problemelor mediului, iar
oamenii nu pot fi separaţi de mediul lor de viaţă, deteriorarea acestuia având în cele din
urmă efect şi asupra lor.
Toate aceste considerente conduc la concluzia că gestiunea deşeurilor necesită
adoptarea unor măsuri specifice, adecvate fiecărei faze de eliminare a deşeurilor în mediu.
Respectarea acestor măsuri trebuie să facă obiectul activităţii de monitoring a
factorilor de mediu afectaţi de prezenţa deşeurilor.
6.5. Presiuni
Consumul ridicat de resurse creează presiuni asupra mediului în toate regiunile din lume.
Aceste presiuni includ epuizarea resurselor neregenerabile, utilizarea intensivă a
resurselor regenerabile, transporturile, emisii mari în apă, aer şi sol provenite din activităţi
miniere, precum şi producţia, consumul şi producerea de deşeuri. Se acceptă în general că
106
există limite fizice pentru creşterea continuă a utilizării resurselor. Locuinţele, alimentele şi
mobilitatea justifică cea mai mare cotă de utilizare a resurselor şi de exercitare a presiunii
asupra mediului.
Eliminarea deşeurilor poate cauza o serie de impacturi asupra sănătăţii şi a mediului,
inclusiv emisiile în aer, apa de suprafaţă şi pânza freatică, în funcţie de modul în care
acestea sunt gestionate. Deşeurile reprezintă, de asemenea, o pierdere de resurse
naturale (cum ar fi metalele sau alte materiale reciclabile pe care le conţin sau potenţialul
acestora ca sursă de energie). Prin urmare, buna gestionare a deşeurilor poate proteja
sănătatea publică şi calitatea mediului, în acelaşi timp susţinând conservarea resurselor.
6.6. Tipuri de deşeuri
6.6.1. Deşeuri municipale
Deşeurile municipale desemnează totalitatea deşeurilor rezultate atât în mediul

urban, cât şi în cel rural din gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi prestatoare de
servicii, deşeurile stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi,
nămolurile deshidratate rezultate din staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti, deşeuri
din construcţii şi demolări.
În ultimii ani, în generarea deşeurilor urbane au intervenit atât schimbări cantitative cât
şi calitative.
Tabelul 6.1. Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubritate în perioada 2004-2010

Populaţie deservită (%)
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
TOTAL 25,81 25,29 25,28 24,85 24,56 24,0029 23,85
Urban 62,45 60,75 60,72 59,78 59,67 57,9742 57,58
Rural 0 0 0 0 0 0,0779 0,078

Sursa: AS-GD-MUN
Cantităţi şi compoziţie
Organizarea activităţilor de colectare, transport şi eliminare a deşeurilor municipale

este una dintre obligaţiile administraţiilor publice locale. În anul 2010, în judeţul Vaslui s-au
generat 131,902 mii tone de deşeuri municipale, de la populaţie şi agenţi economici, cât şi
din serviciile publice. Cantitatea colectată a fost doar de 64,040 mii tone, gradul de
acoperire cu servicii de salubritate fiind de 23,85 %.
Cantităţile de deşeuri generate şi necolectate s-au calculat pornind de la indicatorii
stabiliţi în PRGD pentru anul 2003, adică 0,9 kg/loczi în mediu urban şi 0,4 kg/loczi în
mediu rural, la care s-a aplicat o creştere anuală de 0,8 % pentru anii următori:
Anul urban rural
2003 0,9 0,4
2004 0,907 0,403
2005 0,914 0,406
107
2006 0,922 0,410
2007 0,929 0,413
2008 0,937 0,416
2009 0,944 0,419
2010 0,952 0,422
Evoluţia cantităţii totale de deşeuri municipale şi asimilabile (împreună cu deşeurile din

construcţii şi demolări şi nămolurile din staţiile de epurare municipale şi orăşeneşti) în
ultimii ani este redată în tabelul de mai jos:
Tabelul 6.2. Cantităţi de deşeuri generate în perioada 2005-2010
Tip deşeu Cantităţi colectate (tone)
2005 2006**) 2007**) 2008 2009 2010
1.Deşeuri menajere şi asimilabile 100030 98450 91260 92340 82404 45352
– Total, din care:

- deşeuri menajere de la populaţie, 63970 64070 52450 59837 55431 30436
în amestec
- deşeuri menajere şi similare de la 36060 33630 38800 32348 26821 14604
unitǎţi economice, unitǎţi
comerciale, birouri, instituţii, unitǎţi
sanitare
- deşeuri menajere colectate 0 750 10 149 152 312
separat (fară cele din construcţii,
demolǎri)
- deşeuri voluminoase colectate 0 0 0 6 0 0
separat
2.Deşeuri din servicii municipale *) 9140 14740 11790 19723 18730 10956
3.Deşeuri din construcţii, demolãri 1730 3930 2910 5201 8132 7732
4.TOTAL DEŞEURI MUNICIPALE 110900 117120 105960 117264, 109266 64040
COLECTATE (1+2+3)
Deşeuri generate şi necolectate 63762 65571 66432 66122 66967 67862
TOTAL DEŞEURI MUNICIPALE 174662 182691 172392 183386 176233 131902

GENERATE (1+2+3+4)
Notă: *) - deşeuri stradale, din pieţe, din grădini şi parcuri.
**) - în Raportul privind starea factorilor de mediu-2006, 2007, la calculul acestor cantitaţi nu s-a ţinut
cont de creşterea anuală de 0,8% a indicatorilor de generare şi din acest motiv au fost recalculate.
- date validate de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
Sursa: Rapoartele statistice anuale ale operatorilor
108
tone
350000 total
deşeuri
300000
municip
250000 ale
generate
200000
150000 total
100000 deşeuri
municip
50000 ale
colectate
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010 anul
Figura. 6.1. Cantităţi de deşeuri generate în perioada 2005-2010
Tabelul 6.3. Cantităţi de deşeuri colectate de municipalităţi în anul 2010

Cantitate colectată
Deşeuri colectate - mii tone - Procent (%)
Deşeuri menajere 45,352 70,82
Deşeuri din servicii municipale 10,956 17,11
Deşeuri din construcţii/demolări 7,732 12,07
TOTAL 64,04 100
mii tone
50 deşeuri menajere
40
30
deşeuri din servicii
20 municipale
10
deşeuri din
0 constructii
2010 anul
Figura 6.2. Cantităţi de deşeuri colectate de municipalităţi în 2010
109
construcţii
12%
deşeuri din
servicii
municipale deşeuri
17% menajere
71%
Figura 6.3. Cantităţi de deşeuri colectate de municipalităţi în 2010
Tabelul 6.4. Cantităţi de deşeuri colectate în amestec, în anul 2010

Deşeuri menajere Cantitate colectată Procent
- mii tone - (%)
Deşeuri menajere de la populaţie 30,436 67,58
Deşeuri menajere de la agenţi economici 14,604 32,42
TOTAL 45,040 100
Deşeuri menajere
de la agenţi
Deşeuri menajere
economici
de la populaţie
32%
68%
Figura. 6.4. Deşeuri menajere colectate în amestec în anul 2010
Tabelul 6.5. Indicatori de generare a deşeurilor municipale în perioada 2002-2010

Anul Indicator generare deşeuri municipale (kg/loc∙an)
Judeţul Vaslui Regiunea 1 NE România
2002 282 361 283
2003 306 350 347
2004 296 321 378
2005 377 345 398
2006 397 329 410
2007 376 330 -
2008 405 - -
2009 391 - -
2010 293 - -
110
kg/loc*an
450
400
350 Judeţul
Vaslui
300
Regiune
250 a 1 NE
200 Români
150 a
100
50
0
anul
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Figura. 6.5. Indicatori de generare a deşeurilor municipale în perioada 2002-2010
111
Tabelul 6.6. Evoluţia compoziţiei deşeurilor menajere 2005-2010
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Compoziţia Cantitat % Cantitate % Cantitate % Cantitate % Cantitate % Cantitate %

e (mii (mii tone) (mii tone) (mii tone) (mii tone) (mii tone)
tone)
hârtie/carton 7,941 7,94 4,775 4,85 9,089 9,96 7,349 7,96 2,553 3,10 5,239 11,55
sticlǎ 3,822 3,82 2,087 2,12 3,641 3,99 1,216 1,32 0,823 0,99 0,188 0,42
metal 1,670 1,67 2,314 2,35 1,761 1,93 1,833 1,99 0,438 0,53 0,426 0,94
plastic 7,102 7,10 3,367 3,42 10,559 11,57 6,29 6,81 2,676 3,22 4,799 10,58
textile 4,523 4,51 1,487 1,51 2,966 3,25 0 0 0 0 0 0

deşeuri biodegradabile 55,376 55,36 66,601 67,65 33,310 36,5 74,512 80,69 75,908 92,15 34,692 76,49
(vegetale şi animale)
altele *) 19,605 19,6 17,819 18,10 29,934 32,8 1,14 1,23 0,006 0,01 0,008 0,02
Total 100,030 100 98,450 100 91,26 100 92,340 100 82,404 100 45,352 100
*) – deşeurile inerte sunt incluse în categoria altele
mii tone hârtie/carton

80 100%
sticlă altele
70
80% biodegradabile
60
metal
textile
50 60%
plastic plastic
40
40% metal
30 textile
sticlă
20 20%
biodegradabil hârtie/carton
10 e
altele 0%
0
2005 2006 2007 2008 2009 2010
2005 2006 2007 2008 2009 2010 anul
Figura 6.6. Evoluţia compoziţiei deşeurilor menajere (tone) Figura 6.7 Evoluţia compoziţiei deşeurilor menajere (%)
112
Tabelul 6.7. Compoziţia deşeurilor menajere în anul 2010
2010
Compoziţia Cantitate (mii %
tone)
Sticlǎ 0,188 0,42
Hârtie/carton 5,239 11,55
Lemn 0,02 0,04
Metal 0,426 0,94
Plastic 4,799 10,58
Biodegradabile 34,672 76,45
Voluminoase 0 0,00
Inerte 0 0,00
Altele 0,008 0,02
Total 45,352 100

Biodegradabile
76%
Altele
0%
Inerte
0%
Lemn
0%
Voluminoase
0%
Plastic Sticlǎ
11% Hârtie/carton
Metal 0%
12%
1%
Figura. 6.8. Compoziţia deşeurilor menajere în anul 2010
Deşeuri biodegradabile
Deşeurile biodegradabile municipale reprezintă fracţia biodegradabilă din deşeurile

menajere şi asimilabile colectate în amestec, precum şi fracţia biodegradabilă din deşeurile
municipale colectate separat, inclusiv deşeuri din parcuri şi grădini, pieţe, deşeuri stradale
şi deşeuri voluminoase.
Termenul de “deşeuri biodegradabile” desemnează atât deşeurile de la populaţie şi
din activităţi comerciale care suferă descompunere anaerobă sau aerobă cât şi deşeurile
alimentare şi vegetale, hârtia şi cartonul (de calitate joasă). Deşi hârtia şi cartonul fac parte
din categoria deşeurilor biodegradabile, este indicată reciclarea şi recuperarea acestora,
113
mai ales în cazul unei calităţi ridicate, pentru atingerea obiectivelor propuse pentru
reciclarea şi recuperarea materialelor reciclabile.
Pentru deşeurile biodegradabile, H.G. nr. 349 /2005 privind depozitarea deşeurilor,
cu completările şi modificările ulterioare, stipulează necesitatea reducerii cantităţii de
deşeuri biodegradabile municipale astfel:
- la 75% din cantitatea produsă în anul 1995, în maximum 5 ani de la data de 16 iulie 2001
- la 50% din cantitatea produsă în anul 1995, în maximum 8 ani de la data de 16 iulie 2001
- la 35% din cantitatea produsă în anul 1995, în maximum 15 ani de la data de 16 iulie
2001
În Planul Judeţean privind Gestionarea Deşeurilor din judeţul Vaslui se prezintă
obiectivele şi ţintele -derivate din cele regionale şi naţionale- pentru reducerea cantităţilor
de deşeuri biodegradabile depozitate, astfel:
Obiective subsidiare/Ţinte Termen

Separarea deşeurilor biodegradabile din deşeurile municipale colectate şi
compostarea în gospodărie în zonele cu case şi zonele rurale şi 1 staţie de 2010
compost (pentru deşeuri verzi şi din pieţe). Coeficient de reducere a FBD
depozitate cu 25%, baza de calcul: cantitate produsă în 1995
Realizarea de staţii de compost în vederea valorificării deşeurilor
biodegradabile (deşeuri verzi şi din pieţe). Coeficient de reducere 50%, baza 2013
de calcul cantitatea produsă în 1995
Construirea unei staţii TMB la nivel judeţean şi a staţiilor de compost pentru
deşeuri verzi şi din pieţe. Coeficient de reducere 65%, baza de calcul 2016
cantitatea produsă în 1995
Deşeuri periculoase din deşeurile municipale
În prezent, deşeurile periculoase, ca parte din deşeurile menajere şi deşeurile

asimilabile deşeurilor menajere, nu sunt colectate separat. Foarte toxice, deşeurile
menajere periculoase pot interfera cu procesele naturale biologice şi pot îngreuna
procesele de descompunere care se produc pe terenurile de depozitare, precum şi tratarea
levigatului, mai târziu contaminează solurile şi fac ca tratarea lor sa fie mai dificilă, şi/sau
produc o contaminare semnificativă a apelor freatice.
Deşeurile periculoase din deşeurile municipale necesită o colectare specială în
puncte de colectare diferite de cele utilizate în general pentru deşeurile solide municipale.
Ele trebuie sortate cu atenţie în vederea aplicării soluţiilor specifice de tratare.
Catalogul European de Deşeuri transpus în legislaţia românească prin H.G. nr.
856/2002 este vast. În general aceste deşeuri sunt toxice pentru mediu şi sănătatea
umană.
Acestea includ substanţe sau amestecuri oxidante, cu un grad mare de
inflamabilitate, explozive, corozive, infecţioase, iritante, cancerigene, mutagene, reactive,
ecotoxice.
Deşeurile menajere periculoase sunt compuse din multe substanţe care posedă
aceste proprietăţi. Cele mai comune sunt chimicalele utilizate în gospodărie, detergenţi,
lichide de curăţare, medicamente, pesticide, vopsele, uleiuri şi alte lichide.
114
Conform prevederilor Legii nr.101/2006 (cu modificările şi completarile ulterioare),
privind serviciul de salubrizare a localităţilor, responsabilitatea precolectării, colectării şi
transportul deşeurilor toxice periculoase din deşeurile menajere, cu excepţia celor cu regim
special, aparţine administraţiei publice (art. 2 alin. (3) lit. a).
Co În judeţul Vaslui sunt colectate doar cantităţi mici de deşeuri menajere periculoase.
Acestea sunt în mare parte uleiuri folosite (în staţiile service, benzinării etc.) şi acumulatori
uzaţi proveniţi de la populaţie şi din centrele de reparare a maşinilor.
Pentru stabilirea unor măsuri şi metode de colectare şi eliminare detaliate sunt
necesare măsurători şi investigaţii privind originea şi structura acestora pe plan judeţean,
inclusiv a fluxurilor de astfel de deşeuri din activitatea de construire a caselor şi
ansamblurilor rezidenţiale în judeţ şi din activitatea curentă de renovare a apartamentelor
şi caselor. Aceste activităţi necesită multe dintre chimicalele periculoase încadrate în
această categorie de deşeuri.
În judeţul Vaslui reducerea generării deşeurilor periculoase, prin utilizarea
preferenţială a produselor cu conţinut redus de substanţe periculoase se va realiza în
paralel cu măsurile de evitare a depozitării necontrolate a acestora.
Prima măsură va fi de iniţiere a unui sistem de colectare separată a deşeurilor
periculoase din deşeurile menajere prin sistemul de colectare selectivă. Pentru colectarea
separată a acestor tipuri de deşeuri există mai multe opţiuni. În principal, schema de
colectare îi implică pe distribuitorii acestor produse, care primesc la schimb deşeurile
atunci când comercializează un produs nou.
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru judeţul Vaslui, menţionează mai
multe metode utilizate în mod frecvent pentru colectarea separată a deşeurilor menajere
periculoase.
Deşeurile menajere periculoase din judeţ (deşeuri de lacuri, vopsele şi adezivi,
uleiuri şi emulsii uzate, solvenţi uzaţi, lemn cu conţinut de substanţe periculoase) pot fi
coincinerate prin S.C. Lafarge S.A. Sucursala Hoghiz, jud. Braşov.
Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale
Sortarea deşeurilor
În judeţul Vaslui, în cursul anului 2011 nu a funcţionat nicio staţie de sortare a
deşeurilor.
Valorificarea deşeurilor municipale rezultate din colectare selectivă la sursă

Operaţiile de tratare a deşeurilor rezultate din colectare selectivă care se efectuează
în judeţul Vaslui sunt realizate în centrele de colectare-valorificare precum şi în centrele
reciclatoare.
Tabelul 6.8. Operatori economici care gestionează deşeuri de ambalaje la sfârşitul lui 2011
Material PE Materiale plastice Hârtie/ Metal Lemn Textile Sticlă
T (HDPE, PVC, Carton (oţel, (bumbac,
LDPE, PP, PS) aluminiu) iuta)
albă colorată
Număr colectori 16 16 17 21 1 1 1 1
Număr
Valorificatori 0 0 0 0 0 0 0 0
energetici
Număr reciclatori 2 2 0 0 0 0 0 0
115
Tabelul 6.9. Evoluţia cantităţilor de deşeuri reciclabile valorificate în perioada 2004-2010
Deşeuri de hârtie şi carton Deşeuri din PET
Anul Cantitate Cantitat Canti Cantitate
colectată e tate valorificată(tone)
(tone) valorificată colectată
(tone) (tone
)
2004 1722 1722 87 87
2005 1380 1334 707 707
2005 956 968 378 385
2007 1451 1587 260 257
2008 2069 1982 325 328
2009 548 612 226 272
2010 960 928 185 178
Sursa: Raportare lunară
Eliminarea deşeurilor municipale

Depozitarea reprezintă principala opţiune de eliminare a deşeurilor municipale. Din
totalul deşeurilor municipale generate, aproximativ 95% sunt depozitate în fiecare an.
Depozite de deşeuri municipale
Tabelul 6.10. Depozite neconforme din mediul urban la sfârşitul anului 2011
Judeţul Număr depozite urbane Număr Număr viitoare depozite
neconforme depozite conforme
inventariate Depozitare rurale Negociat construite
sistată neconforme
în operare
Vaslui 4 4 0 1 0
Depozite neconforme din mediul rural
La nivelul judeţului Vaslui au existat 389 spaţii de depozitare rurale, stabilite prin
Hotărâri ale Consiliilor Locale, iar în conformitate cu prevederile H.G.349/2005, cu
modificarile şi completarile ulterioare, spaţiilor de depozitare din zona rurală şi-au sistat
activitatea la 16 iulie 2009 şi au fost închise, amplasamentele respective fiind reintroduse
în circuitul natural.
În prezent, toate spaţiile de depozitare din zona rurală sunt închise.
Tabelul 6.11. Depozite neconforme din mediul rural

Data de închidere
Judeţul Numărul
Vaslui 389 16 iulie 2009
6.6.2. Deşeuri industriale
116
În conformitate cu H.G. nr.856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru
aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, în categoria deşeurilor
de producţie sunt cuprinse tipurile de deşeuri care se regăsesc la codurile:
02 Deşeuri din agricultură, horticultură, acvacultură, silvicultură, vânătoare şi pescuit,
de la prepararea şi procesarea alimentelor-cu excepţia codului 02 01 06
03 Deşeuri de la prelucrarea lemnului şi producerea plăcilor şi mobilei, pastei de
hârtie,
hârtiei şi cartonului
04 Deşeuri din industriile pielăriei, blănăriei şi textilă
05 Deşeuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale şi tratarea pirolitică a
cărbunilor
06 Deşeuri din procese chimice anorganice
07 Deşeuri din procese chimice organice
08 Deşeuri de la producerea, prepararea, furnizarea şi utilizarea straturilor de
acoperire (vopsele, lacuri şi emailuri vitroase), a adezivilor, cleiurilor şi cernelurilor
tipografice
09 Deşeuri din industria fotografică
10 Deşeuri din procesele termice
11 Deşeuri de la tratarea chimică a suprafeţelor şi acoperirea metalelor şi a altor
materiale; hidrometalurgie neferoasă
12 Deşeuri de la modelarea, tratarea mecanică şi fizică a suprafeţelor metalelor şi a
materialelor plastice
13 Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi
14 Deşeuri de solvenţi organici, agenţi de răcire şi carburanţi
15 Ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de
protecţie, nespecificate în altă parte-cu excepţia ambalajelor din deşeurile
municipale
16 Deşeuri nespecificate în altă parte-cu excepţia codurilor 16 04 şi 16 10
17 Deşeuri de la instalaţii de tratare a reziduurilor, de la staţiile de epurare a apelor
uzate şi de la tratarea apelor pentru alimentare cu apă şi uz industrial-cu excepţia
codului 19 08 05
Cantităţile de deşeuri de producţie generate anual sunt înregistrate de către agenţii

economici şi raportate, pe baza chestionarelor de anchetă statistică.
Generarea deşeurilor industriale (periculoase şi nepericuloase)
Tabelul 6.12. Deşeuri generate pe activităţi economice în anul 2010

Activitate economică / CAEN Cantitate(mii Procent%
tone)
Industria extractivă / 10+11+13+14 11,862 32,56
Industria prelucrătoare / (15 la 37) 24,557 67,40
Producţia, transportul şi distribuţia de energie 0,003
electrică, termică, gaze şi apă / 40 + 41 0,01
Construcţii / 45 0 0
Alte activităţi 0,011 0,03
117
TOTAL 36,433 100
Sursa: date din ancheta statistica privind gestionarea deşeurilor pe anul 2010
mii tone industria extractiva

25,000
20,000 industria prelucrătoare

15,000
10,000 producţia,transportul şi
distrib uţia de energie,gaze şi
5,000 apa
construcţii
0,000
activitati
alte activităţi
Figura 6.9. Deşeuri generate pe activităţi economice,în anul 2010
Deşeurile periculoase se împart, după provenienţa lor, în două grupe:

a) - rezultate din activităţi agricole;
b) - rezultate din activitatea industrială;
a) Din activităţile agricole rezultă în principal următoarele tipuri de deşeuri periculoase:

- pesticide şi ambalaje de pesticide;
- uleiuri uzate de diferite tipuri;
- reziduuri petroliere;
- baterii şi acumulatori uzaţi;
b) Deşeuri periculoase rezultate din activitatea industrială
În judeţul Vaslui, din activităţile industriale rezultă următoarele deşeuri periculoase:
- uleiuri uzate;
- baterii şi acumulatori uzaţi;
- echipamente cu PCB;
- şlamuri cromice;
- şlamuri cu hidroxizi metalici;
- şlamuri de la maşini unelte;
- şlamuri ferocianurice rezultate de la deferizarea vinurilor;
- zgură şi cenuşă rezultate din procese termice.
Tabelul 6.13. Evoluţia cantităţilor de deşeuri periculoase generate, valorificate şi eliminate

