CATEDRA DE MEDICINĂ SOCIALĂ ȘI MANAGEMENT ”NICOLAE TESTEMIȚANU”

METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE.

INTRODUCERE

Galina Obreja,
conferențiar universitar
CONȚINUT

1. Cercetare: definiție, clasificare, caracteristici, etape.

2. Proiectarea unui plan de studiu.
3. Metode:
• Metodele de eșantionare (probabilistice și non-probabilistice).
• Volumul eșantionului.
• Principalele metode de culegere a datelor.
• Cercetare prin sondaj.
• Chestionarul statistic.
4. Erorile întâmplătoare și erorile sistematice în cercetarea științifică.
Factorii de confuzie.
5. Cauzalitatea în asocierea statistică. Validitatea studiului. Nivelul
dovezii studiilor (piramida studiilor).
 CERCETARE:
DEFINIȚIE, CLASIFICARE, CARACTERISTICI, ETAPE
CERCETARE: DEFINIȚIE

➢Cercetarea științifică este definită ca o activitate structurată, care

utilizează metodologia științifică corespunzătoare pentru a crea
cunoștințe noi general aplicabile.
TIPURILE DE CERCETARE:

➢Cercetarea fundamentală (are ca scop dobândirea de cunoștințe

noi și dezvoltarea teoriei) vs aplicativă (are ca scop analiza
problemelor sociale și găsirea soluțiilor de rezolvare, contribuind
la fundamentarea deciziei);
➢Experimentală (implică o intervenție) vs neexperimentală
(observațională);
➢Calitativă (informație narativă, mai puțin structurată) vs
cantitativă (măsurarea unor rezultate numerice în condiții
standardizate; analiza statistică).
 CARACTERISTICILE CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
Caracteristica Descrierea
1. Obiectivitate: cercetători diferiți în condiții identice obțin aceleași rezultate.
2. Fidelitate/ constanța măsurătorilor. O cercetare repetată în condiții echivalente conduce la rezultate
repetabilitate: identice sau asemănătoare. Fidelitatea reprezintă raportul dintre varianta adevărată şi
varianta observată. Ea poate să aibă valori cuprinse între 0 (indicând o lipsă totală de
fidelitate) şi 1 (indicând o fidelitate totală).

3. Validitate aplicarea procedurilor corecte pentru a găsi răspunsul la o întrebare.

(valabilitate): Validitatea internă vizează inferențele în relațiile cauzale pe care se bazează cercetarea. În
cazul cercetărilor care nu au la bază raportul de cauzalitate, validitatea internă este înlocuită
de credibilitate. Validitatea internă urmărește dacă relațiile de tip cauză/efect testate în
interiorul cercetării sunt cele care acționează în cadrul fenomenului studiat și nu altele,
omise de cercetare.
Validitatea externă se referă la gradul de generalitate al rezultatelor cercetării. Astfel,
acestea ar trebui să prezinte valabilitate pentru toată populația la care se referă cercetarea,
nu doar pentru o categorie restrânsă. Valabilitatea externă vizează, în genere, cercetările
bazate pe eșantionare.
CARACTERISTICILE CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE (cont.)

Caracteristica Descrierea
4. Standardizare respectarea anumitor criterii stabilite anterior
și comparabilitate
5. Sistematică: procedura de cercetare urmează o anumită secvență logică
6. Relevanță: Cercetarea trebuie să se axeze pe problemele prioritare.
ETAPELE CERCETĂRII
1. Identificarea și definirea problemei de cercetare.
2. Sinteza literaturii.
3. Elaborarea scopului și a obiectivelor cercetării.
4. Elaborarea metodologiei de cercetare/ determinarea tipului de studiu
(Research design)
5. Colectarea datelor
6. Analiza/Prelucrarea datelor
7. Generalizarea și interpretarea (elaborarea concluziilor și a
recomandărilor)
8. Prezentarea rezultatelor (elaborarea unui raport, articol științific,
etc.)
PROIECTAREA UNUI PLAN DE STUDIU
PROIECTUL DE CERCETARE

➢Planul sau protocolul de cercetare servește drept îndrumar pentru

studiu și este elaborat de cercetător/i.

