Partide și ideologii politice

Partidul Republican (GOP)

-Proiect individual-

Prof. Coord.: Conf. Univ. Dr. Claudiu TUFIȘ

Student:Ion Iuliana Larisa
 Introducere
Așa-numitul Grand Old Party (GOP) din Statele Unite este unul dintre cele două mari partide politice din
Statele Unite, celălalt fiind Partidul Democrat. În secolele XX și XXI, partidul a fost asociat cu capitalismul laissez-
faire, impozite mici și politici sociale conservatoare. Partidul a câștigat acronimul GOP înțeles pe scară largă ca
„Grand Old Party” în anii 1870. Dintr-un desen animat de Thomas Nast și datat din anii 1870 (fig. 1) În prezent,
însă, valorile fundamentale ale Partidul Republican este în conformitate cu ideologia conservatoare.
Conservatorii tind să creadă că guvernul ar trebui să fie mic, operând în primul rând la nivel de stat sau
local. Ele favorizează o interferență minimă a guvernului în economie și preferă soluțiile bazate pe sectorul privat la
probleme. Conservatorii sociali cred că guvernul ar trebui să susțină moralitatea. și, prin urmare, ar trebui să impună
restricții asupra avortului contraceptiv și a căsătoriei între persoane de același sex. Se spune că conservatorii cad pe
„aripa dreaptă” a axei credințelor politice, o convenție care datează de la locul unde se află conservatorii. au stat în
adunare în timpul Revoluției Franceze

(fig 1)

