NOŢIUNI TEORETICE PENTRU BACALAUREAT

Formule de calcul
( a  b) 2  a 2  2ab  b 2
(a  b) 2  a 2  2ab  b 2
a 2  b 2  (a  b)(a  b)
a 3 b 3  (a  b)(a 2  ab  b 2 )
a 3 b 3  (a  b)(a 2  ab  b 2 )
(a+b) 3  a 3  3a 2 b  3ab 2  b 3
(a-b) 3  a 3  3a 2 b  3ab 2  b 3

Funcţia de gradul I
Definiţie: f :R  R, f(x)=ax+b, a  0 , a,b  R , se numeşte funcţia de gradul I
Proprietăţi: Dacă a>0 f este strict crescătoare
Dacă a<0 f este strict descrescătoare
Punctul A(α,β) de coordonate α,β apartine graficului functiei A ( ,  )  G f  f ( )  
Intersectia graficului functiei cu axele de coordonate:
Intersectia graficului functiei cu axa Ox se  obtine punand conditia  ,
adica rezolvam ecuatia de mai sus
Intersectia graficului functie cu axa Oy se obtine punand conditia ca   si
calculand 

Funcţia de gradul II
Definiţie: f:R  R, f(x)=ax 2 bx  c, a  0 ,a,b,c  R se numeşte funcţia de gradul II
Maximul sau minimul funcţiei de gradul II
 b
Dacă a<0 atunci f 
, realizat pentru x =
max
4a 2a
 b b 
Dacă a >0 atunci f min  , realizat pentru x = ; Vârful parabolei V( , )
4a 2a 2a 4a
b 
Ecuaţia de gradul II: ax 2 bx  c  0 ; x 1, 2  ,   b 2  4ac
2a
b c
Relaţiile lui Viete: x 1  x 2  , x1  x 2 
a a
Dacă   0  ecuaţia are rădăcini reale şi diferite.
Dacă   0  ecuaţia are rădăcini reale şi egale.
Dacă   0  ecuaţia nu are rădăcini reale.
Dacă   0  ecuaţia are rădăcini reale.
Intervale de monotonie : a<0
x b
 2a

f(x) 
4a
a>0

1
x b
 2a

f(x) 
4a

Semnul funcţiei de gradul II

0
x - x1 x2

f(x) semnul lui a 0 semn contrar lui a 0 semnul lui a
0
x - x 1  x2

f(x) semnul lui a 0 semnul lui a
0
x -

f(x) semnul lui a

Imaginea funcţiei de gr.II


Daca a<0, imaginea functiei este Imf=(  , ]
4a

Daca a>0, imaginea functiei este Imf=[ , )
4a
Logaritmi
1) log a xy  log a x  log a y 2) log a x m  m log a x ,m  R
x
3) log a  log a x  log a y 4) a log a x  x
y
log b A 1
Schimbarea bazei: log a A  , log a b 
log b a log b a

Progresii aritmetice
Definiţie: Se numeşte progresie aritmetică un şir de numere reale a n în care diferenţa
oricăror doi termeni consecutivi este un număr constant r, numit raţia progresiei
aritmetice: a n 1  a n  r , n  1
a  a n 1
Teoremă: şirul ( a n ) n 1 este progresie aritmetică  a n  n1 , n  2
2
Termenul general al unei progresii aritmetice: a n  a1  (n  1)r
ac
Prop.:Numerele a,b,c sunt în progresie aritmetică  b 
2

2
 (a1  a n )n
Suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice: S n 
2
Progresii geometrice
Definiţie : Se numeşte progresie geometrică un şir de numere reale b n , b1  0 în care
raportul oricăror doi termeni consecutivi este un număr constant q, numit raţia progresiei
bn 1
geometrice:  q , q 0
bn
Teoremă:şirul (bn ) n 1 este progresie geometrică  bn 2  bn 1  bn 1 , n  2
Termenul general al unei progresii geometrice: b n  b1  q n 1
Prop.:Numerele a,b,c sunt în progresie geometrică  b 2  a  c
b1 ( q n  1)
Suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice: S n  , q  1 sau
q 1
Formule utile:
n( n  1)
1+2+3+     n 
2
n ( n  1)(2n  1)
1 2 2 2      n 2 
6

