Ministerul Educației al Republicii Moldova

Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare

A 61-a OLIMPIADĂ DE MATEMATICĂ A REPUBLICII MOLDOVA

Chișinău, 3 – 6 martie 2017
Clasa a XI-a, ziua a doua
SOLUȚII

  
11.5. Să se arate că 8  cos2 x  (1  ctg x)  1 , x   ,  .
4 2
     
Soluție. Fie f ( x)  cos x și g ( x)  sin x  cos x , x   ,  . Avem f ( x )  0 și g ( x)  0 , x   ,  . Aplicând
4 2 4 2
  
inegalitatea mediilor, obținem 2 f ( x) g ( x)  f ( x)  g ( x) , x   ,  , adică 2 cos x(sin x  cos x)  sin x ,
4 2
      cos x(sin x  cos x) sin x
x   ,  , ceea ce implică 4cos x(sin x  cos x)  sin 2 x , x   ,  . Rezultă că  ,
4 2 4 2 sin x 4
   8cos 2 x(sin x  cos x)   
x   ,  , ceea ce implică 8cos 2 x (1  ctg x)   2sin x cos x  sin 2 x  1 , x   ,  .
4 2 sin x 4 2
  
Cazul de egalitate ar putea fi atunci când sin 2x  1 , adică x  , dar deoarece 8cos 2 (1  ctg )  0  1 , rezultă că
4 4 4
  
inegalitatea este strictă, adică 8cos2 x (1  ctg x)  1, x   ,  .
4 2
 n   n1 2k 1 k 
11.6. Calculați lim   C22nk 61k    C2 n 61  .

n k 0 
   k 0 
n1
1 n1 2k 1
 61  61
n n 2k 2k 1
Soluție. Avem xn   C22nk 61k   C22nk și yn   C22nk 1 61k   C2n , n  1 , ceea ce
k 0 k 0 k 0 61 k 0
(1  61) 2 n  (1  61) 2 n
implică xn  yn 61  (1  61)2n și xn  yn 61  (1  61)2n , n  1 . Obținem xn  și
2
(1  61)2n  (1  61)2n x (1  61)2n  (1  61)2n
yn  , n  1 , ceea ce implică n  61  , n  1 . Rezultă că
2 61 yn (1  61)2n  (1  61)2n
2n
n  61  1 
 C22nk 61k
(1  61)2n  (1  61)2n
1  
61  1 
lim k 0
 lim
xn
 61  lim  61  lim   61 .
n 1 2 k 1 k
n n yn n (1  61) 2 n  (1  61) 2 n n  61  1 
2n
 C2n 61 1  
k 0  61  1 
11.7. Aflați toate valorile parametrului real a , pentru care sistemul

 x 2  5 x  y 2  y  x  5 y  5  51

 ax  y  5a  2  0

are exact 2 soluții reale distincte.

Soluție. Cercetăm expresia E ( x, y )  x  5 y  5 ce se află în modul. Avem două cazuri posibile.

x
Cazul 1. Fie E ( x, y )  0 , adică y   1. Obținem că sistemul inițial este echivalent cu sistemul de ecuații
5
 x 2  5 x  y 2  y  x  5 y  5  51 ( x  2)2  ( y  2)2  82
 , care poate fi scris în forma echivalentă  .
 y  2  a( x  5)  y  a( x  5)  2
Ecuația y  a( x  5)  2 determină un fascicul
de drepte ce trec prin punctul A(5; 2) . Una din aceste
x
drepte este dreapta “frontieră” y   1 (pentru
5
1
a  ), ce mărginește semiplanul determinat de
5
condiția impusă E ( x, y )  0 .
A doua dreaptă “frontieră” este dreapta
y  a1 ( x  5)  2 , care este tangentă la cercul
( x  2)2  ( y  2)2  82 . Din aceste considerente,
ecuația ( x  2) 2  (a1 ( x  5)  4) 2  82 are exact o
soluție. Această ecuație are forma echivalentă
(1  a12 ) x 2  (10a12  8a1  4) x  (25a12  40a1  44)  0
și, deoarece această ecuație are exact o soluție, rezultă că 0    60a12  224a1  192 . Se obțin două valori posibile ale
4
parametrului a1 :  și 2, 4 (pentru cele două tangente duse din punctul A la cercul dat), dar alegem valoarea
3
a1  2, 4 , pentru care se verifică condiția impusă E ( x, y )  0 (după cum se observă și din grafic).
Deci, în acest caz, obținem:
1) dacă a  (; 2, 4) , atunci avem două puncte de intersecție, adică sistemul are două soluții;
2) dacă a  2, 4 , atunci avem un singur punct de intersecție, adică sistemul are doar o soluție;
3) dacă a  (2, 4; 0, 2) , atunci sau nu avem puncte de intersecție, sau aceste puncte se află mai sus de dreapta
x
“frontieră” y   1 , adică sistemul nu are soluții;
5
4) dacă a  [0, 2; ) , atunci avem două puncte de intersecție, adică sistemul are două soluții.
x
Cazul 2. Fie E ( x, y )  0 , adică y   1. Obținem că sistemul inițial este echivalent cu sistemul de ecuații
5

 x 2  5 x  y 2  y  x  5 y  5  51 ( x  3)2  ( y  3)2  64
 , care poate fi scris în forma echivalentă  .
 y  2  a( x  5)  y  a( x  5)  2
Raționamentul este analog cazului
anterior, doar că a doua dreaptă de frontieră (ce
e tangentă la cercul ( x  3)2  ( y  3)2  64 ),
este dreapta x  5 . Deci, în acest caz obținem:
1) dacă a  (;0, 2) , atunci avem două
puncte de intersecție, adică sistemul are două
soluții;
2) dacă a  [0, 2; ) , atunci sau nu avem
puncte de intersecție, sau aceste puncte se află
x
mai jos de dreapta “frontieră” y   1 , adică
5
sistemul nu are soluții.
Unind cele două cazuri, obținem:
1) dacă a  (; 2, 4) , atunci sistemul are 4 soluții;
2) dacă a  2, 4 , atunci sistemul are 3 soluții;
3) dacă a  (2, 4; 0, 2) , atunci sistemul are 2 soluții;
4) dacă a  [0, 2; ) , atunci sistemul are 2 soluții.

Deci, sistemul are exact 2 soluții atunci și numai atunci, când a  (2, 4;  ) .
11.8. Un elev trebuia să înmulțească un număr de 3 cifre cu un număr de 4 cifre (numerele nu se încep cu 0). În loc
să procedeze astfel, el doar a alipit numărul de 4 cifre la dreapta numărului de 3 cifre, obținând în rezultat un număr
de 7 cifre, care este de N ori ( N ¥ ) mai mare decât rezultatul corect.
a) Poate N să fie egal cu 2 sau 10?
b) Să se găsească cea mai mare valoare posibilă a lui N .

