Master Management Educațional Cojocaru Marius - Anul II

UNIVERSITATEA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

PORTOFOLIU

MANAGEMENTUL COMUNICĂRII

MASTERAND

COJOCARU MARIUS ANUL II

2021
Master Management Educațional Cojocaru Marius - Anul II

PORTOFOLIU DE EVALUARE
MANAGEMENTUL COMUNICĂRII
TEMA NR.1

Amintiţi-vă o situaţie deosebită în care dumneavoastră înşivă aţi depus un mare efort fără
să vă gândiţi la remuneraţii.
Ce anume credeţi că a determinat acest efort?
Care a fost ponderea comunicării ca sursă de motivare în luarea deciziei dumneavoastră?

În vara anului 2015 mă aflam în concediu de odihnă când am fost sunat de domnul
director al Școlii Gimnaziale Câmpuri pentru a mă ruga să revin la școală 2-3 săptămâni și
să-l ajut să mutăm mobilierul, materialele didactice, aparatura electronică, deoarece școala va
intra in reabilitare.

A motivat că nu are o relație bună cu autoritățile locale, acestea nepunându-i oameni la

dispoziție pentru astfel de acțiuni.

Menționez că managerul școlii ține foarte mult la noi ( personalul unității) și ne sare în
ajutor de fiecare când solicităm acest lucru, fapt ce m-a făcut să răspund fără ezitare că sunt
bucuros să pot fi de folos.

Modul cum a comunicat, acea blândețe în comunicare, convingerea cu care și-a

motivat acțiunile, toate acestea la un loc, m-au determinat să realizez cât de importantă este
prezența mea și cât de important este ajutorul meu în acest proiect.

S-a meritat acest efort pentru că atât elevii cât și personalul unității au început anul
școlar , în casă nouă, într-un local reabilitat total.

TEMA NR.2

Ești managerul unei instituții școlare. Realizează un discurs prin care trebuie să îți
înștiințezi echipa că vei lipsi o perioadă din unitate, folosind următoarele cuvinte: cheie,
jar, încredere, cadou, soare, minune.

Dragii mei colegi, urmează să plec o săptămână în Anglia, la un curs de perfecționare și stau
ca pe jar pentru că nu știu dacă voi găsi înțelegere la voi toți.
Master Management Educațional Cojocaru Marius - Anul II

Cuvintele cheie care definesc cursul pe care îl voi parcurge sunt cultură și management. Am
încredere că acest curs ne va fi de folos tuturor.

Promit că o să vă aduc un cadou care să vă îmbogățească informațiile despre cultura și

sistemul educațional din țara în care mă voi deplasa.

Sper ca Dumnezeu să facă o minune și să fie soare pentru că știm cu toții că in Regatul Unit
este mohorât si ploua continuu.

TEMA NR. 3

Set de reguli pentru o comunicare eficientă non violentă în instituțiile școlare.

1. Nu pretinde ca toată lumea să fie de acord cu tine. Chiar dacă ai dreptate, chiar dacă
ştii că celălalt a greşit, nu-ţi irosi energia încercând să-l convingi, pentru că, cel mai
probabil, nu vei reuşi.
2. Nu-l întrerupe pe celălalt, anticipând ce vrea să-ţi povestească sau ce crezi că ar vrea
să-ţi spună. Cei mai buni comunicatori sunt cei care ştiu să asculte.
3. Nu arăta oboseală sau plictiseală şi nici nu lăsa să ţi se distragă atenţia cu altceva. În
afară de faptul că este un gest nepoliticos, este ca şi cum ai spune: „termină mai
repede” sau „nu mă interesează”.
4. Modestia, ingredientul esenţial. Chiar dacă ai mai multe cunoştinţe sau eşti mai cult,
acest lucru nu se spune, pentru că seamănă a laudă de sine. Acest lucru se
demonstrează.
5. Nu vorbi despre tine dacă nu eşti întrebat. Nu povesti lucruri din viaţa ta fără a fi
întrebat. Lasă-i pe ceilalţi să-şi arate interesul real pentru tine şi pentru ceea ce ţi se
întâmplă. Nu-ţi afişa calităţile şi punctele forte, ci lasă-i pe ceilalţi să le citească în
tine.
6. Puţin şi bun. O conversaţie lungă nu este neapărat una bună. Un proverb spune că ceea
ce este puţin şi bun este de două ori bun. Pune accentul pe calitate, nu pe cantitate şi
astfel vei evita plictiseala şi monotonia.
7. Fă economie la sfaturi. Nu îţi oferi sfaturile şi sugestiile, dacă nu ţi se cer.
8. Evită elogiile excesive. Acestea generează semne de întrebare şi neîncredere.
9. Nu face tot timpul afirmaţii. Adevăratele afirmaţii pot fi dovedite şi verificate. S-a
constatat însă că majoritatea afirmaţiilor pe care le facem ascund de fapt opinii. Prin
urmare, nu uita să le ataşezi opiniilor tale expresii de genul: „părerea mea”, „eu cred”,
„mi se pare” etc.
10. Întreabă. Este cea mai bună metodă de a afla ce gândeşte cu adevărat celălalt şi de a
demonstra interes faţă de persoana lui. De asemenea, întrebările demonstrează faptul
că vrei să ai o conversaţie, un dialog şi nu să ţii un discurs sau un monolog.
Master Management Educațional Cojocaru Marius - Anul II

