CURS 3

Calculul dimensionarii dintelui si canalului santului la freze

disc cu dinti demontabili.
Avind in general (D) diametrul mare se recomandă construcția cu dinți montați.
Date necesare a fi cunoscute:
D – diametrul frezei; B - latimea canalului de ecutat; γf- unghi de degajare frontal;
ω - unghi de inclinarea dintelui; e- iesirea dintelui in partea frontala frezei.
OBSERVATIE: γf tais se obtine prin înclinarea dintelui faţă de centrul frezei.
Dimensionare:
Marimea jocului x (distanta intre dinte si latura canal - necesar montajului)
xmin = B - B·cosω + k unde: k = bc ·cosw1 ·sinw1
NOTATII: bc - latimea
canalului; ω1 - unghi inclinare a dintelui(
  ) datorita deplasariidintelui cu valoarea
d1fata de centru axei frezei (pentru ca
unghiul de degajare gf ≠ 0°.
x ≥ B - B·cosω + k
-unde x = marimea jocului necesar
montajului iar
k = bc ·cosw1 ·sinw1
bc - latimea canalului in plan frontal.
Unghiul ω1 apare ca proiectie a
taisului in vederea de sus, datorita cotei d1
dintre pozitia locasului dintelui fata de axa verticala,a centrului de rotatia a frezei (apare unghiul
γf de degajare) (valoarea unghiului difera ω1 ≠ ω)

a1

a1

D
tg1  h1/ B  (sin  f   )  sin  f ) .
2B

1
ψ = Valoarea unghiului la centru sculei,in vederea frontală, corespunzător arcului descris intre
punctele A şi B (capetele de la tais) ale dintelui sculei.
unde aproximam ↔  este sin𝜓 = ∙ 𝑡𝑔𝜔. Deplasarea Cz a canalului de la axa frezei
este:
𝐶𝑧 = 𝑎 + 𝑒 = ∙ 𝑠𝑖𝑛𝛾 + 𝑙 ∙ 𝑡𝑔𝜔 .
Distanta fundului sau santului de la linia centrala (lz). Se ia constructiv tinind cont de
butuc, (d) si peretele de rezistenta.se prevede joc intre fundul santului si dinte.
  3  4mm . Consideram qc grosimea fundului dintelui
Latimea fundului santului canalului dinte: Ec  qc  tg 5  (0.2  0.3) .
D
Inaltimea dintelui H  * cos  f  lz   .
2

Observatie:
Pentru cresterea productivitati munci la prelucrare, semifabricate din otel si fonte, dintii
sunt confectionati din carburi metalice. Din aceasta categorie mai fac parte si frezele disc
ferastrau D↑,z↑ tais 1 bucata. Mai sunt în această categorie freze cu dinti marunti, cu dinti mari,
cu dinti combinati pentru degrosare si finisare,cu canale pentru aschii mari si inclinare a
suprafetei frontale.

6.6.Frezele cu dinti detalonati

Datorita ascutirii frezelor cele cu dinti frezati nu mai pastreaza forma dintilor
(profilului).Frezele a caror dinti sunt detalonati au o stabilitate a profilului dintilor si dupa
reascutiri care se executa pe suprafata de degajare.
Conditile care trebuie respectate de curba de detalonare:
A. In orice sectiune a dintelui detalonat,profilul trebuiesa ramina constant.
B. Dupa reascutire unghiul de asezare frontal  f sa fie egal cu vechea valoare
initiala  i .
Alta formulare - unghiul dintre tg la curba intr-un anumit punct si raza vectoare,in acel
punct trebuie sa fie constant bf= 90°-αf . (sau fara a tine seama de SRC, b= 90°-α)

6.6.1.Stabilirea curbei de detalonare

Se stie ca tg  ,unghiul de inclinare al tangentei laraza vectoare este raportul dintre
functie si derivata functiei.

f ( )  df
tg   cum 𝛽° = 90° − 𝛼° sau (tgf = ctg(90-f))
df ( )
1 df ( )
tg   conditia de indeplinit este a° = constant↔ tga= k1 .
tg  df  f ( )
df·k1 = df(f)/f(f) ↔ df·k1 = dr/r
Se integreaza 𝑘1𝜑 − 𝑐1 = 𝑙𝑛 𝜌 daca 𝐶 = 𝑙𝑛 𝑞 ln   ln q  K1
cum: K1  ln e K 1 → 𝜌 = 𝑞𝑒 Ecuatia curbei logaritmice in coordonate polare.
Observatie
Spirala logaritmica mentine   ct dar numai pe D.ext.Restul curbelor de pe profil sunt
conoide ale spiralei logaritmice si au ecuatia : 𝜌 = 𝑞𝑒 − ℎ unde
h-distanta de la diametrul exterior.

2
 Deoarece ecuatia camei este greoaie si pentru frecare diametru al sculei
scul este nevoie de o
noua cama pentru masina de detalonat se cauta curba pentru detalonat care sa satisfaca conditia
pentru oricare diametru al sculei executate.Spirala lui Arhimede are ecuatia:   K1 .
 -raza
raza vectoare a punctului considerat
 -unghiul
unghiul curent al punctului unghiului polar
K1-constanta
𝑑𝑓(𝜑) 𝐾 1
𝑡𝑔𝛼𝑓 = = =
𝑓(𝜑)𝑑𝜑 𝜑𝐾 𝜑
Unghiul  f este inversproportional cu  .
Practic unghiul  variaza putin deci   variaza putin (≈≈ constant).