în perioada 2005-2010
Cantităţi Judeţul Vaslui
deşeuri 2005 2006 2007 2008 2009 2010
periculoase
Generate (tone) 3863,41 28145,43 22174,04 18738,78 21132,92 15606,58
Valorificate (tone) 98,66 316,96 94,68 2332,65 691,95 1539,57
Eliminate (tone) 1251,48 27905,69 21448 16999,75 20439,07 14073,25
Sursa: date din ancheta statistica privind gestionarea deşeurilor anii 2005÷2010
118
Cantităţile de deşeuri generate înregistrate au variat semnificativ de la un an la altul
din următoarele motive :
- modificările intervenite în activităţile companiilor industriale şi de prestări servicii ;
- modul de evaluare a cantităţii de către fiecare generator
- conştientizarea diferită de către generatorii de deşeuri a importanţei activităţii de
colectare şi raportare a datelor
- modificarea periodică a chestionarelor de anchetă
- variaţiile înregistrate pot fi datorate şi faptului ca s-a trecut la noua Listă europeană a
deşeurilor.
Gestionarea deseurilor industriale ( periculoase şi nepericuloase)
Tabelul 6.14. Cantităţi de deşeuri periculoase generate de principalele ramuri economice,

în anul 2010
Activitatea economică / CAEN Cantitate- mii tone -
generate valorificate
Industria extractivă / 10+11+13+14 0,0006316 0,00052
Fabricarea lemnului şi a produselor din lemn şi plută / 20 +36 0 0
Industria de prelucrare a ţiţeiului şi cocsificarea cărbunelui / 23 0 0
Fabricarea substanţelor şi produselor chimice / 24 0 0
Industria metalurgică / 27 0 0
Industria construcţiilor metalice şi produse din metal / 28 15,597561 1,538985
Industria de maşini şi echipamente / 29 0 0
Industria mijloacelor de transport / 34+35 0 0
Alte activităţi 0,00839 0,00006
TOTAL 15,6065826 1,539565
Sursa: date din ancheta statistica privind gestionarea deseurilor pe anul 2010
Tabelul 6.15. Evoluţia cantităţilor de deşeuri nepericuloase în perioada 2005-2010

Cantităţi deşeuri nepericuloase(tone)
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Generate 34812,36 35068,79 26062,76 24699,967 21953,25 20826,19
Valorificate 52519,02 85144,82 25753,98 14268,83 20892,79 19676,43
Eliminate 13828,80 5710,45 885,9 6552,524 4024,05 847,29
Sursa: date din ancheta statistica privind gestionarea deşeurilor anii 2005÷2010
Depozitarea deşeurilor de producţie
Depozite de deşeuri industriale
Tabelul 6.16. Depozite de deşeuri industriale

Nr JUDEŢUL Nume agent Clasa depozit Suprafaţa Anul programat
crt. economic conform ocupată (ha) pentru inchidere
H.G.349 /2005 sau conformare
1. Vaslui S.C.RULMENŢI b 1.3 2006-închis
S.A.Bârlad
119
2. Vaslui S.C.TERMICA b 7.2 2009-închis
VASLUI S.A
Referitor la depozitul de zgură şi cenusă aparţinând SC TERMICA VASLUI S.A.,
activitatea este sistată pe depozit şi au fost întreprinse măsuri premergatoare închiderii
acestuia.
În ceea ce priveste depozitul industrial SC RULMENŢI SA Bârlad, unitatea deţine
Acordul de mediu nr.26/12.03.2002 pentru închiderea şi ecologizarea haldei vechi şi
realizarea noului depozit; depozitul este închis, s-a restrâns suprafaţa ocupată, s-a acoperit
depozitul cu un strat de argilă, s-a aplicat un strat de pământ vegetal, s-a inierbat suprafaţa
depozitului închis şi s-a executat canalul de gardă; de asemenea, s-a monitorizat pânza
freatică şi solul în anii 2006, 2007,2008 şi 2009, s-a amenajat un nou depozit, conform, în
incinta societăţii.
Depozite de deşeuri periculoase
În inventarul depozitelor de deşeuri cuprins în calendarul de închidere prevazut în

H.G.nr.349 din 2005, cu modificarile şi completarile ulterioare, la nivelul judeţului Vaslui nu
s-a identificat niciun depozit de deşeuri periculoase.
Incinerarea deşeurilor de producţie
În judeţul Vaslui, o serie de agenţi economici incinerează în centralele proprii deşeurile

produse
- S.C. CANTEMIR S.A.HUŞI, unitate care produce mobilă, a incinerat în anul 2010 în
centrala proprie deşeuri lemnoase-731 tone- cod 03 01 05.
- S.C.MOBILA SA BÂRLAD- a incinerat în centrala proprie în anul 2010 deşeuri
lemnoase -4,95 tone ( talaş, aşchii, rumeguş, resturi de scanduri-cod 03 01 05).
- S.C.ULEROM S.A Vaslui - în centrala proprie incinerează coji de seminţe (cod 02 01
03)-4038 tone.
- S.C.MANDRA S.A. BÂRLAD - în centrala proprie incinerează coji de seminţe (cod 02 03
04) -2146,164 tone.
6.6.3. Deşeuri generate de activităţi medicale
Deşeurile nepericuloase care se produc în unităţile sanitare sunt cele a căror

compoziţie este asemănătoare cu cea a deşeurilor menajere şi care nu prezintă risc major
pentru sănătatea umană şi mediu.
Deşeurile periculoase rezultate din activităţile medicale sunt cele care constituie un risc
real pentru sănătate şi mediu şi care sunt generate în unitatea sanitară în cursul activităţilor
de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor şi recuperarea medicală, inclusiv
de cercetare medicală şi producere, testare, depozitare şi distribuţie a medicamentelor şi
produselor biologice.
În conformitate cu prevederile H.G.nr.856/2002, cu modificările şi completările
ulterioare, deşeurile medicale periculoase corespund codurilor:
- 18 01 03* deşeuri a caror colectare şi eliminare fac obiectul unor măsuri speciale
privind prevenirea infecţiilor (cum ar fi: fragmente din organe şi organe umane, incluzând
120
recipiente pentru sânge şi sânge conservat, seringi şi ace folosite, pansamente, câmpuri
operatorii etc.)
- 18 01 06* chimicale constând din sau conţinând substanţe periculoase (substanţe
chimice şi medicamente expirate)
- 18 01 08* medicamente citotoxice şi citostatice
- 18 01 10* deşeuri de amalgam de la tratamentele stomatologice pentru deşeurile
rezultate din activităţile de prevenire, diagnostic şi tratament desfăşurate în unităţile
sanitare şi ,respectiv:
- 18 02 02* deşeuri a caror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale
pentru prevenirea infecţiilor
- 18 02 05* chimicale constând din sau conţinând substanţe periculoase
- 18 02 07* medicamente citotoxice şi citostatice pentru deşeurile din unităţile
veterinare de cercetare, diagnostic, tratament şi prevenire a bolilor.
Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor din activităţile medicale revine
Ministerului Sănătăţii. Raportarea şi prelucrarea datelor existente referitoare la gestionarea
deşeurilor spitaliceşti, precum şi gestionarea în funcţie de tipul acestora, se realizează în
conformitate cu prevederile Ordinului nr.219 din 2002 al Ministerului Sănătăţii şi Familiei
pentru aprobarea Normelor Tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile
medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind
deşeurile rezultate din activităţile medicale.
În judeţul Vaslui, în anul 2011, funcţionau următoarele unităţi spitaliceşti : Spitalul
Judeţean de Urgenţă Vaslui, Spitalul Municipal de Urgenţă “Elena Beldiman” Bârlad,
Spitalul Municipal “Dimitrie Castroian” Huşi, Spitalul de Psihiatrie Murgeni. Până în anul
2008, toate crematoriile spitalelor din judeţ au fost dezafectate, în locul acestora fiind
amenajate spaţii de depozitare temporară a deşeurilor medicale periculoase, dotate cu
instalaţii frigorifice.În anul 2009, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui a fost pus în
funcţiune un sterilizator pentru deşeurile înţepătoare-tăietoare.
Colectarea deşeurilor spitaliceşti se face la locul producerii acestora (pe secţii), pe
categorii, în recipiente specifice, cele periculoase incinerându-se în incineratoare
autorizate pentru eliminarea deşeurilor spitaliceşti periculoase, cu care unităţile medicale
sau firmele intermediare au încheiat contracte de prestări servicii.
Cantităţile de deşeuri medicale periculoase eliminate în perioada 2003-2011 sunt
evidenţiate în tabelul de mai jos:
Tabelul 6.17. Evoluţia cantităţii de deşeuri medicale periculoase colectate şi eliminate în

perioada 2003-2010
Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Cantitatea de deşeuri 120

medicale periculoase (tone) 113 114 114 113 139 161 145 96
Sursa datelor: Raportari ale unităţilor spitaliceşti
121
tone 180
160
140
120
100 Cantitatea
80 de deşeuri
60
40 medicale
20
0
2003 2005 2007 2009 2011 anul
Figura 6.10. Variaţia cantităţilor de deşeuri medicale periculoase eliminate în

perioada 2003- 2011
Principalele acţiuni care trebuie întreprinse pentru gestionarea corespunzătoare a

deşeurilor generate din activităţile medicale sunt:
- îmbunătăţirea sistemului de colectare separată a deşeurilor generate din activităţile
medicale;
- utilizarea recipienţilor de colectare specifici stabiliţi prin norme tehnice pentru fiecare
tip de deşeu;
- asigurarea condiţiilor pentru stocarea temporară în secţie şi cântărirea deşeurilor
generate;
- utilizarea tehnologiilor de pretratare anterior eliminării finale a deşeurilor periculoase;
- realizarea unui circuit funcţional în ceea ce priveşte colectarea, depozitarea
temporară, pretratare şi eliminare finală a deşeurilor periculoase rezultate din activităţile
medicale;
- asigurarea fondurilor financiare necesare realizării activităţilor de colectare, depozitare
temporară, pretratare şi eliminare finală a deşeurilor rezultate din activitatea medicală;
- instruirea personalului implicat în activităţile de gestionare a deşeurilor şi în raportarea
datelor conform prevederilor legale în domeniu.
6.6.4. Fluxuri de deşeuri
Ambalaje şi deşeuri de ambalaje
Deşeurile de ambalaje sunt formate din toate ambalajele şi materialele de ambalare

de care deţinătorul se debarasează, are intenţia sau obligaţia de a se debarasa. Ele
reprezintă o fracţie importantă din deşeurile municipale. În funcţie de creşterea/scăderea
economică, a crescut /scăzut şi ponderea acestora în totalul deşeurilor municipale
generate, corespunzător creşterii/scăderii cantităţilor de ambalaje introduse pe piaţă.
În activitatea de gestionare a deşeurilor de ambalaje, pe lângă principiile specifice
prevăzute în legislaţia naţională, se urmăreşte şi aplicarea următoarelor principii
europene:
 prioritizarea reciclării;
 creşterea gradului de reutilizare a ambalajelor;
 optimizarea la sursă a cantităţilor de ambalaje/produs;
 reducerea cantităţii de deşeuri de ambalaj generate;
 crearea şi optimizarea schemelor de colectare şi reciclare;
122
 optimizarea cantităţii şi calităţii deşeurilor colectate;
 crearea unor scheme de valorificare energetică;
În conformitate cu Ordinul 927/2005 privind procedura de raportare a datelor
referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje, la nivelul judeţului Vaslui în anul 2011, au
rezultat următoarele date sintetice:
Tabelul 6.18.- Cantitatea de ambalaje introdusă pe piaţă în anul 2011 de către producătorii
şi importatorii de ambalaje şi produse ambalate, din judeţul Vaslui
Material Cantităţi (tone) Procent (%)
Sticlă 0,1 0,08
Plastic 34,57 29,23
Hârtie şi carton 67,25 56,86
Aluminiu 0 0
Oţel 1,5 1,27
Lemn 14,52 12,27
Altele 0,34 0,29
Total 118,28 100
Sursa: Baza de date anuală privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje
Hârtie şi carton
58%
Plastic 29%
Sticlă 0%
Aluminiu 0%
Altele 0% Oţel 1%
Lemn 12%
Figura 6.11. Cantitatea de ambalaje introdusă pe piaţă în anul 2011 de către producători şi
importatori de ambalaje şi produse ambalate, din judeţul Vaslui
Tabelul 6.19. Deşeuri de ambalaje gestionate de consiliile locale în anul 2011

Cantităţile de deşeuri de ambalaje (tone)
preluate valorificate eliminate prin:
din care:
din care Alte Depozitare
Total toxice sau Total Valorificate forme Incinerare
Reciclate controlată
periculoase energetic de
reciclare
994,05 0 991,84 991,76 0,08 0 0 2,21
Sursa: Baza de date anuală privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje
123
Tabelul 6.20. Deşeuri preluate de operatori specializaţi în preluarea deşeurilor de
ambalaje de la persoane fizice sau juridice în anul 2011
Cantitate de deşeuri de ambalaje
Cantitate de valorificată
deşeuri de (tone)
ambalaje preluată
(tone) Toxice sau
Total Reciclate
periculoase
1105,41 671,31 425,08 0
Sursa: Baza de date anuală privind ambalajele şi deşeurile de
ambalaje
Obiectivele de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de

energie şi de valorificare prin reciclare, globale şi pe tip de material de ambalare, pentru
operatorii economici prevăzuţi la art. 16 alin. (1) în Hotarârea Guvernului 621/2005 privind
gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările
ulterioare, pentru anul 2011, sunt redate în tabelul de mai jos:
Tabelul 6.21. Obiective valorificare/incinerare
Obiectivul minim de valorificare prin Obiectivul Obiectivul global de
reciclare/tip de material global recuperare sau incinerare în
de instalaţiile de incinerare a
Hârtie valorificare deşeurilor cu recuperarea
Anul şi Plastic Sticlă Metale Lemn prin de energie**)
carton reciclare*) (%)
(%) (%) (%) (%) (%) (%)
2011 60 16 48 50 15 46 53
*) Procentajul minim din greutatea deşeurilor de ambalaje introduse pe piaţă.
**) Procentajul minim din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaje
introduse pe piaţă.
Realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje
este responsabilitatea agenţilor economici care introduc pe piaţă produse ambalate
(importatori, producători sau ambalatori de produse ambalate), sau ambalaje de desfacere
(importatori şi producători de pungi de plastic, hârtie, farfurii şi pahare de unică folosinţă,
filme aderente, pungi pentru sandvişuri, folie de aluminiu, etc.).
Aceastã obligaţie legală poate fi realizată de către agenţii economici individual sau
prin transferarea responsabilităţii către un operator economic autorizat de Ministerul
Mediului şi Pădurilor, prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Autorităţilor
administraţiei publice locale le revine responsabilitatea organizării sistemului de colectare
selectivă a deşeurilor de ambalaje, a asigurării spaţiilor necesare pentru depozitarea
temporarã a deşeurilor colectate selectiv şi a organizării valorificării acestor deşeuri.
În anul 2011, în judeţul Vaslui erau autorizaţi:
 22 operatori economici pentru colectarea deşeurilor de ambalaje, cu 28- puncte de
lucru;
 2 operatori economici pentru reciclarea deşeurilor de ambalaje;
Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
124
Tabelul 6.22. Cantităţi DEEE colectate de la populaţie în cadrul campaniilor de colectare
Judeţul Cantităţi DEEE(tone)

2007 2008 2009 2010 2011
Vaslui 2,072 6,871 7,187 9,107 11,53
Tabelul 6.23. Cantitatea de DEEE colectată prin punctele de colectare şi prin firmele autorizate
Cantitate (tone) 2006 2007 2008 2009 2010
colectată 0,15 4,801 34,261 72,252 95,097
valorificată 0 0 7,78 70,316 48,501
tratată 0 0 0 10,168 54,078
Sursa: ANPM-Baza de date DEEE
Vehicule scoase din uz
Potrivit H.G. 2406/2004, cu modificările şi completările ulterioare, producătorii de

vehicule trebuie să asigure, individual sau prin contracte cu terţe părţi, preluarea de la
ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă, atunci când acestea devin
vehicule scoase din uz.
Pentru anul 2011 operatorii economici au avut de îndeplinit următoarele obiective:
a) reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75% din masa medie pe vehicul şi an, pentru
vehiculele fabricate înainte de 1 ianuarie 1980;
b) reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85% din masa medie pe vehicul şi an, pentru
vehiculele fabricate după 1 ianuarie 1980;
c) reutilizarea şi reciclarea a 70% din masa medie pe vehicul şi an, pentru vehiculele
fabricate înainte de 1 ianuarie 1980;
d) reutilizarea şi reciclarea a 80% din masa medie pe vehicul şi an, pentru vehiculele
fabricate începând cu 1 ianuarie 1980.
Principalele activităţi pe care operatorii economici le desfăşoară sunt legate de:
• colectarea vehiculelor scoase din uz (VSU);
• depoluarea VSU;
• dezmembrarea şi tratarea componentelor reutilizabile;
• dezmembrarea componentelor mari din materiale reciclabile.
Tabelul 6.24. Răspândirea în teritoriu a operatorilor economici autorizaţi pentru desfăşurarea

activităţilor de colectare/dezmembrare la sfârşitul anului 2011
Operatori economici Operatori economici
Total autorizaţi pentru colectare/ autorizaţi pentru colectare
dezmembrare VSU VSU
Operatori/ Operatori Puncte de Operatori Puncte de
puncte de lucru economici lucru economici lucru
4/6 3 4 1 2
Tabelul 6.25. Număr vehicule colectate şi dezmembrate de firmele autorizate

Anul
Gestionare 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
125
Colectate 21 151 195 535 373 263 2310
Tratate 21 71 132 205 299 176 2482
Stoc la sf.anului - 80 63 330 208 295 123
Sursa: Baza de date anuală privind VSU
anul
2010
2009 Stoc
2008
2007 Tratate
2006
2005
Colectate
2004
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 nr. vehicule
Figura 6.12. Evoluţia numărului de vehicule colectate şi dezmembrate în judeţul

Vaslui în perioada 2004-2010
Baterii şi acumulatori şi deşeuri de baterii şi acumulatori
Bateriile şi acumulatorii sunt nişte „mici bombe poluatoare care generează un impact
negativ asupra solului şi apei subterane ” – susţine Carlos Martin, un cercetător
argentinian.
Componentele lor sunt dăunătoare mediului înconjurător de aceea nu trebuie aruncate la
gunoi pentru că pot elibera metalele grele care le compun. Prin degradare ele poluează cu
metale precum mercur, plumb, cadmiu, litiu şi nichel, deosebit de nocive pentru sănătate
odată ce ajung în sol, apă, atmosferă şi în general în mediul înconjurător.
Cele mai periculoase sunt:
-bateriile-butoni pentru că au în componenţa lor peste 30% mercur. Sunt folosite la ceasuri,
calculatoare;
- baterii nichel cadmiu sunt reîncărcabile. Nu au mercur dar sunt toxice datorită cadmiului.
Avantajul e că, putându-se reîncărca, sunt valorificate mai bine şi nu sunt aruncate după
prima folsire.
- baterii cu litiu, extrem de nocive datorită litiului
- baterii zinc-aer, conţin 1% mercur.
În contact cu apa, mercurul din baterii formează o substanţă numită metil-mercur,
cancerigenă, care poate afecta sistemul nervos si rinichii. Plumbul afectează sistemul
nervos, rinichii şi aparatul reproducător şi nu se degradează. Atunci când se eliberează în
aer poate fi transportat pe distanţe mari înainte de a se sedimenta. Litiul este neurotoxic şi
toxic pentru rinichi. Intoxicaţia cu litiu produce afecţiuni respiratorii, infarct de miocard şi
endem pulmonar. Cadmiul este o substanţă cancerigenă care dacă este aspirată produce
leziuni în plămâni iar înghiţită produce afecţiuni asupra rinichilor. O doză mare produce
moartea. Nichelul are efecte asupra pielii. Respirarea unor cantităţi mari produce bronşită
cronică şi cancer de plămâni. Se eliberează în atmosferă prin incineratoarele de gunoi.
126
În conformitate cu Lista europeană (transpusă în H. G. nr. 856/2002 - Anexa 2)
deşeurile de baterii şi acumulatori au următoarele coduri:
16 06 baterii şi acumulatori
16 06 01* baterii cu plumb
16 06 02* baterii cu Ni-Cd
16 06 03* baterii cu conţinut de mercur
16 06 04 baterii alcaline (cu excepţia 16 06 03)
16 06 05 alte baterii şi acumulatori
16 06 06* electroliţi colectaţi separat din baterii şi acumulatori
20 01 34 baterii şi acumulatori altele decât cele specificate la 20 01 33
Prin ordinul nr. 699/1304 din 28 mai 2009 sunt redate toate tipurile de baterii şi acumulatori
introduse pe piaţă, respectiv toate tipurile de baterii portabile (categoriile 1 şi 2), baterii auto
(categoria 3) şi bateriile industriale (categoria 4).
România a transpus în reglementările naţionale Directiva privind regimul bateriilor şi
acumulatorilor, iar producătorii de baterii şi acumulatori vor fi obligaţi să colecteze deşeurile
acestora în proporţie de cel puţin 25% din producţie până la 26 septembrie 2012, respectiv 45%
până la 26 septembrie 2016. Costurile de colectare, tratare şi reciclare a tuturor bateriilor şi
acumulatorilor colectaţi urmează să fie acoperite tot de producători.
Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori
În prezent, în judeţul Vaslui, ca şi în majoritatea judeţelor din România, nu există o

colectare selectivă a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili de la populaţie, ci doar în
cadrul agenţilor economici. Astfel, o mare cantitate de baterii şi acumulatori este eliminată
prin depozitare împreună cu deşeurile menajere.
Pentru acumulatorii auto uzaţi se aplică sistemul depozit la cumpărarea unui acumulator
nou, ceea ce conduce la colectarea într-o anumită proporţie a acumulatorilor auto uzaţi,
atât de la populaţie cât şi de la agenţii economici.
Gestionarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi este reglementată prin HG nr. 1132/2008
privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori .
127
Tabelul 6.26. Operatorii economici care colectează deşeuri de baterii şi acumulatori
Adresa
Nr.
Operator Tipuri de deşeuri de
crt. Autorizaţie
economic baterii şi acumulatori
Sediu Punct de lucru
auto: categ 3a -plumb acid
Vaslui,Str. Podu Înalt nr.9 Vaslui,Str. Podu Înalt nr. 9 Nr. 89/11.06.2008 industriale: categ 4a -plumb acid
SC Remat SA
1.
Vaslui
Huşi,Str. Petru Filip nr. 5
Vaslui,Str. Podu Înalt nr.9 Nr. 80/05.08.2009 industriale: categ 4a -plumb acid
Jud. Vaslui
Barlad,Str. Palermo nr.2, auto: categ 3a -plumb acid

