Cum influențează fenomenul migrației atitudinea statelor europene

și care ar putea fi soluțiile cele mai bune pentru a gestiona această

criză?
De Ion Iuliana Larisa
-LUCRARE DE SEMESTRU-

Prof. Coord.: Asist. Dr. Octavian SOFRONEA

Student: Ion Iulaiana Larisa
Introducere
Fenomenul migrației în lume este unul foarte controversat având pe deoparte susținători și pe
cealaltă parte oameni care consideră că acest fapt determină o destrămare și o invadare a
societății de așa numiți străini ce vin ilegal sau legal într-o țară europeană.
Imigrația este adânc înrădăcinată în istoria europeană. Deși statutul grupurilor de imigranți este
diferit, tipurile de imigranți sunt foarte complicate. Până în prezent, imigrația sau așezarea
imigranților a fost mai mult sau mai puțin înțeleasă ca istorie independentă. Pentru a studia
impactul imigrației, trebuie luată în considerare diversitatea acestui fenomen, inclusiv
diversitatea grupurilor de imigranți în timpul și ciclul imigrației, originea și locația, precum și
informații legate de categorii sau atribute sociale (cum ar fi clasa, sexul, vârsta) ,si multe altele.
Unul dintre rezultatele pe termen lung ale acestei evoluții poate fi apariția unei societăți
multiculturale, care tinde spre noi concepte de cetățenie sau stat-națiune.
Astfel că migrația poate afecta statele europene sau mai bine spus poate produce schimbări din
mai multe puncte de vedere precum economic,a vieții sociale dar și a politici.

Istoria migrației în Europa

Odată cu revoluția agricolă, ascensiunea capitalismului și procesul ulterior de industrializare, în
secolele XIX și XX, ciclul imigrației moderne a prins contur în Europa. Oamenii din zonele
rurale care se schimbă rapid au fost conduși la noi baze de producție industrială în orașele în
creștere. Mulți oameni săraci și nevoiași, inclusiv cei bogați, aleg să emigreze din țări din afara
Europei. Odată cu formarea statelor naționale europene în secolul al XIX-lea, diaspora a crescut
numărul minorităților culturale. Schimbul de populație, expulzarea, asimilarea forțată și
voluntară și imigrația face parte din acest proces. În acest sens, statele naționale europene nu sunt
doar produsul procesului de unificare națională, ci și adesea mișcări violente de masă a
persoanelor strămutate.
După al doilea război mondial rata migrației a crescut deoarece în haosul războiului mai mulți
oameni au reușit să trecă regulamentar în țările neutre sau în cele în care aveau famili, dar pe de
altă parte au fost mult mai multe migrații ilegale ce au constituit și modelat istoria migrației în
Europa.
Astfel că aceste migrații pot fii împărțite pe mai multe perioade
a) a) Migrația forței de muncă și reconstrucția Europei: Din 1950 până în 1970, la scurt timp
după al doilea război mondial, cetățenii etnici și alte persoane strămutate au început să se
întoarcă în țările lor de origine imigrând în Europa în număr mare. Totuși, în același timp,
reconstrucția Europei după război necesită multă muncă. Drept urmare, autoritățile, companiile
sau organizațiile private din țările în cauză au început să recruteze lucrători străini. Aceste
mișcări de migrație pe scară largă în Europa și din țările în curs de dezvoltare au contribuit la
dezvoltarea succesivă și la creșterea economică a Europei din 1945 până în 1975.
b) Perioada crizei economice: 1970 - prima jumătate a anilor 1980 În 1973 și 1979, din cauza
creșterii prețurilor petrolului, a doua perioadă a imigrației a fost marcată de criza economică.
Modelul de organizare a afacerilor a schimbat natura muncii și a erodat modelul tradițional de
angajare. Drept urmare, migrația forței de muncă sa schimbat.
c) Diversificarea și creșterea țării gazdă și a țării de origine. Solicitanți de azil, refugiați și
minoritate.
A treia fază a migrației începe la sfârșitul anului în anii 1980, a fost caracterizată de diversitatea
țării gazdă și a origini. Țara de imigrare tradițională din Europa, cum ar fi Spania, Italia, Irlanda,
Grecia și Portugalia, devine treptat o țară a imigrației. Imigranții sunt în principal din fostele
colonii.
d) Migrația forței de muncă „prioritare”. Creștere deasemenea a migrației ilegale.
În ultimii ani, numărul imigranților a crescut. Fenomenul imigrări fiind atât permanentă cât și
temporară a forței de muncă.Deci, pe de o parte, puterea fazei de expansiune la sfârșitul anilor
1990, pe de altă parte, dezvoltarea tehnologiei informației și comunicațiilor, sănătați și a
educației, un sector care necesită multă muncă calificată. În același timp, cererea de muncă a
crescut, străini necalificați, în special în agricultură, construcții și servicii de lucrări publice și de
menaj,după 1989, numărul imigranților a crescut, în special în Germania și Marea Britanie
deoarece acestea aveau o politica de recrutare a muncii foarte avantajoasă pentru imigranți, ce
erau constituite din soluții pentru favorizarea lucrătorilor străini. În același timp, studenții străini
sunt forța de muncă ce acoperă cererea de muncă a țării gazdă.

