1

Laboratorul 7

CALCULUL COORDONATELOR VERTEXULUI

Vertexul este punctul de pe ortodromă care are latitudinea cea mai mai mare dintre toate
celelalte puncte. El indică apropierea maximă față de unul dintre cei doi poli tereștri.

Este punctul de tangență dintre cercul mare pe care se găsește ortodroma de calcul și
paralela de maximă latitudine pe care o poate atinge cercul mare.

Vertexul este un punct al cercului mare și din această cauză se poate găsi sau nu pe
ortodroma de calcul.

Există un vertex nordic și un vertex sudic. Ca orice punct este definit de coordonate
geografice: latitudine și longitudine. Formulele folosite pentru deteminarea acestor coordonate
sunt următoarele:

 pentru latitudine
cosV1= cos 1  sinD1 și
cosV2 = cos 2  sinD2
 pentru longitudine
ctg V 1  sin 1  tgD1 și
ctg V 2  sin 2  tgD2
Meridianele celor două vertexuri intersectează ecuatorul terestru la jumătatea distanței
dintre punctele de intersecție ale cercului mare cu euatorul.

Drumul navei în unul din cele două vertexuri este egal cu 90° sau 270° funcție de
direcția în care se navigă deoarece drumul este tangent la ortodromă și în același timp și la
paralela de maximă latitudine care este paralelă cu ecuatorul

Poziția vertexului față de ortodromă:

1. în funcție de poziția punctului de plecare și de sosire:
 dacă punctul de plecare și punctul de sosire se găsesc în aceeași emisferă atunci
vertexul se află pe ortodromă între cele două puncte sau în afara ortodromei în
aceeași emisferă
 dacă cele două puncte se găsesc în emisfere diferite, atunci vertexul se găsește în
emisfera punctului a cărui latitudine este mai mare

2. în funcție de cadranele celor două drumuri D1 și D2

 dacă drumul inițial (D1) și drumul final (D2) sunt în cadrane de orizont diferite,
atunci vertexul se află între cele două puncte
 2

 dacă D1 și D2 sunt în același cadran, atunci vertexul se află în afara ortodromei,

înaintea punctului de plecare sau după punctul de sosire, fiind mai aproape d
epunctul al cărui drum este mai mare.
3. în funcție de mărimea unghiurilor de drum ale drumului inițial și al celui final
 dacă amândouă unghiurile sunt ascuțite, atunci vertexul se află între punctul de
plecare și cel de sosire
 dacă unul din unghiuri este ascuțit și celălat este obtuz, atunci vertexul se află în
afara ortodromei către punctul în care drumul are valoarea mai mare de 90°.

4. a. atunci când D1 și D2 se găsesc în același cadran de orizont:

- dacă D1 > D2, atunci λv - λ1 are numele contrar diferenței Δλ
- dacă D1 < D2, atunci λv - λ1 are semnul diferenței Δλ
b. atunci când D1 și D2 sunt în cadrane diferite, λv - λ1 are semnul diferenței Δλ .
Calculăm și coordonatele vertexului din emisfera opusă pentru a verifica exactitatea
calculelor pentru primul vertex.
Exercițiul 1: Ortodromă care nu intersectează ecuatorul. Vertexul în afara
ortodromei, după punctul de sosire
Să se determine coordonatele vertexului pentru ortodroma care trece prin punctele de
coordonate :
- plecare: 1  1417 ' N 1  06413'W
- sosire:  2  2722 ' N  2  01014 'W .

1. Calculul diferenței de longitudine (Δλ)

 2  01014 '
1  06413'
  05359 '   05359 ' E
Nava se deplasează către est

7. Calculul drumului inițial (D1)

ctgD1  tg 2  cos1  cosec -sin1  ctg 

             
a b
 3

tg 2  0,5176129
cos1 = 0,9690875 sin1 = 0, 2467171
cosec = 1, 2363393 ctg  = 0, 726987
a   0, 6201578 b  0,1793601
 b  0,1793601
ctgD1   0, 4407997 Emisfera N , ctgD 2   ,   E
           
N E
D1  6612 '.7  NE 66.2
D1  066.2
8. Calculul drumului final (D2)

ctgD 2   tg 2  cos1 cosec +sin1  ctg 

              
a b

tg1  0, 254587
cos 2 = 0,8880829 sin 2 = 0, 4596832
cosec = 1, 2363293 ctg  = 0, 726987
a   0, 279597 b  0,3341837
 b  0,3341837
ctgD 2   0, 0545867 Emisfera N , ctgD 2   ,   E
           
N E
D 2  8652 '.5  NE86.9
D 2  086.9

Analiza drumurilor P
- D1 și D2 se găsesc în același cadran – NE
- D1<D2 – vertexul se găsește în afara ortodromei, mai aproape de punctul N
de sosire (punctul cu drumul mai mare).
A DBV
D
1 2n
9. Calculul latitudinii vertexului (φV) = =
N N
cosV = cos 1  sinD1 Verificare
E E
cos 1= 0,9690875 cosV = cos 2  sinD2
sinD1= 0,9150418 cos 2 = 0,8880829
cosV  0,8867555 sinD2 = 0,9985129
cosV  0,8867623
V  2731'.9 N V  2731'.9
 4

Observație:
Ambele puncte sunt în emisfera nordică. Este normal ca vertexul să fie și el în emisfera
nordică. De aceea latitudinea vertexului este notată NORD.