Bârlad,Str. Palermo nr.2, Nr.1/06.01.2010
2. SC Comppil Vaslui Jud. Vaslui
Jud. Vaslui
SA Bârlad
Vaslui,Str. Podu Înalt nr. 3. Nr.8/26.01.2010
SC Remat SA
Barlad, Str. Palermo nr.4, Toate categoriile
3. Iasi Iaşi,Str. Aurel Vlaicu nr.88
Jud. Vaslui
Nr. 48/05.05.2005
SC. COM
ECOSAL SRL Vaslui Toate categoriile
4. Vaslui, Str. Podu Înalt nr. 9, Vaslui, Str. Agroindustrială nr. 4. Nr. 82/12.08.2009
SC. ABABEI SRL Nr. 29/14.02.2012 auto: categ 3a -plumb acid

5 Vaslui, Str. Decebal nr.72, Vaslui, Str. Stefan cel Mare nr. 5,
SC GIGI KENT SRL,

Loc.Balteni, jud.Vaslui auto: categ 3a -plumb acid
6 Vaslui, Str. Stefan cel Mare nr. 5, Nr. 50/23.03.2012
128
Tabelul 6.27. Variaţia cantităţilor de acumulatori colectaţi în perioada 2004-2011
Cantităţi Acumulatori auto uzaţi (tone)

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Generate 333,35 225 246 231 200 72,99 175,89 278,09
Valorificate 319,07 241 244 229 183 86,43 133,77 156,83
Sursa: Raportarea anuală a operatorilor economici privind deşeurile
colectate/valorificate/eliminate
anul
2011
2010
2009
valorificate
2008
2007 generate
2006
2005
2004
tone
0 100 200 300 400
Figura. 6.13. Variaţia cantităţilor de acumulatori colectaţi în perioada 2004-2011
Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili
Conform H.G.nr.1332/2008, prin baterie sau acumulator portabil se înţelege orice

baterie sau acumulator, baterie tip pastilă, ansamblu de baterii care este sigilat, poate fi
transportat manual şi nu este nici baterie sau acumulator industrial, nici baterie sau
acumulator auto.
Producătorii de baterii şi acumulatori portabili sunt obligaţi:
- să realizeze o evidenţă care să cuprindă informaţii privind tipul, numărul şi greutatea
bateriilor şi acumulatorilor portabili introduşi pe piaţă, a deşeurilor de baterii şi
acumulatorilor portabili colectate, precum şi a punctelor de colectare organizate;
- să stabilească sisteme de colectare adecvate pentru deşeurile de baterii şi
acumulatori portabili în vederea îndeplinirii ratelor de colectare.
În scopul unei gestionări ecologice a bateriilor şi acumulatorilor portabili se va avea
în vedere:
- crearea unui sistem eficient de colectare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi portabili
de la populaţie;
- creşterea gradului de informare şi conştientizare a publicului referitor la obligaţiile de
gestionare ecologic raţională a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi.
129
Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industriali
Producătorii de baterii şi acumulatori auto au obligaţia să:
- predea deşeurile de baterii şi acumulatori auto unui operator economic care
desfăşoară activităţi de tratare sau reciclare;
- realizeze o evidenţă care să cuprindă informaţii privind tipul, numărul şi greutatea
introdusă pe piaţă precum şi cantitatea de astfel de produse colectate şi predare pentru
reciclare;
- stabilească sisteme de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori auto de la
utilizatori finali.
Producătorii de baterii şi acumulatori industriali sunt obligaţi:
- să stabilească sistemele de colectare a deşeurilor de baterii sau acumulatori industriali,
indiferent de compoziţia chimică şi de origine, prin care să fie asigurată returnarea
acestora de către utilizatorii finali;
- să asigure predarea deşeurilor de baterii şi acumulatori industriali colectaţi unui
operator economic care desfăşoară activităţi de tratare şi/sau reciclare pe bază de
contract;
- să realizeze o evidenţă care să cuprindă informaţii privind tipul, numărul şi greutatea
bateriilor şi acumulatorilor industriali colectaţi şi predaţi pentru tratare şi/sau reciclare.
Principalele acţiuni referitoare la gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori
sunt următoarele:
- îmbunătăţirea gradului de colectare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi din industrie;
- pregătirea personalului pentru asigurarea unui control eficient al respectării
prevederilor legale privind gestionarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi;
- stabilirea şi implementarea unui mecanism pentru controlul eficient al respectării
prevederilor legislative.
Uleiuri uzate
Hotărârea Guvernului nr. 235/2007 reglementează activitatea de gestionare a
uleiurilor uzate, inclusiv a filtrelor de ulei uzate, pentru evitarea efectelor negative asupra
sănătăţii populaţiei şi asupra mediului. Producătorii şi importatorii de uleiuri, sunt obligaţi să
asigure organizarea sistemului de gestionare a uleiurilor uzate, corespunzator cantităţilor şi
tipurilor de uleiuri introduse pe piaţă. Această obligaţie se poate realiza individual sau prin
terţii indicaţi autorităţilor publice centrale pentru protecţia mediului, de către persoanele
responsabile. În anul 2011 au fost inventariaţi la nivelul judeţului Vaslui 35 de operatori
economici generatori de uleiuri uzate, care au utilizat 338 tone de uleiuri proaspete şi au
generat o cantitate de 96,631 tone de uleiuri şi emulsii uzate.
Tabelul 6.28. Evoluţia cantităţilor de uleiuri uzate, în perioada 2006-2011

Uleiuri uzate Anul/ (tone)
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Colectate/Generate 115,745 2095,163 1514,26 756,972 73,91 96,631
Predate spre 166,955* 1242,93** 2150,12*** 689,901 354,87**** 81,992*****
valorificare
Sursa: Raportarea anuală privind gestionarea uleiurilor uzate
* 32,535 tone uleiuri uzate valorificate intern
** 1002 tone emulsie uzată eliminată prin tratament fizico-chimic
8,493 tone uleiuri uzate reutilizate intern de operatorii economici
*** 7,12 tone uleiuri uzate valorificate intern
**** 2,8 tone uleiuri uzate valorificate intern
130
Tone
4000
3500
Predate
spre
3000 valorificare
2500
2000
1500
Colectate/
Generate
1000
500
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 Anul
Figura 6.14. Evoluţia cantităţilor de uleiuri uzate, în perioada 2006-2011
Deşeuri cu conţinut de bifenili policloruraţi şi alţi compuşi similari
Tabelul 6.29. Situaţia echipamentelor cu conţinut de PCB / PCT la sfârşitul anului 2011
Tip În funcţiune Scoas TOTAL
echipament e din uz (bucăţi)
Transformatoar 6 0 6
e
Condensatoare 211 0 211
Total 217 0 217
Sursa: Raportările semestriale privind ehipamentele cu PCB/PCT
Tabelul 6.30. Evoluţia cantităţilor de ulei cu PCB, în perioada 2004-2011

Cantităţi Uleiuri cu conţinut de PCB (litri)
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Inventariate 41441 41849 41806 41607 48053 18824 16813,2 18052,5
Eliminate 0 43 199 18210 30096 716 12354,4 16380
Sursa: Raportările lunare privind cantităţile de deşeuri colectate valorificate/ eliminate
120000 litri
100000 stoc
80000
eliminate
60000
gestionate
40000
20000
0
anul
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Figura 6.15. Evoluţia cantitaţilor de ulei cu PCB, în perioada 2004-2011
131
Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti
Termenul de " nămol oraşenesc" se referă la nămolul rezidual de la instalaţiile de

tratare a apelor uzate care tratează apele uzate urbane şi menajere şi nămolul rezidual de
la fosele septice şi alte instituţii similare de tratare a apelor menajere.
Din datele existente privind staţiile de epurare orăşeneşti şi caracteristicile nămolului
rezultat s-a evidenţiat calitatea inadecvată pentru utilizarea în agricultură a acestuia.
Deoarece multe din întreprinderi îşi deversează apele uzate industriale în sistemele de
canalizare orăşeneşti, nămolul rezultat în urma epurării acestor ape nu îndeplineşte
condiţiile necesare pentru utilizarea în agricultură.
Tabelul 6.31. Numărul staţiilor de epurare pentru ape uzate municipale (SEM), la sfârşitul anului
2010
Numărul staţiilor Denumirea staţiei
În localităţi urbane - 5 SC AQUAVAS SA Vaslui-Sucursala Vaslui
SC AQUAVAS SA Vaslui-Sucursala Bârlad

SC GOSCOMLOC SA Huşi
SC AQUAVAS SA Vaslui-Sucursala
Negreşti
Primăria Oraşului Murgeni
În localităţi rurale - 0
Total judeţ - 5
Cantitatea de nămoluri provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti
a evoluat astfel:
Tabelul 6.32. Nămoluri generate de staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti

Anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Cantitatea de nămol (tone s.u./ an) 6845 5154 2361 3507 2038 1294 935
tone 8000
7000
6000
5000
4000 cantităţi
3000 de nămol
2000 generate
1000
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 anul
Figura 6.16. Variaţia cantităţilor de nămoluri generate de staţiile de epurare a apelor uzate
orăşeneşti, în perioada 2004-2010
132
Tabelul 6.33. Cantităţi de nămol utilizate de la staţiile de epurare municipale
Modalitati de gestionare Cantitati (tone) 2010

Depozitate pe depozite de deşeuri 643
Incinerate 0
Depozitate în stoc propriu 292
Alte forme de eliminare 0
Utilizate în agricultură 0
Tabelul 6.34. Cantităţi de nămol de la staţiile de epurare orăşeneşti,după provenienţă

Decantor Decantor Treapta Mixt
primar secundar chimică
Cantitate 216 0 0 719
nămol (tone)
2010
În judeţul Vaslui, nămolurile rezultate de la epurarea apelor uzate orăşeneşti sunt

deshidratate prin depozitarea pe paturi de uscare .
Nămolurile deshidratate rezultate nu sunt utilizate în agricultură, deoarece
caracteristicile lor fizico-chimice şi bacteriologice nu permit acest lucru, ci sunt eliminate la
depozitele de deşeuri.
Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale
Principalele unităţi generatoare de nămoluri industriale existente în baza de date a Agenţiei

pentru Protecţia Mediului Vaslui sunt redate în tabelul de mai jos:
Tabelul 6.35. Numărul staţiilor de epurare pentru ape uzate industriale (SEI), la nivelul anului 2010
Denumirea staţiei
SC MẬNDRA SA Bârlad
S.C.TIVAS IMPEX SRL Vaslui
Total judeţ - 2
Din inventarul efectuat pentru anul 2008, au fost eliminate unităţile economice care
deţineau staţii de preepurare sau deversau apele uzate epurate în reţeaua de canalizare,
aşa cum s-a solicitat de către Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului. Din acest motiv,
există o diferenţă mare în evoluţia cantităţilor de nămol industrial generate.
Tabelul 6.36. Nămoluri generate de staţiile de epurare a apelor uzate industriale – SEI
-tone substanţă uscată/an-
Anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Nămoluri 706 841 2189 3309 2,72 1,66 1,1
133
Această evoluţie fluctuantă redată în figura de mai sus se datorează faptului că nu
toate societăţile incluse în baza de date au raportat anual datele solicitate de către
A.P.M.Vaslui;de asemenea, cantităţile sunt estimate, deci exactitatea datelor raportate este
îndoielnică.
În prezent, este încurajată utilizarea în agricultură a nămolului rezultat din epurarea
apelor uzate orăşeneşti, atâta timp cât acesta nu pune în pericol calitatea solurilor şi a
produselor agricole rezultate. În acest sens, se vor lua măsuri care vizează reducerea
importantă a componentelor nedorite din nămoluri, precum şi impunerea de controale
specifice pentru calitatea nămolurilor atunci când acestea sunt utilizate în agricultură,
pentru evitarea acumulării excesive şi necontrolate în sol a substanţelor contaminante care
pot afecta pe termen lung caracteristicile sale agrochimice.
Din datele existente privind staţiile de epurare orăşeneşti şi caracterisiticile
nămolului rezultat, s-a evidenţiat calitatea inadecvată pentru împrăştierea pe câmp a
acestuia.
În anul 2011, Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui nu a primit solicitări de
emitere a permiselor de împrăştiere a nămolului pe terenurile agricole.
tone
3500
3000
2500 cantitatea
2000 de nămol
industrial
1500
1000
500
0 anul
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Figura 6.17. Variaţia cantităţilor de nămoluri generate de staţiile de epurare a apelor uzate
industriale în perioada 2004-2010
Deşeuri din construcţii şi desfiinţări
Deşeuri din construcţii şi desfiinţări se definesc ca fiind deşeurile rezultate în urma

reabilitării infrastructurii existente, în urma demolării şi construirii de clădiri noi, respectiv în
urma reconstruirii şi extinderii reţelei de transport, denumite în continuare activităţi de
construcţii.
Deşeurile din activităţi de construcţii reprezintă deşeurile rezultate în urma
activităţilor de construire şi/sau desfiinţare specificate la art. 2 aliniatul 1 în conformitate cu
Lista Europeană a Deşeurilor transpusă prin HG nr. 856/2002 privind Evidenţa gestiunii
deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, în
care se regăseşte la codul 17.
Deşeurile din construcţii şi demolări, inclusiv pământ excavat din terenuri
contaminate, sunt constituite din trei componente individuale: deşeuri din construcţii,
134
deşeuri din demolări şi pământuri excavate din terenuri contaminate. Această clasificare
este menţionată în Planul Regional de Gestionare Deşeurilor Regiunea Nord-Est.
Studiul de prefezabilitate se referă exclusiv la deşeurile inerte din primele două componete,
respectiv la deşeurile din construcţii şi la cele din demolări.
În prezent doar o mică parte din deşeurile provenite din construcţii şi demolări este
raportată, în special cea provenită de la cetăţenii care solicită Autorizaţii de construire
pentru renovări/demolări/construcţii noi.
Cele mai mari cantităţi, constând de regulă în resturi de betoane, cărămidă sau
mixte (cărămidă cu mortar) provin însă din zona societăţilor de construcţii, care însă de
regulă nu le declară, întrucât fie le concasează şi le reutilizează la amenajarea drumurilor
de acces în şantier sau pentru umplerea gropilor de pe drumurile comunale, fapt mai mult
sau mai puţin legal, fie le depozitează de cele mai multe ori în locuri neautorizate de
Agenţia de mediu, dar acceptate de autorităţile administrative locale.
În ceea ce priveşte alte componente cum ar fi lemnul rezultat din înlocuirea
tocurilor de uşi şi ferestre, a uşilor, a parchetului sau duşumelelor, a reparaţiilor la
acoperişuri, acesta se recuperează în proporţie de 95% de către oameni săraci, care îl
utilizează ca şi combustibil.
Metalul, constă în bare de armare din oţel beton care rezultă în special după
concasarea blocurilor de beton armat şi este valorificat prin unităţile de tip REMAT.
În perioada următoare (2010-2012) această componentă care va proveni in special
din tâmplăria PVC uzată (a cărei durată de viaţă nu depăşeşte 10-12 ani, dacă a fost nouă
şi mai puţin dacă a fost procurată la mâna a doua) să devină o problemă.Trebuie avut în
vedere că în acest moment 90% din tâmplăria construcţiilor noi este din PVC şi mai puţin
din lemn natural sau lemn stratificat.
Sticla, este o componentă care datorită faptului că este foarte casabilă, de cele mai
multe ori se amestecă şi se elimină odată cu deşeurile menajere, atunci când provine de la
populaţie sau cu deşeuri mixte atunci când provine de la societăţile de construcţii.
O explicaţie a necolectării selective a acestei fracţiuni ar putea fi lipsa unui reciclator
interesat de preluarea acestui deşeu în vederea reciclării.
Tipurile de deşeuri din construcţii şi demolări sunt:
17 01 01 Beton
17 10 12 Cărămizi
17 01 03 Tigle şi materiale ceramice
17 01 06* Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, tigle sau materiale ceramice
cu conţinut de substanţe periculoase
17 01 07 Amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle sau materiale ceramice
altele decât cele specificate la 17 01 07
17 02 01 Lemn
17 02 02 Sticlă
17 02 03 Materialeplastice
17 02 04 Sticlă, materiale plastice sau lemn cu conţinut de/sau contaminate cu substanţe
periculoase
17 04 01 Cupru, bronz, alamă
17 04 02 Aluminiu
17 04 03 Plumb
17 04 04 Zinc
17 04 05 Fier şi oţel
17 04 06 Staniu
135
17 04 07 Amestecuri metalice
17 04 09* Deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase
17 04 10* Cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe periculoase
17 04 11 Cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10
Deşeurile provenite din construcţii şi demolări reprezintă în ţările UE aproximativ 25
% din deşeuri, ele provenind în mare parte din demolări şi renovări ale clădirilor vechi, sunt
alcătuite din materiale diferite, multe din ele putând fi reciclate într-un fel sau altul, cum ar
fi:
• sol excavat, caramizi, beton şi placări: 73%
• lemn:12%
• sticlă, plastic, izolatori 5%
• metale: 5%
• altele în amestec: 5%
În judeţul Vaslui nu există încă un sistem adecvat de valorificare a deşeurilor din
construcţii şi demolări, ci doar o reutilizare internă în gospodăria proprie sau o
comercializare pe o piaţă nedeclarată.
Tabelul 6.37. Evoluţia cantităţilor colectate de deşeuri din construcţii şi demolări în judeţul Vaslui
(tone/an)
Anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Deşeuri din construcţii şi 1327 1740 1500 3927 5201 8132 7732
demolări
Sursa:Rapoartele statistice anuale ale operatorilor
tone
9000
8000
7000
6000 Deseuri din
5000 constructii
si demolari
4000
3000
2000
1000
0 anul
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Figura 6.18. Variaţia cantităţilor de deşeuri din construcţii şi demolări, în judeţul Vaslui în
perioada 2004-2010
Din totalul deşeurilor municipale colectate în anul 2010, acestea reprezintă 12,07%.
6.6.5. Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor
Autorităţilor administraţiei publice locale le revine responsabilitatea organizării

sistemului de colectare selectivă a deşeurilor , a asigurării spaţiilor necesare pentru
depozitarea temporarã a deşeurilor colectate selectiv şi a organizării valorificării acestor
deşeuri. În acelaşi timp au un rol important în acţiunile de sensibilizare a factorilor
responsabili de colectarea selectivã a deşeurilor .
136
La nivelul judeţului Vaslui, sistemul de colectare selectivă a deşeurilor de la
populaţie se află în stadiul de extindere. În municipiile Vaslui şi Bârlad s-au amenajat
spaţii pentru colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje în parteneriat cu Eco-Rom
Ambalaje. În municipiul Huşi s-a implementat proiectul ”Dezvoltarea colectării selective a
deşeurilor în mun.Huşi, jud.Vaslui ” prin care s-au înfiinţat 29 puncte de colectare
selectivă. În oraşul Negreşti s-a finalizat proiectul ”Sistem de colectare selectivă şi
valorificare a deşeurilor reciclabile în zona Negreşti, jud.Vaslui” prin care s-a realizat
infrastructura necesară colectării selective : 16 puncte de colectare selectivă în oraşul
Negreşti, 6 puncte de colectare în localităţile limitrofe Parpaniţa, Cioatele, Valea Mare
Glodeni, Poiana, Căzăneşti. De asemenea, în zona rurală a judeţului, sistemul de colectare
selectivă a deşeurilor de la populaţie s-a extins în urma finalizării următoarelor proiecte:
-“Sistem de colectare selectivă a deşeurilor menajere în comuna Dimitrie Cantemir,
Judeţul Vaslui - Staţie de sortare şi depozitare materiale refolosibile şi gunoi menajer,
platforme betonate”;
-„Sistem de colectare selectivă şi transport a deşeurilor municipale, din
comunele:Perieni, Pogana, Iana, Puieşti, Voineşti, Ghergheşti, judeţul Vaslui.”;
-„Sistem de colectare selectivă şi transport a deşeurilor municipale pe Valea
Racovei (comunele: Ivăneşti, Laza, Poieneşti, Puşcaşi, Pungeşti, Gârceni, Dragomireşti)
judeţul Vaslui”;
-“Sistem de colectare selectivă şi transport a deşeurilor din comunele: Pochidia,
Ciocani, Iveşti, Tutova, Coroieşti, Pogoneşti, judeţul Vaslui”;
-“ Sistem de colectare selectivă a deşeurilor menajere şi crearea de platforme de
compostare în comuna Stănileşti “
În tabelul nr.6.38. sunt prezentate cantităţile de deşeuri colectate selectiv în

perioada 2008-2011, în judeţul Vaslui.
Tabelul 6.38. Cantităţi de deşeuri colectate selectiv în anii 2008, 2009, 2010, 2011
Cantitatea totală de
Hârtie/
Anul deşeuri colectată PET Plastic Sticlă Metal Lemn
Carton
(tone)
2008 290,673 58,772 25,352 206,549 0 0 0
2009 134,936 14,321 3,256 115,859 1,5 0 0
2010 175,593 46,335 7,548 116,114 5,466 0,13 0
2011 410,898 91,770 11,352 301,255 0,446 6,075 0
Sursa: Raportare semestrială colectare selectivă
tone
450
400
Lemn
350
300 Metal
250 Sticlă
200 Hârtie/Carton
150
Plastic
100
50 PET
0
anul
2008 2009 2010 2011
Figura 6.19. Variaţia cantităţi de deşeuri colectate selectiv în anii 2008, 2009,2010, 2011
137
6.7. Planificare (răspuns)
6.7.1. Directiva cadru privind deşeurile
Noua directivă cadru a deşeurilor, Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European

şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 cuprinde şase capitole: primul este dedicat
obiectului, domeniului de aplicare şi definiţiilor (7 articole), al doilea cuprinde cerinţele
generale (6 articole), al treilea se referă strict la gestionarea deşeurilor (8 articole), al
patrulea la autorizare şi înregistrare (4 articole), al cincilea face referire la planuri şi
programe (6 articole), capitolul şase cuprinde controalele şi evidenţa (3 articole) iar ultimul
capitol prevede dispoziţii finale (7 articole); conţine şi patru anexe care se referă la
operaţiunile de eliminare a deşeurilor, la cele de valorificare, la proprietăţile care determină
caracterul periculos al deşeurilor, fiind prezentate şi câteva exemple de măsuri de
prevenire a generării acestora.
Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie
2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, este transpusa în legislaţia
naţională prin LEGEA Nr. 211 din 15 noiembrie 2011privind regimul deşeurilor (Monitorul
Oficial nr. 837 din 25 noiembrie 2011), care stabileşte măsurile necesare pentru protecţia
mediului şi a sănătăţii populaţiei, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse
determinate de generarea şi gestionarea deşeurilor şi prin reducerea efectelor generale ale
folosirii resurselor şi creşterea eficienţei folosirii acestora.
O substanţă sau un obiect este considerat deşeu numai în cazul în care corespunde
definiţiei prevăzute la pct. 9 din anexa nr. 1 din lege, respectiv: deşeu - orice substanţă sau
obiect pe care deţinătorul îl aruncă ori are intenţia sau obligaţia să îl arunce.
Producătorii şi deţinătorii de deşeuri persoane juridice sunt obligaţi să încadreze fiecare tip
de deşeu generat din propria activitate în Lista deşeurilor aprobată de către Comisia
Europeană se preia în legislaţia naţională prin hotărâre a Guvernului.
Lista deşeurilor este obligatorie pentru a determina dacă un deşeu trebuie considerat
deşeu periculos. Pe baza originii, testelor, buletinelor de analiză şi a altor documente
relevante puse la dispoziţie de producătorii şi deţinătorii de deşeuri, autoritatea publică
centrală pentru protecţia mediului consideră că un deşeu este periculos chiar dacă acesta
nu figurează ca atare pe lista deşeurilor, dacă acesta prezintă una sau mai multe dintre
proprietăţile prevăzute în anexa nr. 4 din lege, respectiv, caracteristicile de: pericol "toxic"
(şi "foarte toxic"), "nociv", "coroziv", "iritant", "cancerigen", "toxic pentru reproducere",
"mutagen" şi "ecotoxic" se bazează pe criteriile formulate în anexa nr. 1 la Hotărârea
Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor
periculoase.Reclasificarea deşeurilor periculoase ca deşeuri nepericuloase nu se poate
realiza prin diluarea sau amestecarea acestora în scopul de a diminua concentraţiile iniţiale
de substanţe periculoase până la un nivel mai mic decât nivelul prevăzut pentru ca un
deşeu să fie definit ca fiind periculos.
Valorificarea deseurilor: Producătorii de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia
valorificării acestora, cu respectarea prevederilor privind:
1. ierarhia deseurilor, respectiv: prevenirea; pregătirea pentru reutilizare: reciclarea; alte
operaţiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică; eliminarea;
2. gestionarea deşeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană şi
fără a dăuna mediului, în special:
a) fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră;
b) fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;
138
c) fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.
Reutilizarea şi reciclarea:Autorităţile administraţiei publice centrale cu atribuţii în
domeniul protecţiei mediului adoptă sau, după caz, propun măsuri adecvate pentru
promovarea reutilizării produselor şi activităţilor de pregătire a acestora pentru reutilizare în
special prin:
a) stimularea realizării unor reţele pentru repararea şi reutilizarea produselor;
b) utilizarea instrumentelor economice;
c) introducerea unor criterii referitoare la achiziţiile publice;
d) stabilirea de obiective cantitative sau alte măsuri.
Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului promovează reciclarea de înaltă
calitate prin aplicarea colectării separate a deşeurilor, în măsura în care este fezabilă din
punct de vedere tehnic, economic şi de mediu şi se conformează cu standardele de
calitate în sectorul de reciclare respectiv, prin acte normative care se supun aprobării
Guvernului
Eliminarea
Producătorii de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să supună deşeurile care nu
au fost valorificate unei operaţiuni de eliminare în condiţii de siguranţă(enumerate la pct.2-
valorificarea deseurilor)
Abandonarea deşeurilor este interzisă.
Eliminarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate în acest scop este interzisă.
În conformitate cu principiul "poluatorul plăteşte", costurile operaţiunilor de gestionare a
deşeurilor se suportă de către producătorul de deşeuri sau, după caz, de deţinătorul actual
ori anterior al deşeurilor.
Principiile autonomiei şi proximităţii
Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului colaborează cu celelalte autorităţi
publice cu atribuţii în domeniul gestionării deşeurilor şi cu autorităţile competente din alte
state membre pentru crearea unei reţele integrate adecvate de unităţi de eliminare a
deşeurilor şi de instalaţii de valorificare a deşeurilor municipale mixte colectate din
gospodăriile populaţiei, inclusiv în cazul în care această colectare vizează şi astfel de
deşeuri provenite de la alţi producători, ţinând seama de cele mai bune tehnici disponibile,
care nu implică costuri excesive, cu respectarea cerinţelor prevăzute în Tratatul de aderare
a României la Uniunea Europeană.
6.8. Perspective
6.8.1. Strategia naţională privind deşeurile

Pentru îndeplinirea obiectivelor Legii nr.211/2011 se elaborează planuri de
gestionare a deşeurilor la nivel naţional, regional, judeţean.
Planul naţional de gestionare a deşeurilor, denumit în continuare PNGD, se
elaborează de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi acoperă
întregul teritoriu geografic al României. Planul prevăzut la alin. (2) se aprobă prin hotărâre
a Guvernului şi se notifică Comisiei Europene.
În baza principiilor şi obiectivelor prevăzute în PNGD şi a cadrului general stabilit prin
Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 951/2007 privind aprobarea
Metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor se
elaborează/realizează/revizuiesc planurile regionale de gestionare a deşeurilor, denumite
în continuare PRGD, de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului, denumită în
continuare ARPM, împreună cu toate consiliile judeţene aparţinând regiunii respective.
139
PRGD se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru
protecţia mediului.
În baza principiilor şi obiectivelor din PNGD şi a cadrului general din Ordinul
ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 951/2007 se elaborează/realizează/revizuiesc
planurile judeţene de gestionare a deşeurilor, denumite în continuare PJGD, de către
consiliul judeţean, în colaborare cu agenţia judeţeană pentru protecţia mediului, denumită
în continuare APM. PJGD se aprobă prin hotărâre a consiliului judeţean, cu avizul APM
sau ARPM, după caz.
Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele obligaţii:
A. la nivel de comune, oraşe şi municipii :
a) asigură implementarea la nivel local a obligaţiilor privind gestionarea deşeurilor
asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană;
b) urmăresc şi asigură îndeplinirea prevederilor din PRGD şi PJGD;
c) elaborează strategii şi programe proprii pentru gestionarea deşeurilor;
d) hotărăsc asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale,
cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi
parteneri sociali pentru realizarea unor lucrări de interes public privind gestiunea
deşeurilor, în condiţiile prevăzute de lege;
e) asigură şi răspund pentru colectarea separată, transportul, neutralizarea, valorificarea
şi eliminarea finală a deşeurilor, inclusiv a deşeurilor menajere periculoase, potrivit
prevederilor legale în vigoare;
f) asigură spaţiile necesare pentru colectarea separată a deşeurilor, dotarea acestora cu
containere specifice fiecărui tip de deşeu, precum şi funcţionalitatea acestora;
g) asigură informarea prin mijloace adecvate a locuitorilor asupra sistemului de
gestionare a deşeurilor din cadrul localităţilor;
h) acţionează pentru refacerea şi protecţia mediului;
i) asigură şi răspund pentru monitorizarea activităţilor legate de gestionarea deşeurilor
rezultate din activitatea medicală;
B. la nivel judeţean:
a) elaborează, adoptă şi revizuiesc PJGD/PMGD şi participă la elaborarea PRGD;
b) coordonează activitatea consiliilor locale, în vederea realizării serviciilor publice de
interes judeţean privind gestionarea deşeurilor;
c) acordă consiliilor locale sprijin şi asistenţă tehnică în implementarea PJGD şi PRGD;
d) hotărăsc asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale,
cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale şi cu alţi
parteneri sociali pentru realizarea unor lucrări de interes public privind gestiunea
deşeurilor, în condiţiile prevăzute de lege;
e) analizează propunerile făcute de consiliile locale, în vederea elaborării de prognoze
pentru refacerea şi protecţia mediului;
f) urmăresc şi asigură respectarea de către consiliile locale a prevederilor prezentei legi;
g) asigură monitorizarea activităţilor legate de gestionarea deşeurilor rezultate din
activitatea medicală.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale a unităţilor administrativ-teritoriale aprobă,
prin hotărâri ale consiliului local/judeţean/general, măsurile necesare pentru interzicerea
abandonării, aruncării sau gestionării necontrolate a deşeurilor.
(3) Pentru deşeurile generate în gospodăriile populaţiei, autorităţile administraţiei publice
locale a unităţilor administrativ-teritoriale şi, după caz, Asociaţia de dezvoltare
intercomunitară încheie contracte, parteneriate sau alte forme de colaborare cu persoanele
140
juridice care preiau obligaţiile producătorilor pentru fluxurile de deşeuri reglementate prin
acte normative care transpun directive individuale în vederea îndeplinirii obiectivelor
stabilite de acestea.
Obiectivul general al SNGD este dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a
deşeurilor eficient din punct de vedere economic şi care să asigure protecţia sănătăţii
populaţiei şi a mediului.
Trebuie împiedicată sau diminuată formarea deşeurilor încă de la sursă
(producător).Cea mai eficientă cale de acţiune este prevenirea, deoarece neproducând
(negenerând) deşeuri, se elimină astfel şi ameninţările la adresa mediului. Atât evitarea
formării, cât şi valorificarea deşeurilor conduc la o reducere a cantităţii de deşeuri finale,
măsurile fiind complementare. Valorificarea deşeurilor se aplică cel mai eficient acolo unde
evitarea formării lor nu este posibilă din punct de vedere economic şi ecologic.Valorificarea
deşeurilor presupune prelucrarea unui deşeu deja prelucrat.
Măsurile de valorificare trebuie să faciliteze creşterea duratei de viaţă a deşeului în
circuitul economic sau reintroducerea lui în acest circuit.
Trebuie remarcat faptul că valorificarea deşeurilor necesită consum de energie,
poluează mediului, implică costuri pentru colectare (selectivă), transport, valorificare.
Valorificarea deşeurilor nu se poate realiza la nesfârşit. De exemplu hârtia îşi pierde
caracteristicile utile după valorificarea deşeurilor
Evitarea formării deşeurilor nu introduce costuri, fiind din acest motiv preferată
Conform Normelor juridice europene şi naţionale, valorificarea deşeurilor trebuie realizată
ecologic, adică:
- nu trebuie puse în pericol apa, aerul, solul, flora, fauna
- trebuie evitată poluarea fonică şi disiparea mirosurilor neplăcute
- să nu fie afectate zonele adiacente şi nici cadrul peisagistic
Reintroducerea în circuitul economic a unor componente utile ale deşeurilor
presupune o separare prrealabilă a acestuia (selectivă), care implică cheltuieli
semnificative
Valorificarea materială şi energetică prezintă acelaşi interes economic, alegerea unei
căi sau a alteia fiind dictată de compatibilitatea cu factorii de mediu.Valorificarea energetică
a deşeurilor depinde într-o măsură foarte importantă de puterea calorică a acestora
La stabilirea obiectivelor gestionării deşeurilor trebuie luate în consideraţie aspectele:
a) nu toate bunurile (mărfurile) folosite sunt reintroduse complet în circuitul economic
b) refolosirea unor unor deşeuri implică consum ridicat de energie (exemplu: spălatul
sticlelor cu apă caldă)
c) reciclarea deşeurilor este justificată numai atunci când rentabilitatea şi bilanţul
ecologic sunt favorabile
d) reciclarea unor deşeuri este limitată de bariere tehnologice (ex: folosirea hârtiei
vechi pentru a produce hârtie nouă, necesită aport de fibre noi, pentru că lungimea fibrelor
hârtiei refolosite scade)
e) existenţa unei pieţe funcţionale pentru produsele obţinute din reciclarea deşeurilor
Valorificarea / reciclarea deşeurilor nu pot fi aplicate la nesfârşit unui deşeu;
întotdeauna va exista un deşeu final care trebuie eliminat prin incinerare, piroliză,
depozitare ecologică controlată.
Evitarea formării (producerii) de deşeuri presupene ca procesele de producţie şi
structura produselor trebuie astfel concepute încât să genereze cât mai puţine deşeuri
Trebuie alese în mod corect materiile prime şi materialele astfel încât să fie redus
conţinutul de substanţe toxice, atât al produselor cât şi al reziduurilor (deşeurilor).
141
CAPITOLUL 7. SCHIMBĂRILE CLIMATICE
7.1 UNFCC, Protocolul de la Kyoto, politica UE privind schimbările climatice
Generalităţi:
Procesul de schimbare climatică include evenimentele anormale climatic, indiferent

de cauze (naturale sau antropice) şi se defineşte ca fiind schimbarea semnificativă a valorii
medii a unui parametru meteorologic pentru intervale lungi de timp, de peste o decadă.
Variaţiile climatului sunt corelate cu cele ale insolaţiei, excentricităţii orbitei terestre,
inclinarii terestre, cu mişcarea de precesie, albedoul, ciclurile solare şi efectul de seră-
urmare a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) produse de activităţile umane, în
principal a emisiilor de CO2. Pe lângă CO2, din categoria GES rezultate din surse
artificiale mai fac parte: clorofluorocarburile (CFC), NOx (N2O) şi CH4.
Efecte asupra agriculturii:
Agricultura este unul dintre domeniile cele mai expuse schimbărilor climatice, din
cauza dependenţei sale de condiţiile meteorologice. Variabilitatea climatică de la an la an
este una dintre principalele cauze a randamentelor variabile ale culturilor şi unul dintre
riscurile inerente ale agriculturii. Agricultura se află, prin urmare, în prima linie în bătălia
împotriva efectelor schimbărilor climatice.
Datorită schimbărilor climatice, la nivelul ţării noastre apare o evidentă descreştere a
precipitaţiilor, în special în anotimpul de vară, deci un deficit pluviometric care va afecta în
principal agricultura. Cele mai vulnerabile specii cultivate vor fi îndeosebi culturile anuale
de cereale şi prăşitoare, deficitul de apă din anotimpul de vară, care coincide cu perioada
cerinţelor maxime de apă, determinând scăderi importante de producţie. În acest sens, se
impune o nouă reorientare în structura culturilor agricole, respectiv adoptarea de varietăţi
cu o toleranţă ridicată faţă de temperaturile ridicate şi stresul hidric generat de lipsa apei.
Totodată, se impune adaptarea tehnologiilor agricole la resursa de apă, conservarea apei
din sol prin alegerea unui sistem de lucrări minime, toate reprezentând o tendinţă de
reorientare a cerinţelor privind calitatea şi conservarea resurselor de sol şi apă.
Efecte asupra silviculturii:
Impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor, atât cel provocat de activităţi

antropice, cât şi cel provocat de ciclul climatic planetar normal şi de alţi factori, trebuie privit
ca un întreg. Consecinţele pot fi rezumate după cum urmeată:
- devitalizarea şi chiar uscarea anormală a arborilor, cu deosebire în anii secetoşi şi extrem
de secetoşi;
- posibile modificări ale zonalităţii forestiere ca efect al creşterii temperaturii;
- reducerea creşterii curente în volum a arboretelor din câmpii şi coline; totodată se
diminuează capacitatea acestora de a sechestra dioxidul de carbon;
- afectarea diversităţii ecosistemice şi genetice a speciilor; este mare probabilitatea să
dispară unele unităţi intraspecifice, cu deosebire în zonele în care schimbările climatice se
manifestă mai intens;
- creşterea frecvenţei atacurilor de insecte dăunătoare arborilor o dată cu gradul de
încălzire a climei;
142
- creşterea semnificativă a frecvenţei daunelor produse de furtuni şi a frecvenţei şi amplorii
incendiilor de pădure. (sursa: Revista Pădurilor, Victor Giurgiu, “Pădurile şi schimbările climatice”)
Efecte asupra gospodăririi apelor:
Schimbările climatice vor modifica regimul actual al precipitaţiilor şi al evaporării.

Vor apărea perturbări în ciclul hidrologic al apei, se va reduce acumularea zăpezii în
zonele montane şi la latitudini mari, vor scădea rezervele de ape subterane. De aceea,
scurgerea se va diminua apreciabil, cu valori care, pentru zonele mai uscate, sunt estimate
între 40 şi 70% faţă de situaţia actuală.
Creşterea temperaturilor şi diminuarea precipitaţiilor ar putea conduce la scăderea
resurselor de apă şi la creşterea cerinţei; aceste fenomene pot provoca deteriorarea
calităţii corpurilor de apă dulce, sporind presiunea exercitată asupra echilibrului şi aşa fragil
între stocurile şi cerinţele de apă. Un alt posibil risc indus de modificarile climatice este
cresterea intensităţii şi frecvenţelor apariţiei fenomenelor extreme – viituri şi secete,
alternarea rapidă a fenomenelor extreme conducând la intensificarea proceselor
erozionale.
Efecte asupra aşezărilor umane
Aşezările umane din întreaga lume sunt afectate de schimbările climatice.

Vulnerabilitatea aşezărilor umane creşte ca urmare a creşterii nivelului mării, inundaţiilor,
cicloanelor tropicale puternice şi frecvente, creşterea perioadelor de căldură şi răspândirea
bolilor. Schimbările climatice pot agrava accesul la serviciile de bază şi calitatea vieţii.
Aşezările umane pot fi afectate de schimbările climatice astfel:
- sectoarele economice care deservesc aşezările umane sunt afectate din cauza
schimbărilor apărute în capacitatea de producţie (de exemplu în agricultură sau pescuit)
sau în evoluţia cererii pe piaţă de bunuri şi servicii;
- unele aspecte ale infrastructurii fizice (inclusiv sisteme de distribuţie energie, gaz), clădiri,
servicii urbane (inclusiv sisteme de transport) şi industrii specifice (cum ar fi agroindustrie,
turism, construcţii), pot fi afectate în mod direct. De exemplu, clădirile şi infrastructura pot fi
afectate de inundaţii, cererea de energie urbană poate creşte sau scădea ca urmare a
variaţiei cererii de încălzire şi răcire a spaţiului, turismul de coastă şi de munte poate fi
afectat de temperaturile sezoniere, de precipitaţii şi de creşterea nivelului mării;
- populaţia ar putea fi afectată în mod direct datorită condiţiilor meteo extreme, modificărilor
care apar în stărea de sănătate sau migraţiei. De exemplu, starea de sănătate se poate
îmbunătăţi ca urmare a stresului la rece redus sau deteriora ca urmare a stresului termic
crescut şi apariţiei bolilor.
Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), adoptată cu
ocazia Summit-ului desfăşurat la Rio de Janeiro, în 1992 reprezintă un instrument
fundamental pentru gestionarea acestei problematici. Protocolul de la Kyoto la Convenţia-
cadru a ONU privind schimbările climatice constituie, totodată, un pas important în
abordarea internaţională a fenomenului schimbărilor climatice. Perioada următoare este
crucială pentru elaborarea şi adoptarea unui nou cadru (acord) de gestionare a
problematicii schimbărilor climatice post-Kyoto.
Protocolul de la Kyoto prevede cadrul juridic care abordează schimbările climatice la
nivel mondial prin introducerea de obligaţii cuantificabile pentru state, cu scopul de a
reduce nivelurile de emisii de GES şi reprezintă punctul culminant al eforturilor
143
internaţionale pentru a rezolvarea problemei schimbărilor climatice. Protocolul prevede
stabilirea unor măsuri, ţinte şi perioade clare de reducere a emisiilor a şase gaze cu efect
de seră (dioxidul de carbon - CO2, metan - CH4, protoxid de azot, hidroflurocarburi -
HFCS, perfluorocarburi - PFCS, hexafluorură de sulf -SF6). Pentru atingerea obiectivelor
de reducere a GES, s-au creat trei mecanisme pentru a ajuta la scăderea costurilor de
reducere a emisiilor: Implementare în Comun (JI), Mecanismul de Dezvoltare Curată
(CDM) şi Comercializarea Internaţională a Emisiilor (IET).
Adoptarea unor decizii specifice şi pragmatice, în special de natură tehnică, privind
implementarea Convenţiei şi a Protocolului de la Kyoto a fost tema “Conferinţei Naţiunilor
Unite asupra Schimbărilor Climatice, Cancun 2010”, incluzând cea de-a XVI-a Conferinţă a
Părţilor la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP 16) şi cea
de-a VI-a Conferinţă a Părţilor la Protocolul de la Kyoto. Conferinţa de la Cancun a
constituit o etapă intermediară, menită să susţină progresul negocierilor în perspectiva
adoptării unui acord global în domeniul schimbărilor climatice pentru perioada post-2012 şi
s-a finalizat prin „Acordul Cancun”, fiind adoptate o serie de decizii referitoare la:
- reconfirmarea necesităţii reducerii emisiilor de GES la nivel global în scopul menţinerii
creşterii temperaturii medii globale sub 2°C şi continuarea cooperării multilaterale privind
identificarea obiectivului global de reducere a emisiilor până în anul 2050;
- asumarea de către statele industrializate a unor angajamente de reducere a emisiilor de
GES şi importanţa elaborării unor strategii/planuri naţionale de dezvoltare în domeniu;
- stabilirea unui mecanism de cooperare multilaterală privind accesul şi/sau transferul de
tehnologii;
- întărirea mecanismelor de raportare şi verificare a emisiilor în scopul atragerii de investiţii
şi al impulsionării accesului la tehnologii orientate către proiecte privind reducerea emisiilor
în statele în curs de dezvoltare.
În acest context, UE continuă să încurajeze asumarea unor angajamente de
reducere mai ambiţioase, prin manifestarea disponibilităţii privind asumarea ţintei de
reducere de 30% în anul 2020, faţă de anul 1990, cu condiţia ca şi alte ţări dezvoltate să
manifeste disponibilitatea clară pentru asumarea unor angajamente mai ambiţioase.
Întrucât prima perioadă de angajament sub Protocolul de la Kyoto, care prevede obligaţii
de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, va înceta la sfârşitul anului 2012, unul
dintre subiectele intens dezbătute la Conferinţa Naţiunilor Unite privind schimbările
climatice (COP 17), desfăşurată la Durban (Africa de Sud) - 2011 a fost continuarea
Protocolului cu o a doua perioadă de angajament, care să încorporeze obligaţii pentru
statele dezvoltate.
Părţile şi-au asumat în continuare ţinte obligatorii de reducere a emisiilor de gaze cu
efect de seră sub Protocolul de la Kyoto şi au condiţionat această decizie de stabilirea unei
foi de parcurs către un viitor acord global cu valoare juridică obligatorie. Uniunea
Europeană şi-a exprimat hotărârea de a continua eforturile în domeniul combaterii
schimbărilor climatice, atrăgând însă atenţia că acest proces nu poate evolua prin efortul
unei singure entităţi (UE), care generează doar 11% din totalul emisiilor de gaze cu efect
de seră la nivel global.
Având în vedere schimbările evidente asupra climatului global în ultimii ani, se pune
problema majoră de a evalua efectele schimbărilor climatice în perioada următoare, ţinând
seama de politicile şi măsurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Pentru România, care este parte la ambele instrumente juridice, menţinerea şi prezervarea
cadrului juridic existent, în principal a Protocolului de la Kyoto, reprezintă garanţia
implementării unor obiective obligatorii de reducere a emisiilor.
144
7.2. Datele agregate privind proiecţiile emisiilor GES
Viaţa terestră există ca urmare a efectului de seră natural. Fără acesta, temperatura
medie a suprafeţei terestre ar fi de - 18°C, datorită lui temperatura medie este de + 15°C .
Gazele cu efect de seră (G.E.S) sunt gaze de origine naturală şi antropogenă, care absorb
şi emit radiaţii cu lungimi de undă specifice spectrului radiaţiei infraroşii emise de suprafaţa
terestră, atmosferă şi nori. Principalele gaze cu efect de seră rezultate din activitatea
umană sunt:: bioxidul de carbon, metanul, protoxidul de azot, alte gaze cu efect de seră de
origine pur antropogenă: halocarburile (compuşi ai carbonului care conţin clor, flor, brom).
Se mai numesc si cloroflorocarburi(CFC). Vaporii de apă produc efect de seră, dar nu se
consideră afectaţi de activitatea umană.
Începând cu anul 2002, România transmite anual Secretariatului UNFCCC,
Inventarul Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră, realizat conform metodologiei
IPCC, utilizând formatul de raportare comun tuturor ţărilor.
Evaluarea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel judeţean permite evaluarea la
nivel naţional şi constituie un instrument util în luarea de decizii care să contribuie la
reducerea emisiilor.
Datele care evidenţiază cantităţile de emisii de gaze în atmosferǎ au fost
determinate pe baza unor modele şi calcule de estimare prezentate în „Atmospheric
Emission Inventory Guidebook-2009”, ghidul CORINAIR actualizat în 2010.
Principalele surse generatoare de gaze cu efect de seră în judeţul Vaslui sunt:
 traficul rutier
 instalaţii de ardere neindustriale;
 arderi în energetică şi industrii de transformare;
 creşterea animalelor şi păsărilor;
 tratarea şi depozitarea deşeurilor.
Nivelul emisiilor totale anuale ale gazelor cu efect de seră, pentru perioada 2007- 2011
sunt specificate în tabelul 7.1.
Tabelul 7.1 Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră - mii tone CO2 eq
Judeţ 2007 2008 2009 2010 2011
Vaslui 390,3 279,4 270,6 352,5 1081,6
Emisii totale anuale de gaze cu efect de sera
1200.0
1000.0
mii tone CO2 eq
800.0
600.0
400.0
200.0
0.0
2007 2008 2009 2010 2011
Figura 7.1.- Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră, exprimate în CO2 eq, în
perioada 2007-2011
145
motiv, compararea cu anii anteriori nu se poate face cu acurateţe. De asemenea, nu au
Aportul semnificativ în emisii de CO2 eq - pentru anul 2011, provine din arderile
rezidenţiale (83,98%), urmate de emisiile de la platformele de depozitare deşeuri
municipale Vaslui (3,84%), Bârlad (7,84%), Huşi (2,06%) şi Negreşti (0,24%), în prezent
închise.
Tabelul 7.2. Emisii totale de gaze cu efect de seră/persoană - tone CO2 eq

