ROLUL ZUGRĂVELILOR

Foarte multe din materialele de construcţii, sub influenţa agenţilor mediului

ambiant, cu timpul îşi pierd calităţile şi până la urmă se distrug. Cele mai
influenţabile sunt oţelul şi lemnul pentru că oţelul rugineşte şi lemnul crapă sau
putrezeşte. Aceste fenomene se observă cel mai uşor la învelitori din tablă
neagră, sau la tâmplăriile din lemn de la ferestre. Monumentele vechi de
arhitectură au suferit în timp numeroase degradări datorită efectului
distructiv ai agenţilor atmosferici. Agenţii atmosferici care produc degradări
sunt : precipitaţiile , vântul , soarele prea puternic, zăpada. Astfel a rezultat
nevoia de a lua măsuri prin care să se înlăture sau să se întârzie aceste efecte
dăunătoare.
În ansamblul lucrărilor construcţiei zugrăvelile şi vopsitoriile îndeplinesc
simultan mai multe roluri şi anume : de protecţie, estetic şi igienic.
1. ROLUL DE PROTECŢIE este un rol de bază prin care se realizează un strat
protector al suportului pe care se aplică. Protecţia realizată poate fi
anticorosivă, ignifugă, hidrofugă, sau antiacidă.
2. ROLUL ESTETIC este asigurat prin faptul că zugrăvirea unei clădiri care
poate fi şi chiar netencuită îi dă un aspect uniform , care acoperă cărămida ,
rosturile sau betonul, iar vopsirea acoperă imperfecţiunile stratului suport.
3. ROLUL IGIENIC este asigurat prin faptul că faţa pojghiţei fiind netedă şi
continuă reţine mai puţin praful şi alte impurităţi din aer , deci întreţine
suportul într-o stare de igienă mai bună.

FIŞĂ NR.2
MATERIALE PENTRU ZUGRĂVELI SIMPLE
CLASIFICAREA LUCRĂRILOR DE COLORARE
Denumirea de COLORARE se referă la acoperirea unei suprafeţe cu un strat
subţire care îi schimbă culoarea indiferent de substanţele cu ajutorul cărora se
obţine acest efect, ca şi modul de aplicare a lor.

La executarea lucrărilor de „colorare” se folosesc materiale diverse. Pentru

tehnologia executării lucrărilor de colorare este necesară clasificarea lor după
funcţiunile îndeplinite în alcătuirea compoziţiilor de lucru.
1. LIANŢI
2. PIGMENŢI
3. DILUANŢI ŞI SOLVENŢI
4. MATERIALE AJUTĂTOARE

LIANŢII
Lianţii sunt substanţe care în stare lichidă sau vâscoasă dacă sunt întinşi
în straturi subţiri pe o suprafaţă oarecare se întăresc şi dau naştere unei pelicule
 care leagă între ei pigmenţii cu care au fost amestecaţi şi îi lipeşte de suprafaţa
suport. Lianţii sunt generatori de pelicule, pentru acest fapt ei se mai numesc şi
substanţe peliculogene.
După provenienţă, lianţii pot fi :
Organici , atunci când sunt extraşi din plante sau din produse animale
Anorganici, atunci când sunt extraşi din substanţe minerale , sau sunt
produse sintetice
GRUPE DE LIANŢI :
1. Lianţii de apă - sunt substanţe care pentru a fi folosiţi trebuie
înmuiaţi şi diluaţi în apă
2. Uleiurile – sunt substanţe grase de provenienţă vegetală sau sintetică
3. Răşinile – sunt substanţe complexe naturale şi mai ales sintetice
4. Bitumurile – sunt substanţe provenite din zăcăminte naturale sau ca
subproduse de la distilarea ţiţeiurilor
5. Derivaţii celulozici – sunt compuşi celulozici obţinuţi pe cale
industrială
6. Emulsiile- sunt dispersiuni fine de lianţi în medii lichide , în general
apă.

MATERIALE PENTRU ZUGRĂVELI SIMPLE

PIGMENŢII

Substanţele colorate, insolubile în lianţi şi în diluanţi împreună cu care se folosesc se