Deși, în acest caz, nu navigăm și în emisfera sudică, vom calcula și latitudinea vertexului
sudic folosind φ2 și D2 pentru a verifica exactitatea calculului latitudinii primului vertex. După
cum se observă, cele două valori de latitudine sunt identice, așadar primul calcul este corect.

10. Calculul longitudinii vertexului (λV)

ctg V = sin 1  tgD1 Verificare1

sin 1= 0, 2467171 ctg V = sin 2  tgD2
tgD1= 2, 2685545 sin 2 = 0, 4596832
ctg V 1  0,5596911 tgD2 = 18,316465
V 1  6045'.9 D1  D 2, în acelasi cadran  ctg V 2  8, 4197712
V 1  06045'.9 E V 1 acelasi nume cu  , E V 2  00646 '.4W

1  06413'.0  2  01014 '.0

V 1  06045'.9 V 2  00646 '.9
V  00327 '.1 V  00327 '.6
V  00327 '.1W V  00327 '.6W

Calculul longitudinii vertexului 2

Verificare 2 180  18000 '.0
V 1  06045'.9  V 1  00327 '.1
 V 2  00646 '.4 V 2  17632 '.9
  05359 '.5 V 2  17632 '.9 E
Notă:
ΔλV2 va avea întotdeauna numele opus lui ΔλV1 deoarece λV1 și λV2 sunt diametral
opuse.
Calculul lui ΔλV folosind φ2 și D2 reprezintă o primă formă de verificare a calcului
bazat pe folosirea φ1 și D1 . După cum se observă longitudinea vertexului calculată cu ajutorul
relației λV=λ1 + ΔλV1 este egală cu cea obținută din relația λV=λ2 – ΔλV2.
Cea de a doua formă de verificare a calcului longitudinii vertexului este dată de suma
celor două diferențe de longitudine ΔλV1 și ΔλV2 care trebuie să fie egală cu diferența de
longitudine dintre punctul de plecare și cel de sosire:

  V 1  V 2
 5

Calculul longitudinii vertexului 2 nu este obligatoriu în acest caz. Totuși, dacă dorim să
calculăm longitudinea vertexului 2 ( λV2) adunăm 180° la λV. Dacă rezultatul este mai mare de
180° scădem din 360°.

ATENȚIE!
Nu am notat rezultatul primului calcul cu λV1 pentru că ne interesează un singur vertex a
cărei longitudine am notat-o λV!

Exercițiul se poate face și în forma prescurtată furnizând studenților datele calculate la

pct.1, 7 și 8. Recomandabil de făcut analiza drumurilor.
Exercițiul 2: Ortodromă care nu intersectează ecuatorul. Vertexul pe ortodromă,
între punctul de plecare și cel de sosire
Să se determine coordonatele vertexului pentru ortodroma care trece prin punctele de
coordonate :
- plecare: 1  3447 ' N 1  14058' E
- sosire:  2  4835' N  2  12642 'W .

1. Calculul diferenței de longitudine (Δλ)

 2  12642 ' 35960 '
1  14058'  26740'
  26740 '   09220' E
Nava se deplasează către est

7. Calculul drumului inițial (D1)

ctgD1  tg 2  cos1  cosec -sin1  ctg 

             
a b

tg 2  1,1336124
cos1 = 0,8213151 sin1 = 0,5704746
cosec = 1, 0008298 ctg  = 0, 4007468
a   0, 9318255 b  0, 023245
 b  0, 023245
ctgD1   0,9550705 Emisfera N , ctgD 2   ,   E
           
N E
D1  4619 '.0  NE 46.3 D1  046.3

8. Calculul drumului final (D2)

ctgD 2   tg 2  cos1 cosec +sin1  ctg 

              
a b
 6

tg1  0, 6945867
cos 2 = 0, 66153 sin 2 = 0, 7499186
cosec = 1, 008298 ctg  = 0, 0407468
a   0, 4598712 b  0, 0305568
 b  0, 0305568
ctgD 2   0, 4904283 Emisfera N , ctgD 2   ,   E
           
