Obiectul de studiu al filosofiei: Filozofia este nucleul concepţiei despre lume. 2. Concepţia despre lume şi structura ei Concepția despre lume este un sistem de reprezentări, idei ale omului asupra lumii înconjurătoare și asupra locului său în această lume. Concepția despre lume este un fenomen complex și implică următoarea structură: 1. Cunoștințele și emoții, sentimente, retrăiri sufletești; 2. Convingerile; 3. Valorile spirituale general umane (cinstea, datoria, stima, prietenia, echitatea socială); 4. Idealurile; 5. Faptele și acțiunile concrete. 3. Tipuri istorice de concepţii despre lume - Concepția mitică; - Concepția religioasă; - Concepția filosofică. 4. Concepţia mitologică despre lume Concepţia mitologică este cea mai veche, era caracteristică pentru oamenii din comuna primitivă caunica formă a conştiinţei sociale. Concepţia mitologică includea în sine diferite cunoştinţe primitive,credinţe şi mituri nesistematizate. 5. Concepţia religioasă despre lume Concepţia religioasă apare pe baza celei mitologice, generalizează diferite mituri şi credinţe primitiveformulînd o teorie integrală despre toată realitatea. Ea reesă din dedublarea lumii în două părţi: naturală şisupranaturală. Specific pentru această concepţie este că lumea supranaturală este adevărata lume, că eaeste primordială şi determină lumea naturală şi socială. 6. Concepţia filosofică despre lume În tendința de a cunoaște lumea, spre deosebire de mit și religie, care pun accentul pe credință, filosofia utilizează metode și procedee raționale cu ajutorul cărora urmărește soluționarea cât mai riguroasă a problemelor pe care le abordează. 7. Funcţiile filosofiei 8. Funcţia conceptuală a filosofiei 9. Funcţia metodologică a filosofiei 10. Filosofia Chinei Antice. Şcolile filosfice din China Antică 11. Filosofia Indiei Antice 12. Filosofia cosmologică în Grecia Antică 13. Filosofia clasică în Grecia Antică 14. Filosofia antropologică în Grecia Antică 15. Filosofia medievală. Izvoarele ei 16. Filosofia patristică în Epoca Medievală 17. Filosofia scolastică în Epoca Medievală 18. Filosofia renaşterii. Umanismul. Panteismul şi ştiinţele naturii 19. Filosofia modernă.. Empirismul 20. Filosofia modernă. F. Bacon 21 Filosofia modernă. Raţionalismul 22. Raţionalismul lui Rene Descartes 23. Pozitivismul şi etapele lui de dezvoltatre 24. Filosofia lui A. Schopenhauer 25. Filosofia lui F. Nietzsche 26. Conceptul de existenţă în filosofie 27. Conceptul de existenţă în ştiinţele fizco-matematice. 28. Conceptul de mişcare în filosofie 29. Legile şi formele mişcării 30 Conceptele de spaţiu şi timp în filosofie 31. Conceptele de spaţiu şi timp în ştiinţa contemporană 32. Fizica contemporană despre structura materiei 33. Ierarhia structurii materiei 34. Structura psihicii şi conştiinţa 35 Structura creierului şi psihica 36. Reflectarea premisă genetică a conştiinţei 37. Reflectarea şi formele ei 38. Gnoseologia – teoria generală a cunoaşterii 39. Scepticismul şi rolul lui în cunoaştere. 40. Scepticismul antic şi procesul cunoaşterii 41. Scepticismul modern şi procesul cunoaşterii 42. Subiectul şi obiectul cunoaşetrii 43. Nivelurile cunoaşetrii 44. Cunoaşterea senzorială 45. Senzaţiile şi rolul lor în cunoaştere 46. Cunoaşterea raţională 47. Formele cunoaşterii raţionale 48. Teoria adevărului. Concepţiile adevărului 49. Criteriile cunoştinţelor ştiinţifice 50. Nivelurile cunoaşterii ştiinţifice 51. Nivelul empiric al cunoaşterii ştiinţifice 52. Faptul ştiinţific şi rolul lui în cunoaştere 53. Nivelul teoretic al cunoaşterii 54. Clasificarea metodelor cunoaşterii teoretice 55. Principiile filosofiei 56. Principiul determinist 57. Principiul sistemic 58. Principiul dezvoltării 59. Problema tehnicii în filosofie 60. Dialectica progresului social şi al tehnicii