Fig.22

Avantaje:
Simplitate la executia camelor si aceeasi cama folosita pentru o gama mare de diametre
ala frezelor.
Cunoasterea marimii detalonarii
detalonarii„k”.
Se cunoaste D si z si  f .In  curbiliniu ABC.
Fig.23

din relatiile: 𝛿 = 𝐴𝐵 = si 𝛥 𝐵𝑍𝐶 = 𝑘 rezulta: →𝑘 = 𝐴𝐵 × 𝑡𝑔𝛼𝑓 = × 𝑡𝑔𝛼𝑓 [48]

𝛿(𝑟𝑎𝑑𝑖𝑎𝑛𝑖) = - pasul unghiular al dintilor frezei iar δD corespunde arcul de cerc 𝐴𝐵 = 𝑝.
Alegerea unghiului de asezare se face: αf = 12°…20° pt freze cu dinti frezati
si: αf = 8°…12° pt freze cu dinti detalonati

3
 6.6.2.Analiza unghiului de asezare detalonat:

Fig.24

Unghiul  f la freze detalonate este limitat de valoarea K.( 𝛼 ↗ daca 𝐾 ↗).Valoarea lui
kse poate mari prin (𝐷 ↗ sau 𝑧 ↘) fapt de neacceptat.Se accpta <αf de valori mai mici la frezele
detalonate dar acest fapt duce la regimuri de lucru scazute.
Consideram figura de mai sus unde unghiul de asezare este constant si valoarea
𝐾×𝑍
𝑡𝑔𝛼𝑓 =
𝜋𝐷
Se observa si variatia unghiului de aseza
asezare in functie de diametru
× ×
𝑡𝑔𝛼𝑓 = , 𝑡𝑔𝛼
𝑡𝑔𝛼𝑓 = .
Cum 𝐷 > 𝐷 ; ∡𝛼𝑓 < ∡𝛼𝑓 .Deci <αfvariazasi pe portiunea B-C C a taisului.
Consideram ∡𝛼𝑛 masurat in planul N N-N.In  PML dreptungic din 𝜑 × 𝐾 = 𝐾 unde
𝐾= 𝑡𝑔𝛼𝑓, si 𝐾 = 𝑡𝑔𝛼𝑛. Se inlocuieste si rezulta: tg f  sin   tg n sau daca se
𝑡𝑔𝛼𝑛
tine seama si de diametrul punctului de pe taisul B B-C
C in raport cu diametrul exterior,unghiul de
D
asezare in sectiunea normal: tg f  sin    tg n .
Dx
Observatie:
Unghiul  n mai mic decat unghiul  f .Pentru a creste unghiul de asezare mai ales la
freze profilate (pe partea inclinata) se foloseste freze detalonate dupa o dreapta si conoidele
acesteia.

6.6.3.Detalonarea oblica.
Pentru imbunatatirea unghiului de asezare lateral (inclinat) se recomanda pentru frezele
cu profil complex detalonarea oblica.Detalonarea dupa frecare tais (2 sau 3) fiind costisitoare,se
cauta unghiul  dupa directia caruia sa se faca detalonarea in asa fel ca unghiul  lateral
 (4  100 ) .

4
 Fig.25
Din relatia 𝐾 = 𝑡𝑔𝛼 = 𝑝𝑡𝑔𝛼 , 𝑎𝑣𝑒𝑚 𝐾 = 𝑝𝑡𝑔𝛼 , 𝑠𝑖 𝐾 = 𝑝𝑡𝑔𝛼 𝑝𝑡𝑔 iar
din triunghiul
iul dreptungic AOB
AOB𝐾 = 𝐾 𝑠𝑖𝑛( 𝜀 − 𝜓) si 𝐾 = 𝐾 𝑠𝑖𝑛( 𝜀 + 𝜓
𝜓).
Se face egalitatea cu relatile de mai sus
sus:
𝜌𝑡𝑔𝛼𝑛1 = 𝐾 𝑠𝑖𝑛( 𝜀1 − 𝜓 𝜓) ⇒
( )
𝜌𝑡𝑔𝛼𝑛2 = 𝐾 𝑠𝑖𝑛( 𝜀2 − 𝜓
𝜓) → =
𝑡𝑔𝛼𝑛2 ( )
Rezulta:
𝑠𝑖𝑛 𝜀 1 − 𝑠𝑖𝑛 𝜀 2 ×
𝑡𝑔𝜓 =
𝑐𝑜𝑠 𝜀 1 + 𝑐𝑜𝑠 𝜀 2 ×

Daca se ia unghiul 𝛼𝑛1 = + 4si𝛼𝑛2 = + 4 care satisfac conditia ca

𝛼𝑛𝑖 ∈ (4° − 10°) adica daca 𝜀𝑖 = 0° ⇒ 𝛼𝑛𝑖 = 4° si 𝜀𝑖 = 90 ⇒ 𝛼𝑛𝑖 = 10 .
Se determina valoarea unghiului  la care se face prelucrarea la detalonare

𝑠𝑖𝑛 𝜀 1 − 𝑠𝑖𝑛 𝜀 2 ×
𝑡𝑔𝜓 =
𝑐𝑜𝑠 𝜀 1 + 𝑐𝑜𝑠 𝜀 2 ×