TEMA NR.4

Ce bariere considerați că există în calea unei comunicări eficiente?

Cele mai importante și mai frecvent întâlnite sunt:

1)Diferențe de personalitate și de percepție. Persoane de pregătire, cunoștințe, valori,

așteptări, experiențe și interese diferite percep același mesaj în mod diferit. Pentru a evita
neînțelegerile , pentru a înțelege acuratețea cu care a fost perceput mesajul și atitudinea
interlocutorului față de mesajul transmis se recomandă ca emițătorul să ceară un feedback cât
mai des, dacă nu permanent.

2)Diferențe de putere. În orice organizație managerii sunt cei care hotărăsc modul în care se
iau deciziile. Prin controlul pe care îl exercită, ei încurajează sau limitează participarea
angajaților pe diferite trepte ierarhice la procesul decizional.

3)Structura organizatorică. Numărul nivelelor ierarhice dintr-o organizație poate frâna

transmiterea informațiilor sef-subordonat și invers. Adesea, angajații simt că nu pot sări peste
anumite niveluri ierarhice pentru a se adresa celei mai indicate persoane. Într-o structura
centralizată schimbul de informații este restricționat deoarece diferiți angajați au acces la
diferite tipuri de informații. De asemenea în organizațiile mari, sensul inițial al mesajelor
poate fi modificat substanțial ca urmare a faptului că ele trec prin mai multe eșaloane
manageriale care filtrează informația și o interpretează potrivit sistemului propriu de gândire
sau de interese. Mai mult, în aceste organizații mari, nu de puține ori informațiile se pierd pe
drum sau ajung la destinatar cu mare întârziere.

În organizațiile mari, sensul inițial al mesajelor poate fi modificat substanțial ca urmare a

faptului că ele trec prin mai multe eșaloane manageriale care filtrează informația și o
interpretează potrivit sistemului propriu de gândire sau de interese. Mai mult, în aceste
organizații mari, nu de puține ori informațiile se pierd pe drum sau ajung la destinatar cu mare
întârziere.

4)Statutul financiar, care se manifesta prin atitudine și dispreț, prin tendința șefilor de a
comunica mai degrabă cu oamenii având același statut sau cu statut superior. La nivelul
salariaților se manifestă o tendință asemănătoare de a pune prea puțin preț pe comunicarea cu
acei colegi pe care nu ii consideră "de nasul lor" sau care se află pe poziții inferioare în
organizație.

5)Solicitări conflictuale ale rolului. Rolul de lider le cere șefilor funcții profesionale și socio-
emoționale ,ceea ce presupune ca pe de o parte să coordoneze și să controleze munca
subordonaților, dar în același timp să acorde atenție nevoilor sufletești și dorințelor acestora.
Mulți șefi au dificultăți în echilibrarea acestor doua aspecte ale rolului lor.

6)Diferențe de limbaj. Aceste diferențe pot apărea ca urmare a diviziunii excesive a muncii
,specializării organizației. Formularea necorespunzătoare a mesajului conduce la creșterea
"indicelui de ceata": termeni sofisticați, prea tehnici, complexitatea enunțurilor, dar și de
ambiguitate, forme eliptice etc.
Master Management Educațional Cojocaru Marius - Anul II

Limbajul este o forma abstractă de comunicare, exprimând experiența de viață sau experiența
profesională, stare emoțională, motivațională sau relația cu interlocutorul. De aceea, pentru a
evita diferențele de limbaj, sunt foarte importante atât adaptarea la nivel de instruire și de
cunoaștere al interlocutorului, cât și evitarea ambiguităților de exprimare.

