ARTERA MAXILARA

Este ramura de bifurcatie medială și profundă a a. carotide externe,ce se desprinde

în unghi drept, în regiunea parotidiană, la nivelul colului mandibulei. Este mai
voluminoasă decât a. temporală superficială, cu un traiect sinuos și o lungime de 4-5
cm.

La origine are raport cu nervul auriculotemporal, situat superior, se îndreaptă, apoi,

antero-medial, trecând prin fisura pterigomaxilară, către fosa pterigomaxilară, unde
se termină prin artera sfenopalatină.

De la origine înconjoară colul condilului mandibulei, trecând prin butoniera

retrocondiliană a lui Juvara (între colul condilului mandibulei - lateral și ligamentul
sfenopalatin - medial), având raport cu n. auriculotemporal și cu plexul format de v.
maxilară.

După ieșirea din acest spațiu, artera poate avea un traiect superficial sau profund.

1. În varianta superficială,(cea mai frecventă, în 65% din cazuri) merge aplicată

pe tuberozitatea maxilei, trecând între mușchii temporal (lateral) și pterigoidian
lateral (medial), descrie o curbă cu convexitatea anterior, angajându-se în
partea superficială a fosei pterigomaxilare unde se termină. Postero-lateral
vine în raport cu nn. alveolar inferior și lingual, iar posterior cu n. lingual

2. În varianta profundă sau interpterigoidiană, artera este situată în spaţiul

interpterigoidian (lateral – m. pterigoidian lateral și medial – m. pterigoidian
medial). Foarte sinuoasă, ea încrucişează faţa postero-medială a fasciculul
pterigoidian al m. pterigoidian lateral, apoi abordează aripa laterală a
procesului pterigoidian. Posterior vine în raport cu nn. alveolar inferior, lingual,
coarda timpanului.

După ce urmează unul din aceste două traiecte, iese la marginea inferioară a
m. pterigoidian lateral sau trece între cele două fascicule ale m. pterigoidian lateral și
se îndreaptă spre fisura pterigomaxilară prin care pătrunde în fosa pterigopalatină.

La nivelul fosei pterigomaxilară are raporturi cu tuberozitatea maxilei (anterior)

procesul pterigoid ș igg.pterigopalatin (posterior) și nv. maxilar (superior).

În tot traiectul său artera este însoțită de plexul venos pterigoidian.

 Ramuri colaterale:
Ascendente

1. a. timpanică anterioară se desprinde în grosimea glandei parotide, are traiect

ascendant, pătrunde prin fisura pietrotimpanică (scizura Glasser) în cavumul
timpanic și se distribuie mucosae casei timpanului împreună cu celelalte aa.
timpanice.

2. a. meningee medie este unul dintre ramurile cele mai voluminoase ale arterei
maxilare, desprindu-se din aceasta la ieşirea din butoniera retrocondiliană,
medial de muşchiul pterigoidian lateral. Are un traiect ascendent trecând între
rădăcinile nv. auriculotemporal și pătrunde ăn craniu prin gaura
spinoasă.Ajunge pe fața internă a suturii sfenoscuamoase si se împarte în două
ramuri terminale: parietală și frontală.

3. a. meningee mica sau accesorie, este inconstantă; pătrunde în craniu prin

gaura ovală, fiind situată anterior nervului mandibular. se distribuie durei
materului din partea medială a etajului mijlociu al bazei craniului, cavumului
Meckel, peretelui lateral al sinusului carotidian şi sfenoidului.

