Teorie partea II-a

La solicitarea compusă de încovoiere cu forță axială tensiunile care apar sunt ?

a. Tensiuni normale
1 b. Tensiuni tangențiale
c. Nu știu
d. Tensorul tensiunilor
N My M
Relația  x   z  z y reprezintă ?
A Iy Iz
2 a. Expresia tensiunii tangențiale la solicitarea de încovoiere plană a barei drepte
b. Expresia tensiunii normale la solicitarea de încovoiere plană a barei drepte
c. Expresia tensorului tensiunii la solicitarea de încovoiere plană a barei drepte
d. Nu știu
Locul geometric al punctelor din secțiunea transversală în care tensiunea normală este nulă la
solicitarea compusă de încovoiere cu forță axială este:
a. Tensiunea normală
3
b. Tensiunea tangențială
c. Axa neutră
d. Centrul de greutate al secțiunii transversale
Teoria tensiunilor tangențiale maxime are drept criteriu de trecere la starea limită:
a. deformația specifică unghiulară la solicitarea de întindere simplă
4 b. tensiunea normală maximă la încovoierea pură
c. tensiunea tangențială maximă
d. tensiunea normală maximă la solicitarea de întindere simplă
Relația  ech   2  4 2 exprimă:
a. tensiunea echivalentă conform teoriei a I-a asupra stărilor limită
5 b. tensiunea echivalentă conform teoriei a V-a asupra stărilor limită
c. tensiunea rezultantă la solicitarea de încovoiere cu forță axială
d. tensiunea echivalentă conform teoriei a III-a asupra stărilor limită
Trecerea liniei elastice a unei bare de la forma de echilibru stabil la o formă de echilibru
indiferent se numește:
a. flambaj
6
b. încovoiere
c. întindere
d. forfecare
 2 EI min
Relația Fcr  reprezintă:
l 2f
7 a. formula forței critice de flambaj (Euler) în domeniul plastic
b. formula forței critice de flambaj (Euler) în domeniul elastic
c. formula forței critice de flambaj (Euler) în domeniul elasto-plastic
d. formula alungirii barei la flambaj în domeniul elastic
 2 EI min
În relația Fcr  2
termenul l 2f reprezintă:
lf
8 a. o notație
b. lungimea de flambaj
c. pătratul lungimii de flambaj
d. momentul de inerție minim al secțiunii tranversale a barei care flambează
 Pentru bara articulată la ambele capete lungimea de flambaj este ( l f lungimea de flambaj,
l - lungimea barei):
a. l f  l
9 b. l f  0 ,7 l
c. l f  2l
d. l f  4 l
Pentru bara încasatrată la ambele capete lungimea de flambaj este ( l f lungimea de flambaj, l -
lungimea barei):
a. l f  0 ,5l
10
b. l f  l
c. l f  0 ,7 l
d. l f  2l
Pentru bara încasatrată al un capăt și articulată la celălalt capăt lungimea de flambaj este ( l f
lungimea de flambaj, l - lungimea barei):
a. l f  0 ,5l
11
b. l f  l
c. l f  0 ,7 l
d. l f  2l
 2E
În relația  cr  termenul  2 reprezintă:
 2

12 a. coeficientul de siguranță la flambaj

b. modulul de elasticitate longitudinal
c. modulul de elasticitate transversal
d. coeficientul de zveltețe (subțirime)
Relația  cr  a  b reprezintă:
a. tensiunea normală la solicitarea de flambaj a barei drepte comprimate în domeniul
plastic
13 b. tensiunea normală la solicitarea de flambaj a barei drepte comprimate în domeniul
elastic
c. tensiunea normală la solicitarea de flambaj a barei drepte comprimate în domeniul
elasto-plastic
d. tensiunea tangențială la solicitarea de flambaj a barei drepte comprimate în domeniul
plastic
Teorema lui Clapeyron (prima teoremă) pentru energia potențială de deformație se exprimă prin:
a. Li   Le
14 b. dE  0
c. Li  W
d. Le  W
Teorema lui Clapeyron (a doua teoremă) pentru lucrul mecanic al forțelor exterioare se exprimă
prin:
1
15 a. Le   Pi i   M j j
i 2 j
1
b. Le   Pi i   M j j
2 i j
 1 1
c. Le   Pi i   M j j
2 i 2 j
d. Le   Pi i   M j j
i j
Relația
1 Nn 1 M ymy 1 M m 1 Ty t y 1 Tt 1 M t mt
A   dx   dx   z z dx    z dx    y z z dx  spec  dx
El A E l Iy E l Iz Gl A Gl A G l It
16 reprezintă relația de calcul a deplasării prin metoda
a. Mohr-Maxwell pentru sisteme de bare drepte
b. Castigliano pentru sisteme de bare drepte
c. energetică pentru sisteme de bare drepte
d. statică pentru sisteme de bare drepte
În relația
1 Nn 1 M ymy 1 M m 1 Ty t y 1 Tt 1 M t mt
A   dx   dx   z z dx    z dx    y z z dx  spec  dx
El A E l Iy E l Iz Gl A Gl A G l It