Modulul numerelor reale Proprietăţi:

 x, x  0
x  
 x, x  0

1. x  0, x  R 2. x  y  x  y 3. x   x 4. x y  x  y 5.
x x

y y
6. x  a   a  x  a, a  0 7. x  a  x  ( , a ]  [ a,  ), a  0 8. x y  x  y
Partea întreagă
1.x = [x]+{x}, x  R , [x]  Z şi {x}  [0,1)
2. [x]  x< [x]+1, [x] = a  a  x < a+1
3. [x+k]=[x]+k, x  R, k  Z
4. {x+k}={x}, x  R, k  Z

Numere complexe
1. Numere complexe sub formă algebrică
z = a+bi, a, b  R , i = −1, a = Re z , b = Im z
2

C- mulţimea numerelor complexe; C={a+bi/a,b  R }

Conjugatul unui număr complex: z  a  bi
Proprietăţi:
1. z1  z 2  z1  z 2
2. z1  z 2  z1  z 2
3. z n   z 
n

z  z
4.  1   1
 z2  z2
5.z  R  z  z
6.z  R  i  z   z

3
Modulul unui număr complex: z  a 2  b2
Proprietăţi:
1. z  0, z  C 2. z  z 3. z1  z 2  z1  z 2
z1 z1
4. zn  z
n
5.  6. z1  z 2  z1  z 2
z2 z2
Numere complexe sub formă trigonometrică
Forma trigonometrică a numerelor complexe:
b
z = r(cos t + i sin t ), r = a 2  b 2 , tgt  ; r-raza polară; t-argument redus, t  [0,2 )
a
M(a,b)-reprezintă imaginea geometrică a numărului complex z = a+bi

Combinatorică
n!=1  2    n , n  N (0!  1) , P n  n! , n  N 
n! n!
An Cn
k k
,
( n  k )! k!( n  k )!
Binomul lui Newton: (a+b) n  C n0 a n  C n1 a n 1b      C nn b n
Termenul general: T k 1  C nk a n  k b k , k  0,1,  , n

Geometrie vectorială
Definiţie:
Se numesc vectori egali, vectorii care au aceeaşi direcţie,acelaşi sens şi acelaşi modul.
Vectorii sunt opuşi dacă au aceeaşi direcţie, acelaşi modul şi sensuri contrare: AB   BA
Definiţie:
Doi vectori se numesc coliniari dacă cel puţin unul este nul sau dacă amândoi sunt nenuli
şi au aceeaşi direcţie. În caz contrar se numesc necoliniari.
Teoremă: Fie aşi b doi vectori necoliniari. Oricare ar fi vectorul v , există  , 
 R (unice) astfel încât v    a    b
AB  ( x B  x A ) 2  ( y B  y A ) 2 -modulul vectorului AB

AB( x B  x A , y B  y A )  coordonatele vectorului AB

x  xB y  yB
Mijlocul segmentului AB: x M  A , yM  A
2 2
x A  x B  xC y  y B  yC
Centrul de greutate al triunghiului ABC: x G  , yG  A
3 3
Adunarea vectorilor se poate face după regula paralelogramului sau triunghiului

4
 Ecuaţiile dreptei în plan

Ecuaţia carteziană generală a dreptei: ax+by+c=0 (d)

Punctul M apartine dreptei d adica M(x M ,y M )  d ⇔ a  x M + by M  c  0

Ecuaţia dreptei determinată de două puncte distincte: A( x A , y A ) , B(x B , y B )

x y 1
x
AB: A yA 1 =0
xB yB 1
Ecuaţia dreptei determinată de un punct A(x A , y A ) şi panta m : y-y A  m( x  x A )
Dreptele d 1 ,d 2 sunt paralele  md  md 1 2

Dreptele d 1 ,d 2 sunt perpendiculare  md1  md 2 = -1

Distanţa dintre punctele A(x A , y A ) , B(x B , y B ) : AB= ( x B  x A ) 2  ( y B  y A ) 2
Distanţa de la punctul A(x A , y A ) la dreapta h: ax+by+c=0:
ax A  by A  c
d(A,h)=
a 2  b2
xA yA 1
Punctele A,B,C sunt coliniare  x B yB 10
xC yC 1

