PERCEPŢIA
DEFINIŢIE
• SENZAŢIA - formă
elementară, unimodală,
nemijlocită de reflectare a
unor însuşiri simple şi
separate a stimulilor care
acţionează asupra organelor
de simţ
• Reflectare nemijlocită a lumii
materiale
• Reflectare pe plan ideal a
proprietăţilor separate ale
obiectelor şi fenomenelor
concrete
• Act reflex– in plan fiziologic;
• PERCEPŢIA - funcţie
psihică senzorială complexă
plurimodală care se distinge
prin sintetism, unitate,
integritate, redând realitatea
obiectuală în imagini de
ansamblu
• Perceptio (lat) - cunoştinţă
• Realizată prin analizatori
• Analiză şi sinteză
• Colorit emoţional şi afectiv
• subiectivă
 TULBURARILE PERCEPTIEI
I.CANTITATIVE- GENERALE- • II. CALITATIVE:
ESTEZIOPATII • TULB. DE ANALIZA
Hiperestezia (Boli organice; Surmenaj; SI DE SINTEZA
Oboseala; Intoxicatii; Hipertiroidism;
Meningita; Tulburari nevrotive; Debutul (agnoziile)
unor psihoze). CENESTOPATII! • TULB. DE SINTEZA
Hipoestezia (Tulburari ale constiintei; PSIHOSENZORIALA
Surmenaj; Toxiinfectii; Histerie; (integrare spatiala,
Oligofrenii; Dementa; Schizofrenie
catatonica) integrare a schemei
Anestezia: afect. neurologice, dementa, corporale, traire in timp)
oligofrenii (prin leziuni ale cailor • ILUZIILE.
sensibilitatii, ale centrilor); • HALUCINATIILE.
Sinestezia =perceptie simultana a unui
stimul prin intermediul mai multor
analizatori, dintre care unii nu au fost
stimulati corect (intox. mescalină,
psilocibină, LSD, cocaină)-”auditie
colorata”;
 II. Calitative
1.AGNOZIILE
=pierderea capacităţii de recunoaştere a obiectelor înconjurătoare,
de identificare şi definire a semnelor limbajului scris sau vorbit în
ciuda integritţaii organelor senzoriale periferice
• Depind de :
– Analizatorul central lezat
– Analizatorul periferic intact
– Procesele de cunoaştere şi experienţele anterioare
acumulate de subiect
• A= privativ
• Gnosis=cunoaştere
 AGNOZIILE
• PARAGNOZII=incapacitatea de a recunoaste vizual un
obiect;
• AGNOZIA CULORILOR= dat unei leziuni occipitale in aria
19, consta in incapacitatea diferentierii culorilor;
• ALEXIA=imposibilitatea de aciti un text; se poate diferentia
alexia literala si alexia cuvintelor;
• ACALCULIA= incapacitatea recunoasterii cifrelor, altor
simboluri grafice si a efectuarii calculelor;
• ACALCULIA FIGURILOR SIMBOLICE= formele
geometrice nu sunt recunoscute prin aceste calitati;
• AGNOZIA FIGURILOR (PROSOPO-AGNOZIA)=
imposibilitatea recunoasterii persoanelor pe baza trasaturilor
fetei.
 1.AGNOZIILE
I. Vizuale
• Cecitate psihică- pierderea • Cecitate verbală- pierdera
simbolică a semnelor grafice simbolurilor grafice
– Obiecte, imagini – Alexia (imposib. de a citi un
• Paragnozia- obiecte text)
concrete • literală
– Fizionomii • cuvintelor