Istoria Partidului Republican

Termenul de republican a fost adoptat în 1792 de susținătorii lui Thomas Jefferson, care au favorizat un
guvern descentralizat cu puteri limitate. Deși filosofia politică a lui Jefferson era în concordanță cu perspectivele
Partidului Republican modern, fracțiunea sa a devenit în curând cunoscută sub numele de Partidul Democrat.
Republicanul a evoluat ironic în anii 1830 în Partidul Democrat, principalul rival al Partidului Republican modern
Partidul Republican își are rădăcinile în anii 1850, când liderii antislavi (inclusiv foști membri ai Whig și ai
Democraților din Pământul Liber) și-au unit forțele pentru a se opune răspândirii sclaviei în Kansas și Nebraska prin
proiectul de lege Kansas-Nebraska. Wisconsin (mai 1854) și Jackson Michigan (iulie 1854) au recomandat formarea
unui nou partid care a fost stabilit în mod corespunzător la Convenția politică din Jackson.
Alegerile din 1860 sunt acum prima dintre cele trei alegeri „critice” din SUA ale majorității observatorilor
politici - concursuri care au dus la schimbări puternice și durabile în loialitățile partidelor din toată țara (deși unii
analiști consideră că alegerile din 1824 sunt prima critică). ) După anii 1860, partidele democratice și republicane au
devenit principalele partide din sistemul celor două partide. La alegerile federale din 1870-1890, partidele se aflau
într-un echilibru dificil. Cu excepția sudului, a devenit complet democratic. Ambele partide au controlat Congresul
aproape în același timp. au deținut președinția numai în timpul mandatului lor (1885-89 și 1893-97)
La a doua alegere critică a țării din 1896, republicanii au câștigat președinția și controlul ambelor camere
ale Congresului, iar Partidul Republican a devenit partidul majoritar în majoritatea statelor din afara Sudului.
Candidatul republican la președinție, William McKinley, era un conservator care prefera ratele ridicate. pe bunuri
străine și bani „sănătoși” în raport cu valoarea aurului Democrații deja împovărați de depresia economică începută
sub președintele Cleveland l-au numit pe William Jennings Bryan, care susținea bani ieftini (bani disponibili la rate
scăzute ale dobânzii) bazate atât pe aur, cât și pe argint.
Prăbușirea pieței bursiere din 1929 și Marea Depresiune care a rezultat au avut consecințe grave pentru
republicani, în principal pentru că nu erau dispuși să contracareze efectele Depresiunii prin intervenția directă a
guvernului în economie. a fost învins copleșitor de Partidul Democrat Franklin Roosevelt și republicanii au fost
retrogradați în partidul minoritar Roosevelt a fost reales pentru trei mandate (el a fost singurul președinte care a
deținut mai mult de două locuri) a murit în 1945 și Truman a ales guvernatorul New York-ului Thomas E Dewey i-a
expulzat pe republicani din Casa Albă în 1948 timp de două decenii.
În 1952, Partidul Republican l-a numit pe candidatul său comandantul suprem aliat al celui de-al doilea
război mondial, Dwight D Eisenhower. El l-a învins cu ușurință pe democratul Adlai E Stevenson la alegerile
generale. În ciuda punctelor de vedere centriste ale lui Eisenhower, platforma republicană, în esență, conservatoare,
a cerut o poziție anticomunistă puternică cu privire la afacerile externe redusă în reglementarea guvernamentală a
economiei impozite mai mici pentru cei bogați și rezistență la legea federală a drepturilor civile. Cu toate acestea,
Eisenhower a trimis trupe federale în Arkansas în 1957 pentru a impune integrarea rasială ordonată de un tribunal de
liceu din Little Rock; a semnat și legile drepturilor civile din 1957 și 1960.
La începutul anilor 1950, senatorul Joseph McCarthy din Wisconsin a devenit cel mai entuziast partid
anticomunist prin atenție, în timp ce încerca să-i expună pe comuniști pe care pretindea că îi aparține în guvernul
SUA. Pentru unitățile de partid, Eisenhower a ales să nu critice demagogia. McCarthy este roșu și uneori părea să-l
susțină; în mod privat însă, președintele nu și-a ascuns ostilitatea împotriva lui McCarthy, a lucrat pentru a-l
discredita și i-a împins pe senatorii republicani să-l cenzureze.
Partidul a păstrat sprijinul tradițional al întreprinderilor mari și mici și a obținut un nou sprijin de la un
număr tot mai mare de albi mici-burghezi și - poate cel mai important - suburbani care au fost frustrați de politicile
pro-integrare. liderii democrați, inclusiv președintele Truman, care a ordonat integrarea armatei Eisenhower au fost
realesi în 1956, dar în 1960 vicepreședintele lui Richard M Nixon, Eisenhower, a pierdut în fața democratului John F
Kennedy