S E
D 2  6352 '.5  SE 63.9 D 2  116.1
Analiza drumurilor
P
- D1 și D2 se găsesc în cadrane alăturate – NE și SE
- vertexul se găsește pe ortodromă, între punctul de plecare și cel N
de sosire, mai aproape de punctul cu drumul mai mare (B) V DB
A
D n 2
1
=
9. Calculul latitudinii vertexului (φV) =
S
N
cosV = cos 1  sinD1 Verificare E
E
cos 1= 0,8213151 cosV = cos 2  sinD2
sinD1= 0, 723168 cos 2 = 0, 66153
cosV  0,5939488 sinD2 = 0,8978355
cosV  0,5939451
V  5333'.8 N V  5333'.8

10. Calculul longitudinii vertexului (λV)

 7

Verificare1
ctg V = sin 1  tgD1 ctg V = sin 2  tgD2
sin 1= 0,5704746 sin 2 = 0, 7499186
tgD1= 1, 0470498 tgD2 = 2, 0390016
ctg V 1  0,5973153 ctg V 2  1,5290825
V 1  5909 '.0 D1 si D 2 sunt încadrane alăturate  V 2  03311'
V 1  05909 '.0 E V 1 acelasi nume cu  , E V 2  03311'.9 E

1  14058'.0 35960 '  2  12642 '

V 1  05909 '.0  20007 ' V 2  03311'
V  20007 '.0 15953'.0W V  15953'
V  15953'.0W V  15953'W

Calculul longitudinii vertexului 2

Verificare 2 180  17960 '
V 1  05909 '  V 1  15953'
 V 2  03311' V 2  02007 '
  09220 ' V 2  02007 ' E
Exercițiul 3: Ortodromă care nu intersectează ecuatorul. Vertexul în afara
ortodromei, înaintea punctului de plecare
Să se determine coordonatele vertexului pentru ortodroma care trece prin punctele de
coordonate :
- plecare: 1  2849 ' N 1  07312'W
- sosire:  2  1819 ' N  2  02445'W .

1. Calculul diferenței de longitudine (Δλ)

 2  02445'
1  07312'
  04827 '   04827 ' E
Nava se deplasează către est

7. Calculul drumului inițial (D1)

ctgD1  tg 2  cos1  cosec -sin1  ctg 

             
a b
 8

tg 2  0,3310411
cos1 = 0,8761665 sin1 = 0, 4820085
cosec = 1,3362245 ctg  = 0,8862821
a   0, 387568 b  0, 4271955
 b  0, 4271955
ctgD1   0, 0396275 Emisfera N , ctgD 2   ,   E
           
S E
D1  8743'.8  SE87.7 D1  092.3

8. Calculul drumului final (D2)

ctgD 2   tg 2  cos1 cosec +sin1  ctg 

              
a b

tg1  0,5501335
cos 2 = 0,9493341 sin 2 = 0,3142686
cosec = 1,3362245 ctg  = 0,8862821
a   0, 6978572 b  0, 2785306
 b  0, 2785306
ctgD 2   0, 4193265 Emisfera N , ctgD 2   ,   E
           
S E
D 2  6715'.0  SE 67.3 D 2  112.7
Analiza drumurilor
P
- D1 și D2 se găsesc în același cadran SE, D1>D2 N
- vertexul se găsește în afara ortodromei, mai aproape de punctul cu
drumul mai mare, punctul de plecare A
VA
DBD
n1 2
==
9. Calculul latitudinii vertexului (φV) SS
EE
cosV = cos 1  sinD1 Verificare

cos 1= 0,8761665 cosV = cos 2  sinD2

sinD1= 0,9992152 cos 2 = 0,9493341
cosV  0,8754789 sinD2 = 0,9222009
V  2853'.9 N cosV  0,8754768
V  2853'.9
 9

10. Calculul longitudinii vertexului (λV)

Verificare1
ctg V = sin 1  tgD1 ctg V = sin 2  tgD2
sin 1= 0, 4820085 sin 2 = 0,3142686
tgD1= 25, 227224 tgD2 = 2,3847293
ctg V 1  12,159736 ctg V 2  0, 7494455
V 1  442 '.1 D1  D 2, în acelasicadran  V 2  05309 '
V 1  00442 '.1W V 1 nume contrar  , W V 2  05309 ' E

1  07312 '.0  2  02445'

V 1  00442 '.1 V 2  05309 '
V  07754 '.1 V  07754 '
V  07754 '.1W V  07754 'W

Calculul longitudinii vertexului 2

Verificare 2 180  17960 '
V 1  00442 '.1  V 1  07754 '
 V 2  05309 ' V 2  10206 '
  04826'.9 V 2  10206 ' E
Exercițiul 4: Ortodromă care intersectează ecuatorul. Vertexul în emisfera
punctului de plecare
Să se determine coordonatele vertexului pentru ortodroma care trece prin punctele de
coordonate :
- plecare: 1  3940 ' N 1  07216 'W
- sosire:  2  3424 ' S  2  01737 ' E .