Migrația astăzi în Europa

În ziua de azi , mai multe statistici arată că imigranții preferă țările bine dezvoltate sau țările în
curs de dezvoltare.
Se poate observa că în mai multe țări europene precum Italia anumite sectoare de lucru sunt
acaparate de imigranți, precum domeniul servicilor sau cel al minier și industrial.
Deși sunt o forță de lucru respectată în teorie de către țara gazdă, imigranți pot pica foarte ușor în
șomaj față de ceilalți cetățeni ai statului care s-au născut pe teritoriul țării gazdă, astfel că
imigranți pană nu dovedesc actele necesare și timpul cerut pentru a putea să facă o cerere de
cetățenie , pot spune ca sunt într-un fel diplomatic marginaliza-ți neținându-se cont de abilitățile
pe care aceștia le au ci mai mult de religie, naționalitate dar și bani pe care acesta a reușit să îi
facă în timpul șederi.
De asemenea se poate observa că datorită conflictelor din Siria, Liban și în special confilctelor
din țarile arabe dar și africane au dus la o creștere semnificativă de imigranți ilegali ce riscă să
fie trimiși în țara de baștină sau chiar cercetați penal în țările gazdă.
Deși politica Europei privind imigrația este mai moderată, nu putem spune același lucru de
Statele Unite, deoarece se opun în mare măsură imigrației ilegale sau legale.