4. a. temporală profundă posterioară

5. a. temporală profundă anterioară, situate între m. temporal și planul osos, se

distribuie m. temporal

Descendente:

1. alveolară inferioară- ia naştere din maxilară la nivelul încrucişării acesteia cu

marginea inferioară a muşchiului pterigoidian lateral, foarte aproape de colul
condilului mandibular. Se îndreaptă oblic anteroinferior şi lateral, pe faţa
medială a ramurii mandibulare, între aceasta și m. pterigoidian, unde ajunge
la 1-2 mm înapoia lingulei.
Împreună cu nervul alveolar inferior, pătrunde prin gaura mandibulară în
canalul dentar. Înainte de intrarea în canal, din arteră se desprinde ramul
milohioidian pentru m. omonim. Parcurge canalul mandibular până la nivelul
orificiului mentonier unde se termină prin artera mentală, care iese din canal
și se împarte în ramuri mentoniere ptr părțile moi ale bărbiei și ram incisiv ptr
incisivi, canini și porțiunea mandibulei din vecinătatea simfizei mentoniere.
 Dă ramuri colaterale: a. milohioidiană ptr mușchiul omonim; ramuri dentare,
desprinde în interiorul canalului mandibular, ptr dinții arcadei inferioare; ramuri
pterigoidiene ptr m. pterigoidian medial.

2. a. maseterică - trece prin incizura mandibulei, merge pe fața profundă a

maseterului, pe care îl vascularizează; însoțește nv. maseter.

3. a. bucală- se desprinde aproape de originea arterei temporale superficiale și

merge pe tuberozitatea maxilei și apoi pe fața superficială a m. buccinator; se
distribuie feței, vascularizând corpul adipos al obrazului, m. buccinator, canalul
Stenon.

4. a. palatină descendentă – ia naştere în porţiunea cea mai internă a fosei

pterigopalatine, foarte aproape de gaura sfenopalatină. Ea se îndreaptă
vertical, parcurge canalul palatin mare împreună cu nervul omonim şi ajunge
sub bolta palatină unde se distribuie palatului dur și vălului palatin.

5. aa. pterigoidiene (4-6) – destinate celor doi mm. pterigoidieni.

Anterioare:

1. a. alveolară posterioară și superioară - ia naştere la 1-2 mm de originea

arterei infraorbitare, uneori printr-un trunchi comun cu aceasta. Având un
traiect sinuos, se plasează pe tuberozitatea maxilei, merge printr-un canal din
tuberozitatea maxilei terminându-se în sinusul maxilar; dă ramuri dentare care
pătrund prin orificiile alveolare și vascularizează molarii și premolarii arcadei
dentare superioare.

2. a. infraorbitară - se desprinde din maxilară în fundul fosei pterigopalatine, și

prin fanta sfenomaxilară merge în canalul infraorbitar până la orificiul
infraorbitar unde dă ramuri palpebrale, ce se distribuie pleoapei inferioare, și
ramuri jugale pentru părţile moi ale feţei, pomeţilor şi aripii nasului. În canalul
infraorbitar artera infraorbitară dă naştere arterelor alveolare
anterosuperioare pentru canin şi incisivii superiori și ramuri peridentare
pentru fiecare alveolă, destinate pulpei dentare şi conţinutului periodonţiului.

Posterioare:

a. canalului pterigoidian sau a. vidiană ia naştere în fundul fosei pterigopalatine, în

apropierea găurii sfenopalatine; pătrunde în canalul pterigoidian pr care-l parcurge
anteroposterior împreună cu nervul omonim şi se termină în vecinătatea orificiului
faringian al tubei auditive, vascularizând mucoasa şi partea laterală a bolţii
faringiene.

Artera sfenopalatină – reprezintă ramul terrminal al arterei maxilare, care după ce

emite ramurile colaterale ia denumirea de a. sfenopalatină. Pătrunde prin gaura
sfenopalatină în fosa nazală, la nivelul meatului superior, în partea sa posterioară,
unde se împarte în două ramuri terminale:

1. Ramul medial merge pe peretele septal şi se ramifică în ramuri septale

posterioare care se distribuie septului nazal și artera nazopalatină sau
incisivă, ce merge pe faţa laterală a vomerului, pătrunde în canalul incisiv pe
care-l traversează şi ajunge pe bolta palatină distribuindu-se părţii anterioare a
vălului palatin.

2. Ramul lateral sau artera cornetelor şi meaturilor, se distribuie peretelui lateral

al foselor nazale, cornetelor și meaturilor, precum și mucoasei sinusurilor
frontal şi maxilar, a celulelor etmoidale şi a canalului lacrimonazal.