Judeţ 2007 2008 2009 2010 2011
Vaslui 0,86 0,62 0,60 0,40 2,41
Emisii anuale de CO2
După vaporii de apă, dioxidul de carbon este gazul cu efect de seră „vinovat” de
producerea schimbărilor climatice.
Există un schimb permanent de dioxid de carbon între suprafaţa oceanelor,
atmosferă şi suprafaţa solului, cantitatea fiind atât absorbită cât şi produsă de
microorganisme, plante şi animale, emisiile de CO2 având o tendinţă de echilibrare înainte
de revoluţia industrială. Activităţile umane au contribuit substanţial la schimbările climatice,
prin adăugarea de CO2 şi de alte gaze cu efect de seră în atmosferă.
motiv, compararea cu anii anteriori nu se poate face cu acurateţe. De asemenea, nu au
Emisiile anuale de CO2, la nivelul judeţului Vaslui sunt prezentate în tabelul nr. 7.3:
Tabelul 7.3 - Emisii anuale de dioxid de carbon CO2 – mii tone CO2 eq
Judeţ 2007 2008 2009 2010 2011*
Vaslui 265,0 177,6 197,2 278,9 910,9
*nu sunt incluse emisiile din traficul rutier
Tabelul 7.4. Tendinţa emisiilor de CO2 pe sectoare de activitate (mii tone CO2 eq)
Sectoare de activitate – pentru

2007 2008 2009 2010 2011*
emisia de CO2
Instalaţii de ardere neindustriale 109,57 98,931 71,25 68,5 908,32
Arderi în energetică şi industrii de 52,36 41,790 32.48 32,1 1,085
transformare
Arderi în industria de prelucrare 9,48 10,893 8,05 8,9 0,596
Tratarea şi depozitarea deşeurilor 3,09 3,091 2,54 0,5 0,378
Alte surse mobile şi utilaje - - 0,21 0,12 0,045
Transport rutier 90,54 23,155 82,70 168,67 -
Alte surse - - - 0,08 0,475
Aportul semnificativ în emisii de CO2- pentru anul 2011, provine din arderile
rezidenţiale (95,06%), respectiv de la SC RULMENŢI SA Bârlad (0,12%).
146
Emisii anuale de CH4
Tabelul 7.5. - Emisii anuale de metan (CH4) - mii tone CO2 eq

Judeţ 2007 2008 2009 2010 2011*
Vaslui 31.6 33.8 12.0 12.4 153,75
Tabelul 7.6. Tendinţa emisiilor de CH4 pe sectoare de activitate (mii tone CO2 eq)
Sectoare de activitate – pentru emisia de
2007 2008 2009 2010 2011*
CO2
Arderi în energetică şi industrii de 0,049 0,0395 0,028 0,029 0,431
transformare
Arderi în industria de prelucrare 0,007 0,008 0,004 0,0032 -
Alte surse mobile şi utilaje 0,003 0,002 0,002 0,002 0,001
Agricultura 7,67 4,028 0,576 1,033 0,706
Extractia si distributia combustibililor fosili 9,62 15,592 0,014 0,014 0,7
Alte surse 12,5 12,502 10,12 10,12 0,19
Aportul semnificativ în emisii de CH4- pentru anul 2011, provine de la platformele de

depozitare deşeuri municipale Vaslui (27,04%), Bârlad (55,18%), Huşi (14,48%) şi Negreşti
(1,66%), în prezent închise.
Emisii anuale de N2O
Tabelul 7.7. - Emisii anuale de protoxid de azot (N2O) – mii tone CO2 eq
Judeţ 2007 2008 2009 2010 2011*
Vaslui 89.3 67.9 61.4 61.2 16.93
Tabelul 7.8. Tendinţa emisiilor de N2O pe sectoare de activitate (mii tone CO2 eq)
Sectoare de activitate – pentru emisia de CO2 2007 2008 2009 2010 2011
Arderi în energetică şi industrii de transformare 0,52 0,458 0,378 0,43 0,053
Arderi în industria de prelucrare 0,068 0,0767 0,0105 0,0093 0,0007
Alte surse mobile şi utilaje 0,4 0,214 0,248 0,22 0,154
Alte surse 82,68 63,028 58,63 58,62 0,0003
Aportul semnificativ în emisii de N2O - pentru anul 2011, provine din arderile
rezidenţiale (98,29%).
147
Emisii anuale de gaze fluorurate
Tabelul 7.9. Emisii anuale de gaze fluorurate – 2011 – mii tone CO2 eq
Hexafluorura Hidrofluorocarburi - Perfluorocarburi
Judeţ
de sulf - SF6 HFC PFC
Vaslui - - -
La nivelul judeţului Vaslui, sunt înregistrate ca utilizând gaze fluorurate în activitatea

desfăşurată, douăsprezece unităţi. Pentru anul 2011, nu sunt disponibile datele privind
emisiile de gaze fluorurate.
7.3. Scenarii privind schimbarea regimului climatic în România
Rezultatele ştiinţifice arată că, în următoarele două decenii, se aşteaptă o încălzire

de 0.1°C/deceniu chiar dacă s-ar menţine constantă- la nivelul anului 2000, concentraţia
tuturor gazelor cu efect de seră şi a aerosolilor. Raportul de Evaluare al IPCC, publicat in
2007 descrie o tranziţie accelerată către o lume cu o clima mai caldă, marcata de situaţii
mai frecvente cu temperaturi extreme, inclusiv valuri de căldură, agravarea secetei din
unele regiuni, precipitaţii mai abundente în alte regiuni, topirea gheţarilor şi a gheţii arctice,
precum şi creşterea globală a nivelului mediu al mărilor şi oceanelor.
7.3.1. Creşteri ale temperaturilor
Tabelul 7.10. – Date meteo – judeţ Vaslui 2011 - temperaturi (ºC), Staţia meteorologică
Vaslui (sursa ANM)
Statia I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN
Meteorologică
Vaslui / Luna
Temperatura 2,7 -2,6 2,8 9,3 15,9 19,9 22,1 20,6 17,6 8,4 2,6 2,1 9,7
medie aer
Medii multianuale 2,8 -1,2 3,6 10,3 16,0 19,5 20,9 20,0 15,4 9,8 4,2 -0,8 9,6
Temperatura 11,9 16,2 21,9 24,0 30,3 34,5 34,5 33,1 33,2 29,6 14,1 15,1 34,5
maximă aer
Temperatura -18,5 13,9 -18,3 1,0 0,6 9,7 10,9 7,4 4,6 -6,0 -9,4 11,5 -18,5
minimă aer
Temperatura 2,6 2,8 2,3 10,0 18,8 24,4 29,2 27,6 22,4 10,1 2,6 1,6 12,0
medie sol
Temperatura 17,1 21,0 28,1 42,1 46,8 61,8 63,8 59,6 53,4 46,9 24,0 18,4 63,8
maxima sol
Temperatura -21,0 16,2 22,4 -3,6 -2,0 9,7 10,6 7,9 3,9 -6,2 -10,2 11,4 -22,4
minimă sol
Bârlad (sursa ANM)
Meteorologică
Bârlad / Luna
Temperatura -3,0 2,9 3,4 9,7 15,9 19,9 22,6 21,8 19,2 9,4 2,8 2,2 10,1
medie aer
Medii multianuale 2,8 -1,0 3,5 10,3 16,0 19,5 21,3 20,7 16,0 10,4 4,4 -0,8 9,8
Temperatura 8,9 14,0 20,7 22,2 28,8 33,9 34,3 32,5 32,9 27,5 15,1 13,5 34,3
maximă aer
148
Temperatura -18,2 -12,8 14,0 1,0 4,0 11,4 11,1 9,4 7,4 -4,0 -7,2 -9,4 -18,2
minimă aer
Temperatura -3,5 1,6 3,8 12,2 20,0 24,6 26,1 24,8 18,0 10,7 3,9 -1,3 11,5
medie sol
Temperatura 12,4 18,1 31,5 45,1 59,0 60,8 62,2 58,1 56,2 44,5 23,6 13,7 62,2
maxima sol
Temperatura -20,1 15,6 -18,0 -1,5 1,0 10,5 10,3 8,6 5,0 6,8 -9,6 -12,6 -20,1
minimă sol
Negreşti (sursa ANM)
Meteorologică
Negreşti / Luna
Temperatura -3,1 2,6 2,2 9,3 15,3 19,5 22,0 20,8 17,5 8,0 2,5 2,0 9,5
medie aer
Medii multianuale 3,1 -1,4 3,2 9,9 15,7 19,0 20,6 19,7 15,0 9,5 3,7 1,4 9,2
Temperatura 11,3 16,4 21,1 23,1 29,1 33,6 34,7 32,0 32,2 28,5 14,1 16,0 34,7
maximă aer
Temperatura 19,6 -13,8 20,4 -0,6 2,0 9,0 9,2 7,2 3,7 6,4 9,4 -11,8 -20,4
minimă aer
Temperatura -3,2 2,4 1,9 10,3 18,3 23,2 27,1 25,8 20,6 8,6 2,2 1,2 11,1
medie sol
Temperatura 12,7 18,9 32,1 36,0 53,1 58,4 58,1 52,0 48,2 39,0 22,8 17,2 58,4
maxima sol
Temperatura 21,5 17,5 22,2 -2,2 -0,4 8,4 7,8 6,7 4,4 -6,2 -11,0 -13,2 -22,2
minimă sol
Tabelul 7.13. Evoluţia în timp a temperaturilor (ºC)

Medii multianuale 2007 2008 2009 2010 2011
Vaslui 11,4 11,0 10,8 10,2 9,7
Bârlad 11,7 11,2 11,2 10,5 10,1
Negreşti 11,2 10,7 10,5 10,0 9,5
7.3.2. Modificări ale modulelor de precipitaţii
Efectele principale ale schimbărilor climatice se vor manifesta, pe scurt, printr-un

număr mai mic de zile ploioase, dar prin precipitaţii mai intense, cantităţi scăzute de
zăpadă şi perioade mai lungi de secetă.
Tabelul 7.14. - Date meteo - judeţ Vaslui 2011, Staţia meteorologică Vaslui- Precipitaţii
(l/mp) (sursa ANM)
Statia
Meteorologică I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN
Vaslui/ Luna
Nr. zile cu 13 12 8 11 15 12 9 4 5 9 2 8 108
precipitatii
Cantitatea de 20,5 24,4 12,5 63,2 66,6 104,0 34,6 23,6 14,0 37,2 0,4 17,8 418,8
lunară precipitatii
Medii 24,9 23,9 28,3 42,4 58,8 77,4 75,4 59,4 49,1 32,1 35,1 28,7 535,5
multianuale
149
Tabelul 7.15. - Date meteo - judeţ Vaslui 2011, Staţia meteorologică Bârlad- Precipitaţii
(l/mp) (sursa ANM)
Staţia
Bârlad/ Luna
Nr. zile cu 12 10 6 10 15 12 9 2 4 5 2 8 95
precipitatii
Cantitatea de 28,0 22,6 6,4 55,0 73,2 86,2 14,8 22,0 3,0 32,2 0,5 16,2 360,1
precipitatii
Medii 25,0 14,4 28,4 42,6 57,1 75,4 69,0 57,2 45,7 31,9 32,9 29,2 518,8
multianuale
Tabelul 7.16. - Date meteo - judeţ Vaslui 2011, Staţia meteorologică Negreşti- Precipitaţii
(l/mp) (sursa ANM)
Staţia
Negreşti/ Luna
Nr. zile cu 11 12 8 9 14 11 10 6 5 10 2 7 105
precipitații
Cantitatea de 10,9 22,2 7,2 43,4 49,6 71,6 36,0 26,4 12,7 36,5 0,3 13,2 330,0
precipitații
Medii multianuale 20,5 19,9 24,6 40,9 53,8 81,7 76,6 59,8 47,5 31,5 29,3 24,8 510,9
Tabelul 7.17. Evoluţia în timp a precipitaţilor (l/mp)

Medii multianuale 2007 2008 2009 2010 2011
Vaslui 659,9 480,8 481,2 797,2 535,5
Bârlad 628,4 378,8 337,6 601,1 518,8
Negreşti 529,8 570,6 463,2 600,4 510,9
7.3.3. Debit şi o creştere preconizată a gravităţii dezastrelor naturale legate de vreme
Deşi fenomenele meteorologice extreme nu pot fi atribuite unei singure cauze,

analizele statistice au arătat faptul că riscul apariţiei lor a crescut deja considerabil datorită
schimbărilor climatice. Există dovezi incontestabile că aproape toate procesele naturale,
biologice şi fizice (de exemplu, înflorirea timpurie a arborilor, topirea gheţarilor) sunt
influenţate de schimbările climatice din Europa şi din întreaga lume.
Cele mai mari riscuri pentru Romania care pot apare sunt inundaţiile, alunecările de
teren, seceta, temperaturile extreme şi furtunile. Deşi ţara noastră are un aport modest la
emisiile globale de gaze cu efect de sera, va fi nevoită să suporte costuri sociale şi
economice legate de încălzirea globală, respectiv reducerea emisiilor şi adaptarea la
schimbările de mediu.
Observaţiile si măsurătorile efectuate în ţara noastră, indică anumite semnale care
susţin ipoteza schimbărilor climatice. Dintre acestea, demne de luat în considerare, sunt:
- aridizarea climatului şi creşterea frecvenţei de producere a unor valori extreme de
temperatură si precipitaţii;
- creşterea frecvenţei ploilor foarte intense care produc efecte catastrofale;
- creşterea duratei perioadelor secetoase;
- apariţia unor fenomene meteorologice nespecifice climatului ţării noastre.
150
Evenimente extreme
Scurgerea maximă anuală s-a înregistrat în mod diferenţiat la staţiile hidrometrice

din bazinul hidrografic Prut. Pe majoritatea cursurilor de apă din bazinul hidrografic Prut
s-au produs creşteri de debite în luna aprilie.
În bazinul hidrografic Bârlad, pe parcursul anului 2011, regimul pluviometric a
înregistrat un însemnat deficit comparându-l cu valorile normale climatologice, care s-a
accentuat în a doua jumătate a anului. Excepţie a făcut luna iunie când s-au înregistrat
cele mai mari cantităţi de precipitaţii, localizate mai ales în extremitatea sudică a bazinului.
Cele mai mari cantităţi de precipitaţii în 24 de ore s-a înregistrat în sudul bazinului:
precipitaţii Deleşti: 50,2 l/mp la 25.06.2011; precipitaţii Banca: 48,6 l/mp la 9.06.2011;
precipitaţii Pogoneşti: 46,1 l/mp la 1.06.2011).
Scurgerea maximă anuală s-a înregistrat pe majoritatea cursurilor de apă din
bazinul hidrografic Bârlad în luna aprilie ca urmare a cantităţilor de precipitaţii mai
însemnate căzute în această perioadă ce a cuprins toată suprafaţa bazinului.
Fenomenele hidrometeorologice periculoase produse în anul 2011 constând în
precipitaţii sub forma de aversă au avut ca efect producerea de pagube la obiective de tip
locuinţă, obiective social economice, poduri sau podeţe, tronsoane de drumuri, validate
cantitativ şi estimate valoric de comisii de specialitate, datele centralizate fiind evidenţiate
după cum urmează:
Tabelul 7.18. Obiective afectate la nivelul judeţului Vaslui 2011

Obiectiv afectat Fizic (nr) Valoric (lei)
victime omenesti - -
nr. case din care: 15 170.200
- distruse 3 118.000
- avariate 12 52.200
nr. anexe gospodaresti - -
nr. obiective social - -
economice
nr. poduri , podete 17 8.960.000
km DN + DJ - -
km DC + DS 19,9 3.141.000
km strazi - -
km drum forestier - -
ha teren agricol - -
km retea alimentare cu apa - -
nr. fantani - -
animale moarte - -
pasari moarte - -
nr. constructii hidrotehnice - -
km retele electrice - -
km retele telefonice - -
TOTAL JUDEŢ VASLUI 12.271.200
151
7.4. Acţiuni pentru atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice
Utilizarea mecanismelor prevăzute de Protocolul de la Kyoto. Implementare în

comun (Joint Implementation)
Protocolul de la Kyoto prevede utilizarea, de către Părţile semnatare, a trei

mecanisme flexibile de cooperare internaţională având ca obiectiv reducerea costurilor
acţiunilor de limitare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră:
- Implementarea în comun (JI);
- Mecanismul de Dezvoltare Curată (CDM);
- Comercializarea Internaţională a Emisiilor (IET).
Mecanisme Protocolului de la Kyoto sunt „voluntare”, ceea ce înseamnă că fiecare
ţară îşi formulează şi aplică propria politică privind utilizarea, sau nu, a acestora.
Mecanismele JI şi CDM asigură reducerea de emisii, prin dezvoltarea unor proiecte de
investiţii specifice în ţările eligibile în care condiţiile de realizare a proiectelor sunt mai
avantajoase.
Implementare în comun (“Joint implementation” )