Atitudinea pe care o au statele europene asupra migrației

Explicațiile pentru atitudinile negative față de imigranți și imigrație provin în principal din două
fire de teorie: conflictul de grup realist și teoria identității sociale1. Ambele componente ale
teoriei afirmă că imigranții sunt percepuți ca o amenințare de exemplu,economic membrilor
individuali ai națiunii gazdă sau ai națiunii gazdă în sine. Realist teoria conflictelor de grup se
concentrează pe considerente cost-beneficiu.Teoria identității sociale este preocupată de
diferențele culturale dintre imigranți și membri ai națiunii gazdă. Așa cum este amenințat de
amenințările realiste percepute descrise mai sus, se lega de amenințări destul de simbolice, cum
ar fi valorile culturale și identitatea.
Deși percepute amenințări realiste și simbolice acestea au fost adesea tratate ca explicații rivale
pentru atitudini, este plauzibil ca acestea să fie complementare pentru o problemă precum
imigrația
Cercetările care analizează ambele tipuri de amenințări sugerează că atitudinile de imigrare sunt
legate de ambele, percepute realiste, precum și percepute simbolice, amenințări, dar acestea din
urmă par să aibă un efect mai puternic asupra atitudinilor de imigrație.
Astfel că statele membre au și anumite amenințări realiste precum impactele economice și de
siguranță percepute de imigrație, deoarece cetățenii statelor membre UE consideră că automat
dacă apar mai mulți imigranți se vor împuțina locurile de muncă pentru cetățeni țării gazdă.
Astfel de amenințări percepute se pot aplica fie societății în ansamblu, fie grupurilor particulare
din cadrul societății gazdă; în special cei care se percep ca fiind deja neîndretățiți ca șo tratament
și care concurează deja pentru resursele considerate de aceștia rare.Imigranții dispuși să lucreze
pentru salarii mici reprezintă concurenți pe piața muncii și pot fi percepuți ca amenințări de
grupurile mari ale țării gazdă
Cu toate acestea, atitudinile anti-imigrație nu se bazează neapărat pe câștiguri sau pierderi individuale ar
cu privire la modul în care imigrația este percepută ca afectând grupul cetățenilor țări gazdă., adică
întreaga națiune. La nivel social, imigranții pot fi percepuți ca un risc, acețtia având nevoie de acces la
asistență medicală, servicii de decontare etc. Ele pot fi astfel percepute ca potențiale sarcini fiscale.
Astfel de amenințări economice sociotrope sunt semnale ale propriei situații economice prospective.
Prin urmare, este perfect posibil ca măsurile obiective ale vulnerabilității la concurența din partea
imigranților să nu prezică cu precizie atitudinile de imigrație. Credințele despre starea economiei
naționale, anxietatea față de impozite și stereotipurile generalizate au influențat sentimentul
restrictiv față de imigrație.â
O altă atitudine pe care cetățeni uniuni europene o au de cele mai multe ori sunt acelea că simt
amenințări legate de identitate ,amenințări percepute din apropierea culturală față de distanța
culturală a grupurilor
Teoria identității sociale afirmă că indivizii doresc să aparțină unui grup social. Ele reflectă
normele și valorile propriului grup spre deosebire de atitudinea pe care o au față de alte grupuri.
În general, indivizii se străduiesc pentru o un concept de sine pozitiv în interiorul grupului lor.
Prin urmare, ei evaluează pozitiv grupul care stă la baza identității lor sociale. Ca rezultat,
negative și ostile față grupurile ”din afară”.
1
Bobo & Hutchings,(1996)
Atributele evidente, cum ar fi limbajul, religia sau culoarea pielii, duc la percepția imigranților ca
grup extern. Imigrația creează astfel conflicte între grupuri, deoarece acestea sunt legate de
valorile simbolice.
Majoritatea refugiaților recenți în Europa sosesc din națiuni majoritar musulmane, precum Siria,
Afganistanul și Irakul aceste trei țări au reprezentat mai mult de 53% din toți solicitanții de azil
2015-16 din UE. În Europa, atitudinile sunt destul de negative față de musulmani, Aceștia sunt
priviți ca nedorind să participe la societate și ca nevrând să adopte obiceiurile și modul de viață
al națiunii. Din nou, aceste atitudini diferă în interiorul UE, ma refer în țările precum Suedia,
Franța și Olanda deținând atitudini mai pozitive față de musulmani decât Grecia, Ungaria, Spania
și Germania.
Un eveniment destul de recent ce arată diferențele magistrale dintre țările Europei se poate
vedea cu decizia Marii Britanii să parăsească UE, aceasta a avut din totdeauna păreri majoritar
negative asupra migrației sau în general asupra minorităților ce doresc să se stabilească în ”țara
lor”. Britanici consideră ca sunt furați din punct de vedere economic de către imigranți ,
susținând că imigranții le fură joburile.
Un studiu de caz foarte concret îl pot face eu în acest caz deoarece am fost în Anglia ca și
”imigrantă” pentru câteva luni, am dorit să învăț la facultatea din Manchester, astfel că am fost
nevoită să ma mut pentru începutul anului școlar, pot spune că întradevăr studenții străini în
aparență sunt primiți cum se cuvine de facultate, însă din punct de vedere social aceștia sunt
foarte siguri că ca și străini ești bine venit să vizitezi țara nu să te stabilești în ea.
Din punct de vedere economic , am observat că majoritatea cetățenilor englezi nu doresc să
muncescă pentru joburile care sunt în perspectiva lor înjositoare sau mult prea prost plătite ,
astfel că evident că imigranții sunt cei care ocupă posturile nedorite, deci nici vorbă de așa-zisul
”furt” al posturilor de muncă, plus că străzile Manchesterului sunt de obicei pline de oameni ai
străzii care preferă să rămână fără un acoperiș asupra capului decât să se ridice din pat pentru un
salariu de 1000 de lire minim pe economie.
De asemenea din punct de vedere politic am observat că imigrații sunt doar un instrument de
manipulare a populației pentru englezi, majoritatea participanților la parlament se acsează și
consideră ca ”problema imigranților” este una ce trebuie rezolvată fiecare lovindu-se în piept că
ei vor rezolva problema, evident acesta este un foarte prost fel de a manipula populația poate
puțin informată și cu o minte destul de conservatoare, deoarece e fiecare dată fiecare parlamentar
care a ”atacat” această problemă a reușit să câștige voturile cetățenilor englezi.
Ce mi s-a parut cel mai amuzant și poate ironic este că societatea englezească este foarte diversă
și mi se pare într-un mod ciudat faptul că majoritatea grupurilor de persoane sunt împotriva
migrației legale evident deoarece, din propria mea experiență mi s-a parut foarte amuzant că
oameni care nu suportă sau nu sunt de acord cu așa-zisa ”masă de imigranți care doresc sa
destrame și să fure țara” defapt o salvează , aceștia dorind să muncescă făcând economia sa
crească.
Am preferat sa vorbit despre aceasta experiență deși stiu că m-am referit doar la o țară în mod
principal în ultima pagină am preferat să vorbesc din propria experiență analizând ceea ce am
văzut și trăit.

