Nationalism

in istoria lit romane, traditionalismul s a concretizat intr o serie de curente

care au capatat o mare dezvoltare in primele decenii ale sec 20. Primul e
poporansimul ce i a avut ca si
teoreticieni pe Constantin stere si carabet ibraileanu in revista viata romaneasca.

Trasaturi:
1. atitudinea lor pornea de la sent unei iubiri fata de popor si de la preocuparea
de a gasi o cale pt ridicarea acestuia din viata de mizerie pe care o traia.
2. ei nu idealizau viata taranimii, ci incercau sa o perceapa in trista ei
realitate
3.erau convinsi ca principala cauza a suferintelor maselor era incultura
Repr ai acestui curent sunt: Mihail S, Oct Goga, Calistrat ??

Sanamatorismul- teoreticianul e Nicolae Iorga care a publ in rev samanatorul

articole referitoare la rolul traditiei
Trasaturi:
1. continua miscarea dacia literara, prop sa promoveze o literatura indreptata spre
popor, spre izvoarele nationale de inspiratie
2. promoveaza armonia sociala
3. taranimea e considerata ca fiind depozitarea exclusiva a valorilor nationale si
rezervorul principal de energie capabil sa asigure procesul social.
4. pretuirea traditiilor istorice si folclorice, promovarea unor anumite sp
lit(pastelul sau proza peisajelor)
Ca reprez, ii avem pe George Cosbuc, Octavian Goga, Stefan Octavian Iosif

Gandirismul - miscarea de idei constituita in jurul rev Gandirea, publ aparuta la

Cluj si la Buc, sub conducerea lui Nichifor Crainic. Miscarea a avut 2 directii
ideologice fundamentale, autohtonismul
traditionalist spiritualizat, ortodoxismul, inteles ca determinanta fundamentala a
spiritualitatii noastre.
Ca repr: Cezar Petrescu, Mateiu Caragiale, Ion Pillat, Lucian Blaga, Vasile
Voiculescu

Tras traditionalismului:
1. convingerea ca literatura trb sa exprime specificul national loc in lumea rurala

2. dorinta conservarii factorului autohton deoarece satul traditional e producator

de cultura si civilizatie

Caracteristici:
1. ilustrarea specificului national
2. intoarcerea la originile literaturii(istoria si folclorul)
3. prez universului patriarhal al statului
4. accentul pus pe etic, etnic si social
5. promoveaza ideea ca mediul citadin si valorile moderne sunt periculoase pentru
puritatea sufletului

Ion pilat:
"Evocarile din volumul Pe arges in sus sunt puternic sensibilizate de o vibratie
sufleteasca adanca. Lirismul ramane discret dar infuzeaza intim toate tablourile.
intervin acum o caldura , o apropiere
care privilegiaza peisajul, situandu-l intr o zona de afectiune distincta. Pilat
isi canta patria nu ca pe un lucru abstract, astfel pamantul natal e coltul de lume
unde a crescut, unde natura si
lucrurile sunt impregnate de amintiri dragi. Fuga timpului capata un reper
existential propriu si cat se poate de concret. In egala masura, ea e traita sub
semnul traditiei deci ca o dim sufleteasca generala
reprezentativa pt o intreaga comunitate umana" - Ovid Krohmaniceanu
caract poeziei lui ion pilat:
1. tonul relegiat al disc liric rez din opera, trecerea ireversibila a timpului
2. intelectualizarea imag poetice, interiorizarea reflexiva
3. preferinta pt universul rural
4. nostalgia patriarhalului, a vietii nealterate de civilizatia industriala, fixata
intr-o aura de eternitate
5. preferinta pt specia pastelului(peisajul dev un pretext de meditatie asupra
efemeritatii existentei umane si a statorniciei naturii)
6. cultul stramosilor
7. lirism de tip clasic, armonios prin muzicalitate si senil ca viziune
poezia face parte din vol pe arges in sus, ce marcheaza cea traditionalista
si cuprinde poeme pe tema elegiaca a trecerii timpului. poezia e un pastel
psihologic, pretext pt meditatie
asupra destinului uman. tema textului e contemplarea trecerii iremediabile a
timpului, fragilitatea fiintei umane sub act lui devoratoare. Titlul e alcatuit
dintr-o prop ce fixeaza repere temporale
si spatiale nedefinite, in felul acesta real o apropiere pana la identificare a
timpului [rezent cu timpul trecut, dand perspectiva unui timp continuu care masoara
dinstanta dintre 2 trairi similare
Poezia e structurata in 19 distihuri si un vers singular in final, str ce imprima
muzicalitate lecturii si permite construirea unor ample paralelisme. Simetria
poemului e aproape perfecta si opune
povestii de ieri a bunicii, pov de azi a nepotului.
debutul poeziei este pus sub semnul toposului spiritual al stramosilor si al unei
vremi oprite parca pt totdeauna in loc; metafora "casa amintirii" se conserva prin
inchiderea ei in spatiul virtual al amintirii
fiind sustrasa astfel clipei trecatoare.
berlina=o trasura
crinolina=un tip de rochie
spatiul poetic al trecutului de deschide cu o secv narativa menita a stabili un
ritual erotic al cuplului candva tanar al bunicilor. Idila lor sta sub semnul
romantismului. Eternitatea relevata de clipa unica a iubirii
este insa o iluzie deoarece lumea este circumscrisa timpului, lucru evidentiat de
sunetul clopotului, simbol al dest si a succesiunii vietii. A doua secv poetics e
asociata cu o reflectie in care poetul descopera
contradictia dintre trupul pe care se vad semnele vremii si sufletul etern iar ceea
ce ramane in urma timpului necrutator sunt portretele ingalbenite, atinse de patina
timpului, atarnate pe un perete al casei amintirii
Pe opozitia "ieri acum, pe atunci azi" se construieste sim poeziei, relatand
existentei umane, cont generatiilor. Reveria romantica e o stare a indragostitilor
dintotdeauna, ceea ce s a schimbat e sensibilitatea
poetica, moda literara, reperele livresti sub lumina lunii.
ultima secv este un epilog al pov de iubire iar sunetul clopotului din turnul vechi
revine ca un advertisment al trecerii timpului, punctand mom de referinta ale
existentei umane, nunta si moartea. chiar daca strabatuta
de tristetea trecerii ireversibile a timpului, ce face fiinta umana peisabila si
efemera, poezia lui ion pilat pastreaza o viziune senin melancolica asupra vietii,
eterna prin repetabilitatea ciclurilor ei.