România s-a implicat în realizarea proiectelor de investiţii de tip „Implementare în
Comun”, prin colaborarea cu diferite state, în vederea realizării transferului de tehnologie
pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea eficienţei energetice a
obiectivelor unde se realizează aceste investiţii şi îmbunătăţirea calităţii mediului.
Pentru România, proiectele JI constau în acţiuni de modernizare, reabilitare,
îmbunătăţirea eficienţei energetice şi implementarea tehnologiilor „prietenoase cu mediul”,
pentru:
- construcţia instalaţiilor de cogenerare sau transformarea unor centrale termice în centrale
de cogenerare;
- schimbarea combustibilului în instalaţiile de producere a energiei sau în instalaţiile
industriale, şi utilizarea combustibililor cu conţinut scăzut de carbon;
- reabilitarea sistemelor de încălzire centralizată;
- promovarea energiei neconvenţionale şi construcţia instalaţiilor de producere a energiei
de tip „energie curată”;
- recuperarea metanului de la depozitele de deşeuri urbane;
- reabilitarea şi eficientizarea unor grupuri de termocentrale;
- împădurirea şi/sau reîmpădurirea unor suprafeţe de terenuri.
Implementarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de

seră. Comercializarea Internaţională a Emisiilor (IET)
Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în

cadrul Uniunii Europene (EU Emission Trading Scheme - EU ETS), s-a aplicat în prima
fază pentru perioada 01.01.2005 - 31.12.2007, iar a doua fază a schemei se desfăşoară în
perioada 2008 - 2012, corespunzând primei perioade de angajament a Protocolului de la
Kyoto. Cea de-a treia etapă a schemei EU ETS va avea o durată de 8 ani, în intervalul 1
ianuarie 2013 - 31 decembrie 2020. Acest instrument are ca scop promovarea reducerii
emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii Europene şi se bazează pe principiul
152
"limitează şi comercializează", fiind un instrument utilizat în cadrul politicii Uniunii Europene
referitoare la schimbările climatice, neconstituind un mecanism prevăzut de Protocolul de
la Kyoto.
România participă la schema Uniunii Europene de comercializare a emisiilor de
gaze cu efect de seră începând cu data aderării la UE, 1 ianuarie 2007, varianta iniţială a
Directivei ETS prevedea ca o proporţie semnificativă, respectiv minimum 95% din totalul
certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră să fie alocate cu titlu gratuit. Această
alocare s-a realizat prin intermediul planurilor naţionale de alocare, care au fost aprobate
de Comisia Europeană.
În primele două etape ale EU ETS, statele membre au avut responsabilitatea pentru
stabilirea regulilor de implementare a schemei, inclusiv stabilirea nivelului maxim de
certificate la nivel naţional şi a metodologiei de alocare utilizate. Astfel, fiecare stat membru
a stabilit, pe baza propriilor reguli, un plafon naţional de emisii de gaze cu efect de seră
pentru activităţile industriale care intră sub incidenţa prevederilor acestui mecanism.
Alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră s-a realizat prin intermediul
Planului Naţional de Alocare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, pentru
perioadele 2007 si 2008-2012, document prin care a fost stabilit numărul total de certificate
de emisii de gaze cu efect de seră alocate la nivel naţional, precum şi la nivelul fiecărei
instalaţii care intră sub incidenţa prevederilor HG nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de
comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările şi
completările ulterioare.
În anul 2010 au fost stabilit cadrul legal care să permită comercializarea
internaţională a emisiilor de gaze cu efect de seră (IET) conform art.17 al Protocolului de la
Kyoto (surplusul de AAU-uri). Conform O.U.G. nr. 29/2010 şi H.G. nr. 432/2010,
valorificarea surplusului de unităţi ale cantităţii atribuite României prin Protocolul de la
Kyoto se va face în cadrul „schemelor de investiţii verzi”, instrumente de asigurare a unor
beneficii pentru mediu întrucât prin acestea se va realiza finanţarea proiectelor care
generează reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră.
Comercializarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, implementate prin
Directiva 2003/87/CE reprezintă un instrument creat pentru a sprijini Statele Membre în
vederea promovării reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră într-un mod eficient din
punct de vedere economic.
Sedinţa Comisiei Europene din 26 octombrie 2007 a decis pentru România,
reducerea plafonului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră cu un procent de
10% pentru anul 2007 şi 20,7% pentru perioada 2008 - 2012.
Pentru a sprijini instalaţiie nou - intrate „green field” puse în funcţiune în anul 2008,
în realizarea conformării sub schemă, cadrul legislativ pentru implementarea EU ETS a
fost completat cu Metodologia privind alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de
seră din Rezerva pentru instalaţiile nou - intrate în perioada 2008 - 2012 (RNI).
Instalaţiile de pe teritoriul judeţului Vaslui care au primit alocare din RNI pe perioada
2008 - 2012 , aprobată de CE este prezentată în tabelul nr. 7.18.
153
Tabelul 7.18. Instalaţiile aflate sub incidenţa HG nr. 780/2006, privind Schema
europeană de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră
Nr. Denumire operator Domeniu Nr.certificate alocate Nr.certificate alocate în
Crt. în anul 2007 2008-2012
42.905 include 226.925
1. SC TERMICA SA Vaslui energetic bonus pentru acţiuni include bonus pentru acţiuni
timpurii timpurii
2. SC Rulmenţi SA Bârlad constructii 68951 include bonus de 347.605 include bonus de
de maşini cogenerare cogenerare
3. SC Fabrica de cărămizi SRL ceramică 773 4265
Vaslui
4. SC Transmir SRL Murgeni, Staţie de - Operator nou-certificate
punct de lucru Sălcioara, com. mixturi alocate pentru perioada 2013
Banca asfaltice – 2020: 11.463
Ponderea energiei regenerabile în consumul final de energie. Surse regenerabile: energia

produsă din biomasă, hidroenergia, energia eoliană, energia solară.
Ca sursele regenerabile de energie se pot aminti:
 energia eoliană, uzual exprimat - energie de vânt;
 energia solară;
 energia apei;
 energia hidraulică, energia apelor curgătoare;
 energia mareelor, energia flux/refluxului mărilor și oceanelor;
 energie potențială osmotică;
 energia geotermică, energie câștigată din căldura de adâncime a Pământului;
 energie de biomasă: biodiesel, bioetanol, biogas.
Energia produsă din biomasă
Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din

agricultura, inclusiv substanţele vegetale şi animale, silvicultura şi industriile conexe,
precum şi partea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi urbane.
Formele de valorificare energetică a biomasei sunt:
- arderea directă cu generare de energie termică
- arderea prin piroliză, cu generare de singaz (CO + H2).
- fermentarea, cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3-CH2-OH)
- transformarea chimică a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool si generare
de esteri, de exemplu metil esteri (biodiesel) si glicerol.
- degradarea enzimatică a biomasei cu obtinere de etanol sau biodiesel.
Pentru valorificarea biogazului, la nivel naţional există două contracte de racordare
încheiate cu E-ON Moldova în judeţele Neamţ şi Vaslui. Pentru Vaslui, a cerut racordarea
SC AVICOM SA Munteni de Jos, cu instalaţia de biogaz în care foloseşte dejecţiile de
pasăre.
Energia eoliană
Energia eoliană este generată prin transferul energiei vântului unei turbine eoliene.
Vânturile se formează datorită încălzirii neuniforme a suprafeței Pământului de către
energia radiată de Soare care ajunge la suprafața planetei noastre. Această încălzire
variabilă a straturilor de aer produce zone de aer de densități diferite, fapt care creează
154
diferite mișcări ale acestuia. Energia cinetică a vântului poate fi folosită la antrenarea
elicelor turbinelor, care sunt capabile de a genera electricitate.
Piaţa românească a energiei eoliene s-a dovedit într-o creştere rapidă în vederea
atingerii obiectivelor europene, până la sfârşitul anului 2011 înregistrându-se 982 MW
putere instalată.
În anul 2011, Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui a emis 13 acte de
reglementare pentru proiecte ce prevăd realizarea de parcuri eoliene (zona Iveşti-
Pogoneşti- Coroieşti, com. Rebricea, com. Banca, com. Pădureni, com. Stănileşti, com.
Lunca Banului, com. Olteneşti, com. Buneşti-Avereşti, com. Arsura, com. Drânceni, com.
Laza, com. Costeşti).
Energia solară
Conceptul de "energie solară" se referă la energia care este direct produsă prin
transferul energiei luminoase radiată de Soare.
În prezent, există două tehnologii de bază pentru producerea de electricitate din
energie solară:
 tehnologiile termoelectrice solare care captează energia solară şi o folosesc pentru
a produce abur, care, la rândul său, pune în mişcare turbina şi generatorul.
 celulele fotovoltaice confecţionate din siliciu care transformă direct energia solară în
energie electrică.
În scopul stimulării utilizării energiei solare, la nivel naţional, s-a lansat Programul
privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv
înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, denumit popular Programul
„Casa Verde”. Consecinţă a implementării acestui program va fi şi îmbunătăţirea calităţii
aerului, apei şi solului prin reducerea gradului de poluare cauzată de arderea lemnului şi a
combustibililor fosili utilizaţi pentru producerea energiei termice folosite pentru încălzire şi
obţinerea de apă caldă menajeră.
43.000 de familii au beneficiat de acest program, la nivel de ţară, în anul 2011.
La nivelul judeţului Vaslui, în perioada iulie- decembrie 2010 s-a primit un număr de
365 dosare pentru finanţare, suma alocată fiind de 2.184.291 lei. Au fost evaluate un
număr de 280 dosare, fiind în curs de finanţare. În anul 2011, s-au primit pentru judeţul
Vaslui 524 de dosare, care sunt în curs de evaluare.
Pentru amplasarea de stâlpi cu panouri fototvoltaice şi pentru realizarea de parcuri
solare s-au emis în cursul anului 2011, la nivelul judeţului Vaslui, 6 acte de reglementare
(acorduri de mediu pentru proiecte).
Implementarea pachetului legislativ “Energie – Schimbări Climatice“
În luna decembrie 2008, Parlamentul European a adoptat pachetul legislativ

”Energie – Schimbări climatice” prin care, la nivel European, s-a stabilit realizarea a 3
obiective majore pe termen lung:
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în anul 2020 (faţă de anul
1990) şi cu 30% în situaţia în care se ajunge la un acord la nivel internaţional;
- o pondere a energiilor regenerabile în consumul final de energie al Uniunii Europene, de
20% până în anul 2020, incluzând o ţintă de 10% pentru biocombustibili, din totalul
consumului de combustibili utilizaţi în transporturi;
155
- creşterea eficienţei energetice cu 20% până în anul 2020.
Pachetul legislativ va reduce astfel- estimativ- costurile realizării obiectivelor de
reducere a emisiilor de seră la nivelul UE cu aproximativ 8,5 miliarde de euro pe an, iar
sistemele de sănătate ale Statelor Membre ar putea economisi sume de şase ori mai mari
pentru sănătatea populaţiei. În plus, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi utilizarea
surselor regenerabile de energie vor avea ca rezultat reducerea semnificativă a utilizării
combustibililor fosili principalele surse generatoare de emisii de dioxid de carbon.
Adaptarea la schimbările climatice: opţiuni
Adaptarea este un proces complex prin care toată umanitatea învaţă să reacţioneze
la riscurile generate de schimbările climatice. Opţiunile de adaptare sunt multiple şi variază
de la cele mai tehnice până la cele de tip comportamental la nivel individual sau de grup,
depinzând de expunere, vulnerabilitate fizică, gradul de dezvoltare socio-economică,
capacitatea de adaptare naturală şi umană, serviciile de sănătate şi mecanismele de
supraveghere a dezastrelor.
Conform Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007–2013 atât agricultura cât
şi fondul forestier vor juca un rol important în lupta cu schimbările climatice, puternic
resimţite în ultimii ani mai ales prin inundaţii şi prin temperaturi ridicate şi secete prelungite.
Aceste fenomene afectează atât productivitatea agricolă şi forestieră, cât şi valoroase
habitate şi ecosisteme.
Agricultura se va confrunta cu numeroase provocări în anii următori, cum ar fi
concurenţa internaţională sau continuarea liberalizării politicii comerciale.
Schimbările climatice vor agrava aceste dificultăţi şi vor creşte complexitatea şi
costurile provocărilor. Schimbările climatice prevăzute vor afecta producţia agricolă,
gestionarea efectivelor de animale şi localizarea capacităţilor de producţie, acestea
constituind riscuri importante pentru veniturile agricole şi ducând la abandonarea
terenurilor în anumite zone.
Riscurile în ceea ce priveste producţia alimentară ar putea deveni o problemă,
deoarece valurile de căldură, perioadele de secetă şi paraziţii pot conduce la creşterea
procentului în care recoltele sunt afectate
Pădurile au un rol important în menţinerea stabilităţii terenurilor, inclusiv pentru
controlul eroziunii, alunecărilor de teren sau avalanşelor. Împăduririle cu specii indigene
vizează terenurile agricole cu probleme de eroziune şi pericol de alunecare. Astfel, pentru
asigurarea gospodăririi durabile a pădurilor, apare necesitatea aplicării măsurilor cu scopul
îmbunătăţirii managementului pădurilor pentru creşterea valorii economice, ecologice şi
multifuncţionale a acestora.
Agricultura şi silvicultura pot contribui semnificativ la combaterea efectelor
schimbărilor climatice, prin:
- realizarea împăduririlor în vederea absorbţiei şi a sechestrării emisiilor de gaze cu efect
de seră. Pădurile au o contribuţie importantă la reducerea nivelului CO2 şi purificarea
aerului.
- utilizarea biomasei ca sursă de energie regenerabilă;
- practicarea unei agriculturi ecologice în vederea protejării resurselor de apa şi sol,
conservării biodiversităţii, diminuării efectelor schimbărilor climatice.
Sectoarele industriale şi serviciile se vor confrunta cu necesitatea de a se adapta la
schimbările climatice şi dea introduce pe piaţă produse si servicii în sprijinul acestui
proces. De asemenea, se vor putea integra necesităţile de adaptare la schimbările
156
climatice în planurile de afaceri. În acelaşi timp, se vor exploata avantajele asociate între
măsurile de atenuare şi cele de adaptare. De exemplu, investiţiile în domeniul izolaţiilor
reduc cererea de aer condiţionat în verile mai calde, dar şi nevoile de încălzire în timpul
iernii.
La nivel naţional a fost elaborat şi promovat cadrul legislativ pentru a asigura
implementarea măsurilor privind îmbunătăţirea eficienţei energetice şi promovarea surselor
regenerabile de energie, care vizează:
- diminuarea efectelor negative ale procesului de producere a energiei asupra climei
necesită acţiuni concrete şi susţinute.
- limitarea creşterii previzionate a temperaturii globale, respectiv a emisiilor de gaze cu
efect de seră, acţionându-se prompt în special în domeniul eficienţei energetice şi al
surselor regenerabile de energie;
- promovarea eficienţei energetice şi a surselor regenerabile de energie contribuind la
reducerea impactului negativ al factorilor poluanţi asupra mediului şi la creşterea securităţii
în alimentare, diminuând gradul de dependenţă de importurile de energie.
Până de curând, industria era considerată ca fiind principala sursă de poluare a
planetei. O dată cu dezvoltarea accelerată a transporturilor şi, în special, prin anvergura
producţiei de autovehicule, balanţa surselor de substanţe toxice şi efecte neplăcute şi-a
schimbat înclinarea, transportul devenind sursa principală de agresiune asupra mediului şi
a sănătăţii umane.
Sistemul de transport durabil, către care trebuie să ne îndreptăm pentru a reduce
impactul schimbărilor climatice, se realizează prin moduri de transport nepoluante sau care
au un impact scăzut asupra mediului şi sănătăţii, prin creşterea eficienţei energetice a
carburanţilor şi scăderea consumului, prin utilizarea resurselor regenerabile şi scăderea
continuă a deşeurilor solide şi lichide rezultate în urma construcţiei, întreţinerii şi
abandonării mijloacelor de transport.
7.5. Tendinţe
Acţiuni pentru combaterea schimbărilor climatice
Uniunea Europeană are nevoie de o reformă majoră în domeniul producţiei şi

consumului de energie, pentru a-şi putea atinge obiectivele propuse şi pentru a combate
schimbările climatice. Acţiunile UE vor viza, aşadar, anumite arii esenţiale precum piaţa
electricităţii şi a gazelor naturale, sursele de energie, comportamentul consumatorilor şi
consolidarea cooperării internaţionale.
Până în prezent, calea spre anul 2020 este numai aproximativ definită. Există încă
incertitudini care fac investiţiile în tehnologiile prietenoase pentru mediu greoaie. Cu toate
acestea, unele repere au fost definite şi în următorii ani vor fi luate măsuri pentru o politică
mai globală. După 2020 UE are doar declarat obiectivul său de reducere a emisiilor de
GES:: între 60% şi 80% până in 2050 si se aşteaptă încă detalii suplimentare cu privire la
modul în care acest lucru va fi realizat. Privitor la actuala recesiune mondială, o întrebare
ar putea să apară şi anume dacă schimbările climatice vor fi încă un punct important in
politică asa cum au fost în ultimii ani în Europa şi dacă vor fi politicienii în măsură să facă
angajamente puternice pentru o economie cu emisii reduse de carbon, în vremuri
economice de deficit.
Comunitatea internaţională trebuie să seteze unui mecanism de stabilire a preţurilor
la nivel mondial, pentru emisiile de carbon. Aceasta este cea mai eficientă politică de
157
atenuare a efectelor schimbărilor climatice. Un preţ global de carbon va maximiza eficienţa
costurilor si va reduce distorsiunile economice. În plus, un preţ de carbon va oferi un
stimulent pentru a se investi în tehnologii prietenoase pentru mediu şi se va suprima orice
tendinţă protecţionistă în comerţul cu energie. Pentru protejarea mediului şi din motive de
concurenţă poate fi, de asemenea, necesar să se descurajeze orice scurgere prin măsuri
compensatorii şi / sau punitive pentru sectoarele cele mai vulnerabile relocării emisiilor de
dioxid de carbon. În timp ce un preţ de carbon la nivel mondial ar fi un pas important în
combaterea schimbărilor climatice, politicile din domeniul schimbărilor climatice, de
asemenea, trebuie să ia în considerare securitatea aprovizionării, investiţiilor şi
accesibilitatea la energie pentru consumatori.
Creşterea preţurilor de energie şi a mărfurilor legate de energie sunt o consecinţă
inevitabilă a oricărei politici de reducere a emisiilor, indiferent de ce instrument de reducere
este ales. Acest lucru se datorează faptului că orice politică de reducere a emisiilor de
carbon necesită investiţii în tehnologii cu emisii scăzute de carbon, tehnologii care sunt
încă şi mai costisitoare decât investiţiile în tehnologii obisnuite. Cu toate acestea, aceste
creşteri de preţuri de energie sunt, de asemenea, stimulente pentru clienţii finali pentru a
utiliza energia mai eficient şi pentru a trece la alternative cu emisii mai scăzute.
Pentru a facilita un mecanism de stabilire a preţurilor de carbon la nivel global şi
încuraja cele mai eficiente tehnologii cu emisii reduse de carbon toate pieţele ar trebui să
fie legate de o piaţă unică de carbon la nivel mondial. Eforturile de punere în aplicare a
aceastei legături trebuie să fie intensificate. O data cu îmbunătăţirea legăturilor, inovarea
va fi accelerata de accesul la o piaţă mai mare. Orice distorsiune cauzată de diferite
abordări naţionale trebuie să fie evitată în scopul de a preveni efectele scurgerilor de
carbon.
România va continua să contribuie efectiv, conform acordurilor în vigoare la nivel
internaţional şi comunitar, la implementarea obiectivelor comune ale Uniunii Europene în
domeniul schimbărilor climatice, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi
implementarea de măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice.
Educaţie, cercetare şi creşterea conştientizării
Apariţia unor fenomene meteorologice extreme, producerea unor calamităţi naturale

severe în ultimii ani reprezintă o oportunitate pentru a sensibiliza populaţia asupra efectelor
schimbărilor climatice.
Conştientizarea responsabilităţii faţă de mediu este o necesitate la ora actuală.
Problema principală o reprezintă manifestarea schimbărilor climatice, la care contribuim în
egală măsură cu toţii. O educaţie ecologică solidă determină atitudini şi comportamente
responsabile faţă de mediu. Cunoaşterea problemelor schimbărilor climatice şi a
modalităţilor prin care putem să acţionăm în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de
seră, o considerăm ca fiind de mare importanţă în formarea unei societăţi cu
responsabilitate faţă de mediul în care trăieşte şi de asigurarea unui viitor viabil pentru
generaţiile următoare.
În anul 2011, Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui a desfăşurat activităţi de
conştientizare a populaţiei reflectate în: 6 conferinţe de presă, 8 comunicate de presă, 12
apariţii radio-tv, 30 proiecte de conştientizare, 45 de evenimente cu impact de mediu.
158
CAPITOLUL 8. MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII
Între mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei acţionează o relaţie de

multicauzalitate tradusă prin faptul că legătura între expunerile şi consecinţele acestora
asupra sănătăţii depinde de poluanţii din mediu şi bolile analizate, fiind influenţată şi de
factori ca: vârsta, constituţia genetică, nutriţia, stilul de viaţă, factori socio-economici
(sărăcia, nivelul de educaţie).
Fiinţa umană interacţionează cu toate sistemele naturale, afectându-le. Presiunea
mereu crescândă a societăţii asupra mediului natural determină crearea unor alte stări şi a
unei alte componente a mediului, anume componenta antropică, definită şi denumită ca
antroposferă.
Creşterea populaţiei este unul din factorii presiunii antropice:
Tabelul 8.1. – Densitatea populaţiei (sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Vaslui- la 10 iulie 2010)
Judeţ Suprafata(km2) Populatie Densitate locuitori/km2
Vaslui 5318 449.524 84,50
Tabelul 8.2.– Distribuţia populaţiei (sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Vaslui- *la 10 iulie 2010)
Număr locuitori Număr locuitori Număr locuitori Număr locuitori
Judeţ 2008 2009 2010 2011*
urban rural urban rural urban rural urban rural
Vaslui 187.792 267.802 185.339 264.930 185.916 263.608 185.916 263.609
Tabelul 8.3. Rata natalităţii, mortalităţii, sporului natural - la 1000 locuitori

Judeţul Natalitate Mortalitate Spor natural
Vaslui 9,9% 12,7% -2,8%
Tabelul 8.4. Durata medie a vieţii pe medii, sexe în judeţul Vaslui
An Total din care: Total din care: Total din care:

medii M F urban M F rural M F
2006 72,31 69,21 75,59 72,78 69,53 76,14 71,73 67,69 75,13
2007 72,86 69,71 76,22 73,55 70,35 76,81 72,05 68,98 75,54
2008 73,11 69,65 76,84 74,21 70,90 77,52 72,35 68,42 76,28
2009 73,34 69,86 77,09 74,62 70,94 78,43 72,22 68,74 76,33
2010 72,59 68,77 76,84 74,27 70,61 78,07 71,22 67,37 75,94
2011* 72,59 68,77 76,84 74,27 70,61 78,07 71,22 67,37 75,94
* la 10 iulie 2010
În relaţia om-mediu înconjurător, urbanizarea reprezintă cel mai relevant termen al
ecuaţiei presiunii antropice:
Tabelul 8.5. Urbanizare în judeţul Vaslui