Republicanii s-au confruntat cu tulburări grele la convenția din 1964, unde moderații și conservatorii s-au
luptat pentru controlul partidului. Conservatorii au câștigat în cele din urmă nominalizarea senatorului Barry M
Goldwater, care a pierdut o alunecare de teren împotriva lui Pres Lyndon B. Johnson Vicepreședinte și succesorul
lui Kennedy, votul popular asupra lui Hubert H Humphrey.
Mulți democrați din sud au părăsit Partidul Democrat pentru candidatul anti-integrare George C Wallace.
Alegerile din 1964 și 1968 au marcat dispariția „sudului solid” democratic, întrucât atât Goldwater, cât și Nixon au
făcut o incursiune majoră în el. În 1964, 5 din cele 6 state câștigătoare ale Goldwater se aflau în sud, în 1968, 11
state din sud au votat pentru Nixon și doar 1 a votat pentru Humphrey.La alegerile generale din 2012, candidatul la
funcția de președinte republican, Mitt Romney, nu a reușit să-l înlăture pe Obama. Situația din Congres a rămas
relativ neschimbată, republicanii păstrându-și controlul asupra Camerei Reprezentanților și democraților, apărându-
și cu succes majoritatea în Senat. Republicanii au recâștigat controlul Senatului în timpul alegerilor intermediare din
2014.
Alegerile prezidențiale din 2016 au fost un moment important pentru partidul republican. Nominalizarea
partidului a fost o surpriză pentru omul de afaceri și personalitatea de televiziune Donald Trump, care a învins cu
ușurință candidați republicani tradiționali precum Jeb Bush și Ted Cruz în primare. Pozițiile sociale de extremă
dreaptă Ostilitatea lui Trump față de imigranți i-a determinat pe unii republicani să-și facă griji în masă cu privire la
crearea partidului pentru o înfrângere electorală de mare înfrângere a Goldwater. cu milioane de voturi mai puțin
decât democratul Hillary Clinton, care oferă republicanilor președinția pentru prima dată în opt ani pentru a menține
puterea partidului în ambele camere ale Congresului. Trump a continuat să sfideze regulile politice după preluarea
funcției, iar președinția sa a fost afectată de controversă. el a susținut că campania sa a colaborat cu Rusia pentru a-și
asigura alegerile. Deși s-a bucurat de un sprijin puternic în rândul republicanilor, unii credeau că provoacă daune
ireparabile partidului. Evaluările lor generale de aprobare au fost de obicei scăzute și la jumătatea drumului. în
perioada 2018, democrații au preluat controlul asupra Camerei.
Doctrina Partidului
Platforma Partidului Republican American se bazează, în general, pe conservatorismul american, spre
deosebire de liberalismul social al democraților. extrema dreaptă Partidul încorporează, de asemenea, alte câteva
facțiuni, cum ar fi republicanii libertari care susțin politicile libertariene.
Pozițiile partidului republican au evoluat de-a lungul timpului Conservatorismul economic al partidului
contemporan implică sprijin pentru taxe mai mici capitalismul de piață liberă dereglementare corporativă și restricții
ale uniunii Conservatorismul social al partidului include drepturi asupra armelor și alte valori tradiționale, adesea pe
o bază creștină, inclusiv limite la avort. În politica externă, republicanii preferă de obicei creșterea cheltuielilor
militare față de acțiunile unilaterale și revoluțiile anticomuniste, în special în anii 1980 și 1990. Alte poziții
republicane includ restricții de imigrație, opoziție la legislația privind drogurile și sprijin pentru alegerea
școlii.Aceste lucruri se pot vedea pe mai multe planuri precum:
Economic: Republicanii cred cu tărie că piețele libere și succesul individual sunt principalii factori ai prosperității
economice. În acest scop, ei pledează pentru economia laissez-faire a conservatorismului fiscal și eliminarea
programelor de bunăstare guvernamentale în favoarea profiturilor private și prin încurajarea responsabilității
personale. Ca exemplu în acest caz, în 2011 republicanii au votat în mare parte pentru o propunere numită „Calea
spre prosperitate” și pentru modificări majore în legislația medicală Medicare și Medicaid din 2010. Mulți
republicani susțin creșterea portabilității. legile asigurărilor de sănătate care promovează acoperirea afecțiunilor
medicale preexistente o limitare a procedurilor pentru implementarea imprudentă a unui sistem electronic de
evidență medicală simplificat, cu accent pe îngrijirea preventivă, mai degrabă decât pe cea de urgență și beneficiile
fiscale destinate îmbunătățirii asigurărilor de sănătate sunt mai accesibile persoanelor neasigurate și pentru a
promova accesul universal [necesită citare] În general, acestea se opun finanțării guvernamentale pentru avorturi
elective.