numesc pigmenţi. Prin măcinare se aduc în stare de pulbere foarte fină. Amestecaţi cu
lianţii se alcătuiesc astfel suspensii. După natura lor pigmenţii pot fi :
- Anorganici minerali naturali sau artificiali, cei naturali fiind obţinuţi
din roci sau pământuri colorate, iar cei artificiali pot fi obţinuţi din
diverşi compuşi ai metalelor, oxizi, metale şi aliaje ale lor în pulberi
fine.(ex. pământul de Sienna, Miniul de plumb,Galbenul crom, Praful de
Al)
- Organici naturali sau sintetici, cei naturali fiind obţinuţi din plante,
animale , insecte (ex. Carmin natural, Indigoul, Roşu de Garanţa, Sepia),
iar cei sintetici se obţin din hidrocarburi cu nuanţe de la galben la maron
închis
Pigmenţii întrebuinţaţi la zugrăveli şi vopsitorii au de înfruntat acţiunea vătămătoare
a multor agenţi exteriori, printre care lumina solară, acţiunea apei şi a substanţelor
dizolvate în ea, a prafului etc.
Câteva din principalele calităţi ale pigmenţilor sunt:
 Stabilitatea la lumină – este proprietatea pigmenţilor de a nu se
decolora, adică de a-şi păstra vreme îndelungată culoarea
 Insolubilitatea în apă, fără de care ploile şi apa în general,
dizolvând pigmenţii, ar păta suprafeţele colorate şi ar altera
culoarea lor iniţială, reducându-le rezistenţa şi stabilitatea şi ar
curăţa elementele vopsite.
  Stabilitatea la acţiunea acizilor
 Rezistenţa la intemperii adică la acţiunea combinată şi repetată
de umezire-uscare, frig-cald, îngheţ-dezgheţ. Lipsa acestei
calităţi face ca pigmentul să nu poată fi folosit decât la colorările
de interior.
 Puterea de acoperire se exprimă prin cantitatea de pigment
măsurată în grame, necesară ca să acopere 1 m2 de suprafaţă,
astfel încât să nu se mai vadă o vopsea anterioară, de contrast,
dată pe sticlă.
 Capacitatea de colorare - sau intensitatea pigmentului este
proprietatea acestuia de a transmite culoarea şi nuanţa lui unui
amestec de pigment alb
FIŞĂ NR 3
MATERIALE PENTRU ZUGRĂVELI SIMPLE
DILUANŢI ŞI SOLVENŢI
Substanţele lichide uşor volatile , care dizolvă substanţele peliculogene ,
modificându-le prin aceasta vâscozitatea în sensul de a le subţia (fluidiza) se numesc
solvenţi. Aceste substanţe se folosesc la vopsitorii având un rol important în uscarea
şi formarea peliculei.
MATERIALE AJUTĂTOARE
În categoria materialelor ajutătoare sunt cuprinse mai multe tipuri de
materiale cum ar fi :
 Materiale de umplutură – sunt acele substanţe organice, naturale sau
artificiale, care au în general putere mică de acoperire şi o capacitate
de absorbţie mică. Ele se amestecă cu vopselele pentru a economisi
uleiurile, pentru a atenua nuanţele prea tari ale unor pigmenţi, pentru a
conferi vopselelor o durabilitate mai mare în timp.
 Săpunuri – fie cele de menaj fie cele pastă se folosesc pentru
curăţarea suprafeţelor de praf şi de funingine , la prepararea
grundurilor pentru zugrăveli , cât şi, împreună cu uleiurile vegetale , la
îmbunătăţirea calităţii văruielilor şi a vopsitoriilor.
 Plastifianţi – sunt substanţe nevolatile sau foarte greu volatile, care
rămân după alcătuirea peliculei, făcând ca ceasta să aibă elasticitatea
corespunzătoare.
 Decapanţi – sunt amestecuri de solvenţi, cu adaosuri de parafină sau
naftalină, care se folosesc pentru curăţirea şi îndepărtarea straturilor
vechi de grunduri, chituri, sau vopsele.
 Materiale de şlefuit (abrazivi) –sunt materiale abrazive livrate sub
diferite forme : pietre, paste, praf sau fixate pe un suport de hârtie
sau pânză. Ele servesc la netezirea şi uniformizarea suprafeţei , cât şi a
grundului, sau a chitului.
 Diferite alte materiale ajutătoare – soda (carbonatul de sodiu) se
dizolvă în apă şi serveşte la curăţarea suprafeţelor afumate sau pătate
de grăsimi şi la curăţirea suprafeţelor de vopsele de ulei.
 Soda caustică (hidratul de sodiu ) se foloseşte în soluţii ca şi decapant
şi la curăţirea petelor grase
Piatra vânătă ( sulfatul de cupru), în soluţie apoasă, aplicată pe
suprafeţe tencuite, sau de lemn distruge sporii de ciupercă şi de muşchi,
cum şi unele microorganisme şi împiedică formarea lor acestea fiind
materiale fungicide. El poate intra în compoziţia unor zugrăveli.
Acidul clorhidric în soluţii slabe de 1-2 %, se foloseşte la spălarea
eflorescenţelor la faţadele de piatră, sau amestecat în compoziţiile de
văruieli le sporeşte rezistenţa , iar aplicat pe oţel, îl poate curăţa de
rugină.