• Prosopoagnozia- – Acalculia (incap. recunoasterii

obiecte animate-lez. cifrelor, a altor simboluri
grafice)
Occ.dr
– Agrafia
– Culori-discromatopsia
 1.AGNOZIILE
II. Auditive
Surditatea psihica
• Globale- surditatea verbală
• Parţiale-
– Agnozia muzicală
– Agnozia zgomotelor
– Amnezia receptivă
*lezarea lob temporal
 1.AGNOZIILE
III. Tactile- astereognozii
• Primare
– Amorfognozia- extensivităţii
– Ahilognozia- intensităţii
• Secundare
– Asimbolia totală
*<Leziunea in lobul parietal>
 1.AGNOZIILE
IV. Spaţiale
• Vizuo-spaţială
• Audio-spaţială
*paralizia spaţială a privirii
 2.Tulburarile de schema corporala
asomatognozii
• ANOSOGNOZIA (sdr. Anton Babinski)– nerecunoaşterea
propiei boli, a propriei hemiplegii;
• AUTOTOPOAGNOZIA (sdr. Pick)- imposibilitatea localizarii
segmentelor propriului corp;
• SDR.GERSTMANN (agnozia digitala)-imposibilitatea
recunoasterii degetelor 2, 3, 4;
• MEMBRUL FANTOMA (“iluzia amputatilor”)- apare in primele
luni dupa amputatia unui membru; dureri, arsuri in zona
bontului; explicatia=intensificare corticala compensatoare a
membrului amputat in conditiile suprimarii aferentelor
senzoriale.
 2.Tulburarile de schema corporala
• DESOMATIZAREA=alterarea sentimentului de corporalitate
(schizofrenie); acestia isi simt corpul strain, ireal, imprecis
delimitat, devitalizat;
• HEAUTOSCOPIA=persoana are trairi stranii legate de propriul
corp. Se percepe in afara sa, in oglinda; frecventa in debutul
schizofreniei;
• DISMORFOFOBIA=perceperea dezvoltarii disproportionate
ale unor segmente corporale. Schizofrenii simt ca anumite parti
ale corpului sunt monstruoase, asimetrice.
• SINDROMUL COTARD=TSC+negaţie corporala (inexistenta
organelor interne sau nefunctionalitatea acestora)+imortalitate,
enormitate.
 4.ILUZIILE
• DEFINIŢII: tulburare a percepţiei mai mult sau mai puţin
pasageră, caracterizată prin obiectualitate, generată întotdeauna
de stimuli specifici şi reali, reflectând denaturat sau deformat
calităţile senzoriale ale stimulului respectiv;
– Percepţie deformată cu obiect
– Perceptie reala, deformata si denaturata de catre subiectul
care o recepţionează (A.POROT).
– Orice eroare cognitiva sau perceptiva (H.EY).
– Perceptie mintala vicioasa care da bolnavului reprezentarea
inexacta a unui obiect real( GAYRAL).
– Existenta obiectului si a perceperii veritabile a lui diferentiaza
iluzia de halucinatie.
– Nu sunt întotdeauna patologice- există factor de corecţie al
erorii (optico-geometrice)
• Lat. Illusio- inşelare,
 CLASIFICAREA ILUZIILOR
1. după analizatori
A. EXTEROCEPTIVE
1. VIZUALE
• Metamorfopsii: iluzii de apreciere a obiectelor in spatiu
– Macropsii(=obiectele sunt marite)
– Micropsii(=obiectele sunt micsorate)
– Dismegalopsii (deformate, torsionate)
– Porropsii (indepartate)
• False recunoasteri. (deja vu):epis maniacale, stari confuzionale, demente, sdr
Korsakov
• Falsele nerecunoaşteri ( jamais vu)
• Iluzia sosiilor.- SD. Serieux-Capgras=persoana atribuie aceeasi identitate mai
multor persoane (SP)
2. AUDITIVE (melancolie, SP, TD cronica)
3. GUSTATIVE
4. OLFACTIVE-PARAOSMIE
5. TACTILE
B. INTEROCEPTIVE- VISCERALE-ILUZII CENESTEZICE= o anumita motricitate
intestinala este pusa pe seama unor animale, senzatii genitale insolite capata o interpretare
aparte)
C. PAREIDOLII (iluzii f intense si vivace)
D. EIDETISM
 EIDETISMUL
• Def-rememorare cu mare pregnanţă perceptivă a unor
scene trăite anterior, trăite ca o realitate prezentă
• Imagini eidetice
• Reprezentări primare care nu sărăcesc în concret;
• Este o tulburare de perceptie limitrofa halucinatiilor.
• Normala la copii < 12 ani si la artisti plastici.
• Patologica: - stari confuzive, schizofrenie, psihoze
senile.
 PAREIDOLIILE
• Def-iluzii deosebit de intense si vivace, in care
implicarea emotionala si imaginativa sunt
covarsitoare. De pilda, norii sunt “vazuti”de
catre copii ca fiinte monstruoase, angajandu-se
activ in povestiri fantastice. Prin brodare
imaginativa, scenele prind contur
cinematografic.
 CLASIFICAREA ILUZIILOR
2. după sorginte
• FIZIOLOGICE- pasagere, la • PATOLOGICE- persistente,
persoane normale, recunosc fiind percepute ca veridice, în
eroarea şi corectează percepţia, consecinţă nu apare
fiind suplinite de producţii
imaginative necesitatea corecţiei.
• Tipuri
– Optico-geometrice
– De greutate
– De mişcare
• Stare psihică specială-
oboseală,tensiune, frică
• Stare de mediu specială- ceaţă,
crepuscul
• Insuficienţă perceptivă- plictiseală,
superficialitate
• Intenţionat- iluzionism, camuflaj
 5. HALUCINAŢIILE
hallucinatio= aiurare
• Definiţie- percepţie fără obiect real de perceput
(J.P.FALRET) / a unui obiect inexistent în realitate
• H.EY: A HALUCINA= A PERCEPE UN OBIECT CARE NU EXISTA
IN REALITATE SAU CARE NU POATE FI PERCEPUT DECAT
PRINTR-O FALSIFICARE A ACTULUI PERCEPTIV.
• Producţie imaginară , lipsind stimulul perceptiv
• Caracterisitici:
1-senzorialitatea
2-spaţialitatea
3 -convingere delirantă
 Clasificare