➢Planul de cercetare aprobat poartă denumirea de proiect de

cercetare.
PROIECTUL DE CERCETARE: CONȚINUTUL

1) Identificarea și definirea problemei de cercetare

2) Justificarea
3) Scopul și obiectivele
4) Problema cercetării sau ipoteza
5) Tipul de studiu
6) Metodele de realizare a studiului
7) Analiza și interpretarea datelor
8) Prezentarea rezultatelor cercetării
PROIECTUL DE CERCETARE:
1) Identificarea și definirea problemei
➢Identificarea problemei:
• De ce problema trebuie studiată? Ce este și ce ar trebui să fie?
• Consultarea minuțioasă a literaturii privind informația referitoare la problema
studiată.
• Identificarea domeniilor critice ale cercetării.
➢Definirea problemei poate include informații referitoare la:
• amploare
• timp
• areal geografic
• populație afectată
• cauzele probabile ale problemei
• soluții (implementate, reușite, existente)
• întrebări rămase fără răspuns.
PROIECTUL DE CERCETARE:
2) Justificarea

➢Este problema actuală?

➢Implică problema consecințe grave de sănătate?
➢Afectează problema un număr mare de persoane?
➢Care este impactul social, economic și politic al problemei?
➢Problema dată constituie obiectul atenției mai multor persoane
din diferite domenii?
PROIECTUL DE CERCETARE:
3) Scopul și obiectivele

➢Scopul:
• răspunde la întrebări cu privire la: cauzalitate, istoria naturală a unei boli,
pronosticul, tratamentul, prevenția
• exprimă rezultatul final așteptat
• trebuie să fie clar, concis, complet
De exemplu: Îmbunătățirea accesului populației rurale la servicii de asistență
medicală.
➢Obiectivele:
• descriu ceea ce va fi demonstrat, verificat, evaluat, confirmat sau comparat
• se formulează clar și precis
De exemplu: Determinarea accesului fizic (geografic) al populației rurale la servicii
de sănătate.
 PROIECTUL DE CERCETARE:
4) Problema cercetării sau ipoteza
Studiu descriptiv - descrie
problema:
➢Enunțarea explicită a problemei
ce urmează a fi studiată.
➢Problema trebuie să fie
specificată clar, specific și
cuprinzător.
De exemplu: care este nivelul
alăptării în Republica Moldova?
Studiu analitic – testează
ipoteza:
➢Enunțarea explicită a ipotezei
care urmează a fi verificată.
De exemplu: rata de alăptare este
mai mare printre femeile din
mediul rural în comparație cu
cele din mediul urban.
PROIECTUL DE CERCETARE:
5) Tipul de studiu
Tipul de studiu poate fi:
➢Descriptiv sau analitic:
• Studiul descriptiv:
• asigură date de bază precise privind existența și prevalența unei caracteristici sau a unui
eveniment legat de o problemă de sănătate sau privind populația afectată și prin ce se
manifestă afecțiunea. De exemplu: prevalența obezității în populație.
• colectează un set de date
• se folosește pentru colectarea informației necesare pentru formularea ipotezei.
• Studiul analitic:
• se folosește pentru a explica asocierea dintre expunere și efect prin intermediul
verificării ipotezei de cauzalitate. De exemplu: asocierea dintre obezitate și diabet.
• colectează 2 sau mai multe seturi de date.
➢Observațional sau experimental
➢Transversal sau longitudinal (prospectiv sau retrospectiv)
CLASIFICAREA TIPURILOR DE STUDII

Studii Studii Studii observaționale Raport de cazuri,

primare descriptive serii de cazuri
Studii transversale
(sondaj) (eng. survey)
Studii ecologice
Studii Studii caz-control
analitice Studii de cohortă
Studii experimentale Studii clinice randomizate
Studii Sinteze sistematice și meta-analize
secundare
TABELUL DE CONTINGENȚĂ, 2x2

Expunerea Efectul (boala, decesul) Total

(factorul de risc sau
Da Nu
factorul de protecție)
Da a b a+b
Nu c d c+d
Total a+c b+d a+b+c+d

În studii se colectează date cu privire la:

• expunere (poate fi benefică/factor de protecție sau periculoasă/factor de risc) și
• efect (boală).
METODE
PROIECTUL DE CERCETARE:
6) Metode
6.1. Definirea populației statistice
6.2. Eșantionarea:
• un eșantion probabilistic (nedirijat) este un eșantion în care toți
membrii populației analizate posedă o probabilitate de selecție cunoscută
și în care această probabilitate este mai mare ca zero;
• un eșantion non-probabilistic (dirijat) este un eșantion în care
probabilitățile de selecție sunt necunoscute sau, pentru unii membri ai
populației, sunt egale cu zero (doar studii descriptive).
 PROIECTUL DE CERCETARE:
6.2. Metodele de eșantionare
Probabilistice (nedirijate): Non-probabilistice (dirijate):
➢Eșantionarea simplă aleatorie/ randomizată ➢Eșantionarea de comoditate/
– fiecare subiect al populației țintă are aceleași conveniență – populația accesibilă
șanse de a fi selectat. este selectată pentru participare în
➢Eșantionarea sistematică/mecanică: fiecare studiu/ unitățile sunt selectate pe
subiect este menționat pe o listă. Inițial se baza raționamentului evaluatorului.
extrage în mod aleatoriu un număr, iar ulterior ➢Eșantionarea de cotă – în studiu
la intervale regulate se alege o persoană. sunt selectate persoane până la
➢Eșantionarea stratificată: populația statistică atingerea unei anumite cote/număr.
este divizată în straturi mutual exclusive
similare, după care din fiecare strat se face
selecția aleatorie a subiecților.
➢Eșantionarea în cuiburi: populația statistică
este divizată în grupuri (cuiburi) mutual
exclusive, după care un număr de cuiburi este
selectat aleator cu toate unitățile incluse.
➢Eșantionarea multistadială.
PROIECTUL DE CERCETARE:
6.2. Volumul eșantionului
Volumului eșantionului trebuie să:
➢fie adecvat pentru scopul și tipul de studiu
➢fie reprezentativ pentru populația țintă (capacitatea de generalizare a
rezultatelor)
• Reprezentativitatea se exprimă prin conceptul de eroare standard (ES) = eroare de
eșantionare = precizia de estimare a parametrilor populației de către indicatorii statistici
calculați pe eșantion
➢asigure comparabilitatea grupurilor de cercetare
➢ia în considerare puterea testului statistic
• Puterea testului statistic = capacitatea unui test statistic de a detecta un efect (o legătură)
real între variabile (probabilitatea de respingere a H₀)
➢ia în considerare problemele de abandon (rata de non-răspuns, pierderea din
urmărire)
➢definească criteriile de includere și excludere.
PROIECTUL DE CERCETARE:
6. Metode
6.3. Descrierea tipului datelor de colectat:
• definirea cazului
• definirea grupelor de comparare
• enumerarea și definirea variabilelor
6.4. Descrierea procedurii de colectare a datelor:
• metodele
• instrumentul: chestionarul
6.5. Descrierea procedurilor de control al calității datelor:
• verificarea preliminară a instrumentului de colectare a datelor pe teren –
servește la adaptarea instrumentului.
• re-intervievarea respondenților – tehnică obișnuită de verificare a
reproductibilității instrumentului.
• instruirea intervievatorilor și a supervizorilor etc.
PROIECTUL DE CERCETARE:
6.4. Metodele principale de colectare a datelor
➢Recensământul: colectarea datelor în populația
statistică/observare totală, o dată la 10 ani
➢Rapoartele statistice: observare totală
➢Sondaj statistic/Eșantion: observare selectivă, reprezentativă
➢Anchetă statistică: observare parțială, nereprezentativă
➢Observarea părții principale (colectare parțială a datelor de la cele
mai semnificative unități ale colectivității generale)
➢Monografia: observare parțială, aprofundată a fenomenului
(descriptivă)
➢Focus grup (cercetare calitativă)
PROIECTUL DE CERCETARE:
6.4.1. Cercetarea prin sondaj/pe eșantion
➢Sondaj statistic (eșantion) este cercetarea parțială al cărei scop
constă în estimarea parametrilor corespunzători ai colectivității
statistice generale pe baza rezultatelor prelucrării datelor obținute.
➢Sondajul se desfășoară în 2 etape:
• colectarea datelor de la unitățile de eșantionare, analiza și calcularea
indicatorilor pentru eșantion;
• inferența statistică: extinderea indicatorilor obținuți din eșantion, cu o
anumită probabilitate, asupra întregii populații statistice.
PROIECTUL DE CERCETARE:
6.4.1. Cercetarea prin sondaj: avantaje
➢Este mai operativ și mai ieftin comparativ cu observarea totală.
➢Erorile de înregistrare, de regulă, sunt mai puțin numeroase și mai
ușor de înlăturat în faza de verificare a datelor.
➢Observarea prin sondaj cuprinde, de obicei, un număr mai mare
de caracteristici decât observarea totală, ceea ce permite
caracterizarea mai aprofundată a fenomenelor studiate.
➢Cercetarea prin sondaj este unica posibilă atunci când prin
cercetarea totală ar putea fi alterată populația statistică (ex.
testarea vaccinurilor, medicamentelor noi).
PROIECTUL DE CERCETARE:
6) Cercetarea prin sondaj: caracteristicile de bază ale eșantionului