Soluție. Fie abc - numărul de 3 cifre și defg - numărul de 4 cifre. Atunci numărul de 7 cifre are forma abcdefg . Din
condiția problemei avem abcdefg  N  abc  defg , echivalent cu abc 104  defg  ( N  abc  1) (1).
a) Fie N  2 . Atunci (1) ia forma abc 104  defg  (2  abc  1) (2). Deoarece (2  abc  1) este un număr impar, și defg
nu se divide la 10 4 , atunci (2  abc  1) trebuie să se dividă la un număr de forma 5m ( m  1 ). Fie, de exemplu,
2  abc 1  54  625 . Atunci abc  313 și, din (2), obținem, că defg  5008 , adică abcdefg  3135008 . Deci
valoarea N  2 e posibilă.
Pentru N  10 egalitatea (1) ia forma abc 104  defg  (10  abc  1) . Expresia (10  abc  1) e un număr impar
(nu se divide la 2) și are ultima cifră 9 (nu se divide la 5). Deci, la 10 4 trebuie să se dividă numărul defg  104 , ceea
ce e imposibil, adică valoarea N  10 e imposibilă.
b) Din egalitatea (1) avem abc 104  ( N  abc  1)  defg  ( N  abc  1)  d 103 , ceea ce implică inegalitatea
abc 10  ( N  abc  1)  d  Nd  abc  d , adică abc  ( Nd  10)  d  10 , de unde rezultă că Nd 10  0 , adică are loc
inegalitatea Nd  10 . Deci, sau d  1 și N  10 , sau 2  d  9 și N  5 .
Fie că are loc cazul 1), adică d  1 și N  10 . Atunci din (1) avem abc 104  1efg  N  abc  1efg , ceea ce
1efg
implică 1efg  abc  ( N 1efg  104 ) (3), adică are loc inegalitatea 0  N 1efg  104   20 , de unde rezultă
abc
10000 10000
10000  N 1efg  10020 (4). Deci, avem N    5 și, deoarece N  10 , rezultă că N  {6, 7,8,9} .
1efg 2000
10000 10020
Fie N  9 . Atunci din (4) obținem  1efg  , ceea ce implică 1111  1efg  1113 , adică
9 9
1efg {1112,1113} . Considerând 1efg  1112 , din relația (3) obținem 1112  abc  8 , adică abc  139 . Deci
abcdefg  1391112 și N max  9 .
 Barem de corectare

11.5.

Considerarea funcțiilor f ( x)  cos x  0 și g ( x)  sin x  cos x  0 , x   / 4,  / 2 .........................................1p

Obținerea inegalității 2 cos x(sin x  cos x)  sin x , x   / 4,  / 2 ....................................................................1p

Obținerea inegalității 4cos x(sin x  cos x)  sin 2 x , x   / 4,  / 2 .....................................................................1p

cos x(sin x  cos x) sin x

Obținerea inegalității  , x   / 4,  / 2 .........................................................................1p
sin x 4

Obținerea inegalității 8cos2 x (1  ctg x)  sin 2 x , x   / 4,  / 2 .........................................................................1p

Obținerea inegalității 8cos2 x (1  ctg x)  1, x   / 4,  / 2 ..................................................................................1p

Obținerea inegalității 8cos2 x (1  ctg x)  1, x   / 4,  / 2 ..................................................................................1p

11.6.
Scrierea numărătorului într-o formă comodă ce va oferi posibilitatea de aplicare a Binomului lui Newton.........1p

Scrierea numitorului într-o formă comodă ce va oferi posibilitatea de aplicare a Binomului lui Newton ……...1p

Obținerea ecuațiilor xn  yn 61  (1  61)2n , n  1 ...............................................................................................1p

Obținerea ecuațiilor xn  yn 61  (1  61)2n , n  1 ...............................................................................................1p

Obținerea soluțiilor xn și yn , n  1 ………………………………………………………………………….....1p

Obținerea formulei pentru raportul xn yn , n  1 ……………………..……..........................................................1p

xn
Calcularea limitei lim  61 ………………………………………………………………………………….......1p
n yn

11.7.
Separarea cazurilor posibile………………………………………………………………………………………..........1p

Obținerea sistemului de intersecție a unui cerc cu o dreaptă (în primul caz) ………………………………..……...1p

Declararea faptului că ecuația y  a( x  5)  2 determină un fascicul de drepte ce trec prin punctul A(5, 2) ......1p

Determinarea dreptelor “frontiere” ( a1  1 5 și a2  2, 4 )………..............................................................................1p

Determinarea numărului de soluții în dependență de parametrul a (în primul caz)……...……………………….....1p

Obținerea sistemului de intersecție a unui cerc cu o dreaptă (în al doilea caz) ….…………………………..……...1p

Deducerea corectă a răspunsului final prin unirea celor două cazuri……………………….……………………….......1p

11.8.

Obținerea egalității abc 104  defg  ( N  abc  1) ……...………………………………………………………..........1p

Studierea cazului N  2 ……………………………………………….………………………………..……...1p

Studierea cazului N  10 ……..……………………………………….………………………………..……...1p

Obținerea inegalității Nd  10 …………………………………...…..............................................................................1p

Obținerea cazurilor d  1, N  10 și 2  d  9, N  5 …………………………….…...……………………….....1p

Deducerea faptului că N max  9 …………………………………………….…………………………..……...2p

 Ministerul Educației al Republicii Moldova
Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare

A 61-a OLIMPIADĂ DE MATEMATICĂ A REPUBLICII MOLDOVA

Chișinău, 3 – 6 martie 2017
Clasa a XI-a, ziua a doua
SOLUȚII

  
11.5. Să se arate că 8  cos2 x  (1  ctg x)  1 , x   ,  .
4 2
     
Soluție. Fie f ( x)  cos x și g ( x)  sin x  cos x , x   ,  . Avem f ( x )  0 și g ( x)  0 , x   ,  . Aplicând
4 2 4 2
  
inegalitatea mediilor, obținem 2 f ( x) g ( x)  f ( x)  g ( x) , x   ,  , adică 2 cos x(sin x  cos x)  sin x ,
4 2
      cos x(sin x  cos x) sin x
x   ,  , ceea ce implică 4cos x(sin x  cos x)  sin 2 x , x   ,  . Rezultă că  ,
4 2 4 2 sin x 4
   8cos 2 x(sin x  cos x)   
x   ,  , ceea ce implică 8cos 2 x (1  ctg x)   2sin x cos x  sin 2 x  1 , x   ,  .
4 2 sin x 4 2
  
Cazul de egalitate ar putea fi atunci când sin 2x  1 , adică x  , dar deoarece 8cos 2 (1  ctg )  0  1 , rezultă că
4 4 4
  
inegalitatea este strictă, adică 8cos2 x (1  ctg x)  1, x   ,  .
4 2
 n   n1 2k 1 k 
11.6. Calculați lim   C22nk 61k    C2 n 61  .

n k 0 
   k 0 
n1
1 n1 2k 1
 61  61
n n 2k 2k 1
Soluție. Avem xn   C22nk 61k   C22nk și yn   C22nk 1 61k   C2n , n  1 , ceea ce
k 0 k 0 k 0 61 k 0
(1  61) 2 n  (1  61) 2 n
implică xn  yn 61  (1  61)2n și xn  yn 61  (1  61)2n , n  1 . Obținem xn  și
2
(1  61)2n  (1  61)2n x (1  61)2n  (1  61)2n
yn  , n  1 , ceea ce implică n  61  , n  1 . Rezultă că
2 61 yn (1  61)2n  (1  61)2n
2n
n  61  1 
 C22nk 61k
(1  61)2n  (1  61)2n
1  
61  1 
lim k 0
 lim
xn
 61  lim  61  lim   61 .
n 1 2 k 1 k
n n yn n (1  61) 2 n  (1  61) 2 n n  61  1 
2n
 C2n 61 1  
k 0  61  1 
11.7. Aflați toate valorile parametrului real a , pentru care sistemul

 x 2  5 x  y 2  y  x  5 y  5  51

 ax  y  5a  2  0

are exact 2 soluții reale distincte.

