Sunteți pe pagina 1din 2

MECANISME DE

RESPIRATIE
Glicoliza:
Glicoliza este un proces metabolic catabolic-enzimatic de oxidare a
monozaharidelor cu eliberare treptată și cumulată a energiei. Descoperită
de G. Embden, O. F. Meyerhof și I. O. Parnas, glicoliza, prima etapă a
procesului de respirație (se mai numește calea EMP, calea dihotomică,
faza anaerobă a respirației), este localizată în hialoplasma celulară și în
cloroplaste, unde molecula de glucoză este scindată în două molecule de
acid piruvic în 3 faze succesive:

1. activarea hexozelor cu consumarea a două molecule de ATP


și descompunerea dihotomică a lor până la două fosfotrioze - produși
intermediari instabili;
2. prima fosforilare de substrat, care începe cu transformarea
aldehidei fosfoglicerice în acidul fosfogliceric cu eliberare de energie sub
forma de NADH+H+ redus și sinteza unei molecule de ATP;
3. a doua fosforilare de substrat în cadrul căreia acidul 3-
fosfogliceric, în baza oxidării intramoleculare, cedează fosfatul cu
formarea unei molecule de ATP.
-Glicoliza reprezintă etapa inițială și comună a respirației și a
fermentației;
-Înfăptuiește legatura între substratul respirator și ciclul Krebs;
-Oferă două molecule de ATP și două de NADH+H+ la fiecare
moleculă de hexoză;
-Se formează o serie de produși intermediari ce pot fi utilizați în
diferite cicluri metabolice;
-În cloroplaste reprezintă o cale independentă de sinteză a ATP-ului
și NADH+H+;
-Prin intermediul glicolizei, în aceste organite celulare are loc
descompunerea amidonului în fosfotrioze - unica formă transportabilă
prin membrana cloroplastelor.

Ciclul Krebbs:
Ciclul acidului citric - cunoscut și sub numele de ciclul acizilor
tricarboxilici (ciclul TCA) sau ciclul Krebbs este un ciclu de reacții
chimice, care este folosit de către toate aerobele pentru a genera energie
prin oxidarea acetatului provenit
din carbohidrați, grăsimi și proteine în dioxid de carbon și electroni. În
plus, ciclul furnizează precursori pentru biosinteză, incluzând aici
anumiți aminoacizi, precum și agentul de reducere NADH, care este
implicat în numeroase reacții biochimice.

Fosforilarea oxidativă:
Fosforilarea oxidativă este o cale metabolică ce utilizează oxidarea
nutrienților pentru sinteza adenozintrifosfatului (ATP). Are loc în
mitocondriile celulelor organismelor. Este un proces exergonic ce implică
lanțuri transportoare de electroni.
Funcția esențială a mitocondriei constă în sinteza ATP folosind
energia rezultată din oxidarea NADH și FADH2 proveniți din ciclul citric
și din oxidarea acizilor grași. Diferența de potențial în cazul oxidării
NADH de către O2 este de 1,14 V. În cazul oxidării NADH energia liberă
este de 52,6 kcal/mol, deci reacția este una exergonică, energia degajată
avînd valoarea de cca. 53 kcal/mol NADH oxidat. În cazul oxidării
FADH2 calculele analoage dau valoarea de cca. 37 kcal/mol. Energia
rezultată prin oxidările NADH și FADH2 este în proporție de cca. 50%
folosită pentru sinteza de ATP, care se produce simultan cu scurgerea
elecronilor prin lanțul respirator. Restul energiei provenite din oxidări,
neînmagazinată în ATP, este disipată sub formă de energie. Acest proces
joacă un rol esențial în menținerea temperaturii corpului la animale cu
sînge cald.

S-ar putea să vă placă și