Determinanţi.
a b
 ad  bc (determinantul de ordinul doi)
c d
Determinantul de ordinul trei(regula lui Sarrus)
a b c
d e f  aei  dhc  gbf  ceg  fha  ibd
g h i
a b c
d e f
Proprietăţi:
1. Determinantul unei matrice este egal cu determinantul matricei transpuse;
2. Dacă toate elementele unei linii (coloane) sunt nule, determinantul matricei este nul;
3. Dacă într-o matrice schimbăm două linii(coloane) între ele obţinem o matrice care are
determinantul egal cu opusul determinantului matricei iniţiale.
4. Dacă o matrice are două linii (sau coloane) identice atunci determinantul său este nul;
5. Dacă toate elementele unei linii(sau coloane) ale unei matrice sunt înmulţite cu un
element a, obţinem o matrice al cărei determinant este egal cu a înmulţit cu determinantul
matricei iniţiale.
6. Dacă elementele a două linii(sau coloane) ale unei matrice sunt proporţionale atunci
determinantul matricei este nul;

5
7. Dacă o linie (sau coloană) a unei matrice pătratice este o combinaţie liniară de celelate
linii(sau coloane) atunci determinantul matricei este nul.
8. Dacă la o linie (sau coloană) a matricei A adunăm elementele altei linii (sau coloane)
înmulţite cu acelaşi element se obţine o matrice al cărei determinant este egal cu
determinantul matricei iniţiale;
9. det(A  B)  det A  det B ,  A,B  M n (C )

Geometrie şi trigonometrie Formule. Proprietăţi.

sin 2 x  cos 2 x  1, x  R
-1  sin x  1, x  R -1  cos x  1, x  R
sin(x+2k  )  sin x , x  R ,  k  Z cos(x+2k
 )  cos x, x  R, k  
sin(a+b)=sinacosb+sinbcosa cos(a+b)=cosacosb-sinasinb
sin(a-b)=sinacosb-sinbcosb cos(a-b)=cosacosb+sinasinb
sin2x=2sinxcosx, cos2x=cos 2 x  sin 2 x
 
sin (  x )  cos x cos (  x)  sin x
2 2
ab ab ab ab
sina+sinb=2sin cos cosa+cosb=2cos cos
2 2 2 2
ab ab a b ab
sina-sinb=2sin cos cosa-cosb= -2sin sin
2 2 2 2
sin x cos x
tgx= , cos x  0 ctgx= , sin x  0
cos x sin x
tg(x+k  )  tgx ctg(x+k  )  ctgx
 
tg (  x)  ctgx ctg (  x)  tgx
2 2
tga  tgb tga  tgb
tg(a+b)= tg(a-b)=
1  tgatgb 1  tgatgb
2tgx
tg2x=
1  tg 2 x
x x
2tg 1  tg 2
sinx = 2 cosx = 2
x x
1  tg 2 1  tg 2
2 2
Valori principale ale funcţiilor trigonometrice
x 0      3 2
6 4 3 2 2
sinx 0 1 2 3 1 0 -1 0
2 2 2
cosx 1 3 2 1 0 -1 0 1
2 2 2
tgx 0 3 1 3 - 0 - 0
3

6
 ctgx - 3 1 3 0 - 0 -
3

Semnele funcţiilor trig.

sin:+,+,-,- tg.,ctg.:+,-,+,-
cos:+,-,-,+
sin(-x)= -sinx (impară) cos(-x)=cosx(pară)
tg(-x)= -tgx ctg(-x)= -ctgx

a b c
Teorema sinusurilor:   =2R, unde R este raza cercului circumscris
sin A sin B sin C
triunghiului.
Teorema cosinusului: a 2  b 2  c 2  2bc cos A sau BC2=AC2+AB2-2AC*ABcosA

Aria unui triunghi:

bh AB  AC sin( AB, AC )
A A A p ( p  a )( p  b)( p  c ) , p=
2 2
abc
2
xA yA 1
 c1  c 2
A ABC  ,   xB yB 1 A dreptunghi c  A
2 2
xC yC 1
l2 3
echilateral 
4

abc
Raza cercului circumscris unui triunghi: R= , unde S este aria triunghiului
4S
S
Raza cercului înscris într-un triunghi: r = ,unde S este aria triunghiului iar p=
p
abc
2

Şiruri remarcabile
0, dacă q  ( 1 ,1)
1, dacă q  1

lim q n
 
, dacă q  (1 , )
n 

nu există , dacă q  ( , 1]



