LEN şi formarea cadrelor didactice

Conform prevederilor Legii Educaţiei Naţionale Nr. 1/2011, cu modificările și

completările ulterioare, formarea iniţială pentru ocuparea funcţiilor didactice cuprinde:
1. formarea iniţială, teoretică, în specialitate, realizată prin universităţi în cadrul unor
programe acreditate potrivit legii;
2. masterat didactic cu durata de 2 ani;
3. stagiul practic cu durata de un an şcolar realizat într-o unitate de învăţământ, sub
coordonarea unui profesor mentor. Se preconizează, aşadar, un nou val de
schimbări în sfera formării iniţiale a personalului didactic.
Aceste schimbări fundamentale în domeniul formării iniţiale a personalului didactic ne
conduc spre corelarea cu obiectivele Uniunii Europene în ceea ce priveşte investiţia în
resursele umane şi valorificarea acestora în vederea creşterii calităţii.
În lege se menţionează că, prin calitatea sa de principal finanţator, pe baza analizei
nevoilor de formare din sistem, Ministerul Educaţiei stabileşte reperele curriculare şi
calificările de formare iniţială teoretică în specialitate a personalului didactic. Studenţii care
frecventează cursurile masteratului didactic acreditat de Ministerul Educaţiei într-o instituţie
publică beneficiază de burse de studiu finanţate de la bugetul de stat egale cu salariul net al
unui profesor debutant.
Ideea analizei nevoilor de formare şi, în legătură cu aceasta, acordarea de burse
studenţilor de la masteratul didactic echivalente salariului net al unui profesor debutant va
avea ca efect creșterea motivaţiei pentru cariera didactică. În acelaşi timp se preconizează şi o
investiţie inteligentă din punct de vedere al costurilor, în formarea resursei umane pentru
educaţie: se va cheltui numai cu cei care doresc să devină cadre didactice şi nu să parcurgă
cursurile de pregătire psihopedagogică doar ca să-şi asigure o variantă profesională de
rezervă.
Programele de studii ale masteratului didactic vor fi elaborate pe baza standardelor
profesionale pentru funcţiile didactice.
Se conferă o deosebită importanţă practicii pedagogice prin constituirea unei reţele
permanente de unităţi de învăţământ, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului educaţiei
şi în baza unor acorduri-cadru încheiate între unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură
formarea iniţială şi inspectoratele şcolare. Pe baza acestor acorduri-cadru, unităţile/instituţiile
de învăţământ care asigură formarea iniţială încheie contracte de colaborare cu durata de 1-4
ani şcolari cu unităţile de învăţământ pentru stabilirea condiţiilor de organizare şi desfăşurare
a stagiilor practice. Unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială pot
realiza independent parteneriate cu instituţii ofertante de servicii în domeniu – centre de
consiliere, cluburi şi palate ale copiilor, centre logopedice, organizaţii nonguvernamentale.
Menționăm că Ministerul Educaţiei derulează, începând cu noiembrie 2010, un
program inovativ de formare a cadrelor didactice din învăţământul superior, program care
oferă o nouă abordare în predarea didacticii disciplinei şi contribuie astfel la creşterea
atractivităţii învăţării în universităţi şi la atragerea studenţilor spre cariera didactică (POS-
DRU, 1.3, 63709/2009). Elaborarea unor servicii educaţionale adaptate nevoilor viitorilor
profesori presupune ca pregătirea iniţială a acestora să fie bazată nu doar pe transferul de
informaţii ci şi pe transferul de competenţe. Un învăţământ superior de calitate, este bazat pe
cunoaştere şi dezvoltare personală, pe crearea unui curriculum de formare care să permită

1
elaborarea de programe educaţionale centrate pe dezvoltarea competenţelor didactice şi
metodologice.
Crearea unei reţele de profesionişti în didactica disciplinei, a unei comunităţi a
specialiştilor în didactică poate fi o modalitate de a atrage studenţii către cariera didactică prin
creşterea calităţii serviciilor educaţionale oferite în învăţământul superior şi prin realizarea
unei mai bune corelări a educaţiei şi formării iniţiale cu cerinţele şcolii. Valoarea adăugată în
educaţie este materializată prin capacitatea de integrare a tinerilor absolvenţi în societate, pe
baza competenţelor dobândite în şcoală şi depinde direct de calităţile profesionale ale cadrelor
didactice, de gradul de angajare al acestora în îndeplinirea responsabilităţilor ce le revin
privind formarea iniţială. În acest sens, o campanie de sensibilizare a studenţilor în
universităţi poate conduce la recrutarea celor mai buni studenţi pentru cariera didactica.