Separarea puterilor și echilibrul puterilor: Mulți republicani contemporani susțin construcționismul strict sau
textualismul filozofiei judiciare conform căruia Constituția ar trebui interpretată cât mai strict și cât mai aproape
posibil de intenția inițială, mai degrabă decât un model de „constituție vie” mai flexibil. Majoritatea republicanilor
arată Roe v. Wade ca un caz de activism judiciar în care instanța a anulat majoritatea legilor care restricționau
avortul pe baza dreptului la viață privată dedus din Declarația drepturilor și al paisprezecelea amendament la
Constituția Statelor Unite. Unii republicani au căutat în mod activ blocarea judecătorilor pe care îi consideră
judecători activiști și au cerut numirea judecătorilor care pretind că practică restricții judiciare. Problema deferenței
judiciare față de legislativ este o chestiune de dezbatere - la fel cum democrații, majoritatea republicanilor, critică
deciziile instanțelor care le anulează legislația (conservatoare) ca depășind-o. imită și susține deciziile care anulează
legislația opusă. Unii comentatori au susținut că republicanii adoptă o abordare mai agresivă și susțin supremația
legislativă mai ferm.
De exemplu: Partidul Republican a susținut mai multe proiecte de lege în ultimul deceniu pentru a elimina unele sau
toate instanțele federale din capacitatea de a asculta anumite tipuri de cazuri, în încercarea de a consolida puterea
drepturilor fiecărui stat. Aceste legi privind îndepărtarea includeau înlăturarea revizuirii federale a recunoașterii
căsătoriei între persoane de același sex prin Actul de protecție a căsătoriei Constituționalitatea promisiunii de
loialitate cu legea privind protecția angajamentului și drepturile deținuților din Guantanamo Bay în legea privind
tratamentul
Înțelegerea schimbărilor în ideologia partidului republican
Partidul Republican este, de asemenea, format din diferite facțiuni de-a lungul timpului care revin la putere
sau se schimbă, astfel încât putem spune că ideologiile Partidului Republican sunt dificil de explicat deoarece:
Aripa conservatoare a crescut din anii 1950 și 1960 ca răspuns la creșterea și proeminența națională.
Liderii săi inițiali erau senatorii Robert A. Taft Russell Kirk și William F. Buckley Jr. Principiile sale de bază includ
promovarea libertății individuale și a economiei de piață liberă și opoziția sindicatelor cu impozite ridicate și
reglementări guvernamentale excesive.
Dreptul creștin este o fracțiune politică creștină conservatoare caracterizată de un sprijin puternic pentru
politicile conservatoare social. Creștinii conservatori încearcă în primul rând să aplice o înțelegere a învățăturilor
creștinismului politicii și politicilor publice prin proclamarea valorii acestor învățături sau prin încercarea de a folosi
aceste învățături pentru a influența legea și politica. În Statele Unite, Dreapta Creștină este o coaliție informală
formată în jurul unui nucleu de protestanți evanghelici și romano-catolici, precum și un număr mare de sfinți din
ultimele zile (mormoni) în anii 1940 și a fost deosebit de influențat încă din Anii 1970. Dreptul creștin din secolul al
XX-lea devenind o forță notabilă în partidul republican Politicienii asociați cu dreptul creștin includ fostul
guvernator al Arkansasului Mike Huckabee și fostul senator american Rick Santorum.
Neoconservatorii promovează o politică externă intervenționistă pentru promovarea democrației. Mulți
neoconservați au fost identificați în trecut ca liberali sau erau afiliați democraților. valabil din punct de vedere moral
(cum ar fi răspândirea democrației) Mulți dintre adepții săi au devenit celebri din punct de vedere politic în timpul
administrației prezidențiale republicane de la sfârșitul secolului al XX-lea, iar neoconservativismul a avut cea mai
mare influență în timpul administrării lui George W Bush când au jucat un rol major în promovarea și planificarea
invaziei Irakului în 2003 Neoconservatorii proeminenți din administrația George W Bush au inclus Paul Wolfowitz
Elliott Abrams Richard Perle și Paul Bremer. Dick Cheney și secretarul apărării, Donald Rumsfeld, au ascultat cu
atenție consilierii neoconservatori în domeniul politicii externe, în special apărarea Israelului și promovarea
influenței americane în Orientul Mijlociu.Paleoconservatorii stresează tradiția, paternalismul, etica iudeo-creștină,
regionalismul și naționalismul. Paleoconservatorii tind spre conservatorismul social și cultural și, ca atare, se opun
avortului, acțiunii afirmative, căsătoriei între persoane de același sex și uniunilor civile. Aceștia sunt sceptici față de
ideologiile politice moderne și critici față de multiculturalism, favorizând în general restricții stricte asupra
imigrației legale.
Paleoconservatorii sunt, în general, naționalisti din punct de vedere economic în favoarea unei politici
protecționiste în comerțul internațional și sunt considerați pe scară largă „izolaționisti” în politica externă. Pat
Buchanan, consilier prezidențial de lungă durată, este un proeminent paleoconservator. strâns legată de populismul
de dreapta la care au fost asociați președintele Donald Trump și membri ai administrației sale, precum Steve Bannon
Paleoconservatorismul și populismul de dreapta au avut o influență semnificativă asupra formării
mișcărilor naționaliste de culoare albă și extremă dreaptă în Statele Unite, cum ar fi extrema dreaptă. Tea Party este
o mișcare politică americană conservatoare de impozite în cadrul Partidului Republican, care a început în 2009 după
alegerea lui Barack Obama ca președinte al Mișcării Statelor Unite. mișcarea apără principiile guvernului mic și se
opune sistemului universal de sănătate sponsorizat de guvern Mișcarea Tea Party a fost descrisă ca o mișcare
constituțională populară.
Tradiționaliștii își bazează ideologia pe filozofiile politice ale lui Aristotel, Edmund Burke și Russell Kirk.
Ele subliniază legăturile de ordine socială peste hiper-individualism și apărarea instituțiilor ancestrale. Ei cred într-o
ordine morală transcendentă, manifestată prin anumite legi naturale la care cred că societatea ar trebui să se
conformeze într-un mod prudent.
Conform regulilor, Partidul Republican s-a deplasat spre stânga. Într-un sondaj efectuat anul trecut, 42%
dintre republicani au susținut uniunile de același sex; este sigur să presupunem că numărul a fost mult mai mic în
timpul lui George HW
Președinția lui Bush În 1992, unul dintre senatorii din Carolina de Sud a fost republicanul Strom
Thurmond, care a condus o campanie prezidențială din 1948, cu opoziția sa la drepturile civile negre. Astăzi, unul
dintre senatorii din Carolina de Sud este republicanul afro-american Tim Scott.
Dar, cu majoritatea celorlalte măsuri, GOP este mult mai conservator decât înainteOamenii de știință
politici, folosind scoruri NW-Nominate, 2 au ajuns la concluzia că republicanii aflați acum în Congres sunt mult mai
în fața dreptului republicanilor congresieni în anii 1970 și 1980. Și chiar anecdotic, figuri precum fostul președinte al
Camerei, John Boehner, guvernatorul Ohio, John Kasich și regretatul senator din Arizona, John McCain -
considerați conservatori solizi în George H.W. Era Bush - s-au trezit ca fiind insuficient de dreapta de baza
partidului în ultimii ani.(fig 2)