17 termenii N , M y , M z ,T y ,Tz , M t reprezintă:

a. eforturile secționale din încărcarea cu sarcina interioară pentru sisteme de bare drepte
b. tensiunile normale pentru sisteme de bare drepte
c. eforturile secționale din încărcarea cu sarcina exterioară pentru sisteme de bare drepte
d. tensiunile tangențiale pentru sisteme de bare drepte
În relația
1 Nn 1 M ymy 1 M m 1 Ty t y 1 Tt 1 Mm
A   dx   dx   z z dx    z dx    y z z dx  spec  t t dx
El A E l Iy E l Iz Gl A Gl A G l It
 y ,  z reprezintă:
18 a. coeficientul care ține cont de tensiunile tangențiale
b. coeficientul de formă care ține cont de neuniformitatea tensiunilor tangențiale în
secțiunea transversală
c. coeficientul de formă care ține cont de uniformitatea tensiunilor tangențiale în secțiunea
transversală
d. ariile secțiunilor transversale la forfecare
Regula de integrare grafică alui Vereșceaghin se referă la integrale de forma:
a. I   Ffdx
l
b. I   sin x dx
19 l
c. I   cos x dx
l
d. I   tgx dx
l
Prin sistem static nedeterminat se înțelege acel sistem de bare la care:
a. pentru determinarea eforturilor sunt suficiente ecuațiile de echilibru mecanic din statică
20 b. pentru determinarea eforturilor trebuie folosite numai ecuații de deformație
c. pentru determinarea eforturilor trebuie să apelăm la cunoștințe de mecanica fluidelor
d. pentru determinarea eforturilor, nu sunt suficiente ecuațiile de echilibru din statică
În metoda eforturilor de rezolvare a sistemelor static nedeterminate prin sistem de bază se
înțelege un sistem:
a. static nedeterminat de 3 ori
21
b. static nedeterminat de 6 ori
c. static determinat
d. static nedeterminat de 2 ori
 Sistemul de bază se obține din cel static nedeterminat:
a. îndepărtând un număr de necunoscute egal cu gradul de nedeterminare statică
b. îndepărtând un număr de necunoscute mai mare cu 2 decât gradul de nedeterminare
22 statică
c. îndepărtând un număr de necunoscute mai mare cu 5 decât gradul de nedeterminare
statică
d. îndepărtând toate legăturile
În cazul sistemelor simetrice geometric și mecanic efectuând secțiune în axa de simetrie gradul
de nedeterminare statică scade cu:
a. 2, necunoscutele simetrice în secțiune sunt nule
23
b. 3, necunoscutele antisimetrică și simetrice în secțiune sunt nule
c. nu se procedează prin secționare în axa de simetrie
d. 1, necunoscuta antisimetrică în secțiune este nulă
În cazul sistemelor simetrice geometric dar antisimetrice mecanic efectuând secțiune în axa de
simetrie gradul de nedeterminare statică scade cu:
a. 1, necunoscuta antisimetrică în secțiune este nulă
24
b. 2, necunoscutele simetrice în secțiune sunt nule
c. 3, necunoscutele antisimetrică și simetrice în secțiune sunt nule
d. nu se procedează prin secționare în axa de simetrie
Sistemul de ecuații canonice în metoda eforturilor pentru rezolvarea sistemelor static
nedeterninate se scrie sub forma:    X   0   0. Matricea   se numește matrice de:
25 a. rigiditate
b. flexibilitate
c. tensorul tensiunilor
d. tensorul de inerție
Termenii matricei   din relatia    X   0   0 reprezintă:
a. eforturi secționale
26 b. tensiuni normale
c. tensiuni tangențiale
d. deplasări
Grinda continuă este:
a. o grindă care se sprijină pe mai mult de 2 reazeme
27 b. o grindă care se sprijină pe mai mult de 6 reazeme
c. o grindă care se sprijină pe mai puțin de 2 reazeme
d. o grindă care se sprijină pe mai puțin de 1 reazem
Condiția impusă la scrierea ecuațiilor canonice ale metodei de rezolvare a grinzilor continue prin
metoda eforturilor este:
a. continuitatea săgeților în reazemele intermediare (interiore)
28
b. discontinuitatea săgeților în reazemele intermediare (interiore)
c. continuitatea rotirii în reazemele intermediare (interiore)
d. rotire nulă pe capătul din dreapta a grinzilor continue
Gradul de nedeterminare statică pentru calculul grinzilor continue prin metoda eforturilor se
determină cu relația:
a. N  N rez  2
29 b. N  N rez  2
c. N  N rez  3
d. N  N rez  6
Ecuația celor 3 (momente) pentru rezolvarea grinzilor continue prin metoda eforturilor este de
30
forma:
 li l l  l
a. M i 1  2 i  i 1  M i  i 1 M i 1  0; i  1,..., N
Ii  I i I i 1  I i 1
li  li li 1   Ai' Ai'' 
b. M i 1  2  
 M i  6     0; i  1,..., N

