Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a1
a1
D
tg1 h1/ B (sin f ) sin f ) .
2B
1
ψ = Valoarea unghiului la centru sculei,in vederea frontală, corespunzător arcului descris intre
punctele A şi B (capetele de la tais) ale dintelui sculei.
unde aproximam ↔ este sin𝜓 = ∙ 𝑡𝑔𝜔. Deplasarea Cz a canalului de la axa frezei
este:
𝐶𝑧 = 𝑎 + 𝑒 = ∙ 𝑠𝑖𝑛𝛾 + 𝑙 ∙ 𝑡𝑔𝜔 .
Distanta fundului sau santului de la linia centrala (lz). Se ia constructiv tinind cont de
butuc, (d) si peretele de rezistenta.se prevede joc intre fundul santului si dinte.
3 4mm . Consideram qc grosimea fundului dintelui
Latimea fundului santului canalului dinte: Ec qc tg 5 (0.2 0.3) .
D
Inaltimea dintelui H * cos f lz .
2
Observatie:
Pentru cresterea productivitati munci la prelucrare, semifabricate din otel si fonte, dintii
sunt confectionati din carburi metalice. Din aceasta categorie mai fac parte si frezele disc
ferastrau D↑,z↑ tais 1 bucata. Mai sunt în această categorie freze cu dinti marunti, cu dinti mari,
cu dinti combinati pentru degrosare si finisare,cu canale pentru aschii mari si inclinare a
suprafetei frontale.
f ( ) df
tg cum 𝛽° = 90° − 𝛼° sau (tgf = ctg(90-f))
df ( )
1 df ( )
tg conditia de indeplinit este a° = constant↔ tga= k1 .
tg df f ( )
df·k1 = df(f)/f(f) ↔ df·k1 = dr/r
Se integreaza 𝑘1𝜑 − 𝑐1 = 𝑙𝑛 𝜌 daca 𝐶 = 𝑙𝑛 𝑞 ln ln q K1
cum: K1 ln e K 1 → 𝜌 = 𝑞𝑒 Ecuatia curbei logaritmice in coordonate polare.
Observatie
Spirala logaritmica mentine ct dar numai pe D.ext.Restul curbelor de pe profil sunt
conoide ale spiralei logaritmice si au ecuatia : 𝜌 = 𝑞𝑒 − ℎ unde
h-distanta de la diametrul exterior.
2
Deoarece ecuatia camei este greoaie si pentru frecare diametru al sculei
scul este nevoie de o
noua cama pentru masina de detalonat se cauta curba pentru detalonat care sa satisfaca conditia
pentru oricare diametru al sculei executate.Spirala lui Arhimede are ecuatia: K1 .
-raza
raza vectoare a punctului considerat
-unghiul
unghiul curent al punctului unghiului polar
K1-constanta
𝑑𝑓(𝜑) 𝐾 1
𝑡𝑔𝛼𝑓 = = =
𝑓(𝜑)𝑑𝜑 𝜑𝐾 𝜑
Unghiul f este inversproportional cu .
Practic unghiul variaza putin deci variaza putin (≈≈ constant).
Fig.22
Avantaje:
Simplitate la executia camelor si aceeasi cama folosita pentru o gama mare de diametre
ala frezelor.
Cunoasterea marimii detalonarii
detalonarii„k”.
Se cunoaste D si z si f .In curbiliniu ABC.
Fig.23
3
6.6.2.Analiza unghiului de asezare detalonat:
Fig.24
Unghiul f la freze detalonate este limitat de valoarea K.( 𝛼 ↗ daca 𝐾 ↗).Valoarea lui
kse poate mari prin (𝐷 ↗ sau 𝑧 ↘) fapt de neacceptat.Se accpta <αf de valori mai mici la frezele
detalonate dar acest fapt duce la regimuri de lucru scazute.
Consideram figura de mai sus unde unghiul de asezare este constant si valoarea
𝐾×𝑍
𝑡𝑔𝛼𝑓 =
𝜋𝐷
Se observa si variatia unghiului de aseza
asezare in functie de diametru
× ×
𝑡𝑔𝛼𝑓 = , 𝑡𝑔𝛼
𝑡𝑔𝛼𝑓 = .
Cum 𝐷 > 𝐷 ; ∡𝛼𝑓 < ∡𝛼𝑓 .Deci <αfvariazasi pe portiunea B-C C a taisului.
Consideram ∡𝛼𝑛 masurat in planul N N-N.In PML dreptungic din 𝜑 × 𝐾 = 𝐾 unde
𝐾= 𝑡𝑔𝛼𝑓, si 𝐾 = 𝑡𝑔𝛼𝑛. Se inlocuieste si rezulta: tg f sin tg n sau daca se
𝑡𝑔𝛼𝑛
tine seama si de diametrul punctului de pe taisul B B-C
C in raport cu diametrul exterior,unghiul de
D
asezare in sectiunea normal: tg f sin tg n .
Dx
Observatie:
Unghiul n mai mic decat unghiul f .Pentru a creste unghiul de asezare mai ales la
freze profilate (pe partea inclinata) se foloseste freze detalonate dupa o dreapta si conoidele
acesteia.
6.6.3.Detalonarea oblica.
Pentru imbunatatirea unghiului de asezare lateral (inclinat) se recomanda pentru frezele
cu profil complex detalonarea oblica.Detalonarea dupa frecare tais (2 sau 3) fiind costisitoare,se
cauta unghiul dupa directia caruia sa se faca detalonarea in asa fel ca unghiul lateral
(4 100 ) .
4
Fig.25
Din relatia 𝐾 = 𝑡𝑔𝛼 = 𝑝𝑡𝑔𝛼 , 𝑎𝑣𝑒𝑚 𝐾 = 𝑝𝑡𝑔𝛼 , 𝑠𝑖 𝐾 = 𝑝𝑡𝑔𝛼 𝑝𝑡𝑔 iar
din triunghiul
iul dreptungic AOB
AOB𝐾 = 𝐾 𝑠𝑖𝑛( 𝜀 − 𝜓) si 𝐾 = 𝐾 𝑠𝑖𝑛( 𝜀 + 𝜓
𝜓).
Se face egalitatea cu relatile de mai sus
sus:
𝜌𝑡𝑔𝛼𝑛1 = 𝐾 𝑠𝑖𝑛( 𝜀1 − 𝜓 𝜓) ⇒
( )
𝜌𝑡𝑔𝛼𝑛2 = 𝐾 𝑠𝑖𝑛( 𝜀2 − 𝜓
𝜓) → =
𝑡𝑔𝛼𝑛2 ( )
Rezulta:
𝑠𝑖𝑛 𝜀 1 − 𝑠𝑖𝑛 𝜀 2 ×
𝑡𝑔𝜓 =
𝑐𝑜𝑠 𝜀 1 + 𝑐𝑜𝑠 𝜀 2 ×
𝑠𝑖𝑛 𝜀 1 − 𝑠𝑖𝑛 𝜀 2 ×
𝑡𝑔𝜓 =
𝑐𝑜𝑠 𝜀 1 + 𝑐𝑜𝑠 𝜀 2 ×