Soluțiile cele mai bune pentru a gestiona această criză

Consider că soluții deja sunt, ținând cont de criza din 2015 când a fost apogeul războaielor din
Siria și Liban , imigranții ivadând țările Europei.
Dar dacă ar fii să creez anumite soluții pe care mi-aș dorii să le văd în practică ar fii:
Se presupune că problemele trebuiesc tratate sau tăiate de la rădăcină deci presupun că o prima
soluție are fii cea de educare încă de mici a cetățenilor gazdă pentru a fii mult mai deschiși și
înțelegători cu imigranți. Să li se implementeze copiilor macar o dată pe săptămână o oră atât de
istorie cât și de educație civilă asupra acestui fenomen.
O a doua soluție pentru getionarea crizei imigranților ar fii o mult mai bună cercetare și rânoire a
azilelor prin care aceștia sunt nevoiți să treacă sau să stea , deoarece consider că o dată ce
primești un musafir pe care nu ti l-ai dorit sau ilegal , acesta este totuși un musafir, care trebuie
tratat cu tot ce are mai bun statul gazdă , astfel că am vazut și filme și documentare în care o
mare problemă a imigranților sunt aceste azile , în care condițiile trebuie sa fie mult mai bune și
în care să se implementeze mai multe cursuri de limbă a țări gazdă , maniere și de asemenea
birocrația pe care aceștia trebuie sa o urmeze.
O altă soluție pentru combaterea crizei ar fii ca UE sau chiar ONG-urile să creeze un program
prin care aceștia sa caute sau chiar să vorbească cu cei care aduc sau transportă ilegal imigranți
deoarece , ideea principală este ca imigranții să nu ajungă pe mâna traficanților de carne vie sau
chiar a regimului de care aceștia fug, deoarece consider ca UE și ONG-urile au posibilitatea de a
face un program de acest gen prin care aflând câte persoane sunt , de ce vârste, câte famili, cu
aceste informații ei pot sa facă mai multe calcule și să vadă ce țară îi poate primi dar pot și să
aducă într-un mod sigur niște oameni nevinovați care doar fug din văpaia războiului
Acest sitem ar conta în mai multe planuri de salvare, mai multe statistici și date ce pot ajuta
sociologi și psihologi, și de asemenea mai multe controale care pot fii însoțite de anumite testări
pentru a vedea că sănătatea cetățenilor din țara gadă dar și a imigranților nu este pusă în pericol.
Și ultima soluție pentru a gestiona criza imigrației care de asemenea cred că este și o măsură
anti-terorism care este de asemenea și unul dintre motivele pentru care statele UE în marea
majoritate sunt contra imigranților arabi.
Ideea și soluția mea când există anumite certitudini sau bănuieli că unul sau mai multe persoane
doresc să facă atentate sau este posibil să fie praticanți al oricărui grup terorist acesta să nu fie
trimis spre azil sau sa fie primit printre ceilalți imigranți.
Ar trebuii creearea unui program de date numai pentru acești subiecțti, aceștia ar trebui urmăriți
și de asemenea și cercetați ori de câte ori se poate ivi ocazia sau suspiciunile pe care le-am
prezentat mai sus.
În plus consider că aceste măsuri pot fi luate în considerare și chiar înfăptuite pentru ca ar face
Europa mult mai educată , mai sigură și mult mai bine închegată.