1. Calculul diferenței de longitudine (Δλ)

 2  01737 '
1  07216'
  08953'   08953' E
Nava se deplasează către est

7. Calculul drumului inițial (D1)

ctgD1  tg 2  cos1  cosec -sin1  ctg 

             
a b
 10

tg 2  0, 6847142
cos1 = 0, 769771 sin1 = 0, 63832
cosec = 1, 000002 ctg  = 0, 00220362
a   0,5270783 b  0, 0012997
 b  0, 0012997
ctgD1   0,528378 Emisfera N , ctgD 2   ,   E
           
S E
D1  6208'.9  SE 62.1 D1  117.9

8. Calculul drumului final (D2)

ctgD 2   tg 2  cos1 cosec +sin1  ctg 

              
a b

tg1  08292337
cos 2 = 0,8251135 sin 2 = 0,564967
cosec = 1, 000002 ctg  = 0, 0020362
a   0, 6842132 b  0, 00115038
 b  0, 00115038
ctgD 2   0, 6853635 Emisfera S , ctgD 2   ,   E
           
S E
D 2  5534 '.5  SE 55.6 D 2  124.4
Analiza drumurilor
- D1 și D2 se găsesc în același cadran SE, D1>D2
- vertexul se găsește în afara ortodromei, mai aproape de punctul cu drumul mai mare,
punctul de plecare A

9. Calculul latitudinii vertexului (φV)

cosV = cos 1  sinD1 Verificare

cos 1= 0, 769771 cosV = cos 2  sinD2

sinD1= 0,88416 cos 2 = 0,8251135
cosV  0, 6806007 sinD2 = 0,8248669
V  4706 '.5 N cosV  0, 6806088
V  4706 '.5
Latitudinea vertexului este nordică deoarece latitudinea cea mai mare este latitudinea
punctului de plecare dispus în emisfera nordică.
 11

10. Calculul longitudinii vertexului (λV)

Verificare1
ctg V = sin 1  tgD1 ctg V = sin 2  tgD2
sin 1= 0, 63832 sin 2 = 0,564967
tgD1= 1,8925302 tgD2 = 1, 459097
ctg V 1  1, 2080398 ctg V 2  0,8243416
V 1  3937 '.0 D1  D 2, în acelasi cadran  V 2  05030 '
V 1  03937 '.0 W V 1 nume contrar  , W V 2  05030 'W

1  07216 '.0  2  01737 '

V 1  03937 '.0 V 2  05030 '
V  11153'.0 V 2  06807 '
V  11153'.0W V 2  06807 ' E
Verificare 2
V 1  03937 '
 V 2  05030 ' Calculul longitudinii vertexului 2
  09007 ' 180  17960 '
  09007 'W  V 1  11153'
180  09007 '  08953' E V 2  06807 '
V 2  06807 ' E
Așa arată ortodroma din această problemă. Spre deosebire de ortodromele din celelalte
exerciții este o ortodromă care intersectează ecuatorul.

1. Analiza drumurilor: ambele drumuri sunt în cadranul SE

- D1 este tangent la ortodromă în punctul A și este orientat SE. Acest lucru ne arată
că este îndreptat spre ecuator deci este după vertexul nordic
- D2 este tangent la ortodromă în punctul B și este orientat tot SE. Acest lucru ne
spune că este îndreptat spre polul sud și că este înainte de vertexul sudic.
- faptul că știm că ambele drumuri sunt în același cadran ne ajută să găsim numele
pentru ΔλV1 : D1 și D2 în același cadran și D1 > D2 → ΔλV1 are nume contrar
lui Δλ
V1
D1
A

E0 φ = 0°

D2
B

V2
 12

2. Analiza vertexurilor: ambele vertexuri sunt exterioare ortodromei

- ne interesează vertexul din emisfera punctului cu latitudinea cea mai mare pentru
că acolo ortodroma ar duce spre pol, spre pericole. În acest caz însă, punctul de
plecare este după vertex, deci nu mai există nici un pericol dat fiind faptul că
drumul inițial este orientat SE deci mergem spre ecuator și nu spre pol
- vertexul din emisfera sudică este după punctul de sosire deci ortodroma nu va
atinge latitudinea maximă a cercului mare și nici în acest caz nu poate fi vorba de
atingerea unor latitudini periculoase
- în calculul de verificare al longitudinii vertexului, ΔλV2 este notat WEST
deoarece punctul de sosire este la west de vertexul sudic . Acest lucru se deduce
din faptul că vertexul sudic este după punctul de sosire, adică punctul de sosire se
găsește la west de vertexul sudic deci diferența de longitudine ΔλV2 este westică.