Unitate Nr.locuitori mediu urban/Populaţia totală (%)
administrativ
2006 2007 2008 2009 2010 2011
teritorială
Judeţul Vaslui 41,34 41,21 41,49 41,16 41,35 41,36
159
Calitatea mediului înconjurător sub influenţa activităţilor umane influenţează la
rândul ei sănătatea populaţiei ca urmare a expunerilor la factorii de risc fizici, chimici şi
biologici sau prin schimbări în comportamentul nostru, ca răspuns la aceşti factori.
La nivel mondial, în fiecare an, treisprezece milioane de decese se datorează unor
cauze generate de mediu de viaţă, decese care ar putea fi prevenite. Prevenirea riscului de
mediu poate salva mai mult de patru milioane de vieti pe an, în special în ţările în curs de
dezvoltare, în rândul copiilor cu vârsta mai mică de 15 de ani.
8.1. Poluarea aerului şi sănătatea
Expunerea la poluarea aerului este asociată cu numeroase efecte asupra sănătăţii

umane, inclusiv deficienţe pulmonare, cardiace, vasculare şi neurologice. Efectele asupra
sănătăţii variază foarte mult de la persoană la persoană. Grupurile cu risc ridicat, cum ar fi
copii, persoane în vârstă, femeile gravide şi suferinzi de boli cronice de inimă şi plămâni
sunt mai sensibile.
Poluarea aerului poate avea efecte acute şi cronice asupra sănătăţii umane, cu
impact asupra diferitelor sisteme şi organe. Efectele variază de la iritaţii minore ale tractului
respirator superior la boli respiratorii cronice şi boli de inimă, cancer pulmonar, infecţii
respiratorii acute la copii şi bronşită cronică la adulţi care agravează bolile de inima sau
bolile pulmonare pre-existente sau generează atacuri astmatice. În plus, expunerile pe
termen scurt şi pe termen lung sunt, de asemenea, legate de mortalitate prematură şi de
speranţa de viaţă redusă.
Gama de poluanţi produsă de obicei de activităţile urbane este foarte mare şi
include forme de energie (de exemplu: excesul de căldură, zgomot şi radioactivitate) şi
diferite substanţe. Un "cocktail" de substanţe organice şi anorganice este neîncetat emis în
aer, apă şi sol în urma vieţii urbane de rutină. Aceste materiale pot reacţiona cu alte
componente din mediul înconjurător pentru a genera poluanţii secundari.
Poluanţi atmosferici cum ar fi monoxidul de carbon (CO), dioxid de sulf (SO2), oxizi
de azot (NOx), compuşi organici volatili (COV), ozon (O3), metale grele, pulberi aspirabile
(PM2.5 şi PM10), diferă prin compoziţia lor chimică, proprietăţile de reacţie, de emisie, timp
de dezintegrare, capacitatea de a difuza pe distanţe lungi sau scurte şi impactul asupra
organismului uman.
Direcţia de Sănătate Publică Vaslui (D.S.P.) monitorizează calitatea aerului la un
singur punct de recoltă fixă, aparţinând M.S. (punct fix nr.1, D.S.P. Vaslui, str. Mareşal
Constantin Prezan, nr.1).
Activitatea de evaluare a expunerii populaţiei la poluanţii din aer şi evaluarea
impactului expunerii asupra sănătăţii populaţiei a inclus acţiuni de monitorizare a calităţii
aerului în vederea obţinerii de date referitoare la riscul expunerii populaţiei la poluanţii din
aer.
Periodicitatea măsurătorilor a fost de 4-5 zile/săptămână, iar poluanţii monitorizaţi
sunt : SO2, NO2, NH3.
- Total : 1007 probe – 1007 analize – 66 necorespunzătoare (6,55%)
- SO2 : 211 probe , din care necorespunzătoare : 0
- NO2 : 206 probe, din care necorespunzătoare : 0
- NH3 : 242 probe, din care necorespunzătoare : 17 (7,02%)
Determinările pentru CO s-au efectuat pentru municipiile Vaslui şi Bârlad.
- CO : 192 probe, din care necorespunzătoare : 49 (25,52%)
160
Pulberile sedimentabile sunt recoltate lunar din puncte fixe stabilite:
- Vaslui, 4 puncte de recoltă cu 48 probe – 0 necorespunzătoare
- Bârlad, 3 puncte de recoltă cu 36 probe – 0 necorespunzătoare
- Huşi, 3 puncte de recoltă cu 36 probe – 0 necorespunzătoare
- Negreşti, 3 puncte de recoltă cu 36 probe – 0 necorespunzătoare
Totalul probelor pentru indicatorul pulberi sedimentabile- recoltate în anul 2011, a
fost de 156, din care 0 necorespunzatoare.
În ce priveşte starea de sănătate a grupurilor populaţionale cu risc crescut în
expunerea cronică la plumbul generat de traficul auto, precizăm că monitorizarea acestei
expuneri nu aste inclusă în programul de monitorizare a calităţii aerului desfăşurat de
Direcţia de Sănătate Publică. De asemenea, insituţia nu deţine date specifice privind
starea de sănătate a populaţiei funcţie de poluarea aerului, în mediul urban. Morbiditatea şi
mortalitatea prin afecţiuni respiratorii au o cauzalitate multifactorială, astfel că,
monitorizarea influenţei exclusive a poluării aerului asupra stării de sănătate a populaţiei,
poate fi facută numai prin studii populaţionale complexe, care nu fac obiectul de activitate
al Direcţiei de Sănatate Publică Vaslui.
8.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate
8.2.1. Apa potabilă
Apa constituie un domeniu de permanent interes şi preocupare pentru

sănătatea publică din cauza relaţiei de cauzalitate dintre calitatea şi cantitatea de de
apă disponibilă pentru populaţie şi starea de sănătate. Reducerea incidenţei
numeroaselor boli transmise sau legate de apă prin creşterea gradului de asigurare a
populaţiei cu apă potabilă şi sisteme de canalizare este unul din marile succese ale
ultimilor 150 ani.
Tabelul 8.6. Reţeaua apei potabile distribuite în anul 2011

Localităţi cu instalaţii de
alimentare cu apă Lungimea totală
Localităţi existente
potabilă simpla a reţelei de
Judeţul Total Mun. şi Com. şi Total Mun. şi Com. şi distribuţie a apei
orase sate oraşe sate potabile (km)
Vaslui 538 8 530 56 5 51 988,5
Tabelul 8.7.Număr total probe recoltate din reţeaua de distribuţie 2011

Judeţul Nr.total probe Nr.determinări Nr.determinări
fizico-chimice bacteriologice
Vaslui 1084 7766 2960
Tabelul 8.8. Calitatea chimică şi bacteriologică a apei potabile

Frecvenţa depăşirilor CMA la nr. total de probe efectuate (%)
Judeţul Substanţe Coliformi Coliformi
CCO Amoniac Azotaţi
toxice fecali totali
Vaslui 0 0 0 0 0,40 2,80
161
În cadrul patologiei hidrice, un loc important îl ocupă patologia infecţioasă. Din punct
de vedere epidemiologic, patologia infecţioasă transmisă prin apă se manifestă prin boli
bacteriene şi boli virotice. În anul 2011, nu s-au înregistrat cazuri de îmbolnăviri hidrice.
Tabelul 8.9. Indicatori cu impact asupra sănătăţii la nivelul judeţului Vaslui (număr cazuri
îmbolnăviri)
Judeţul Dizenterii Hepatită A BDA Tuberculoză
Vaslui 0 0 0 0
Compoziţia chimică a apei influenţează starea de sănătate a populaţiei,

înregistrându-se o patologie neinfecţioasă, care se datorează substanţelor chimice
pătrunse în apă ca urmare a fenomenului de poluare. În acest fel se ajunge la o multitudine
de situaţii în care apa este o cale de transmitere a substanţelor chimice cu influenţă asupra
funcţionarii organismului uman. Prezenţa nitraţilor peste anumite concentraţii, produce
intoxicaţii la nivelul organismului. Corelaţia dintre consumul apei poluate cu nitraţi şi starea
de sănătate a populaţiei a putut fi stabilită prin incidenţa methemoglobinemiei.
În anul 2011, în judeţul Vaslui s-au înregistrat un numar de 6 cazuri de
Methemoglobinemie Acută Infantilă, generată de apa de fântană. Toate cazurile s-au
înregistrat în mediul rural (s-a înregistrat şi un deces în tr. II, în loc. Vetrişoaia)
Tabelul 8.10. Cazuri de methemoglobinemie-2011:

Anul 2011 Trim. I Trim. II Trim.III Trim. IV Total an 2011
Nr.cazuri de 1 4 1 1 6
methemoglobinemie
Tabelul 8.11. Evoluţia cazurilor de methemoglobinemie în perioada 2006-2011

Judeţ 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Vaslui 15 5 4 5 12 6
8.2.2. Apa de îmbăiere
Pe teritoriul judeţului Vaslui nu există zone naturale de îmbăiere amenajate.

Există 3 arii de îmbăiere (bazine de înot – ştranduri în aer liber) din care, în anul 2011,
a funcţionat, doar Ştrandul Municipal Vaslui – administrat de Primăria Vaslui ; aria a fost
supravegheată în conformitate cu normele sanitare, pe perioada sezonului de îmbăiere
iunie – august 2011. Alimentarea cu apă a bazinelor se face din sistemul public centralizat
de alimentare cu apă potabilă.
La nivelul zonei de îmbăiere au fost fixate 3 puncte de prelevare a apei potabile pentru
supravegherea fizico-chimică şi bacteriologică. Determinarea parametrilor s-a realizat
conform prevederilor Ord. M.S. Nr.536/1997, art. 69 (s-au monitorizat: limpezimea,
numărul total de germeni, bacteriile coliforme, Pseudomonas aeruginosa, clorul rezidual şi
pH).
Situaţia analizelor efectuate se prezintă astfel:
- Număr total probe de apă prelevate:15
- Număr analize fizico-chimice: 50
- Număr analize bacteriologice: 60
162
Din punct de vedere bacteriologic şi fizico-chimic, analizele au fost corespunzătoare în
procent de 100 %.
Tabelul 8.12. Analiza apei de îmbăiere

Total probe Numărul de analize fizico-chimice Numărul de analize
recoltate bacteriologice
total % depăşiri total % depăşiri
15 50 0 60 0
În sezonul 2011, nu s-au înregistrat epidemii dignosticate sau suspectate ca fiind

determinate de calitatea apei de îmbăiere.
8.3. Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate a populaţiei
Deşeurile sunt substanţe rezultate în urma unor procese biologice sau tehnologice,
care nu mai pot fi folosite ca atare, pe care deţinătorul le înlătură, are intenţia sau obligaţia
de a le înlătura, dintre care unele sunt refolosibile. De regulă, deşeurile reprezintă ultima
etapă din ciclul de viaţă al unui produs. Ciclul de viaţă al produsului reprezintă perioada
cuprinsă între data de fabricaţie a produsului şi data la care acesta devine deşeu.
Toate tipurile de deşeuri generate sunt clasificate în:

• deşeuri de producţie: totalitatea deşeurilor generate din activităţile industriale; pot fi
deşeuri de producţie nepericuloase şi deşeuri de producţie periculoase;
• deşeuri municipale şi asimilabile: totalitatea deşeurilor generate, în mediul urban şi în
mediul rural, din gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi prestatoare de servicii (deşeuri
menajere), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, nămoluri
de la epurarea apelor uzate orăşeneşti;
• deşeuri generate din activităţi medicale.
Tabelul 8.13. Cantitatea de deşeuri orăşeneşti generată – tone/cap de locuitor

Judeţul 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Vaslui 1,06 0,96 1,07 0,99 0.95 *
*pentru anul 2011 nu s-au colectat datele
Producerea de deşeuri este rezultatul activităţilor economice şi gospodăreşti.

Cantitatea şi calitatea deşeurilor urbane depinde de standardul de viată şi de modul
de consum al populaţiei, iar deşeurile industriale - atât cele periculoase cât şi cele
nepericuloase - depind de tehnologiile folosite pentru prelucrarea materiilor prime în cadrul
procesului de fabricaţie.
Cantitatea totală de deşeuri generată reflectă eficienţa folosirii resurselor naturale,
respectiv raportul dintre producţia şi consumul de bunuri. Eficienţa folosirii resurselor
naturale rezultă din raportarea cantităţilor de deşeuri de producţie, care depind în principal
de activităţile industriale, la deşeurile urbane, care în general urmează nivelul consumului
populaţiei.
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri municipale
şi industriale, în ordinea în care sunt percepute de populaţie, sunt : modificări de peisaj şi
disconfort vizual; poluarea aerului; poluarea apelor de suprafaţă; modificări ale fertilităţii
163
solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile învecinate. Poluarea aerului cu
mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de evidentă în zona
depozitelor orăşeneşti actuale, în care nu se practică exploatarea pe celule şi acoperirea
cu materiale inerte. Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate în apropierea apelor de
suprafaţă contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii.
Cele mai grave probleme de sănătate pot fi create de unii poluanţi cum sunt:
substanţele organice şi anorganice toxice şi periculoase; metalele grele din aer, apă şi din
sol, deşeurile în general şi în special, deşeurile menajere. Un alt pericol la adresa sănătăţii
oamenilor şi a calităţii mediului poate fi generat de existenţa unor mari cantităţi de deşeuri
stocate în depozitele de deşeuri urbane şi industriale, care ocupă mari suprafeţe de teren,
nu sunt amenajate sau sunt exploatate deficitar şi afectează calitatea mediului, în special a
apelor subterane şi de suprafaţă.
Pe teritoriul judeţului Vaslui, în anul 2011 nu s-au înregistrat probleme de sănătate
publică, determinate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor.
8.4. Pesticidele şi efectul substanţelor chimice în mediu
Numele de pesticide, provine de al cuvântul latinesc « pestis », care semnifică

plagă, infecţie. Pesticidele desemnează produse utilizate pentru combaterea unor specii
vegetale şi animale dăunătoare economiei sau sănătăţii omului. Dintre acestea se disting
trei grupe mari de pesticide după categoriile de organisme asupra cărora acţionează:
- insecticidele – acţionează asupra insectelor dăunătoare;
- fungicidele – acţionează asupra fungilor care produc boli criptogamice;
- erbicidele – acţionează asupra buruienilor.
Deosebirea dintre pesticide şi alţi poluanţi se referă la faptul că pesticidele sunt
răspândite în mediu în mod voluntar, de către om, în scopul protejării culturilor vegetale de
diferiţi paraziţi şi dăunători, în vederea creşterii producţiei agricole.
Efectele directe pot avea consecinţe imediate asupra speciilor datorită toxicităţii
acute a pesticidelor şi produc moartea unei anumite părţi din populaţia de organisme
vegetale şi animale sensibile, cu atât mai mare cu cât doza de pesticid este mai ridicată.
Consecinţele de durată se datorează toxicităţii cronice a acestora. Ele se
concentrează în lanţurile trofice şi se manifestă pregnant asupra speciilor de la capătul
acestora, determinând diminuarea potenţialului biotic al speciilor, prin scăderea
coeficientului de natalitate, diminuarea fecundităţii, scăderea viabilităţii ouălor sau prin
conjugarea acestor mecanisme.
Analizele au pus în evidenţă existenţa circuitului pesticidelor în natură. Astfel,
pesticidele pot ajunge în aer şi de aici pe plante, sol şi în apă. De pe plante, pesticidele
ajung prin lanţuri trofice la om. Pesticidele sunt greu solubile în apă, dar foarte solubile în
grăsimi, unde se pot acumula.
8.5. Mediul şi sănătatea – perspective
Protecţia şi promovarea sănătăţii umane reprezintă o prioritate în cadrul strategiei

de dezvoltare durabilă a societăţii. Sănătatea şi dezvoltarea sunt strâns legate; o
dezvoltare insuficientă conduce la sărăcie iar o dezvoltare inadecvată conduce la un
consum excesiv. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), dreptul la sănătate
este unul dintre drepturile fundamentale ale omului. Sănătatea este definită de OMS ca
fiind „starea unui deplin confort fizic, psihic şi social, nu doar absenţa bolii şi a infirmităţii”.
164
Deoarece orice activitate umană are implicaţii ecologice, sănătatea omului poate fi
raportată la mediul înconjurător. În acest sens, sănătatea reprezintă un echilibru complex
socio-ecologic între individ şi mediul înconjurător, care satisface nevoile fundamentale
umane şi realizează adaptarea biologică, mentală şi socială a individului la mediul din care
face parte.
Principiile de protecţie şi promovare a sănătăţii umane sunt:
- satisfacerea cerinţelor în materie de necesităţi sanitare primare, în particular în zonele
rurale;
- asigurarea sănătăţii populaţiei urbane;
- protejarea grupurilor vulnerabile (copii, bătrâni, bolnavi cronici);
- reducerea riscurilor pentru sănătate datorate poluării şi ameninţărilor ecologice.
Prevenirea şi reducerea poluării mediului sunt condiţii sine qua non pentru
menţinerea stării de sănătate a populaţiei şi asigurarea calităţii vieţii. Calitatea vieţii este
definită ca fiind: „totalitatea posibilităţilor oferite individului de către societate, în scopul de
a-i amenaja existenţa, de a dispune de produsele ei şi de a-i folosi serviciile pentru
organizarea existenţei individuale după trebuinţele, cerinţele şi dorinţele proprii." Acest
concept se leagă de: civilizaţie, creşterea economică, nivelul tehnic, dezvoltarea industrial-
urbană. La baza asigurării calităţii vieţii stau printre altele: calitatea mediului natural şi
calitatea mediului social.
Preocupările internaţionale în ceea ce priveste protecţia drepturilor omului, a
sănătăţii şi a mediului s-au extins considerabil în ultimele decenii. În replică, comunitatea
internaţională a creat o gamă largă de instrumente juridice internaţionale, organe de
specialitate şi agenţii la nivel global şi regional pentru a răspunde la problemele identificate
în fiecare din cele trei domenii.
Ţinând cont de interacţiunea dintre mediu şi sănătate, se accentuează nevoia de
dezvoltare adecvată care să anticipeze, să prevină şi să răspundă ameninţărilor potenţiale,
minimizând astfel impactul asupra sănătăţii, asociat cu factorii de mediu. Totodată este
subliniată necesitatea de întărire a implicării tuturor factorilor relevanţi, îmbunătăţirea
constientizării privind mediul şi sănătăţii şi promovarea participării publicului.
Programele de acțiune în domeniul mediului au orientat dezvoltarea politicii de
mediu la nivelul Uniunii Europene (U.E.) de la începutul anilor 70. Ele au reprezentat o
forță motrice importantă pentru adoptarea unei legislații puternice în domeniul mediului,
mai ales în domenii ca aerul, apa, deșeurile și clima.
Cel de-al șaselea program de acțiune pentru mediu, care a fost primul program
adoptat prin codecizie, se va încheia în iulie 2012. Concluzia evaluării sale finale, publicată
la 31 august 2011, a fost că, luând în considerare toate aspectele relevante, cel de-al
șaselea program de acțiune pentru mediu a oferit un cadru global politicii pentru mediu, în
care legislația privind mediul a fost consolidată și completată în mod substanțial și că
adoptarea acesteia prin metoda codeciziei i-a mărit legitimitatea și a contribuit la crearea
unui sentiment al participării în cazul propunerilor politice ulterioare. Cu toate acestea, în
ceea ce privește starea mediului, situația în care ne aflăm este departe de a fi
satisfăcătoare. Dovezile științifice demonstrează clar că menținerea situației curente nu
este o alternativă, deoarece aceasta implică exercitarea unei presiuni prea mari asupra
capacității planetei de a susține cererea de resurse sau de servicii de ecosistem sau
absorbirea poluării. Este necesar ca toate părțile interesate să întreprindă acțiuni urgente
pentru o tranziție către un viitor sustenabil.
165
Cel de-al 7-lea Program de acțiune pentru mediu ar trebui să ofere un cadru global
și coerent pentru aceste inițiative strategice, stabilind obiective prioritare și arătând clar
modul în care politica în domeniul mediului poate să contribuie la creșterea ecologică, la
ameliorarea sănătății și la creșterea bunăstării.
Ţinând seama de condițiile de mediu precare care au un impact puternic asupra
sănătății şi care implică costuri mari, se consideră că cel de-al șaptelea program de
acțiune pentru mediu ar trebui cu precădere:
- să abordeze problema calității aerului și impactul acesteia asupra sănătății;
- să abordeze problema poluării sonore și impactul acesteia asupra sănătății;
- să contribuie la dezvoltarea unor noi măsuri specifice referitoare la problemele de
sănătate, cum ar fi studii asupra nanomaterialelor sau efectele combinate ale substanțelor
chimice.
8.6. Radioactivitatea mediului
Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului
Supravegherea radioactivităţii mediului în România a început în 1962 odată cu

înfiinţarea Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM). Până
în 1978 s-au făcut determinări ale concentraţiilor de radioizotopi artificiali folosind tehnica
măsurărilor beta globale. Din 1978, în RNSRM se execută constant şi determinări gamma
spectometrice pentru identificarea radioizotopilor gamma emiţători. Astfel, probele de
aerosoli atmosferici, depuneri, sol, vegetaţie şi apă de suprafaţă (râuri), colectate de staţiile
RNSRM, au fost şi sunt analizate lunar prin spectrometrie gamma, creându-se o bancă de
date ce cuprinde valori lunare şi anuale ale concentraţiilor radioizotopilor naturali şi
artificiali pentru probele de mediu, pentru întreg teritoriul ţarii. Începând din anul 2001,
zilnic se colecteaza apă de suprafaţă (râu Bârlad), iar de câte ori este cazul se colectează
precipitaţii care sunt expediate lunar la Serviciu Laborator Radioactivitate - ANPM pentru
analize de tritiu.
Programul Naţional standard de monitorizare a radioactivităţii mediului
Programul Naţional de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului are două

componente: supravegherea şi controlul de rutină în jurul unui obiectiv nuclear şi
supravegherea radioactivităţii mediului la nivelul întregului teritoriu. Programele de
supraveghere a radioactivităţii mediului sunt executate de Staţiile de Supraveghere a
Radioactivităţii Mediului din teritoriu. Staţia de Radioactivitate Vaslui îşi desfăşoară
activitatea după un program standard (program standard de 11 ore zilnic) de prelevare,
pregătire şi măsurare în situaţii normale a nivelului radioactivităţii beta globale pentru
următorii factori de mediu:
- aerosoli atmosferici;
- depuneri atmosferice totale;
- apă brută (râu Bârlad, râu Prut, foraj Muntenii de Jos);
- sol necultivat;
- vegetaţie spontană;
- debitul dozei gamma absorbite în aer.
Pentru măsurarea beta globală a probelor de mediu s-a utilizat sistemul de măsurare
166
CMR beta cu sonda de scintilaţie ND-304 şi sistemul de măsură alfa-beta global tip
Thermo cu contor proporţional. Pentru etalonare în măsurarea activităţii beta globale se
folosesc surse etalon de suprafaţă de (Sr-Y)-90.
Măsurarea beta globală a probelor de mediu se realizează în două etape:

- măsurarea imediată după prelevarea şi pregătirea probei;
- măsurarea întîrziată, la 5zile de la prelevare probei ce urmează a fi măsurată.
Radioactivitatea aerului
Activitatea specifică a aerosolilor atmosferici
Procedura de determinare a radioactivităţii atmosferei constă în aspirarea pe filtre a

aerosolilor atmosferici şi măsurarea radioactivităţii filtrelor la diferite intervale de timp.
Pentru a separa contribuţia radionuclizilor naturali la radioactivitatea unei probe de
aerosoli atmosferici, măsurarea beta globală se realizează în trei etape (la 3 minute, la 20
ore şi la 5 zile de la prelevarea probei) Volumele aspirate sunt de 24 -26 m3, iar intervalul
de aspitaţie este de 5 ore, se efectuează două aspiraţii zilnic.
Tabelul 8.14. Aerosoli atmosferici – Activităţi specifice β globale medii anuale [ Bq/mc ]
măsurări imediate
Staţia 2006 2007 2008 2009 2010 2011
RA Vaslui
aspiraţia 3.9 3.1 2.5 3.6 2.9 4.4
02-07
aspiraţia 2.1 1.4 1.1 1.2 1.2 1.9
08-13
Figura 8.1. Aerosoli atmosferici – Activităţi specifice β globale medii anuale [ Bq/mc ]
măsurări imediate
4,5
4
activitate specifica
3,5
3
[Bq/mc]
2,5 aspiratia 02-