7)Reacții emoționale (de furie, dragoste, frica, ura, frustrare etc.) influențează felul în care
sunt transmise/înțelese mesajele. Dacă se lucrează într-un climat tensionat, de amenințare
(pierdere a prestigiului), frustrare, angajați, în funcție de personalitatea lor, vor avea un
comportament fie agresiv, fie defensiv.

8)Comunicarea în exces încarcă inutil pe destinatar și de cele mai multe ori generează efecte
adverse celor dorite. Bombardați cu mesaje prea multe, angajații vor ignora o parte dintre ele
sau, plictisindu-se nu le vor mai da atenție.

9)Tendința de a evolua. Este o atitudine specifică rasei umane de a evolua, de a emite

judecăți, de a aproba sau a dezaproba afirmațiile unei persoane, de multe ori chiar înainte de a
asculta interlocutorul în tot ceea ce are de spus.

10)Idei preconcepute. De multe ori mesajul este înțeles într-un anumit fel deoarece
interlocutorul consideră că este imposibil să aibă și altă interpretare decât aceea la care el se
gândește.

11)Efectul de filtrare, întâlnit atât la șefi cât și la subordonați, constă în tendința de a evita
comunicarea știrilor proaste celorlalți. În general managerii, ca și subordonații evită să dea
știri proaste de care sunt parțial responsabili sau care pot genera reacții negative.

12)Diferențele de sex. Bărbații și femeile au stiluri diferite de a comunica. Femeile cer

informații, în timp ce bărbații evită acest lucru.

În timpul comunicării, femeile încearcă să construiască realții de prietenie, cooperare, în timp

ce bărbații înclină să folosească stilul "raportare", bazat evidențierea propriilor cunoștințe și
aptitudini, concentrându-se asupra propriei persoane.

Femeile se exprimă mult mai politicos, dar și mai ezitant, în timp ce bărbații comunică mai
direct și autoritar. Stilul feminin este mai persuasiv, facilitând crearea unui climat intim, de
colaborare, în timp ce stilul bărbătesc este orientat mai mult spre acțiune, este informal și
urmărește deținerea controlului.

13)Incapacitatea de a asculta, specifică acelora care văd și aud ceea ce doresc. Unii angajați
nu înțeleg în totalitate ceea ce li se comunică, dar nu au tăria sau curajul să recunoască acest
lucru. De aceea este indicat feedback-ul.

14)Absența feedback-ului poate duce la falsa impresie că mesajul a fost înțeles.

15)Timpul. Secolul vitezei în care trăim cere promptitudine, atitudine pozitivă, consecvență si
pe cât posibil, perfecțiune la locul de muncă. Într-un asemenea context, de multe ori, oamenii,
numai au timp si nici chef de a comunica cu cei din jur (șefi, colegi, subordonați).
Master Management Educațional Cojocaru Marius - Anul II

TEMA NR .5

Acronim pentru COMUNICARE,cu obstacolele comunicării

Confuzie Contradicție
Oboseală Osteneala
Manipulare Mentalitatea
Ursuz Umanitatea
Negare Negativismul
Ignorare Ignorarea
Condiții Cearta
Absență Antipatia
Relaționare Răutatea
Exprimare Egoismul

TEMA NR.6

Enumerați patru avantaje și patru dezavantaje ale comunicării scrise,din perspectivă

personală

Avantaje

1. Permite comunicarea la distanta;

2. Se păstrează o înregistrare a mesajului;

3. Pot fi transmise informații complexe, receptorul având posibilitatea de a revedea mesajul de

cate ori dorește;

4. Emițătorul are timp să elaboreze mesajul înainte de a-l transmite, să-l reformuleze până
ajunge la forma cea mai adecvată intențiilor sale.

Dezavantaje

1. Feedback-ul întârziat sau chiar absent;

2. Comunicarea scrisă este mult mai săracă;

3. Receptorul nu are posibilitatea de a pune întrebări și de a cere clarificări imediate;

4. Se poate pune problema confidențialității. Aceasta poate fi mai greu de asigurat decât într-
o discuție între patru ochi.