Ii  i
I I i 1  I
 i I i 1 

li l  A' A'' 
c. M i 1  i 1 M i 1  6  i  i   0; i  1,..., N
Ii I i 1  I i I i 1 
li l l  l  A' A'' 
d. M i 1  2 i  i 1  M i  i 1 M i 1  6  i  i   0; i  1,..., N
Ii  I i I i 1  I i 1  I i I i 1 
Termenii Ai' , Ai'' din ecuația celor trei momente se numesc termeni de încărcare și depind de:
a. sarcina exterioară aplicată pe sistemul de bază
31 b. sarcina exterioară aplicată pe sistemul static nedeterminat
c. momentele din reazemele intermediare
d. momentele de pe capetele grinzii continue
Ipoteza a III-a asupra stărilor limită pentru bara de secțiune circulară se poate scrie:

a.  ech   2  2,6 2   a

32 b.  ech 
1
2

   2  4 2  2
 4 2   a

c.  ech   2  4 2   a
d.  ech   2  3 2   a
Stabilitatea formei de echilibru se referă la:
a. faptul că pentru mici creșteri ale sarcinii de solicitare nu mai este asigurată stabilitatea
33 formei de echilibru
b. ecuațiile de echilibru mecanic sunt insuficiente pentru rezolvarea stării de tensiune
c. ecuațiile de echilibru mecanic sunt mai multe decât numărul necunoscutelor
d. ecuațiile de echilibru mecanic sunt suficiente pentru rezolvarea stării de deformație
 2 EI min
Relația Fcr  reprezintă formula de calcul a forței critice de flambaj (relația lui Euler)
l 2f
pentru:
34 a. flambaj în domeniul elasto-plastic
b. flambaj în domeniul plastic
c. flambaj în domeniul elastic
d. solicitarea de întindere/compresiune a barei solicitată axial
Relația  cr  a  b reprezintă formula:
a. de calcul a tensiunii critice de flambaj în domeniul elastic
35 b. de calcul a forței critice de flambaj în domeniul elasto-plastic
c. de calcul a forței critice de flambaj în domeniul plastic
d. de calcul a tensiunii critice de flambaj în domeniul plastic
2 E
Relația cr  2 mai este cunoscută drept relația pentru:

36 a. hiperbola lui Euler
b. parabola lui Euler
c. hiperbola lui Tetmajer
d. hiperbola lui Juravschi
37 Pentru un corp elastic aflat în echilibru sub acțiunea unui sistem de sarcini se poate scrie relația:
 a. Ltot  Le  Li  0
b. Ltot  Le  Li  0
c. Ltot  Le  Li  0
d. Ltot  Le  Li  0
Energie potențială de deformație reprezintă:
a. Lucrul mecanic al sarcinilor exterioare
38 b. Lucrul mecanic al sarcinilor aplicate asupra corpului elastic
c. Lucrul mecanic al sarcinilor interioare
d. Lucrul mecanic al sarcinilor uniform distribuite
Pentru un sistem static nedeterminat simetric dpdv mecanic si geometric dacă se efectuează
tăietură în axa de simetrie gradul de nederminare scade cu …? fiind nulă necunoscuta …?
a. cu 2, necunoscuta simetrică forța axială este nulă
39
b. cu 1, necunoscuta antisimetrică forța tăietoare este nulă
c. cu 2, necunoscutele simetrice forța axială și momentul încovoietor sunt nule
d. cu 3, necunoscutele simetrice forța axială și tăietoare , momentul încovoietor sunt nule
Condiția de rezolvare a sistemelor static nedeterminate prin metoda eforturilor este ca în punctul
de aplicație al necunoscutelor statice deplasările să fie:
a. nule
40
b. maxime
c. minime
d. diferite de zero