MATERIALE PENTRU ZUGRĂVELI SIMPLE

ZUGRĂVEALA

În construcţii, când colorarea se face cu compoziţii din care nu lipseşte apa,

independent de orice alte caracteristici , ea se numeşte ZUGRĂVEALĂ.
CONSISTENŢA DE LUCRU a unei compoziţii este starea de fluiditate (de
curgere sau de subţirime) necesară ca ea să se poată aplica cu modul de
execuţie stabilit.
Pentru ca amestecul format dintr-un pigment şi un liant să se poată întinde
trebuie ca el să aibă un anumit grad de fluiditate care se obţine adăugarea în
măsura potrivită a unui DILUANT care este o substanţă care subţiază
compoziţia , în cazul zugrăvelilor acesta este APA.
În funcţie de liantul folosit zugrăvelile pot fi :

Zugrăveli cu clei de provenienţă animală ( răzături de

piele, oase)
Zugrăveli de cazeină, cu clei de cazeină sau clei vegetal
Zugrăveli cu lianţi anorganici (sticlă solubilă)
Zugrăveli cu var sau văruieli, colorate sau albe în care
liantul este pasta de var.

FIŞA NR. 4

SDV-URI PENTRU ZUGRĂVELI SIMPLE

Pentru depozitare materialele în prafuri pentru zugrăveli se păstrează în lăzi
de lemn simplu geluite sau căptuşite la interior cu tablă zincată. Substanţele vâscoase,
lichide şi emulsiile se păstrează în cutii speciale, în bidoane sau în butoaie, toate din
tablă de zinc sau din tablă zincată. Pentru substanţele volatile se va avea grijă ca
vasele să se închidă ermetic, pentru a nu se produce vapori în magazie. Substanţele
caustice vor fi păstrate închise ermetic în ambalaje proprii fiecăruia. Ambalajele de
orice fel vor fi grupate în magazie pe categorii de materiale şi etichetate vizibil
pentru nu se confunda conţinutul. Se mai pot folosi pentru depozitare şi păstrare
sacii speciali de hârtie.
Pentru manipularea pe şantier şi pentru transportul la locul de lucru al
materialelor pentru zugrăveli se folosesc cutiile originale pentru ambalaje, bidoanele
cu toartă şi găleţile. Preparatele cu solvenţi volatili vor fi manipulate în vase închise,
ca şi substanţele acide, cele caustice, precum şi cele toxice.
La locul de lucru nu trebuie adusă decât cel mult cantitatea de materiale
necesară într-un schimb.
Pentru substanţele în praf fin sau toxice, volatile se vor folosi măşti, şorţuri şi
mănuşi de protecţie.
Ambalajele de tot felul trebuie să excludă evaporarea, scurgerea, vărsarea,
uscarea sau murdărirea materialelor sau a preparatelor.
Nu se deschid mai multe ambalaje deodată, ci treptat, după terminarea celui
anterior.
Pentru prepararea culorilor când aceasta se face pe loc este nevoie de:
- căni metalice de 0,5 -1 şi 2 l;
- cilindrii gradaţi pentru dozarea materialelor;
- cancioc;
- aparat manual de frecat vopsele;
- site cu ochiuri de diferite dimensiuni (300 – 900/cmp);
- strecurători pentru vopsele;
- vas de emulsionare;
- cutii, găleţi, bidoane, butoaie pentru depozitare;
- vase pentru fiert cleiul.
 Pentru executarea manuală uneltele folosite în aceste scopuri sunt:
- raşchetă (şpaclu) pentru îndepărtarea stratului vechi de culoare;
- perii de sârmă de diferite forme, normale şi cu mâner lung;
- perii cu fibre vegetale;
- perii de păr pentru îndepărtarea prafului;
- şpacluri de lemn, metalice, de cauciuc;
- drişcă de lemn şi drişcă metalică;
- lampă de benzină pentru ars vopseaua veche;
- cuţit pentru deschiderea crăpăturilor în tencuială sau lemn;
- dispozitiv pentru fixarea pietrei sau a bucăţii de lemn necesare frecării
suprafeţelor;
- ciocane;
- ţicling;
- răzuitoare metalică;
- daltă;
- cârpe;
- scări duble;
- schele de inventar, de lemn sau metalice.
La aplicarea diferitelor compoziţii se mai folosesc:
- bidinele pătrate sau rotunde;
- bidinea cu coadă lungă;
- pensule rotunde pentru zugrăveli;
- pensule late pentru zugrăveli;
- tufere de păr, de burete sau de cauciuc;
- rigle pentru tras liniaturi şi despărţituri dintre două culori;
- sfoară de 20 m pentru însemnat;
- fir cu plumb;
- metru;
- role de cauciuc pentru aplicarea desenelor de zugrăveli;
- burete şi cârpe.
La executarea mecanizată se folosesc aparate pulverizatoare precum şi aparate
electrice pentru zugrăvit.