➢Reprezentativitatea – este determinată de extragerea aleatoare a

unităților statistice ale eșantionului. Condiții pentru asigurarea
reprezentativității:
• omogenitatea colectivității generale
• selecție obiectivă, probabilistică a fiecărei unități statistice
• mărimea suficientă a eșantionului ca să permită redarea trăsăturilor
esențiale ale colectivității generale
• includere independentă a fiecărei unități în eșantion
• să reproducă structura corespunzătoare a colectivității generale.
➢2. Precizia – este determinată de volumul eșantionului.
PROIECTUL DE CERCETARE:
6.4. Chestionarul statistic
➢Chestionarul este instrumentul de investigare, constând dintr-un
ansamblu de întrebări scrise și, eventual, imagini grafice, ordonate logic și
psihologic care, prin administrarea de către operatorii de interviu sau prin
autoadministrare, determină din partea celor intervievați răspunsuri ce
urmează a fi înregistrate în scris.
➢Factorii care trebuie luați în considerare la elaborarea unui chestionar:
• obiectivele studiului
• problema sau ipoteza studiului (informațiile necesare pentru a răspunde la întrebare
sau confirma/respinge ipoteza)
• datele care trebuie colectate
• planurile de analiză preconizate
• bugetul cercetării
• populația țintă (vârsta, sexul, religia, limba, condițiile în care se desfășoară interviul,
pentru a răspunde la întrebările puse).
PROIECTUL DE CERCETARE:
6.4. Chestionarul statistic: clasificare
1. După conținut:
• Chestionare ce vizează calitatea informațiilor:
• Chestionare de date factuale (sex, vârstă, stare civilă, etc.)
• Chestionare de opinie (păreri, atitudini, comportamente, etc.)
• Chestionare ce vizează cantitatea informațiilor:
• Chestionare speciale, cu o singură temă
• Chestionare ”omnibus”, includ întrebări la mai multe teme
2. După formă:
• cu întrebări închise
• cu întrebări deschise
• cu întrebări mixte
3. După modul de administrare:
• autoadministrate
• prin telefon
• administrate de către operatorii de interviu.
PROIECTUL DE CERCETARE:
6.4. Chestionarul statistic: tipurile de întrebări
➢Întrebări introductive
➢Întrebări de trecere de la un compartiment la altul
➢Întrebări filtru
➢Întrebări bifurcate
➢Întrebări de control
➢Întrebări de identificare
PROIECTUL DE CERCETARE:

7) Planul de analiză și interpretare a datelor

• Pregătirea datelor: verificarea erorilor, tabelarea, codificarea, editarea.
• Statistica descriptivă: calcularea măsurilor tendinței centrale și a
dispersiei, calcularea mărimilor relative, coeficienților de corelație.
• Statistica inferențială: metodele de inferență statistică folosite pentru a
elabora concluzii referitoare la întreaga populație statistică în baza
rezultatelor obținute pe eșantion.
8) Planul privind prezentarea rezultatelor cercetării
• Raportul final
• Publicații
• Conferințe
ERORILE ÎNTÂMPLĂTOARE ȘI ERORILE SISTEMATICE ÎN
CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ. FACTORII DE CONFUZIE
ERORILE ÎN CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ

➢Erorile apar atunci, când modul în care este proiectat și realizat un

studiu provoacă erori în rezultate și concluzii.
➢Erorile pot apărea la orice etapă a cercetării științifice:
eșantionare, colectare, analiză și interpretare a datelor.
➢Erorile pot să apară într-un mod sistematic sau întâmplător.
 ERORILE SISTEMATICE ȘI ERORILE
ÎNTÂMPLĂTOARE
Erorile sistematice: Erorile întâmplătoare:
➢Măsurătorile observate deviază de la ➢Abaterea de la valorile adevărate nu
valorile adevărate într-o manieră este consecventă, determinând
consistentă, fiind constant mai mari apariția erorilor imprevizibil.
sau mai mici decât valorile adevărate. ➢Sunt relativ frecvente.
➢De exemplu, un dispozitiv ar putea să ➢Influențează în măsură mai mică
nu fie calibrat în mod corespunzător și acuratețea rezultatelor cercetării.
să arate valori mai mici la fiecare
măsurătoare. Ca urmare rezultatul
final va fi subestimat.
➢Sunt relativ mai rare.
➢Afectează grav autenticitatea datelor.
CONFUZIA

➢Confuzia apare atunci când o asociere observată se datorează la trei

factori:
• expunerea
• efectul de interes și
• un al treilea factor care se asociază independent atât cu efectul de interes, cât și
cu expunerea.
De exemplu:
• Asociațiile observate dintre consumul de cafea și infarctul miocardic (factorul
de confuzie - fumatul)
• Asociația dintre nivelul de venit și starea de sănătate (factorul de confuzie -
accesul la asistența medicală).
CAUZALITATEA ÎN ASOCIEREA STATISTICĂ. VALIDITATEA
STUDIULUI. NIVELUL DOVEZILOR (piramida studiilor).
CAUZALITATEA ÎN ASOCIEREA STATISTICĂ.
VALIDITATEA STUDIULUI
➢Cauzalitatea urmărește să aprecieze dacă o anumită expunere
determină un anumit efect (boală, deces, tulburare etc.).
➢Validitatea (sau acuratețea) unui studiu reprezintă măsura în
care în urma studiului pot fi făcute inferențe. Se disting:
• Validitatea internă: lipsa erorii printre grupurile comparate în cadrul
unui anumit studiu. Cu excepția erorilor aleatorii, un studiu cu validitate
internă înaltă reprezintă exact efectul expunerii asupra rezultatului în
rândul subiecților din studiu. Dacă există erori sistematice, atunci
validitatea internă a studiului este scăzută.
• Validitatea externă: se referă la posibilitatea de a generaliza rezultatele
unui studiu dincolo de grupurile care participă la studiu. Posibilitatea de
generalizare depinde de faptul cât de bine reprezintă populația din studiu
alte populații.
NIVELUL DOVEZII STUDIILOR
➢În 1997, Greenhalgh a sugerat că dovezile pot fi ierarhizate în
baza ”greutății relative a diferitor tipuri de studii primare care
trebuie să fie luată în considerare la luarea deciziilor privind
intervențiile clinice”.
➢În 2014, Stegenga a definit ierarhia dovezilor ca ”ordonarea
conform rangului a tipurilor de metode de studiu în funcție de
potențialul metodei respective de a fi afectată de erori sistematice”.
➢Astfel, în topul ierarhiei este metoda cea mai liberă de erori
sistematice sau cu cea mai bună validitate internă în raport cu
eficacitatea ipotetizată a intervenției medicale testate.
IERARHIZAREA STUDIILOR CONFORM NIVELULUI DOVEZII

1. Sintezele sistematice și meta-analizele Validitate internă înaltă

studiilor clinice randomizate

2. Studiile clinice randomizate
3. Studiile de cohortă
4. Studiile caz-control
5. Studiile transversale
6. Rapoartele de cazuri, seriile de cazuri
Validitate internă
scăzută
OBIECTIVE

1. Cercetare: definiție, clasificare, caracteristici, etape.

2. Proiectarea unui plan de studiu.
3. Metode:
• Metodele de eșantionare (probabilistice și non-probabilistice).
• Volumul eșantionului.
• Principalele metode de culegere a datelor.
• Cercetare prin sondaj.
• Chestionarul statistic.
4. Erorile întâmplătoare și erorile sistematice în cercetarea științifică.
Factorii de confuzie.
5. Cauzalitatea în asocierea statistică. Validitatea studiului. Nivelul
dovezii studiilor (piramida studiilor).