Curs 7

Costul mărfurilor

Mărfurile reprezintă bunurile pe care întreprinderea le cumpără în vederea vânzării în starea

în care au fost cumpărate fără vreo prelucrare suplimentară. Sunt asimilate mărfurilor:
- stocurile achiziţionate pentru utilizare proprie (materii prime, materiale, obiecte de
inventar) şi care, ulterior, sunt oferite spre vânzare terţilor (le este schimbată destinaţie);
- stocurile obţinute din producţie proprie care se vând prin magazinele proprii de desfacere.
Documentele pe baza cărora sunt înregistrate în contabilitate operaţiile privind mărfurile
sunt: factura fiscală, nota de intrare recepţie, borderou de achiziţie, bonul fiscal/raport fiscal,
monetar.
Unităţile economice care au în obiectul de activitate comerţ cu mărfuri achiziţionate de la
furnizori pot desfăşura două forme de comerţ şi anume:
- comerţ cu ridicata sau en-gross (în partide mari);
- comerţ cu amănuntul (en-detail).
Mărfurile se pot evalua şi reflecta în contabilitate la :
- cost de achiziţie, pentru comerţul en-gross,
- preţ de vânzarea cu amănuntul, pentru comerţul cu mănuntul.
Costul de achiziţie este format din:
Cost de achiziţie = Preţul de cumpărare
+ Taxele nerecuperabile (accize, taxe vamale)
+ Cheltuielile de transport-aprovizionare +
+ Alte cheltuieli accesorii necesare pentru
punerea în stare de utilizare a bunului
Înregistrarea la preţ de vânzare cu amănuntul se face la societăţile comerciale de desfacere
cu amănuntul, în cadrul cărora evidenţa analitică a mărfurilor se face prin metoda global - valorică
atât la nivel de entitate şi pe magazine, iar în cadrul acestora pe gestiuni cu ajutorul raportului de
gestiune zilnic sau periodic. Pe măsura dotării cu tehnică de calcul corespunzătoare (evidenţă
computerizată), societăţile comerciale pot trece la utilizarea metodei cantitativ valorice.
Diferenţa între preţul de vânzare şi costul de achiziţie al mărfurilor poartă denumirea de
adaos comercial care se poate sau nu evidenţia distinct în contabilitate, în funcţie de specificul
societăţii care comercializează mărfuri.
Astfel, societăţile comerciale de desfacere cu amănuntul ţin evidenţa mărfurilor la preţul de
vânzare cu amănuntul, care se poate utiliza în două forme:
- preţul cu amănuntul cu TVA (PVA) format din costul de achiziţie (Cachiz) al mărfurilor plus
adaosul comercial (AC) plus TVA neexigibilă (TVAneex), calculat astfel:
PVA = Cachiz + AC + TVAneex
unde
AC = % adaos x Cachiz
TVAneex = % TVA x (Cachiz + AC)

- detailiştii neplătitori de TVA utilizează preţul cu amănuntul compus din costul de achiziţie
(preţ de facturare al mărfurilor plus TVA din factura de cumpărare) la care se adună adaosul
comercial, calculat astfel:
PVA = Cachiz (inclusiv TVA) + AC
unde
AC = % adaos x Cachiz

La vânzarea mărfurilor, dacă evidenţa se ţine la preţ de vânzare cu amănuntul cu TVA se

determină adaosul comercial aferent mărfurilor vândute cu ajutorul coeficientului:

KAC = (SIAC + AC aferent intrărilor) / (SIMărfuri – SITVA neex. + Mărfuri intrate – TVA
neexigibilă aferentă mărfurilor intrate)

Adaos aferent mărfurilor vândute = KAC x Veniturile din vânzarea mărfurilor

1
 Veniturile obţinute din vânzarea mărfurilor sunt:
Venituri din vânzarea mărfurilor = PVA al mărfurilor vândute
– TVA aferent mărfurilor vândute

Costul mărfurilor vândute într-o perioadă de gestiune se determină potrivit relaţiei:

Costul mărfurilor vândute = PVA al mărfurilor vândute

- TVA aferent mărfurilor vândute
- AC aferent mărfurilor vândute
Sau:
Costul mărfurilor vândute = Venituri din vânzarea mărfurilor
- AC aferent mărfurilor vândute