Asigurarea mentoratului de inserţie profesională, prevăzut de Legea Educaţiei
Naţionale Nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, implică îmbunătăţirea
calităţii pregătirii cadrelor didactice debutante în perioada de început a activităţii didactice,
care se adaptează şi învaţă despre rolul lor ca profesori și reprezintă o modalitate de
transformare a profesiei de cadru didactic într-o alegere profesională atractivă.
În Legea Educaţiei Naţionale Nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare,
stagiatura este prevăzută ca parte a formării iniţiale. Examenul naţional de definitivare în
învăţământ este organizat de Ministerul Educaţiei, conform unei metodologii aprobate prin
ordin al ministrului educaţiei şi cuprinde:
1. etapa I, eliminatorie, este realizată de către inspectoratele şcolare în perioada
stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constă în evaluarea activităţii
profesionale la nivelul unităţii de învăţământ, evaluarea portofoliului profesional
personal şi cel puţin două inspecţii la clasă;
2. etapa a II-a, finală, este realizată la finalizarea stagiului practic cu durata de un an
şcolar şi constă într-o examinare scrisă, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii
aprobate de Ministerul Educaţiei, pentru fiecare specialitate în parte.
Cadrele didactice care promovează examenul de definitivare în învăţământ dobândesc
titlul de profesori cu drept de practică în învăţământul preuniversitar.
În perspectiva asigurării inserției profesionale, MECTS derulează proiectul finanţat
din fondul social european, intitulat De la debut la succes - program naţional de mentorat de
inserţie profesională a cadrelor didactice, care are ca obiectiv îmbunătăţirea inserţiei
profesionale şi creşterea calităţii activităţii didactice a debutanţilor din învăţământul
preuniversitar prin dezvoltarea unui sistem naţional formal, coerent, coeziv şi sustenabil de
asistare în stagiatură. Acest proiect vizează crearea cadrului de reglementare pentru noi
profesii în educaţie (mentor de inserţie profesională, formator de mentor), crearea unui corp
de mentori certificaţi la nivel naţional şi asistarea efectivă în stagiatură a debutanţilor de
diferite specializări. Astfel, se vizează îmbunătăţirea şanselor de succes ale profesorilor
debutanţi, reducerea ratei de retragere a acestora din sistem, creşterea atractivităţii carierei
didactice, dar şi diversificarea programelor de formare continuă pentru personalul din
învăţământul preuniversitar, astfel încât să se asigure obţinerea de competenţe specifice
necesare exercitării unor noi funcţii/roluri didactice (mentor, formator de mentor).
Proiectul şi-a propus să valorifice, de asemenea, potenţialul de experienţă al cadrelor
didactice cu vechime în sistem, crescând atractivitatea carierei didactice prin activităţi de
sprijin prin mentorat.
Legea Educaţiei Naţionale Nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare,
aduce schimbări şi în domeniul formării continue.
2
 Evoluţia în carieră a personalului didactic se realizează în continuare prin sistemul
gradelor didactice II şi I, considerate examene de certificare a diferitelor niveluri de
competenţă atinse în cariera didactică. Gradul didactic II se obţine de către personalul didactic
de predare care are o vechime la catedră de cel puţin 4 ani de la obţinerea definitivării în
învăţământ, prin promovarea următoarelor probe:
1. o inspecţie şcolară specială, precedată de cel puţin două inspecţii şcolare curente,
eşalonate pe parcursul celor 4 ani;
2. un test de specialitate şi de metodica specialităţii, cu abordări interdisciplinare şi
de creativitate, elaborat pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de
Ministerul Educaţiei, pentru fiecare specialitate în parte;
3. o probă orală de pedagogie, pe baza unei programe aprobate de Ministerul
Educaţiei, care cuprinde şi elemente de psihologie şi de sociologie educaţională.