Soluție. Cercetăm expresia E ( x, y )  x  5 y  5 ce se află în modul. Avem două cazuri posibile.

x
Cazul 1. Fie E ( x, y )  0 , adică y   1. Obținem că sistemul inițial este echivalent cu sistemul de ecuații
5
 x 2  5 x  y 2  y  x  5 y  5  51 ( x  2)2  ( y  2)2  82
 , care poate fi scris în forma echivalentă  .
 y  2  a( x  5)  y  a( x  5)  2
Ecuația y  a( x  5)  2 determină un fascicul
de drepte ce trec prin punctul A(5; 2) . Una din aceste
x
drepte este dreapta “frontieră” y   1 (pentru
5
1
a  ), ce mărginește semiplanul determinat de
5
condiția impusă E ( x, y )  0 .
A doua dreaptă “frontieră” este dreapta
y  a1 ( x  5)  2 , care este tangentă la cercul
( x  2)2  ( y  2)2  82 . Din aceste considerente,
ecuația ( x  2) 2  (a1 ( x  5)  4) 2  82 are exact o
soluție. Această ecuație are forma echivalentă
(1  a12 ) x 2  (10a12  8a1  4) x  (25a12  40a1  44)  0
și, deoarece această ecuație are exact o soluție, rezultă că 0    60a12  224a1  192 . Se obțin două valori posibile ale
4
parametrului a1 :  și 2, 4 (pentru cele două tangente duse din punctul A la cercul dat), dar alegem valoarea
3
a1  2, 4 , pentru care se verifică condiția impusă E ( x, y )  0 (după cum se observă și din grafic).
Deci, în acest caz, obținem:
1) dacă a  (; 2, 4) , atunci avem două puncte de intersecție, adică sistemul are două soluții;
2) dacă a  2, 4 , atunci avem un singur punct de intersecție, adică sistemul are doar o soluție;
3) dacă a  (2, 4; 0, 2) , atunci sau nu avem puncte de intersecție, sau aceste puncte se află mai sus de dreapta
x
“frontieră” y   1 , adică sistemul nu are soluții;
5
4) dacă a  [0, 2; ) , atunci avem două puncte de intersecție, adică sistemul are două soluții.
x
Cazul 2. Fie E ( x, y )  0 , adică y   1. Obținem că sistemul inițial este echivalent cu sistemul de ecuații
5

 x 2  5 x  y 2  y  x  5 y  5  51 ( x  3)2  ( y  3)2  64
 , care poate fi scris în forma echivalentă  .
 y  2  a( x  5)  y  a( x  5)  2
Raționamentul este analog cazului
anterior, doar că a doua dreaptă de frontieră (ce
e tangentă la cercul ( x  3)2  ( y  3)2  64 ),
este dreapta x  5 . Deci, în acest caz obținem:
1) dacă a  (;0, 2) , atunci avem două
puncte de intersecție, adică sistemul are două
soluții;
2) dacă a  [0, 2; ) , atunci sau nu avem
puncte de intersecție, sau aceste puncte se află
x
mai jos de dreapta “frontieră” y   1 , adică
5
sistemul nu are soluții.
Unind cele două cazuri, obținem:
1) dacă a  (; 2, 4) , atunci sistemul are 4 soluții;
2) dacă a  2, 4 , atunci sistemul are 3 soluții;
3) dacă a  (2, 4; 0, 2) , atunci sistemul are 2 soluții;
4) dacă a  [0, 2; ) , atunci sistemul are 2 soluții.

Deci, sistemul are exact 2 soluții atunci și numai atunci, când a  (2, 4;  ) .
11.8. Un elev trebuia să înmulțească un număr de 3 cifre cu un număr de 4 cifre (numerele nu se încep cu 0). În loc
să procedeze astfel, el doar a alipit numărul de 4 cifre la dreapta numărului de 3 cifre, obținând în rezultat un număr
de 7 cifre, care este de N ori ( N ¥ ) mai mare decât rezultatul corect.
a) Poate N să fie egal cu 2 sau 10?
b) Să se găsească cea mai mare valoare posibilă a lui N .

Soluție. Fie abc - numărul de 3 cifre și defg - numărul de 4 cifre. Atunci numărul de 7 cifre are forma abcdefg . Din
condiția problemei avem abcdefg  N  abc  defg , echivalent cu abc 104  defg  ( N  abc  1) (1).
a) Fie N  2 . Atunci (1) ia forma abc 104  defg  (2  abc  1) (2). Deoarece (2  abc  1) este un număr impar, și defg
nu se divide la 10 4 , atunci (2  abc  1) trebuie să se dividă la un număr de forma 5m ( m  1 ). Fie, de exemplu,
2  abc 1  54  625 . Atunci abc  313 și, din (2), obținem, că defg  5008 , adică abcdefg  3135008 . Deci
valoarea N  2 e posibilă.
Pentru N  10 egalitatea (1) ia forma abc 104  defg  (10  abc  1) . Expresia (10  abc  1) e un număr impar
(nu se divide la 2) și are ultima cifră 9 (nu se divide la 5). Deci, la 10 4 trebuie să se dividă numărul defg  104 , ceea
ce e imposibil, adică valoarea N  10 e imposibilă.
b) Din egalitatea (1) avem abc 104  ( N  abc  1)  defg  ( N  abc  1)  d 103 , ceea ce implică inegalitatea
abc 10  ( N  abc  1)  d  Nd  abc  d , adică abc  ( Nd  10)  d  10 , de unde rezultă că Nd 10  0 , adică are loc
inegalitatea Nd  10 . Deci, sau d  1 și N  10 , sau 2  d  9 și N  5 .
Fie că are loc cazul 1), adică d  1 și N  10 . Atunci din (1) avem abc 104  1efg  N  abc  1efg , ceea ce
1efg
implică 1efg  abc  ( N 1efg  104 ) (3), adică are loc inegalitatea 0  N 1efg  104   20 , de unde rezultă
abc
10000 10000
10000  N 1efg  10020 (4). Deci, avem N    5 și, deoarece N  10 , rezultă că N  {6, 7,8,9} .
1efg 2000
10000 10020
Fie N  9 . Atunci din (4) obținem  1efg  , ceea ce implică 1111  1efg  1113 , adică
9 9
1efg {1112,1113} . Considerând 1efg  1112 , din relația (3) obținem 1112  abc  8 , adică abc  139 . Deci
abcdefg  1391112 și N max  9 .
 Barem de corectare

11.5.