Noţiuni despre taxa pe valoarea adăugată

Orice tranzacţie de vânzare – cumpărare în cazul societăţilor înregistrate în scopuri de
T.V.A., este însoţită de înregistrarea TVA. Taxa pe valoarea adăugată (T.V.A.) este un impozit
indirect, calculat pe valoarea adăugată realizată de către persoanele impozabile înregistrate în
scopuri de TVA şi suportat de către consumatorii finali.
T.V.A. se stabileşte asupra operaţiilor privind transferul proprietăţii bunurilor, precum şi
asupra celor privind prestările de servicii şi executările de lucrări. În principiu, baza de impozitare
este reprezentată de preţurile de vânzare/achiziţie.
Taxa pe valoarea adăugată poate fi:
1. TVA deductibila – reprezinta suma totala a taxei datorate sau achitate de catre o persoana
impozabila pentru achizitiile efectuate.
2. TVA colectata – reprezinta taxa aferenta livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii
taxabile, efectuate de persoana impozabila.
La sfârşitul fiecărei perioade fiscale se totalizează T.V.A. deductibilă din Jurnalul pentru
cumpărări şi T.V.A. colectată din Jurnalul pentru vânzări în vederea regularizării acesteia.
Jurnalul pentru vânzări serveşte ca document de stabilire lunară sau trimestrială a T.V.A.
colectată şi este completat pe baza documentelor privind vânzările de valori materiale, prestările de
servicii şi executările de lucrări.
Jurnalul pentru cumpărări serveşte ca document de stabilire lunară sau trimestrială a T.V.A.
deductibilă şi se completează pe baza documentelor privind cumpărările de valori materiale,
prestări servicii sau lucrări.
Perioada fiscală este luna calendaristică. Prin derogare perioada fiscală poate fi trimestrul
calendaristic pentru persoana impozabilă care a realizat o cifră de afaceri mai mică decât o anumită
sumă stabilită de lege.
Documentul pe baza căruia se raportează T.V.A., rezultată în urma regularizării, este
decontul de T.V.A., care se depune şi T.V.A. se plăteşte (dacă este cazul), pentru fiecare perioadă
fiscală, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală
respectivă.
3. T.V.A. de recuperat. Dacă T.V.A. deductibilă este mai mare decât T.V.A. colectată,
înseamnă că societatea comercială a plătit/va plăti furnizorilor mai multă T.V.A. decât a încasat/va
încasa de la clienţii săi, diferenţa respectivă urmând a fi recuperată de la bugetul statului. Apare
astfel în structura patrimonială de activ (creanţă) T.V.A. de recuperat.
4. T.V.A. de plată. Dacă T.V.A. colectată este mai mare decât T.V.A. deductibilă, înseamnă
că societatea comercială a încasat/va încasa de la clienţi mai mult decât a plătit/va plăti furnizorilor
săi, diferenţa respectivă urmând a fi plătită bugetului de stat. Apare astfel structura patrimonială de
pasiv (datorie) T.V.A. de plată.
5. TVA neexigibilă este folosită pentru formarea preţului de vânzare cu amănuntul,
transformându-se în momentul vânzării în TVA colectată.

2
 Cotele de T.V.A:
Cota standard de TVA este 19%, așa cum este de la 1 ianuarie 2017. Cota generală de
19% se aplică tuturor operaţiunilor de livrări de bunuri și prestări de servicii, cu excepția
operațiunilor scutite de taxă și a operațiunilor pentru care sunt valabile cotele reduse.
În același timp însă, există și cote reduse de TVA, iar Codul fiscal stabilește că o cotă
redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau
livrări de bunuri:
-livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare scutite de taxă;
-livrarea de produse ortopedice;
-livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;
-livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice,
destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe, plante şi
ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui
alimentele;
-livrarea apei potabile şi a apei pentru irigaţii în agricultură;
-livrarea de îngrăşăminte şi de pesticide utilizate în agricultură, seminţe şi alte produse
agricole destinate însămânţării sau plantării, precum şi prestările de servicii de tipul celor specifice
utilizate în sectorul agricol, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al
ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
Cât despre cota micșorată de 5%, aceasta se aplică asupra bazei de impozitare
pentru următoarele livrări de bunuri și prestări de servicii:
-manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal
publicităţii;
-serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente
istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, bâlciuri, parcuri de
distracții și parcuri recreative, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, evenimente sportive,
cinematografe, altele decât cele scutite;
-livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite;
prin locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege:
-livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept
cămine de bătrâni şi de pensionari;
-livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept
case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap;
-livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 m2, exclusiv anexele
gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de
450.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau
familie;
-livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea
atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie
economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în
condiţiile pieţei;
-cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv
închirierea terenurilor amenajate pentru camping (până la 31 octombrie 2018 s-a aplicat TVA 9%);
-serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, altele decât berea,
(până la 31 octombrie 2018 s-a aplicat TVA 9%);
-dreptul de utilizare a facilităților sportive ale căror activități sunt încadrate la codurile
CAEN 9311 și 9313 (de la 1 noiembrie 2018), altele decât cele scutite.
Conform normelor în vigoare, cota de TVA aplicabilă este cea în vigoare la data la care
intervine faptul generator pentru TVA. Ce regulă, faptul generator intervine la data livrării
produselor sau prestării serviciilor.
Pe lângă operaţiunile impozabile, în Codul fiscal sunt prevăzute expres şi operaţiunile
scutite de taxă, regimuri speciale de scutire, ca de exemplu:
- spitalizarea, îngrijirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea,
- prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi şi tehnicieni
dentari, precum şi livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi şi de tehnicieni dentari;
- prestările de îngrijire şi supraveghere3efectuate de personal medical şi paramedical,
conform prevederilor legale aplicabile în materie;
- transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în acest
scop, de către entităţi autorizate în acest sens;
- livrările de organe, sânge şi lapte, de provenienţă umană;
- activitatea de învăţământ prevăzută în Legea educaţiei naţionale,
- prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de asistenţa şi/sau protecţia
socială, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social,
inclusiv cele livrate de căminele de bătrâni;
- prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi a
tinerilor, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social;
- prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei fizice, efectuate
de organizaţii fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau educaţia fizică;
- prestările de servicii culturale şi/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea, efectuate
de instituţiile publice sau de alte organisme culturale fără scop patrimonial, recunoscute ca atare de
către Ministerul Culturii;
- serviciile publice poştale, precum şi livrarea de bunuri aferentă acestora;
- acordarea şi negocierea de credite,
- administrarea de fonduri speciale de investiţii;
- operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare etc.