Concluzii
Imigrația a avut un impact larg asupra societăților europene,și va continua să o facă. Aloctonul
populații cu fond de imigrație în Europa au contribuit la transformarea sa economică.
Europa s-a diversificat cultural. Acest lucru a dus la dezvoltarea de noi forme de tratare
discriminare, excluziune socială, rasism și xenofobie.Orice concluzii specifice care pot fi făcute
trebuie să rămână ipoteze. Lacune mari în cunoștințe cu privire la acestea
fenomenele au fost identificate în majoritatea țărilor în curs de revizuire. De asemenea, este greu
să se facă distincția între influența imigrației în societățile europene și că a globalizării. Mai
mult, există o conștientizare în creștere a formațiunilor minoritare culturale în general, în care
imigranții sunt percepuți ca fiind un singur fenomen printre aceste formațiuni. Acest lucru îl face
și dificil pentru a evalua impactul imigranților în comparație cu alte grupuri aloctone care trăiesc
și lucrează în țările în curs de examinare.Societățile europene s - au schimbat dramatic în
în ultimele decenii și imigranții au jucat în mod evident un rol major, în special în transformarea
europeană economii. Tiparele consumatorilor s-au schimbat din cauza impactul imigranților.
Sistemele de bunăstare au fost extins la grupurile de imigranți. Angajarea imigranților s-au
dezvoltat tiparele și activitățile antreprenoriale mai degraba rapid. Comerțul internațional a fost
transformat datorită formațiunilor în creștere a diasporei din țări la mana. Formațiile de viață
socială și viziune asupra lumii au s-a schimbat și în Europa prin imigrație.
În ceea ce privește din punct de vedere social, au avut loc schimbări culturale În ceea ce privește
civitas, au avut loc schimbări culturale în ceea ce privește bucătăria, sportul, moda, artele și
mass-media.
În loc să înțelegem cultura ca o tradiție națională, este acum înțeles pe scară largă a fi un sinonim
pentru activitatea umană în general. Un „cultural” destul de amplu turn ”a avut loc în ceea ce
privește producția și consumul de cultură, dar și în ceea ce privește conștientizarea a ceea ce ar
putea însemna cultura pentru schimbarea socială.În general, imigrația a influențat substanțial
expresii ale culturilor autohtone din Europa. Studiile de țară discutate arată căile multiple în care
imigrația a modificat-o pe cea națională culturi, dând naștere la societăți pluraliste cultural și
contribuind la apariția de noi, deseori hibride forme de exprimare culturală.
Politicile europene se confruntă, de asemenea, cu schimbările datorate imigrației. Subiectele
imigrației și culturale:diversitatea este acum discutată pe larg în public discurs. Schimbări
instituționale și dezvoltare în societatea civilă este, de asemenea, destul de clară. Instituții și
organizațiile se transformă în acest proces. Academia, birocrațiile guvernamentale, partidele
politice iar sindicatele răspund cu toții în moduri diferite la impactul imigrației. Asociații,
societate civilă activități, ONG-uri, auto-organizații ale imigranților și grupuri similare contribuie
la schimbarea politicului peisaj în Europa. În plus, organizațional cadrele agențiilor, instituțiilor
și altelor organizațiile au devenit conștiente de imigranți și probleme de diversitate culturală. Au
fost noi imagini sociale s-a format și lumea simbolică a fost schimbată cu în ceea ce privește
viața de zi cu zi, religia etc. În cele din urmă, imigrația are un impact asupra dezvoltării de noi
politici idei și confruntări. Se poate vorbi despre o transformare a europeanului în consecință,
viața economică, culturală, politică și socială a formațiunilor de imigrație și diversitate culturală
ca precum și globalizarea. Multe informații de sprijinit această concluzie a fost pusă la dispoziție
prin intermediul studii de țară discutate. Cu toate acestea, ar trebui repetați că există lacune largi
în cercetare. Comparativ lipsesc și datele. Noi inițiative către o colecție mai largă de date și spre
o închidere a aceste lacune de cercetare sunt necesare pentru a face lumină asupra acestor
fenomene.

BIBILIOGRAFIE
1. “Emn_immigration_2006_en.Pdf.”. https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/homeaffairs/files/e-
library/documents/policies/legal-migration/pdf/general/emn_immigration_2006_en.pdf. Accesat
la data 20/12/2020 ora 10:23

2. Tudorache, Carmen. “Evoluția fenomenului migrației în Europa,” n.d., 6.Accesat la data de

20/12/2020 ora 10:30
3. Markaki, Yvonni, and Simonetta Longhi. “What Determines Attitudes to Immigration in European
Countries? An Analysis at the Regional Level.” Migration Studies 1, no. 3 (November 1, 2013):
311–37. https://doi.org/10.1093/migration/mnt015. Accesat la data 20/12/2020 ora 13:45
4. https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/homeaffairs/files/e-library/documents/policies/legal-
migration/pdf/general/emn_immigration_2006_en.pdf Accesat la data de 20/12/2020 ora 14:00
5 https://academic.oup.com/migration/article/1/3/311/950494 Accesat la data de 20/12/2020 ora 14:20
6. https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/migratory-pressures/# Accesat la data de 20/12/2020
ora 15:30
7 https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/migratory-pressures/managing-migration-flows/#
Accesat la data de 20/12/2020 ora 15:30
8 . file:///C:/Users/Isa/Downloads/Attachment_0.pdf Accesat la data de 20/12/2020 ora 15:30