Considerarea funcțiilor f ( x)  cos x  0 și g ( x)  sin x  cos x  0 , x   / 4,  / 2 .........................................1p

Obținerea inegalității 2 cos x(sin x  cos x)  sin x , x   / 4,  / 2 ....................................................................1p

Obținerea inegalității 4cos x(sin x  cos x)  sin 2 x , x   / 4,  / 2 .....................................................................1p

cos x(sin x  cos x) sin x

Obținerea inegalității  , x   / 4,  / 2 .........................................................................1p
sin x 4

Obținerea inegalității 8cos2 x (1  ctg x)  sin 2 x , x   / 4,  / 2 .........................................................................1p

Obținerea inegalității 8cos2 x (1  ctg x)  1, x   / 4,  / 2 ..................................................................................1p

Obținerea inegalității 8cos2 x (1  ctg x)  1, x   / 4,  / 2 ..................................................................................1p

11.6.
Scrierea numărătorului într-o formă comodă ce va oferi posibilitatea de aplicare a Binomului lui Newton.........1p

Scrierea numitorului într-o formă comodă ce va oferi posibilitatea de aplicare a Binomului lui Newton ……...1p

Obținerea ecuațiilor xn  yn 61  (1  61)2n , n  1 ...............................................................................................1p

Obținerea ecuațiilor xn  yn 61  (1  61)2n , n  1 ...............................................................................................1p

Obținerea soluțiilor xn și yn , n  1 ………………………………………………………………………….....1p

Obținerea formulei pentru raportul xn yn , n  1 ……………………..……..........................................................1p

xn
Calcularea limitei lim  61 ………………………………………………………………………………….......1p
n yn

11.7.
Separarea cazurilor posibile………………………………………………………………………………………..........1p

Obținerea sistemului de intersecție a unui cerc cu o dreaptă (în primul caz) ………………………………..……...1p

Declararea faptului că ecuația y  a( x  5)  2 determină un fascicul de drepte ce trec prin punctul A(5, 2) ......1p

Determinarea dreptelor “frontiere” ( a1  1 5 și a2  2, 4 )………..............................................................................1p

Determinarea numărului de soluții în dependență de parametrul a (în primul caz)……...……………………….....1p

Obținerea sistemului de intersecție a unui cerc cu o dreaptă (în al doilea caz) ….…………………………..……...1p

Deducerea corectă a răspunsului final prin unirea celor două cazuri……………………….……………………….......1p

11.8.

Obținerea egalității abc 104  defg  ( N  abc  1) ……...………………………………………………………..........1p

Studierea cazului N  2 ……………………………………………….………………………………..……...1p

Studierea cazului N  10 ……..……………………………………….………………………………..……...1p

Obținerea inegalității Nd  10 …………………………………...…..............................................................................1p

Obținerea cazurilor d  1, N  10 și 2  d  9, N  5 …………………………….…...……………………….....1p

Deducerea faptului că N max  9 …………………………………………….…………………………..……...2p

 Ministerul Educației al Republicii Moldova
Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare

A 61-a OLIMPIADĂ DE MATEMATICĂ A REPUBLICII MOLDOVA

Chișinău, 3 – 6 martie 2017
Clasa a XI-a, ziua a doua

  
11.5. Să se arate că 8  cos2 x  (1  ctg x)  1 , x   ,  .
4 2
 n   n1 2k 1 k 
11.6. Calculați lim   C22nk 61k    C2 n 61  .
n  k 0 
   k 0 
11.7. Aflați toate valorile parametrului real a , pentru care sistemul
 x 2  5 x  y 2  y  x  5 y  5  51

 ax  y  5a  2  0
are exact 2 soluții reale distincte.
11.8. Un elev trebuia să înmulțească un număr de 3 cifre cu un număr de 4 cifre (numerele nu se încep
cu 0). În loc să procedeze astfel, el doar a alipit numărul de 4 cifre la dreapta numărului de 3 cifre,
obținând în rezultat un număr de 7 cifre, care este de N ori ( N ¥ ) mai mare decât rezultatul corect.
a) Poate N să fie egal cu 2 sau 10?
b) Să se găsească cea mai mare valoare posibilă a lui N .
Timp alocat - 4 ore astronomice
Fiecare problemă rezolvată corect se apreciază cu 7 puncte.

MULT SUCCES!

61-ая МАТЕМАТИЧЕСКАЯ ОЛИМПИАДА РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА

Кишинэу, 03 – 06 марта 2017
XI класс, второй день

  
11.5. Доказать что, 8  cos2 x  (1  ctg x)  1 , x   ,  .
4 2
 n   n1 2k 1 k 
11.6. Вычислите: lim   C22nk 61k    C2 n 61  .
n  k 0 
   k 0 
11.7. Найти все действительные значения параметра a , при которых система
 x 2  5 x  y 2  y  x  5 y  5  51

 ax  y  5a  2  0
имеет ровно 2 решения.
11.8. Ученик должен был умножить 3-значное число на 4-значное (числа не начинаются с 0).
Вместо этого он просто приписал 4-значное число справа к 3-значному, получив 7-значное
число, которое ровно в N раз ( N ¥ ) больше правильного результата.
а) Может ли N равняться 2 или 10?
б) Найти наибольшее возможное значение числа N .
Время выполнения – 4 астрономических часа

Правильное решение каждой задачи оценивается в 7 баллов.

ЖЕЛАЕМ УСПЕХОВ!
 Ministerul Educației al Republicii Moldova
Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare

A 61-a OLIMPIADĂ DE MATEMATICĂ A REPUBLICII MOLDOVA

Chișinău, 3 – 6 martie 2017
Clasa a XI-a, prima zi
SOLUȚII

11.1. Fie (an )

n1 un șir de numere întregi ce verifică relația an1  an
1009
 32017 , n  1 . Cât de multe pătrate
perfecte poate conține acest șir? Argumentați răspunsul.
Soluție. Valorile posibile ale perechilor (an mod 4, an1 mod 4) sunt (0, 3) , (1, 0) , (2, 3) și (3, 2) . Deci, indiferent
de valoarea a1 , toți termenii an , n  3 , sunt egali cu 2 sau 3 (mod 4) și, deci, nu sunt pătrate perfecte. În concluzie,
avem cel mult doi termeni pătrate perfecte: a1 și a2 .
Să demonstrăm că a1 și a2 nu pot fi simultan pătrate perfecte. Presupunem contrariul, a1  a 2 și a2  b 2 ,