(fig 2)
În Fox News din era Bush, nu existau miliardari profund conservatori, Charles și David Koch, iar
aliații lor nu au creat o rețea imensă de grupuri de dreapta care sunt în esență un partid politic alternativ.
decât Bush, dar chiar dacă nu ar fi forțele care împingeau un președinte republican spre dreapta ideologică,
acum sunt mai puternice decât erau în anii 1980
Însuși Bush a semnat o creștere a impozitelor pentru a ajuta la reducerea deficitului bugetar
federal, o mișcare care a supărat baza conservatoare a partidului. Cei doi succesori ai săi republicani
(George W Bush și Trump) nici măcar nu au considerat creșterile de impozite conștiente de puterea
coaliției conservatoare a partidului.

GOP obișnuia să fie mai în concordanță cu națiunea din punct de vedere demografic
Mitingurile lui Trump includ o mulțime de oameni albi mai în vârstă, așa cum spune stereotipul.
Dar acesta este Partidul Republican de astăzi. Țara a devenit mai în vârstă, mai diversă și mai educată. Între
timp, GOP a îmbătrânit și mai disproporționat. Și, în timp ce alegătorii săi au devenit mai diversificați
împreună cu țara prin anii 1980 (deși cu un pic de întârziere), această schimbare sa oprit în partid în anii
'90. La fel cu educația: ponderea alegătorilor albi non-hispanici fără studii universitare a scăzut de-a lungul
anilor 1950, 60, 70 și 80 - în electoratul general și în GOP. Dar începând cu anii 1990, a încetat să cadă
printre republicani.(fig 3)