VĂRUIELI (SPOIELI)Spoielile sunt zugrăveli de apă în care liantul este de natură

minerală, var, întrebuinţat sub formă de lapte de var.
 La spoielile simple necolorate ele ţin loc şi de pigment, dând peliculei o culoare
albă.
Acest mod de zugrăvire este uşor şi ieftin cu o durată de serviciu scurtă pentru că se
murdăreşte repede sau se pătează uşor la umezeală. Se aplică pe: tencuieli, zidărie de
cărămidă, betoane sau pe lemn când nu este rindeluit.
Domeniul de utilizare este preponderent pentru clădiri din mediu urban sau
rural, atât la interior cât şi la exterior, la împrejmuiri, baracamente, clădiri provizorii.
Prin împrospătarea văruielii de două ori pe an şi prin culoarea sa albă lucioasă
spoielile crează o atmosferă de curăţenie care luminează mult încăperile.
Operaţiile tehnologice sunt simple şi mult reduse faţă de zugrăveli.
Ordinea operaţiilor:
1. Pregătirea suprafeţei suport;
2. Chituirea crăpăturilor şi ştirbiturilor din tencuială;
3. Umezirea suprafeţei;
4. Grunduirea suprafeţei;
5. Văruirea propriu-zisă.
6. ZUGRĂVELI SIMPLE CU HUMĂ
7. Se aplică la construcţiile provizorii, auxiliare şi la dependinţele celorlalte
feluri de construcţii.
8. Ordinea de execuţie a diferitelor operaţii este identică cu cea de la văruieli.
9. Grunduirea constă în aplicarea unui strat subţire de compoziţie care în
general este de aceiaşi natură cu stratul de finisare. Stratul de grund
trebuie să egaleze absorbţia suportului, aplicarea se poate face manual sau
cu aparate de pulverizat. Consistenţa grundurilor trebuie potrivită
porozităţii tencuielii pe care se aplică şi metodei de lucru alese făcând
încercări pe porţiuni mici astfel ca să nu rămână dâre. În mod obişnuit se
aplică două straturi de grund şi unul de zugrăveală.
10.
11. ZUGRĂVIREA PROPRIU-ZISĂ
12. Prepararea compoziţiei: humă înmuiată în apă în proporţie de 2 l de apă la 1
kg de humă bulgări frământaţi mărunt. Bulgării se lasă în apă timp de 5 până
la 24 de ore după care amestecul se omogenizează bine. Pigmenţii trebuie
înmuiaţi în apă cu 24 de ore înaintea de prepararea compoziţiei. Soluţia de
clei se prepară din clei şi apă în proporţie de 1 kg de clei la 5 l de apă.
Plăcuţele de clei sparte în bucăţi sau cleiul granulat se înmoaie în apă timp de
24 de ore. După aceea, amestecul se fierbe, introducându-se vasul cu clei în
alt vas cu apă care fierbe. Fundul vasului cu clei nu trebuie să atingă fundul
vasului cu apă. Se toarnă în amestecul de humă cu apă soluţia de clei, în
proporţie de 100 g soluţie de clei la 1 l de humă cu apă; după aceea se adaugă
pigmenţii înmuiaţi în apă până se obţine nuanţa cerută. Cantitatea de
compoziţie colorată trebuie să fie suficientă pentru zugrăvirea cel puţin a
unei încăperi (la interior) sau a unei faţade (la exterior), pentru a se evita
variaţiile de nuanţe în cadrul aceluiaşi câmp vizibil. Întreaga compoziţie se
strecoară prin sita de 900 de ochiuri pe cmp. În acelaşi timp se prepară o
soluţie de săpun cu apă, în proporţie de 1 kg săpun la cca 16 l de apă. Se
introduce săpunul pastă sau bucăţi) într-o cantitate de apă caldă,
amestecând până la dizolvarea completă a săpunului. Se adaugă apoi restul de
apă caldă, se omogenizează şi se strecoară prin sita de 900 de ochiuri pe
cmp. Se aplică un prim strat de săpun după care se repară defectele
mărunte la tavan şi pereţi cu pastă de ipsos. După uscarea şi şlefuirea
reparaţiilor se aplică un strat de săpun pe porţiunile reparate. Se aplică
compoziţia de zugrăveli în trei straturi pe întreaga suprafaţă. Stratul de
săpun şi primul strat de zugrăveală se aplică cu bidineaua, iar ultimele două
straturi de zugrăveală se aplică mecanizat cu aparatele de pulverizat.