unde a și b sunt numere naturale. Avem b2  a 2018  32017 , echivalent cu (b  a1009 )(b  a1009 )  32017 , ceea ce
implică b  a1009  3s și b  a1009  3t , unde numerele naturale s și t verifică relațiile s  t  2017 și s  t . Deci,
2a1009  3s (3t s 1) , unde s  t  2017 și s  1008 .
Dacă s  0 , atunci 3s (3t s 1)M
3 și, deci, 2a1009 M3 , ceea ce implică a1009 M31009 . Rezultă că și partea dreaptă
3s (3t s 1) se divide la 31009 , ceea ce e imposibil datorită inegalității s  1008 .
Dacă s  0 , atunci 2a1009  32017  1 . Avem a1009  32017  1  32018  91009 și, deci, a  9 . Deoarece
32017  1  2 (mod 4), rezultă că a este impar, ceea ce implică a {1,3,5,7} . Cazul a  1 este imposibil deoarece
2  32017  1 . Cazul a  3 este imposibil deoarece 32017  1 nu se divide la 3. Cazul a  5 este imposibil deoarece
2  51009 M10 , dar 32017 1  2(mod 10) . Cazul a  7 este imposibil deoarece 32017 1  2(mod 7) .
Deci, numerele a1 și a2 nu pot fi simultan pătrate perfecte. În concluzie, printre termenii șirului (an )
n1
putem găsi cel mult un pătrat perfect (de exemplu, dacă a1 este pătrat perfect).

11.2. Să se afle toate funcțiile continue f : ¡  ¡ , ce verifică relația f ( x)  5 f (5 x)  5 x , x ¡ .

5 25
Soluție. Considerăm funcția g : ¡  ¡ , g ( x)  f ( x)  x , x ¡ . Avem g (5 x)  f (5 x)  x , x ¡ .
24 24
1 1 1 1
Deoarece f (5 x)  f ( x)  x , x ¡ , rezultă că g (5 x)  f ( x)  x  g ( x) , x ¡ , ceea ce implică relația
5 5 24 5
1 1  1  1 
recurentă g ( x)  g  x  , x ¡ , adică g ( x)  n g  n x  , x ¡ , n N .
5 5  5 5 
Deoarece funcția f este continuă, rezultă că și funcția g este continuă. Avem

 1  1   1    1 
g ( x)  lim g ( x)  lim  n g  n x    lim  n   g  lim  n x    0 , x ¡ ,
n n  5  5   n  5   n  5  
5
ceea ce implică f ( x)  x , x ¡ . Substituind în relația inițială, obținem că această funcție este unica ce verifică
24
condiția problemei.
11.3. Să se determine toate numerele de patru cifre, ce sunt divizibile cu 11 și au suma cifrelor cu 1 mai mică decât
produsul lor.

Soluție. Numărul abcd este divizibil cu 11 dacă și numai dacă [a  c  (b  d )] este divizibil cu 11. Deoarece
b  d  18 și a  c  18 , atunci avem 2 cazuri posibile: 1) a  c  (b  d )  0 și 2) a  c  (b  d )  11 . Din condiția
problemei avem a  b  c  d  1  abcd , ceea ce implică abcd  1, adică a, b, c, d  0 .
Cazul 1. a  c  (b  d )  0 .
Deoarece a  c  b  d , rezultă că abcd  2(a  c)  1 . Deci produsul abcd este un număr impar, adică toate
cifrele a, b, c, d sunt numere impare, ceea ce implică dubla inegalitate 5  2(1  1)  1  abcd  2(9  9)  1  37 .
Rezultă că cel puțin o cifră dintre cifrele a, b, c, d trebuie să fie mai mică decât 3 , deoarece, în caz contrar,
am fi avut inegalitatea falsă 37  abcd  3  3  3  3  81 . Deoarece această cifră trebuie să fie impară, atunci ea este
egală cu 1.
Fie a  1 . Atunci 1  c  b  d și 2c  3  bcd , adică bcd  2  9  3  21. Analog, cel puțin o cifră dintre
cifrele b, c, d trebuie să fie mai mică decât 3 , deoarece, în caz contrar, am fi avut 21  bcd  3  3  3  27 , ceea ce e
fals. Dacă ar fi și c  1 , atunci 2  b  d și 5  bd , adică b  d  1 , dar 5  1 . Deci c  1 , adică b  1 sau d  1 .
Fie b  1. Atunci 1  c  1  d și 2c  3  cd , ceea ce implică c  d și 2c  3  c 2 , adică c  3 și d  3 .
Astfel, obținem numărul abcd  1133 . Deoarece condițiile inițiale ( a  c  b  d și a  b  c  d  1  abcd ) sunt
simetrice în raport cu a și c (respectiv b și d ), obținem încă 3 soluții: 3113, 1331, 3311 . Dacă d  1 , atunci
raționamentul e analog și obținem aceleași soluții. Similar obținem și în cazul a  1 și una din cifrele b, c, d este 1.

Cazul 2. a  c  b  d  11.
Cercetăm doar acest caz, deoarece cazul a  c  11  b  d este analog. Rezultă că 2(b  d )  12  abcd ,
adică produsul abcd este un număr par. Avem 13  1 1 11  b  d 11  a  c  9  9  18 , adică are loc dubla
inegalitate 13  a  c  18 (*).

Deoarece a  c  18 , atunci b  d  a  c 11  9  9 11  7 . Avem abcd  2(b  d )  12  2  7  12  26 ,

26
adică ac   26 . Atunci c  13  a  13  9  4 , adică a  26 c  26 4  6,5 , ceea ce implică a  6 . Analog
bd
obținem c  6 . Obținem a  c  6  6  12 , contradicție cu (*). Deci, în cazul 2 nu avem soluții.
În concluzie, toate soluțiile problemei sunt 1133, 3113, 1331, 3311 .

11.4. Într-un trapez dreptunghic ABCD , cu unghiurile drepte în vârfurile A și B , se află două cercuri. Unul din
ele este tangent la laturile laterale și la baza mare AD , iar celălalt este tangent la laturile laterale, la baza mică
BC și la primul cerc.
1) Dreapta ce trece prin centrele cercurilor intersectează AD în punctul P . Să se demonstreze că
AP
 sin( D) .
PD
4 1
2) Să se determine aria trapezului, dacă razele cercurilor sunt și .
3 3

Soluție.
1) Deoarece cercurile sunt tangente între ele, construim tangenta lor comună LZ . Notăm: m(D)   , R – raza
cercului mare cu centrul în O1 , r – raza cercului mic cu centrul în O2 , M – piciorul perpendicularei dusă din O1 pe
AD, N – piciorul perpendicularei dusă din O1 pe AB, K – piciorul perpendicularei dusă din O1 pe CD, E – piciorul
perpendicularei din O2 pe AB, F – piciorul perpendicularei din O2 pe CD, T – piciorul perpendicularei din O2 pe
BC, S – punctul de intersecție a cercurilor, G  (O1O2 )  ( BC ) , P  (O1O2 )  ( AD) și m(MO1P)   .
 Conform teoremei de egalitate a segmentelor, determinate de
tangentele duse dintr-un punct exterior la un cerc, avem
AM  AN  R , BE  BT  r , LE  LS  LN ,
ZF  ZS  ZK , DM  DK , CT  CF .
Din egalitatea unghiurilor determinate de două drepte paralele și o
secantă, teorema despre unghiurilor opuse la vârf și relațiile de
perpendicularitate O1M  AD și O2T  BC , obținem
m(GO2T )   , m(NO1S )  90o   , m(NLS )  90o   ,
m(EO2G )  90o   , m(EO2 S )  90o   , m(ELS )  90o   ,

m(MO1 K )  180o   , m(TO2 F )   , m(BCD)  180o   ,

m(SO1K )     , m(SZK )  180o  (   ),

m(SZF )     , m(SO2 F )  180o  (   ).