(fig 3)
În 1992, potrivit Centrului de Cercetare Pew, aproximativ 38% dintre alegătorii înregistrați care s-
au identificat ca republicani aveau vârsta de 50 de ani sau mai mult. În 2016, acest număr a crescut la 58%.
În 1992, 61% dintre republicani aveau sub 50 de ani, comparativ cu 41%. În prezent, republicanii erau
competitivi pe coastă, dar slabi în sud. Schimbările ideologice și demografice descrise mai sus au corespuns
unor schimbări importante în coaliția geografică a Partidului Republican. În 1988, Bush a câștigat
California, a șasea alegere prezidențială consecutivă. Bush a câștigat, de asemenea, caucul republican din
Connecticut, Delaware, Illinois, New Jersey și Vermont, în Senatul Statelor Unite. La acea vreme, erau doi
membri din New Hampshire, doi din Oregon și unul din Delaware și New York. Tennessee
Toate cele 16 locuri din Senat, cu excepția unuia, pe care tocmai le-am descris, sunt acum ocupate
de partidul opozant care le-a controlat în 1992, deoarece Partidul Republican a câștigat teren în sud, dar a
pierdut puterea pe țărmul lui Trump, reflectând creșterea slăbiciunea republicanilor din California care a
pierdut în 2016 cu 30 de puncte procentuale, Bush a pierdut Virginia de Vest în 1988 cu 5 puncte
procentuale Victoria cu 42 de puncte a lui Trump în Virginia de Vest în 2016 a fost a doua cea mai mare
marjă a sa din orice stat . Pur și simplu, Partidul Republican de astăzi este centrat pe sud și aproape complet
neputincios pe coasta de vest
 Concluzii

Astfel că prin acest studii al istoriei și gândirii republicane care este formată din mai multe tipuri de
democrație se poate obersva de ce GOP este unul dintre cele mai puternice partide din USA și din lume, acesta
reușind să supravietuiască secole, acaparând putera țării de extrem de multe ori reușind să aducă țara într-un punct
înalt, dând dovadă de un patriotism aparte.
Aș dorii să spun și că înainte de acest eseu nu știam cât de complicat și împarțit este partidul republican, am
observat astfel ca bazele anti-sclaviei ce au fost ca primă ideologie republicană a evoluat și s-a dezvoltat în decursul
timpului.
 BIBILIOGRAFIE

1.“Factions in the Republican Party (United States).” In Wikipedia, November 30, 2020.
https://en.wikipedia.org/w/index.php?
title=Factions_in_the_Republican_Party_(United_States)&oldid=991489134.

2.“History of the Republican Party (United States).” In Wikipedia, November 29, 2020.
https://en.wikipedia.org/w/index.php?
title=History_of_the_Republican_Party_(United_States)&oldid=991273050.
3. Khan Academy. “Ideologies of Political Parties: Lesson Overview (Article).” Accessed November 30, 2020.
https://www.khanacademy.org/humanities/us-government-and-civics/us-gov-american-political-
ideologies-and-beliefs/us-gov-ideologies-of-political-parties/a/lesson-summary-ideologies-of-political-
parties.
4 .Encyclopedia Britannica. “Neoconservatism | Political Philosophy.” Accessed November 30, 2020.
https://www.britannica.com/topic/neoconservatism.
5. “Political Positions of the Republican Party.” In Wikipedia, November 29, 2020.
https://en.wikipedia.org/w/index.php?
title=Political_positions_of_the_Republican_Party&oldid=991250109.
6.Encyclopedia Britannica. “Republican Party | Definition, History, & Beliefs.” Accessed November 30, 2020.
https://www.britannica.com/topic/Republican-Party.
7. “The Path to Prosperity.” In Wikipedia, October 20, 2020. https://en.wikipedia.org/w/index.php?
title=The_Path_to_Prosperity&oldid=984424199.
8. Jr, Perry Bacon. “The Republican Party Has Changed Dramatically Since George H.W. Bush Ran It.”
FiveThirtyEight (blog), December 1, 2018. https://fivethirtyeight.com/features/the-republican-party-has-
changed-dramatically-since-george-h-w-bush-ran-it/.