2 07
1,5 aspiratia 08-
1
0,5
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Activitatea specifică a Radonului în atmosfera liberă – medii anuale [Bq/mc]
Concentraţiile descendenţilor gazelor radioactive Radon (Rn - 222) şi (Rn – 220) în

atmosfera liberă (stratul superficial de aer, 2 m înălţime de la sol) sunt calculate prin
167
aplicarea unei metode care presupune filtrarea aerului şi măsurarea beta globală a filtrelor
la anumite intervale de timp de la încetarea aspiraţiei. În cursul anului, nivelele de Rn -222
şi Rn – 220 variază sezonier depinzând de condiţiile meteorologice care influenţează rata
de emanaţie a gazelor radioactive din sol cât şi rata diluţiei acestora în atmosferă.
Activitatea specifică a Rn-222 ş Rn-220 în atmosfera liberă –aspiraţia 02-07
Tabelul 8.15. Activitatea specifică a Rn-222 ş Rn-220 în atmosfera liberă

medii anuale [ Bq/mc ] – aspiraţia 02-07
Staţia 2006 2007 2008 2009 2010 2011

RA Vaslui
Rn-222 12.2 8.6 9.1 10.3 7.6 13.8
Rn-220 0.4 0.3 0.2 0.2 0.2 0.3
Figura 8.2. Activitatea specifică a Rn-222 şi Rn-220 în atmosfera liberă

medii anuale [Bq/mc ] – aspiraţia 02-07
14
12
10
[Bq/mc]
8
Rn-222
6 Rn-220
4
2
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Activitatea specifică a Rn-222 ş Rn-220 în atmosfera liberă –aspiraţia 08-13
Tabelul 8.16. Activitatea specifică a Rn-222 şi Rn-220 în atmosfera liberă

medii anuale [ Bq/mc ] - aspiraţia 08-13
Staţia 2006 2007 2008 2009 2010 2011
RA Vaslui
Rn-222 5.9 3.4 3.4 3.4 3.5 4.9
Rn-220 0.2 0.2 0.1 0.1 0.1 0.1
168
Figura 8.3. Activitatea specifică a Rn-222 şi Rn-220 în atmosfera liberă
medii anuale [Bq/mc ] – aspiraţia 08-13
5
4
[Bq/mc]
3 Rn-222
Rn-220
2
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Debitul dozei gamma în aer [ μGy/h ]
Un indicator important al radioactivităţii atmosferei îl reprezintă mărimea doza

gamma absorbită în aer. Doza gamma absorbită, ca mărime fizică, este determinată prin
măsurare. Staţia de Radioactivitate are în dotare debitmetre de radiaţii tip TIEX, care
măsoară automat debitul dozei gamma absorbite în aer şi afişează informaţia mediată la
intervale de 60 minute. În figura 8.4. sunt prezentate valorile medii anuale, valori validate în
concordanţă cu radioactivitatea beta globală a aerosolilor şi depunerilor atmosferice
înregistrate la Staţia RA.
Staţia de radioactivitate are în dotare staţie automată de monitorizare cu domeniu
larg de măsurare a debitului echivalentului de doză ambiental.
Tabelul 8.17. Debitul dozei gamma absorbite în aer [ μGy/h ] – medii anuale
Staţia 2006 2007 2008 2009 2010 2011

RA Vaslui
Doza 0.071 0.072 0.077 0.079 0.079 0.089
gamma
Figura 8.4. Debitul dozei gamma absorbite în aer [ μGy/h ]
0,1
0,08
doza gamma
[microGy/h]
0,06
0,04 doza gamma
0,02
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011
169
Depuneri atmosferice totale
Prelevarea probelor de depuneri atmosferice totale se face zilnic, de pe o suprafaţă de

0.3 m2 , durata de prelevare fiind de 24 ore.
Tabelul 8.18. Depuneri atmosferice totale – activităţi specifice β globale [Bq/m2 *zi]
medii anuale
Staţia 2006 2007 2008 2009 2010 2011
RA Vaslui
activitate 0.8 1.6 1.1 1.0 1.0 0.9
imediată
activitate 0.6 1.0 0.5 0.5 0.5 0.6
la 5 zile
Figura 8.5. Depuneri atmosferice totale – activităţi specifice β globale [Bq/m2 *zi]
medii anuale
1,6
1,4
1,2
[Bq/mp*zi]
1
0,8 activitate imediata
0,6 activitate la 5 zile
0,4
0,2
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Radioactivitatea apelor
A fost urmărită radioactivitatea principalelor cursuri de apă:

- Râul Bârlad s-a recoltat cu o frecvenţă zilnică, din amonte de localitatea Vaslui. Pentru
analiza de tritiu se prelevează zilnic o probă de 500 ml într-un recipient de polietilenă.
Filtratul obţinut zilnic (10 ml ) se cumulează lunar. La şfârşitul lunii recipientul se expediază
la Serviciu Laborator Radioactivitate Bucureşti.
- Râul Prut s-a recoltat lunar din secţiunea Drănceni;
Programul de supraveghere a nivelului de radioactivitate a apelor brute a conţinut şi
prelevări de apă brută de adâncime cu o frecvenţă lunară din Forajul Muntenii de Jos,
situat în aval de halda de steril provenita de la Centrala Termică Urbană Vaslui.
Apă brută – Râu Bârlad
Tabelul 8.19. Apă brută - Activităţi spcifice β globale – medii anuale [ Bq/mc ]
măsurări imediate
Staţia 2006 2007 2008 2009 2010 2011

RA Vaslui
Rău Bărlad 456.9 529.5 500.5 330.5 322.8 230.6
170
Figura 8.6. Apă brută - Activităţi specifice β globale - medii anuale [ Bq/mc ]
măsurări imediate
600
500
400
[Bq/mc]
300
Rau Barlad
200
100
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Apă brută – Râu Prut
Tabelul 8.20. Apă brută – Activităţi specifice β globale - medii anuale [Bq/mc]
măsurări la 5 zile
Staţia 2006 2007 2008 2009 2010 2011

RA Vaslui
Rău Prut 290.8 232.6 192.7 167.9 209,6 172.9
Figura 8.7. Apă brută - Activităţi specifice β globale - medii anuale [Bq/mc]
măsurări la 5 zile
300
250
200
[Bq/mc]
150
Rau Prut
100
50
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Apă brută de adâncime – Foraj Munteni de Jos
Tabelul 8.21. Apă brută de adâncime – Activităţi specifice β globale

medii anuale [Bq/mc] - masurări la 5 zile
Staţia
RA Vaslui 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Foraj
Munteni de 337.0 283.0 233.4 175.7 208.1 184.2
Jos
Figura 8.8. Apă brută de adâncime - Activităţi specifice β globale
medii anuale [Bq/mc] - masurări la 5 zile
171
350
activitate specifica 300
250
[Bq/mc]
200
150 Foraj
100
50
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Radioactivitatea solului
Probele de sol necultivat au fost prelevate cu frecvenţă săptămânală, din perimetrul

amplasamentului Staţiei Meteo Vaslui.
Rezultatele sunt prelucrate în Bq/Kg masă uscată. Pentru analiza gamma spectrometrică
s-a prelevat în luna iulie o probă anuală de sol necultivat.
Tabelul 8.22. Sol – Activităţi specifice β globale [Bq/Kg] – medii anuale
Staţia 2006 2007 2008 2009 2010 2011

RA Vaslui
Staţia 541.1 550.0 375.3 380.1 368.6 280.1
Meteo Vaslui
Figura 8.9. Sol – Activitaţi specifice β globale [Bq/Kg] – medii anuale

600
500
400
[Bq/Kg]
300
Sol
200
100
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Radioactivitatea vegetaţiei
Probele de vegetaţie spontană au fost prelevate cu frecvenţă săptămânală, în

perioada de vegetaţie a anului (aprilie – octombrie) din perimetrul amplasamentului Staţiei
Meteo Vaslui. Rezultatele sunt prelucrate în Bq/Kg masă verde. Pentru analiza gamma
spectrometrică s-a prelevat în luna iunie o probă anuală de vegetaţie spontană.
172
Tabelul 8.23. Vegetaţie – Activităţi specifice β globale [Bq/Kg] – medii anuale
Staţia 2006 2007 2008 2009 2010 2011

RA Vaslui
Staţia 382.3 335.7 261.6 235.9 333.3 207.5
Meteo Vaslui
Figura 8.10. Vegetaţie – activităţi specifice β globale [Bq/Kg] – medii anuale
400
300
activitate
specifica
[Bq/Kg]
200
vegetatie
100
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Tabelul 8.24. Număr analize pe factori de mediu în anul 2011

Nr. Factor de mediu Număr de probe – măsurări beta globale
crt.
Activitate Activitate Activitate Activiate Total
specifică specifică specifică specifică măsurări
naturală artificială Rn-222 Rn-220
1 Aerosoli atmosferici 728 729 718 718 2893
2 Depuneri atmosferice totale 365 358 - - 723

Apa brută (suprafaţă) Râu Bârlad
3 362 362 - - 724
Apa brută
(adâncime)
4 Foraj – Munteni de Jos - 12 - - 12
5 Apa brută
(suprafaţă) - 12 - - 12
Râu Prut
6 Vegetaţie spontană - 30 - - 30
7 Sol necultivat - 46 - - 46
8 Debitul dozei gamma în aer
6588
Activitatea Staţiilor RA este coordonată de Serviciul Laborator Radioactivitatea

Mediului Bucureşti. Zilnic datele de radioactivitate şi parametri asociaţi acestora sunt
transmise la S.L.R. Bucureşti. Prin fluxul de date şi comunicarea cu Staţiile de
Radioactivitate din teritoriu, S.L.R., are o viziune de ansamblu, la nivel naţional, asupra
radioactivităţii mediului şi în special asupra celei mai dinamice componente a radioactivităţii
mediului, radioactivitatea atmosferei. Probele recoltate şi masurate β global sunt trimise
pentru analize gamma spectrometrice. În cursul anilor 2006-2011, nu au existat
evenimente de contaminare a mediului pe teritoriul judeţului Vaslui. În tabelul 8.24. sunt
prezentate numărul de măsurări beta globale pentru fiecare factor de mediu, efectuate în
cursul anului 2011, în cadrul SSRM Vaslui.
173
8.7. Poluarea fonică şi sănătatea
Un tip aparte de poluare care afectează tot mai mult societatea contemporană ca
urmare a dezvoltării tehnicii, a circulaţiei mijloacelor de transport şi suprapopulării mediului
urban o constituie poluarea sonoră.
Zgomotul este definit ca fiind sunetul sau amestecul de sunete discordante,
puternice care impresionează neplăcut auzul.
Sursele de poluare sonoră pot fi:
- naturale: erupţiile vulcanice, cutremurele, alunecările de teren. Alte surse naturale
precum cascadele, vuietul valurilor, foşnetul vântului au efecte benefice asupra
organismului şi nu pot fi incluse în categoria factorilor poluanţi.
- artificiale:
-traficul rutier (generează zgomote prin funcţionarea motoarelor, frecarea roţilor de
asfalt); traficul aerian (avioanele supersonice generează zgomote neplăcute pentru urechi
şi distrugătoare pentru ferestrele de sticlă, pentru aparatele sensibile şi chiar pentru
structurile de mare volum);
-activităţi industriale (zgomotele produse de motoare, maşini, utilaje, instalaţii care
au piese în mişcare), comerţul, sporturile, aparatele de uz casnic, instalaţiile sanitare,etc.
Sirenele, soneriile, telefoanele, claxoanele autovehiculelor sunt considerate ca
elemente de poluare normală legată de existenţa omului modern.
Efectele poluării sonore pot fi evidenţiate ca:
►Efecte asupra organismului uman: efecte fiziologice care variază de la uşoare oboseli
auditive şi până la stări nevrotice grave şi leziuni ale aparatului auditiv.
Zgomotele afectează echilibrul neurovegetativ, funcţiile circulatorii; modifică ritmul cardiac,
presiunea sanguină; produc insomnii, stări de teamă; diminuează volumul caloric, atenţia,
siguranţa.
►Efecte asupra organismului animal: creşterea nivelului de stres; modificări de
comunicare, precum şi în ciclul de reproducere şi migraţie.
Tabelul 8.25. Măsurători de zgomot în anul 2011

Număr Maxima Depăşiri
Tip măsurătoare zgomot
măsurători măsurată(dB) %
Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer 12 73,0 43,3
liber
Incinte de şcoli şi creşe, grădiniţe, spaţii de 60 65,1 0
joacă pentru copii
Parcuri, zone de recreere şi odihnă 36 64,5 95,6
Incinta industrială - - -
Zone feroviare 16 69,5 0
Aeroporturi - - -
Parcaje auto - - -
Stadioane, cinematografe în aer liber - - -
Trafic 36 75,5 27,5
Altele - zone locuibile - - -
174
8.8. Tendinţe
Un mediu curat este esenţial pentru bunăstarea şi sănătatea umană. Totuşi,

interacţiunile dintre mediu şi sănătatea umană sunt extrem de complexe şi dificil de
evaluat. Aceasta face ca utilizarea principiului precauţiei să fie extrem de utilă. Cele mai
cunoscute impacturi asupra sănătăţii se referă la poluarea aerului înconjurător, la calitatea
proastă a apei şi la igienă insuficientă. Se cunosc mult mai puţine despre impacturile
substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii. Zgomotul reprezintă o problemă
emergentă de sănătate şi de mediu. Schimbările climatice, diminuarea stratului de ozon,
pierderea biodiversităţii şi degradarea solului pot afecta, de asemenea, sănătatea umană.
Evaluarea stării de sănătate a populaţiei constă în identificarea factorilor de risc,
care ţin de: calitatea aerului în zona urbană; alimentarea cu apă potabilă; colectarea şi
îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură; zgomotul urban; habitatul –
condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc.); calitatea serviciilor (de
toate tipurile) oferite populaţiei.
Mediul ambiant poate influenţa sănătatea prin: factori fizici (climă, aer, apă, sol,
zgomot, poluare, radiaţii); factori biologici (hrană, microorganisme, calitatea nutritivă şi
microbiologică a alimentelor); factori socio-comportamentali şi organizaţionali (structura
socială, mobilitatea populaţiei, educaţie, cultură, factori economici, stres).
Integrarea aspectelor de mediu şi de sănătate în politicile altor sectoare, cum ar fi
transportul, energia, industria sau agricultura, precum şi investiţiile aferente s-ar traduce în
reducerea impactulului şi micşorarea costurilor generate de lipsa de acţiune. Protecţia
mediului şi a sănătăţii poate servi, de asemenea, ca un motor pentru stimularea inovaţiei şi
competitivităţii, principala provocare fiind aceea de a aborda probleme de mediu şi de
sănătate prin intermediul politicilor socio-economice.
La nivel european, există o varietate de regulamente şi directive adoptate în cadrul
politicilor privind mediul şi/sau sănătatea, care servesc pentru a reglementa toată plaja de
probleme individuale sau integrate legate de protecţia sănătăţii publice şi mediului. În plus,
faţă de dispoziţiile generale şi definirea principiilor, există mai multe programe de acţiune şi
instrumente folosite în cadrul acestui sistem, în special strategii de dezvoltare durabilă,
schimbările climatice, poluarea aerului, protecţia şi managementul resurselor de apă,
protecţia naturii, biodiversitate, protejarea solului, produse chimice, protecţia împotriva
dezastrelor şi a accidentelor de mediu, gestionarea deşeurilor, poluarea şi zgomotul, toate
incluse în reglementările Uniunii Europene.
Având în vedere dimensiunea şi complexitatea problemelor de mediu şi de
sănătate, este timpul pentru un nou abordare.
Exact după 20 de ani de la istoricul Summit de la Rio, şefii de stat se adună pentru a
decide care este traseul pentru viitor, întâlnirea fiind un punct de cotitură în ceea ce
priveşte eforturile internaţionale pentru atingerea obiectivelor dezvoltării durabile.Traseul
către dezvoltare durabilă nu este uşor şi nici rapid. Tranziţia cere un efort conjugat din
partea factorilor de decizie, a reprezentanţilor societăţii civile şi a mediului economic.
Până în 2050, populaţia globului poate ajunge la 9 miliarde de persoane. Cu
această perspectivă anii 2011 şi 2012 sunt critici deoarece este momentul regândirii
dezvoltării economice şi găsirii căilor de stopare a epuizării resurselor naturale precum şi
de reducere a poluării. Aceste aspiraţii conduc către următoarea provocare: societatea
trebuie să se îndrepte către o economie globală durabilă, „verde”. Necesitatea acestei
schimbări rezultă şi din criza sistemică înregistrată la nivel mondial în zone cum sunt
finaţele, energie, demografia, schimbări climatice, biodiversitate şi ecosisteme.
175
BIBLIOGRAFIE
1. Anuarul Statistic al României, 2010 - Institutul Naţional de Statistică

2. Burtică G., Micu D., Negru A., Orha C., 2005 - Poluanţii şi mediul
înconjurător, Protecţia atmosferei, Ed. Politehnică, Cluj- Napoca;
3. Constantinescu G. C., 2002 – Chimia Mediului–Aerochimia, ed. 2-a. vol.
I, Chimia atmosferei, Ed. Vui Presc, Bucureşti;
4. Cosmin Hurjui, Dumitru Nistor, Gabriel Petrovici, Degradarea terenurilor
agricole prin ravene şi alunecări de teren – studii de caz din Podişul
Bârladului
5. Cziple F., 2001 - Ozonul şi proprietăţile oxidante ale troposferei, Analele
Univ. Eftimie Murgu;
6. Dăneț A. F. (ed.), 2005 – Monitorizarea poluării mediului, poluanți,
metode de analiză, legislație, asigurarea calității și management, curs
on-line, Universitatea București (leonardo.unibuc.ro/);
7. Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător
8. Mihăescu- Pinţia C. C., Pâslaru M., Matei M., Tufănaru C, Iacob I. N.,
2007 – Introducere în promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate.
Ed. Public H Press, Bucureşti;
9. Moldoveanu A. M., 2005 - Poluarea aerului cu particule, Ed. Matrix-Rom,
Bucureşti;
10. Rădulescu H., 2001 - Poluare şi tehnici de depoluare a mediului. Ed.
Eurobit. Timişoara;
11. Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Vaslui;
12. Tofan L., 2005 - Poluarea mediului, Poluarea aerului, Ed. Ovidius
University Press, Constanţa;
13. Ţuţuianu O., 2006 - Poluarea mediului înconjurător. Internaţional
University Press, Bucureşti;
14. Ursu P. D., 1981 - Atmosfera şi poluarea, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti;
15. Vişan S., Angelescu A., Alpopi C., 2000 - Mediul înconjurător. poluare şi
protecţie. Ed. Economică, Bucureşti;
16. http://www.vaslui.djc.ro;
17. http://www.vaslui.insse.ro;
18. http://www.insse.ro;
19. http://www.fonduri-structurale-europene.ro/por.html;
20. http://www.fonduri-structurale-europene.ro/.../experienta-
anterioara.html;
21. http://www.mdrl.ro.
176
Abrevieri
A.N.A.R. Administraţia Naţională ,,Apele Române”

APDRP Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
B.H. Bazin hidrografic
COV Compuşi Organici Volatili
D.S.P. Direcţia de Sănătate Publică Vaslui
E-PRTR Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi
FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
FSC Asociaţia pentru Certificare Forestieră
GES Emisii de gaze cu efect de seră
ICIM Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Mediului
IPPC Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării
NMVOCs Compuşii organici volatili nemetanici
N.T.P.A. Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor
OMS Organizaţia Mondială a Sănătăţii
PIB Produsul intern brut
P.L.A.M. Plan Local de Acţiune pentru Mediu
PNGD Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor
PNDR Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
PNR Programul Naţional de Reformă
POPs Poluanţii Organici Persistenţi
POS Mediu Program Operaţional Sectorial de Mediu
P.R.A.M. Plan Regional de Acţiune pentru Mediu
PRGD Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor
RNMCA Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului
RNSRM Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului
S.L.R. Serviciul Laborator Radioactivitatea Mediului
SSRM Staţie de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului
VL Valoare limită
177

Raport Anual Privind Starea Factorilor de Mediu - 2011

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Anual Privind Starea Factorilor de Mediu - 2011

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Mediului şi Pădurilor

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui

RAPORT PRIVIND STAREA

AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI VASLUI

2. CALITATEA AERULUI.................................................................................. .....14

5. PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA...............................................85

8. MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII............................................159

1.1. Date geografice şi climatice:

Figura 1.1. Harta judeţului Vaslui

Judeţul Vaslui este situat în partea central estică a Podişului Moldovei, în

Figura 1.2. Zonarea geomorfologică a Podişului Bârladului (sursa: Harta geomorfologică a

Tabelul 1.2. Altitudinea principalelor localităţi

Clima judeţului Vaslui este determinată în primul rând de poziţia României pe

Temperatura aerului constituie un parametru climatic important, înregistrând un

Tabelul 1.4. Evoluţia temperaturilor medii, anuale, în perioada 2007-2011, înregistrate la

Caracteristicile reliefului influenţează distribuţia spaţială a precipitaţiilor în cadrul

Tabelul 1.5. Cantitatea lunară de precipitaţii (sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie)

Figura 1.3. Evoluţia cantităţii lunare de precipitaţii la

În cursul anului, cantităţile de precipitaţii înregistrează variaţii însemnate de la o

2011 16 - 60 1 510,6 1,3 1,7 35,96 -

Populaţia totală şi densitatea locuitorilor precum şi distribuţia populaţiei, la nivelul

1.1.4. Organizarea administrativ teritorială

Conform datelor statistice (iulie 2010), indicele de urbanizare- indicatorul care

Localităţile rurale din judeţ se grupează în următoarele categorii:

1.1.5. Resursele naturale

Totalitatea resurselor valorificabile ale mediului geografic şi geologic reprezintă

La nivelul judeţului Vaslui, resursele naturale neregenerabile sunt puţin variate şi

Resursele regenerabile pot să se refacă dacă nu sunt supravalorificate şi dacă

Pe teritoriul judeţului Vaslui există 28 arii naturale protejate, ocupând o suprafaţă

Tabel 1.13.Numărul unităţilor locale active pe ramuri de activitate, anul 2010

Tabel 1.15.Investiţii brute a unităţilor locale active pe ramuri de activitate-2010

Pentru anul 2011, gradul de acoperire al importurilor din exporturi (calculat ca

Aerul atmosferic natural, nepoluat, are o compoziţie diferită de cel pe care îl

2.1. Emisii de poluanţi atmosferici

Uniunea Europeană a dezvoltat politici pentru limitarea emisiilor totale permise

Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)

Tabelul 2.1. - Emisii anuale dioxid de sulf- tone/an

Figura 2.1. - Emisii dioxid de sulf 2007-2011

Fig. 2.2. - Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de SO2 în anul 2011

Emisii anuale de oxizi de azot (NOx)

Oxizii de azot rezultă din procesele de ardere a combustibililor în surse

Tabelul 2.2. Emisii anuale de oxizi de azot - tone/an

Figura 2.3. Emisii oxizi de azot 2007-2011

800 Arderi in surse stationare de mica

400 Arderi in industria de fabricare si

Alte surse naturale de emisii

Emisii anuale de amoniac (NH3)

Tabelul 2.3. - Emisii anuale de amoniac - tone/an

600 tone NH3/an

Figura 2.5. Emisii de amoniac 2007-2011

50 Alte surse naturale de emisii

Fig. 2.6. - Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de NH3 în anul 2011

Emisii de compuşi organici volatili nemetanici

Compușii Organici Volatili (COV) au o volatilitate ridicată, în prezența luminii,

Tabelul 2.4. - Emisii anuale de compuşi organici volatili nemetanici - tone/an

1000 tone NMVOC/an

2007 2008 2009 2010 2011

Figura 2.7. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici 2007-2011

Fig. 2.8. - Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de compuşi organici volatili

Emisii de metale grele

Metalele grele (cum ar fi cadmiu, plumb şi mercur) sunt recunoscute ca fiind

Judeţ Poluant 2007 2008 2009 2010 2011