Atunci MP  R tg și AP  AM  MP  R(1  tg ) (1).

Conform teoremei cosinusurilor pentru VNSO1 și VNSL , avem 2R 2 (1  sin  )  NS 2  2 LN 2 (1  sin  ) ,

1  sin 
adică LN  R (2). Analog, din VEO2 S și VELS avem 2r 2 (1  sin  )  ES 2  2 LE 2 (1  sin  ) , adică
1  sin 
1  sin  1  sin 
LE  r (3). Deoarece LN  LE , atunci din (2) și (3) obținem r  R  (4). Efectuând raționamente
1  sin  1  sin 
1  cos(   )
similare pentru perechile de triunghiuri ( VSO1K , VSZK ) și ( VSO2 F , VSZF ), obținem r  R  (5).
1  cos(   )
1  cos(   ) 1  sin 
Din (4) și (5) avem  , ceea ce implică sin   cos(   ) , adică cos(90o   )  cos(   ) .
1  cos(   ) 1  sin 
Deoarece 0o    90o și 0o      180o , atunci 90o       , adică   90o  2 (6).
1  cos 
Deoarece MD  KD , atunci în mod analog pentru VO1 KM și VDKM obținem MD  R . Avem
1  cos 
1  cos 
PD  MD  MP  R  Rtg (7). Din relațiile (1), (6) și (7) obținem
1  cos 
AP R(1  tg  ) 1  tg  1  tg  1  tg 
     cos 2  sin  .
PD  1  cos   1  cos  1  sin 2 cos   sin 
R  tg    tg   tg   tg 
1  cos  1  cos  1  sin 2 cos   sin 
 
4 1 1 4 1  sin  3 4
2) Dacă R  și r  , atunci din (4) și (6) obținem   , ceea ce implică sin   și cos   , adică
3 3 3 3 1  sin  5 5
7 24 1  cos  32
sin   cos 2  și cos   (8). Atunci, din (8) avem AD  AM  MD  R  R  (9). Din (2) și
25 25 1  cos  3
1  sin 
(3) obținem AB  AN  NL  LE  EB  R  r  2 R  3 (10). În final, BC  BT  TC  r  TC . Analog cu
1  sin 
1  cos  1  cos  8
(3), din VTO2 F și VTCF avem TC  r , de unde rezultă că BC  r  r  (11), ceea ce
1  cos  1  cos  21
AD  BC 1  32 8  116
implică AABCD   AB      3  .
2 2  3 21  7
 Barem de corectare

11.1.

Scrierea valorilor posibile ale perechilor (an mod 4, an1 mod 4) .................................................................................1p

Deducerea faptului că toți termenii an , n  3 , sunt egali cu 2 sau 3 (mod 4).................................................................1p

Deducerea faptului că toți termenii an , n  3 , nu sunt pătrate perfecte..........................................................................1p

Presupunerea că a1  a 2 și a2  b 2 și deducerea b  a
1009
 3s și b  a1009  3t , unde s  t  2017 și s  t …1p

Obținerea relației 2a
1009
 3s (3t s 1) , unde s  t  2017 și s  1008 ........................................................................1p

Argumentarea faptului că nu poate fi s  0 …………………………………………………………….................1p

Argumentarea faptului că nu poate fi s  0 ……………………………………………………………………....1p

11.2.
5
Considerarea funcției g : ¡  ¡ , g ( x)  f ( x)  x , x ¡ .............................................................................1p
24
Argumentarea faptului că funcția g este continuă........................................................................................................1p

Demonstrarea relației recurente pentru funcția g ( x ) ………….....................................................................................1p

Obținerea relației iterative pentru funcția g ( x ) …………..............................................................................................1p

Obținerea tuturor funcțiilor g ( x ) posibile…..............................................................................................................1p

Obținerea tuturor funcțiilor f ( x ) posibile….............................................................................................................1p

Verificarea funcțiilor f ( x ) obținute și selectarea soluțiilor …..……………………………………………..............1p

11.3.
Scrierea criteriului de divizibilitate cu 11…………………….........................................................................................1p

Scrierea tuturor cazurilor posibile…………………………………………….................................................................1p

Demonstrarea faptului că a, b, c, d  0 ……………………………............................................................................1p

Studierea cazului a  1 atunci când a  c  b  d ………………………………………………………….….1p

Studierea cazului b  1 sau d  1 și obținerea soluțiilor…………............................................................................1p

Obținerea inegalității ac  26 în cazul (a  c)  (b  d )  11 ……………………………………….................1p

Demonstrarea faptului că în cazul (a  c)  (b  d )  11 nu avem soluții…...……………………………....1p

11.4.
Obținerea ariei trapezului în cazul R  4 / 3 și r  1/ 3 ………....................................................................................1p

Scrierea relațiilor de egalitate a segmentelor determinate de tangentele duse din punct exterior la cercurile date..........1p

Obținerea egalității AP  R(1  tg  ) ……………………………..............................................................................1p

1  sin 
Obținerea relației r  R ………………...………………………………………………………….…1p
1  sin 
 1  cos(   )
Obținerea relației r  R ……………………………..……………………………………….…1p
1  cos(   )

Obținerea egalității   90o  2 …………………………………………………………………….................1p

AP
Demonstrarea faptului că  cos 2  sin  …………………………..…...……………………………....1p
PD
 Ministerul Educației al Republicii Moldova
Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare

A 61-a OLIMPIADĂ DE MATEMATICĂ A REPUBLICII MOLDOVA

Chișinău, 3 – 6 martie 2017
Clasa a XI-a, prima zi

11.1. Fie (an )

n1 un șir de numere întregi ce verifică relația an1  an
1009
 32017 , n  1 . Cât de multe
pătrate perfecte poate conține acest șir? Argumentați răspunsul.
11.2. Să se afle toate funcțiile continue f : ¡  ¡ , ce satisfac relația f ( x)  5 f (5 x)  5 x , x ¡ .
11.3. Să se determine toate numerele de patru cifre, ce sunt divizibile cu 11 și au suma cifrelor cu 1
mai mică decât produsul lor.
11.4. Într-un trapez dreptunghic ABCD , cu unghiurile drepte în vârfurile A și B , se află două cercuri.
Unul din ele este tangent la laturile laterale și la baza mare AD , iar celălalt este tangent la laturile
laterale, la baza mică BC și la primul cerc.
1) Dreapta ce trece prin centrele cercurilor intersectează AD în punctul P . Să se demonstreze
AP
că  sin( D) .
PD
4 1
2) Să se determine aria trapezului, dacă razele cercurilor sunt și .
3 3

Timp alocat - 4 ore astronomice

Fiecare problemă rezolvată corect se apreciază cu 7 puncte.