Gradul didactic I se poate obţine de către personalul didactic de predare care are o
vechime la catedră de cel puţin 4 ani de la acordarea gradului didactic II, prin promovarea
următoarelor probe:
1. un colocviu de admitere, pe baza unei tematici si a unei bibliografii aprobate de
Ministerul Educaţiei, pentru fiecare specialitate în parte;
2. o inspecţie şcolară specială, precedată de cel puţin două inspecţii şcolare curente,
eşalonate pe parcursul celor 4 ani, toate apreciate cu calificativul maxim;
3. elaborarea unei lucrări metodico-ştiinţifice, sub îndrumarea unui conducător
ştiinţific stabilit de instituţia cu competenţe în domeniu;
4. susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice, în faţa comisiei instituite, conform
metodologiei Ministerului Educaţiei.
În caz de nepromovare, examenele pentru obţinerea gradelor didactice II, respectiv I
pot fi repetate la un interval de cel puţin 2 ani şcolari.
Personalului didactic încadrat în învăţământul preuniversitar, care îndeplineşte
condiţiile de formare iniţială şi care a obţinut titlul ştiinţific de doctor în domeniul specialităţii
pe care o predă sau în domeniul fundamental, i se acordă gradul didactic I, pe baza unei
inspecţii şcolare speciale.
Personalul didactic care a obţinut definitivarea în învăţământ sau gradul didactic II cu
media 10 se poate prezenta, după caz, la examenele pentru gradul II, respectiv gradul I, cu un
an mai devreme faţă de perioada prevăzută de lege.
În cazul în care profesorii au dobândit două sau mai multe specialităţi, definitivarea în
învăţământ şi gradele didactice II şi I obţinute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru
oricare dintre specialităţile dobândite prin studii.
O schimbarea adusă de noua lege este dată de obţinerea titlului de profesor emerit.
Astfel, legea prevede că personalul didactic care a obţinut gradul didactic I, cu performanţe
deosebite în activitatea didactică şi managerială, poate dobândi titlul de profesor-emerit în
sistemul de învăţământ preuniversitar, acordat în baza unei metodologii elaborate de
Ministerul Educaţiei.
Persoana care dobândeşte titlul de profesor – emerit beneficiază de:
1. angajare pe perioadă nedeterminată la unitatea de învăţământ;
2. calitatea de mentor pentru formarea continuă a cadrelor didactice;

3
 3. prioritate la ocuparea posturilor didactice în condiţii de medii egale sau transfer;
4. acordarea unui premiu anual în bani din fondurile programelor naţionale iniţiate
de Ministerul Educaţiei.
5. delegare de către inspectoratele şcolare pentru rezolvarea atribuţiilor acestora în
teritoriu (de exemplu concursuri etc.).
Ministerul Educaţiei este instituţia care stabileşte obiectivele şi coordonează formarea
continuă a personalului didactic la nivel de sistem de învăţământ preuniversitar, în
conformitate cu strategiile şi politicile naţionale.
Ca şi în cazul formării iniţiale, legea precizează conceptul de analiză de nevoi. Astfel,
unităţile şi instituţiile de învăţământ preuniversitar, pe baza analizei de nevoi, stabilesc
obiectivele şi formarea continuă, inclusiv prin conversie profesională, pentru angajaţii proprii.
Legea prevede o relaţie directă între nevoia de resurse umane de la nivelul instituţiei şcolare şi
conceptul de conversie profesională.
Acreditarea şi evaluarea periodică a furnizorilor de formare continuă şi a programelor
de formare oferite de aceştia, metodologia cadru de organizare şi desfăşurare a formării
continue sunt realizate de MECTS.
Casele Corpului Didactic sunt centre de resurse şi asistenţă educaţională şi
managerială pentru cadrele didactice şi didactice-auxiliare şi se pot acredita ca furnizori de
formare continuă.
Formarea continuă a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control şi
recalificarea profesională sunt fundamentate pe standardele profesionale pentru profesiunea
didactică, standarde de calitate şi competenţe profesionale şi are următoarele finalităţi
generale:
1. actualizarea şi dezvoltarea competenţelor în domeniul de specializare
corespunzător funcţiei didactice ocupate, precum şi în domeniul psihopedagogiei
şi metodicii;
2. dezvoltarea competenţelor pentru evoluţia în cariera didactică, prin sistemul de
pregătire şi obţinere a gradelor didactice;
3. dobândirea sau dezvoltarea competenţelor de conducere, de îndrumare şi de
control;
4. dobândirea de noi competenţe, prin programe de conversie pentru noi
specializări şi/sau ocuparea de noi funcţii didactice, altele decât cele ocupate în
baza formării iniţiale;
5. dobândirea unor competenţe complementare prin care se extinde categoria de
activităţi ce pot fi prestate în activitatea curentă, cum ar fi predarea asistată de
calculator, predarea în limbi străine, consilierea educaţională şi orientarea în
carieră, educaţia adulţilor;
6. dezvoltarea şi extinderea competenţelor transversale privind interacţiunea şi
comunicarea cu mediul social şi cu mediul pedagogic, asumarea de
responsabilităţi privind organizarea, conducerea şi îmbunătăţirea performanţei
strategice a grupurilor profesionale, autocontrolul şi analiza reflexivă a propriei
activităţi.