• După particularităţile
caracteristice
• După tipul analizatorilor
implicaţi
• După etiopatogenie
I. După particularităţile caracteristice
1. Halucinaţii adevărate 3. Halucinoze (1,2)
(psihosenzoriale) (1,2,3) - psihoze exogene toxice
– tulburări psihotice (alcool, medicamente,
endogene droguri)
– schizofrenie - psihoze exogene organice
– tulburări halucinator- (infecţioase, posttraumatice)
delirante cronice • Alcoolică Wernicke
2. Halucinaţii intrapsihice
(pseudohalucinaţii) (1,3)
 II. După tipul analizatorilor implicaţi
1-Halucinaţii vizuale
A. Halucinaţii exteroceptive
• Simple (fotoame)/ complexe (scene, animaţie)/comune
• Colorate /alb-negru
• Micropsice (Liliputane)/ Macropsice (alcoolism, cocainomani)
• Cinematografice/Panoramice
Extracampice (văd în spate)/campice
• Zoopsice (patognomonice alcoolicilor)
• Heautoscopice (proiectia propiului corp)
• Stări confuzive (toxice, infecţioase), epilepsie, schizofrenie
• Dacă patologia apare pe fond de conştienţă clară este o patologie endogenă, psihiatrică
• Dacă patologia apare pe fond de conştienţă confuzivă este o patologie exogenă, organică,
epileptică
2-Halucinaţii auditive
• Elementare (acuasme, foneme)/ Complexe-verbale, muzicale/comune
– Unilaterale/Bilaterale
– Laudative/ Injurioase
– Imperative, comentative
Boli: aura epileptică
3- Halucinaţii tactile (haptice)= senzatii de atingere a suprafetei cutanate, de curentare,
arsura, insecte pe piele
tulburări halucinator-delirante
stări confuzive
toxicomanii
 II. După tipul analizatorilor implicaţi
A. Halucinaţii exteroceptive

4-Halucinaţii gustative
5-Halucinatii olfactive
• Nu pot fi departajate foarte net. Gusturile si
mirosurile (parfumuri suave) sunt placute bolnavului; de
gusturi si mirosuri neplacute persoana incearca sa se
debaraseze. Halucinatiile olfactive, uneori cele vizuale
elementare, starile de déjà vu sunt tipice crizelor
uncinate. In rest, halucinatiile gustative si olfactive se
intalnesc in schizofrenie, in tulburarile delirante cronice.
 II. După tipul analizatorilor implicaţi
B. Halucinaţii interoceptive
(cenestezice) (viscerale)

• Senzaţia transformarii sau schimbării poziţiei unor organe, a

perforării, obstruării, atrofierii sau dispariţiei lor; “fenomenul de
posesiune zoopatica”=traire halucinatorie de metamorfozare
intr-un animal.
• Convingerea delirantă a dispariţiei organelor, a imposibilităţii
funcţionării lor sau a lezării lor;
• Apare în
– schizofrenie
– tulburări halucinator-delirante cronice
– Depresia melancoliformă
 II.După tipul analizatorilor implicaţi
C. Halucinaţii proprioceptive
(kinestezice) (de mişcare)

• Senzaţia de deplasare sau mişcare a unor părţi

din corp sau chiar a întregului corp
• Apare în stări confuzive sau schizofrenie
 III.După etiopatogenie

• Halucinaţii fiziologice
– Hipnapompice (la trezire)
– Hipnagogice (la adormire)