MULT SUCCES!

61-ая МАТЕМАТИЧЕСКАЯ ОЛИМПИАДА РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА

Кишинэу, 3 – 6 марта 2017
XI класс, первый день

11.1. Пусть последовательность (an )n1 , где an  Z , удовлетворяет условию

an1  a1009
n  32017 ,  n  1 . Сколько полных квадратов содержит это последовательность?
Обосновать ответ.
11.2. Найти все непрерывные функции f : ¡  ¡ , для которых f ( x)  5 f (5 x)  5 x , x ¡ .
11.3. Четырехзначное число делится на 11, а сумма его цифр на 1 меньше произведения этих
цифр. Найти все такие числа.
11.4. В прямоугольной трапеции ABCD с прямыми углами при вершинах A и B расположены
2 окружности. Одна из них касается боковых сторон и большего основания AD , а вторая
касается боковых сторон, меньшего основания BC и первой окружности.
1) Прямая, проходящая через центры окружностей, пересекает AD в точке P . Доказать,
AP
что  sin( D) .
PD
4 1
2) Найти площадь трапеции, если радиусы окружностей равны и .
3 3
Время выполнения – 4 астрономических часа

Правильное решение каждой задачи оценивается в 7 баллов.

ЖЕЛАЕМ УСПЕХОВ!
 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU CURRICULUM ŞI EVALUARE

A 62 – a OLIMPIADĂ DE MATEMATICĂ A REPUBLICII MOLDOVA

Chişinău, 3 - 4 martie 2018, clasa a XI-a

BAREME DE EVALUARE

11.1. Găsiți domeniul de valori E f al funcției f : R \ {1, 0,1}  R,

 x   x   1 
f ( x)  arctg    arctg    arctg  2  .
 x 1   x 1   2x 

Rezolvare cu barem de evaluare

Pasul Etape ale rezolvării Punctaj
acordat

1. Pentru calculul corect al derivatei functiei f 2 puncte

2. Pentru concluzia că f ( x)  Const pe orice interval de derivabilitate al funcției f 1 punct

Deoarece funcția f ( x) are discontinuități în punctele 1, 0,1 , atunci valorile

3. constante ale funcției f ( x) pot fi diferite pe intervalele de continuitate ale acestei 1 punct
funcții:  ; 1 ,  1;0  ,  0;1 , 1;  
Deorece f ( x)  f ( x) , atunci f ( x) este funcție pară. Deaceea, este suficient
4. de considerat numai 2 intervale:  0;1 , 1;   . 1 punct

5. Argumentează că f ( x)   pentru x  (0, 1) 1 punct
2

6.   
Argumentează că f ( x)  pentru x  (1,  ) cu concluzia E f    1 punct
2  2

Punctaj total 7 puncte

Remarcă: Oricare altă rezolvare corectă se apreciază cu 7 puncte.
 
 y  5  4x  x  2
2

11.2. Găsiți toate valorile parametrului a  R , pentru care sistemul 

 y  9  a  2ax  x  a
 2 2

are exact o soluție în R  R .

Rezolvare cu barem de evaluare

Pasul Etape ale rezolvării Punctaj
acordat

1. Scrie sistemul de relații echivalent cu condițiile din ipoteză 3 puncte

Figura geometrică, care este determinată de relațiile scrise în primele 2 linii ale
2. sistemului, este semicercul T2 cu centrul (2; 2) și raza 3 (în plus 1 punct
| x  2 |  3  x [1;5] ).
Figura geometrică, care este determinată de relațiile scrise în liniile 3 și 4 ale
3. sistemului, este semicercul Ta cu centrul în punctul (a; a) și raza 3 (în plus 1 punct
x [a  3; a  3] ).
Razele acestor semicercuri Ta sunt același (și sunt egale cu 3 ), iar centrele
4. (a; a) se află pe dreapta y  x , atunci aceste semicercuri Ta pot să se 1 punct
intersecteze cu semicercul fixat T2 doar când 1  a  5 .
Pentru a  2 aceste semicercuri Ta se intersectează cu T2 într-un punct, iar
5. pentru a  2 avem T2  Ta . Deaceea, a [1;5] \{2}. 1 punct

Punctaj total 7 puncte

Remarcă: Oricare altă rezolvare corectă se apreciază cu 7 puncte.

11.3. În interiorul unui cerc mare sunt construite trei cercuri mici congruente, astfel încât fiecare cerc mic
este tangent la cercul mare și la celelalte două cercuri mici. Dintr-un punct arbitrar M , situat pe cercul
mare și diferit de punctele de tangență, este dusă câte o tangentă la fiecare cerc mic. Fie l1 , l2 , l3 -
lungimile segmentelor tangentelor, duse din punctul M până la punctele respective de tangență situate
pe cercurile mici. Demonstrați, că una dintre aceste lungimi este egală cu suma celorlalte două.

Rezolvare cu barem de evaluare

Pasul Etape ale rezolvării Punctaj
acordat
1. Arată că dacă K , L, N sunt punctele de tangență ale cercului mare cu cercurile 1 punct
mici, atunci triunghiul KLN este echilateral.
2. Fie  cercul circumscris triunghiului echilateral KLN , iar M un punct 1 punct
arbitrar pe  . Dacă M aparține arcului deschis KL , atunci MK  ML  MN .

3. Arată că, dacă MK intersectează cercul cu centrul O1 în punctul A , iar MB 1 punct

este tangenta la același cerc, atunci conform teoremei referitoare la tangentă și
secantă MB2  MK  MA.
4. Rr
Aplică teorema lui Thales și obține relația MA  MK  1 punct
R

Rr
5. Obține relația MB  MK  1 punct
R
Rr Rr
6. Obține relațiile MC  MN  , MD  ML  . 1 punct
R R
Aplică MK  MN  ML și obține
Rr Rr
7. MB  MC  MK   MN   1 punct
R R
Rr Rr
 ( MK  MN )   ML   MD.
R R

Punctaj total 7 puncte

Remarcă: Oricare altă rezolvare corectă se apreciază cu 7 puncte.

11.4. Demonstrați, că ecuația  x  3x  9 x   27 x  81x   19480 nu are soluții în R ( prin   s-a
notat partea întreagă a numărului real  ).

Rezolvare cu barem de evaluare

Pasul Etape ale rezolvării Punctaj
acordat
Demonstrează că pentru orice k  N este adevărată inegalitatea:
1. k  [ x]  k  x  k  [ x]  (k 1). 3 puncte
Aplică inegalitatea dublă de la p. 1 și obține estimațiile
2. 2 puncte
121  [ x]  19480  121  [ x]  117

3. Scrie reprezentarea 19480  121160  120 1 punct

4. Obține 121  [ x]  121 160  120  121  [ x]  117 , contradicție. 1 punct

Punctaj total 7 puncte

Remarcă: Oricare altă rezolvare corectă se apreciază cu 7 puncte.