Descrierea competenţelor menţionate, precum şi a modalităţilor de evaluare şi
certificare a acestora în cadrul sistemului de credite profesionale transferabile se realizează

4
prin Metodologia formării continue a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de
control, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
Pentru personalul didactic, de conducere, de îndrumare şi control, formarea continuă
este un drept şi o obligaţie.
Organizarea, desfăşurarea, evaluarea şi finanţarea activităţilor de formare continuă se
stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
Formarea continuă a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control se
realizează în funcţie de evoluţiile din domeniul educaţiei şi formării profesionale, inclusiv în
ceea ce priveşte curriculumul naţional, precum şi în funcţie de interesele şi nevoile personale
de dezvoltare.
Obţinerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări, diferite de
specializarea curentă, se consideră formare continuă.
Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competenţe
didactice (de predare) a disciplinelor din acelaşi domeniu fundamental cu domeniul licenţei.
Programul de formare prin care un cadru didactic poate dobândi competenţe de
predare a disciplinelor din acelaşi domeniu fundamental cu domeniul licenţei se stabileşte prin
hotărâre a Guvernului.
Personalul didactic, precum şi personalul de conducere, de îndrumare şi de control din
învăţământul preuniversitar este obligat să participe periodic la programe de formare
continuă, astfel încât să acumuleze, la fiecare interval consecutiv de 5 ani, considerat de la
data promovării examenului de definitivare în învăţământ, minimum 90 de credite
profesionale transferabile.
Evaluarea şi validarea achiziţiilor dobândite de personalul didactic, de conducere, de
îndrumare şi de control prin diferite programe şi forme de organizare a formării continue se
realizează pe baza sistemului de acumulare, recunoaştere şi echivalare a creditelor
profesionale transferabile, elaborat de Ministerul Educaţiei şi aprobat prin ordin al
ministrului.
O măsură nouă, propusă de Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, cu modificările și
completările ulterioare, este dată de înfiinţarea corpului naţional de experţi în management
educaţional, constituit în urma selecţiei, prin concurs, a cadrelor didactice care fac dovada
absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul managementului educaţional, cu
minim 60 de credite transferabile.
Procedura şi criteriile de selecţie se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al
ministrului. Pot ocupa funcţii de conducere, îndrumare şi control în unităţile de învăţământ şi
inspectoratele şcolare numai cadrele didactice membre ale corpului naţional de experţi în
management educaţional, asigurându-se astfel profesionalizarea carierei manageriale în
sistemul educativ din România.
Pentru susținerea formării continue a personalului didactic din învățământul
preuniversitar, la nivel național se derulează, sub coordonarea ISJ-urilor/ISMB, 32 de proiecte
strategice aprobate, care:
- sustin sistemic măsurile de politică educațională ale MECTS în domeniile curriculum-ului
și descentralizării în educație, precum și demersurile specifice ale altor proiecte structurale
FSE (în domeniul restrucrurării curriculum-ului național) aflate în prezent în curs de
derulare la nivel național.

5
- propun abordări complexe (monodisciplinare, interdisciplinare și transversale), cu
potențial crescut de valorificare și aplicare a competențelor dobândite în activitatea școlară
și extrașcolară, în învățarea în contexte variate (formale, non-formale și informale).
- contribuie la creșterea numărului de ore de formare continuă pentru fiecare cadru didactic
(susținând obligativitatea acumulării celor 90 credite transferabile obligatorii într-un
interval de 5 ani) și a numărului de participanți la formare.
- dezvoltă resursele umane necesare susținerii ulterioare a ofertei de formare la nivel
județean/regional, prin pregătirea de formatori acreditați.
- cuprind activități care promovează inovația, asumarea și co-participarea în organizarea
formării continue a cadrelor didactice.
- oferă cadrul pentru dezvoltarea unor rețele la nivel regional și național în domeniul
formării continue a cadrelor didactice etc.