,   0
lim n   
n 
0,   0
lim n k a n  0 ,unde a  ( 1,1), k  N
n 
n
 1
lim 1    e ; e  2,7178... este constanta lui Euler
n   n
sin x n tg xn
lim  1 dacă xn  0 , lim  1 dacă xn  0 ,
n  xn n  xn

7
Limite uzuale.Limite remarcabile.
lim (a n x n  a n 1 x n 1      a1 x  a 0 )  lim a n x n
x   x  
 ak
b ,k  m
a k x k  a k 1 x k 1      a1 x  a 0  m

lim  0, m k
x   bm x m  bm 1 x m 1      b1 x  b0 a
 k
 (  ) k  m , k  m
 bm


1 1 1 1
lim   lim  
lim 0 lim 0 x 0 x x 0 x
x  x x   x x 0 x 0

lim x   lim 3 x   lim 3

x  
x  x  x 
 , daca a  1 0 , daca a  1
lim a x   lim a x  
x  0 , daca a   0 ,1 x    , daca a   0 ,1
 , daca a  1   , daca a  1
lim log a x   lim log a x  
x  - , daca a   0 ,1
x 0
x 0
 , daca a   0 ,1

  lim arcctgx  0 lim arcctgx  

lim arctg x  lim arctg x   x  x  
x  2 x   2
x x 1

lim 1  x  x  e
1  1
lim 1    e lim 1    e
x   x x    x x 0
sin x tgx arcsin x arctg x
lim 1 lim 1 lim 1 lim 1
x 0 x x 0 x x 0 x x 0 x
ln1  x  a x 1
lim 1 lim  ln a , a  0, a  1
x 0 x x 0 x
sin u ( x) tg u ( x) arcsin u ( x)
lim 1 lim 1 lim 1
x 0 u ( x) x 0 u ( x) x 0 u ( x)
arctg u ( x)
lim 1
x0 u ( x)
ln 1  u ( x)  a u( x)  1 u ( x)  0
lim 1 lim  ln a , a  0, a  1 unde xlim
 x0
x 0 u ( x) x 0 u ( x)
 0
Operaţii fără sens: , ,   ,0  ,1 ,0 0 ,  0
 0

Funcţii derivabile

Definiţie:Fie f:D  R ,x 0  D punct de acumulare pentru D

f ( x )  f ( x0 )
Derivata într-un punct: f ' ( x 0 ) = xlim .
x x  x0
0

▪Dacă f este derivabilă în x0 , graficul funcţiei are în punctul M 0 ( x 0 , f ( x 0 )) tangentă a

cărei pantă este f ' ( x0 ) . Ecuaţia tangentei este: y  f ( x0 )  f ' ( x0 )( x  x0 ) .

Derivatele funcţiilor elementare

8
 Functia Derivata
c 0
x 1
x n , n  N* nx n 1
xr , r  R rx r 1
x 1
2 x
n
x 1
n n x n 1
ln x 1
x
ex ex
a x (a  0, a  1) a x ln a
sin x cos x
cos x  sin x
tg x 1
cos 2 x
ctg x 1

sin 2 x
arcsin x 1
1 x2
arccos x 
1
1 x2
arctg x 1
1 x2
arcctg x 1

1 x2

Tabel de integrale nedefinite

x n 1
 x dx   C , n N , x R
n

n 1
x a 1
x   C , a  R, a  1 , x  (0, )
a

a 1
1
 x dx  ln x  C , x  (0, ) sau x  (,0)
ax
 a dx   C , a 0, a  1, x  R
x

ln a
1 1 xa
 x a
2 2

2a
ln
xa
 C , a  0, x  ( , a ) sau x  (  a, a ) sau x  ( a, )

1 1 x
x 2
a 2
dx  arctg  C , a  0, x  R
a a

9
 1 x
 a x2 2
dx  arcsin
a
 C , a  0, x  (  a, a )

1
 x a
2 2
dx  ln( x  x 2  a 2 )  C , a  0, x  R

1
 x a2 2
dx  ln x  x 2  a 2  C , a  0, x  (,a ) sau x  ( a, )

 sin xdx   cos x  C , x  R

 cos xdx  sin x  C , x  R
1
 cos 2
x
dx  tgx  C , cos x  0
1
 sin 2
x
dx  ctgx  C , sin x  0

10