11.5. Găsiți toate valorile parametrului a  R, pentru care sistemul


 x 2  y 2  6 x  10 y  34  x 2  y 2  6 x  6 y  18  2


 y 2  x 2  4 x  10  a

are soluție unică în R  R .

Rezolvare cu barem de evaluare

Pasul Etape ale rezolvării Punctaj
acordat
Sistemul inițial este echivalent cu următorul sistem:
1.  ( x  3)2  ( y  5)2  ( x  3)2  ( y  3)2  2
 2 puncte
  a  6  0.

 ( x  2) 2
 y 2
 a  6
A doua ecuație a sistemului determină un cerc cu centrul în punctul O (2;0) și
2. raza R  a  6 pentru a  6 sau un punct O (2;0) pentru a  6. 1 punct

Distanța între două puncte A ( x1; y1 ) și B ( x2 ; y2 ) poate fi găsită conform

3. 1 punct
formulei d  ( x2  x1 )2  ( y2  y1 )2 .
Conform formulei distanței prima ecuație a sistemului arată că suma distanțelor
4. de la punctul M ( x; y) până la punctele A (3; 5) și B (3; 3) este egală cu 2 1 punct

5. Cum distanța dintre punctele A și B este egală cu 2 , rezultă că punctul

M ( x; y) [ AB] . Rezultă că locul geometric de puncte determinat de prima 1 punct
ecuație a sistemului este segmentul [ AB] .
Obține OB  R  OA  OB  R  OA  5  3  a  6  5  5 ,
2 2 2 2 2 2 2
6.
1 punct
de unde rezultă că a [40;56]

Punctaj total 7 puncte

Remarcă: Oricare altă rezolvare corectă se apreciază cu 7 puncte.

11.6. Fie cubul ABCDA1B1C1D1 . Punctul K este un punct interior al muchiei BB1 astfel, încât
BK KB1  m . Prin punctele K și C1 este trasat un plan  , paralel dreptei BD1 .
a) Fie P punctul de intersecție al planului  cu dreapta A1 B1 . Găsiți valoarea raportului A1P PB1 .
b) Planul  divizează cubul în 2 părți. Găsiți raportul volumelor acestor părți.
Rezolvare cu barem de evaluare
Pasul Etape ale rezolvării Punctaj
acordat
Arată că pentru m  1 avem A1P PB1  0.
1. 1 punct
2. Se studiază 2 cazuri: P  ( B1 A1 ) și m  1 ; 2. P  ( B1 A1 , P  [ B1 A1 ] și m  1 . 1 punct

1 B1F B1P B1P

3. Cazul 1:  B1FP   D1FC1 (fiindcă A1B1 | | C1D1 ) și    . 1 punct
m FD1 C1D1 a
a m 1
PB1  , A1P  a  .
m m
Vpartea 1 a3 6m(m  1) 1 1
4.  3 3   . 1 punct
Vpartea 2 a  a 6m(m  1) 6m(m  1)  1 6m  6m  1
2

1 B1F B1P B1P

5. Cazul 2.  B1 FP   D1 FC1 (fiindcă A1B1 | | C1D1 ) și    . 1 punct
m FD1 C1D1 a
a 1 m
PB1  , A1P  a  .
m m
6. PA1 A1 N
Avem  PA1 N   PB1C1 (fiindcă NA1 | | B1C1 ).   A1 N  a(1  m).
PB1 B1C1
1 punct
PA1 A1M 1 m
 PA1M   PB1K (fiindcă MA1 | | BB1 ),   A1M  a  .
PB1 B1K m 1
7. 1  (1  m)3
a3  1 punct
V partea 1 V V 6m(m  1) 1  (1  m)3 3  3m  m2
 3 1 2    .
V partea 2 a  (V1  V2 ) 1  (1  m)3 6m(m  1)  (1  (1  m)3 ) 3  9m  m 2
a3  a3 
6m(m  1)
Punctaj total 7 puncte

Remarcă: Oricare altă rezolvare corectă se apreciază cu 7 puncte.

11.7. Rezolvați ecuația y 5  x 5  3 5  5 în numere raționale.

Rezolvare cu barem de evaluare

Pasul Etape ale rezolvării Punctaj
acordat

 y 5  x 5 0
1. DVA:   0  x  y. 1 punct
 y  0, x  0

y 5 2 y 5  x 5  x 5  3 5 5
2. 2 puncte
Obține relațiile ( y  x  3)  5  2 5 xy  5 ()
y  x  3  2 xy  5
Obține
3. ( y  x  3) 2  4 xy  4 xy  5  5  4 5xy  (4 xy  5  ( y  x  3) 2 )  Q 1 punct

4. Rezultă că 5xy  Q. Din () obținem că 2 5xy  5  Q. 1 punct

 y  x  3  0
5. Obține relațiile  1 punct
2 5 xy  5  0
6. 5 1 1 5
Rezolvă sistemul și obține 2 soluții: ( x; y )   ;  sau ( x; y )   ;  .
2 2 2 2
1 punct
1 5
Luând în considerare DVA, obține ( x; y )   ;  .
2 2

Punctaj total 7 puncte

Remarcă: Oricare altă rezolvare corectă se apreciază cu 7 puncte.

11.8. Funcția f : 0,1  0,1 este crescătoare pe segmentul  0,1 . Demonstrați că există un număr
a   0,1 , astfel încât f (a)  a .
Rezolvare cu barem de evaluare
Pasul Etape ale rezolvării Punctaj
acordat
1. Consideră mulțimea A  x  0,1 | x  f ( x). 1 punct

Fie x0  0 . Cum f ( x) este funcție crescătoare pe  0,1 , atunci 0  f (0)  0,1 .

2. 1 punct
Rezultă că 0  A  A   .
Ordonăm crescător elementele mulțimei A . Șirul numeric, determinat de
3. elementele mulțimii A , este crescător și marginit superior (de numărul 1 ). 1 punct
Conform teoremei lui Weierstrass el are margine superioară a  sup( A) , a  1 .
Deoarece a  sup( A) este cel mai mic dintre numerele b [0,1] , pentru care are
4. loc inegalitatea x  b x  A , atunci este adevărată relația a  f (a). 1 punct
5. Fie a  sup( A)  1 . Cum a  f (a) și f (a) [0,1] , obținem că f (a)  1  a . 1 punct
Fie acum a  sup( A)  1. Atunci (a,1]   . Fie x  (a,1] . Cum f ( x) este
funcție crescătoare pe  0,1 , atunci f (a)  f ( x) x  (a,1].
6. 1 punct
Deoarece x  a , atunci x  sup( A) , adică x  A . Deaceea, conform definiției
mulțimii A , avem x  f ( x) . Prin urmare f (a)  f ( x)  x x  (a,1].
Atunci f (a)  inf (a,1]  a.
7. Din ultima relație și inegalitatea a  f (a) rezultă că f (a)  a . 1 punct
Punctaj total 7 puncte

Remarcă: Oricare altă rezolvare corectă se apreciază cu 7 puncte.