2. Studiu de caz: Orașul Glasgow.

Orașul Glasgow este cel mai mare oraș din Scoția, fiind după Londra și Birmingham al treilea oraș ca
mărime din Marea Britanie. Este situat pe râul Clyde. Începuturile orașului datează din secolul al VI-lea, însă
dezvoltarea sa începe în secolul al VIII-a prin tranzacțiile de zahăr și tutun desfășurate în această zonă. Portul
creat în acest oraș avea legături importante cu America de Nord și vestul Indiei.
Unitatea administrativă o reprezintă Consiliul Local al orașului Glasgow („Glasgow City Council”),
care este responsabil pentru multiple activități, de la administrarea școlilor, muzeelor, până la colectarea
gunoaielor etc. Acest organism este format dintr-un număr de membrii aleși de către cetățeni.
Un element interesant îl constituie discrepanța majoră cu privire la speranța de viață a populației din
diferite cartiere ale orașului Glasgow. Astfel, speranța de viață a populației1 variază de la 54 de ani în cartierele
sărace, cum ar fi Calton, până la 82 de ani în cartierul de lux Lenzie. Se înregistrează o discrepanță între partea
de est și partea de vest a orașului de circa 28 de ani. Vârsta scăzută la care persoanele decedează se datorează
unor boli de inimă, diabet ș.a., cauzate în principal de lipsa de mijloace de trai a populației, dar și
infracționalității extrem de ridicate (fiind frecvente cazuri de violență).
Autoritățile locale sunt în mod repetat avizate să intervină în această situație. O modalitate, care se
dovedește însă insuficientă, este încurajarea populației de a mânca sănătos (printr-o campanie de afișe care
promovează beneficiile alimentației sănătoase).
Întrebări:
1. Cunoscând faptul că în anumite zone ale orașului Glasgow se înregistrează o infracționalitate ridicată, ați
opta ca turist să staționați în acest oraș? V-ați simți în deplină siguranță dacă ați opta pentru zona de lux a
orașului sau ați avea oricum prejudecăți?

Cunoscând faptul că în anumite zone ale orașului Glasgow se înregistrează o infracționalitate ridicată, m-ar
simti in siguranta, ca turist, daca as opta pentru o cazare in zona de lux. Cu toate ca nu as evita o calatorie in
Glasgow, m-as informa mai bine in legatura cu aspectul infractionalitatii ridicate inainte de a face respectiva
calatorie.
2. Cine credeți că ar trebui să se implice mai mult în sprijinirea populației din zonele cu indice alarmant -
autoritățile locale sau organismele guvernamentale competente?

Consider ca daca in jumatate din oras este posibila o speranta de viata de 82 de ani iar in cealalta jumatate de
doar 54 de ani, implicarea autoritatilor locale este clar mai mica in zona in care infractionalitatea este crescuta.
Autoritatile locale ar trebui sa ia masuri mai dure pentru a oferi tuturor cetatenilor un trai mai bun.

3. Dacă ați fi primarul orașului Glasgow ce măsuri ați lua pentru creșterea indicelui speranței de viață a
populației în cartierul Carlton?

In primul rand, as delega patrule de politie care sa patruleze non-stop in zonele respective. In felul acesta,
infractionalitatea ar fi descurajata. In al doilea rand, as crea programe de reintegrare in societate pentru cei care
savarsesc infractiunile. Este posibil ca acestia sa nu aiba nici resurse financiare nici educatia necesara pentru a
se integra singuri in societate, preferand asemenea practici in defavoare unei munci cinstite.

4. Credeți că alimentația nesănătoasă duce la frecvente îmbolnăviri sau este doar un mit?

Da, consider ca alimentatia sanatoasa duce la imbolnaviri frecvente.

5. Faptul că marile orașe ale lumii au devenit puternic eterogene (de exemplu și în orașele scoțiene întâlnim
arabi, chinezi, indieni, italieni, portughezi etc.) duce la creșterea numărului de conflicte inter-etnice sau nu
are nici o influență asupra desfășurării activităților în orașul respectiv?

1
World Health Organisation Report preluat de BBC News, 28 august, 2008 (comentariu al doctorului Robert Jamierson, Bridgeston
Health Center).
Eterogenitatea, diversitatea culturilor este un lucru frumos si interesant. Nu ar trebui sa fie niciodata un
motiv de conflict intre oameni. Paradoxal, majoritatea conflictelor pornesc din diferenta orientarilor
religioase ale oamenilor. La creșterea numărului de conflicte inter-etnice un factor decisiv il are
educatia indivizilor. Daca oamenii ar fi educati in primul rand sa-si respecte semenii, nu s-ar porni
conflicte inter-etnice, ci fiecare ar respecta originalitatea si nu ar folosi diferentele celuilalt ca niste
slabiciuni care pot fi atacate. Din pacate, inca nu am ajuns in punctul de a accepta ca suntem diferiti si
ca niciunul nu a r trebui sa fie inferior celuilat. Drept urmare, faptul că marile orașe ale lumii au devenit
puternic eterogene duce la creșterea numărului de conflicte inter-etnice din cauza lipsei de educatie,
empatie si respect ale oamenilor.