Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bălășoiu Ovidiu
1/17/2014
Cuprins
1. Lucrul mecanic……………………………………………………………………..2
2. Forța de frecare. Legile frecării la alunecare…………………………3
3. Forța de tensiune………………………………………………………………….5
Tensiunea în cazul unui scripete fix…………………………………………………….5
Tensiunea în cazul scripeților mobili…………………………………………………..6
4. Echilibrul mecanic…………………………………………………………………6
5. Mișcarea circulară…………………………………………………………………8
Elementele mișcării…………………………………………………………………………….8
6. Momentul…………………………………………………………………………….9
Momentul forței……………………………………………………………………………….11
Teorema lui Varignon……………………………………………………………………….12
Momentul cinetic……………………………………………………………………………..12
Teorema variației momentului cinetic………………………………………………12
Legea conservării momentului cinetic……………………………………………….12
7. Mișcarea rectilinie uniformă……………………………………………….13
8. Forța…………………………………………………………………………………..15
Legile lui Newton………………………………………………………………………………15
Prima lege a lui Newton – Principiul I al mecanicii…………………………….16
A doua lege a lui Newton – Principiul al II-lea al mecanicii………………..16
A treia lege a lui Newton – Principiul al III-lea al mecanicii………………..16
Principiul suprapunerii forțelor…………………………………………………………16
Forțe care acționează asupra unui vehicul………………………………………..16
Calculul accelerației gravitaționale……………………………………………………16
Frecarea.…………………………………………………………………………………………..16
Forța elastică…………………………………………………………………………………….16
9. Puterea……………………………………………………………………………….17
10. Energia…………………………………………………………………………………17
Energia cinetică…………………………………………………………………………………17
Energia potențială…………………………………………………………………………….18
Energia potențială gravitațională………………………………………………………19
Energia potențială elastică………………………………………………………………..19
Conservarea energiei mecanice………………………………………………………..21
Randamentul mecanic………………………………………………………………………21
Mecanismul………………………………………………………………………………………21
Randamentul planului înclinat………………………………………………………….22
11. Bibliografie…………………………………………………………………………..24
1. Lucrul mecanic
Dar dacă am folosi cutia neagră pentru a trage un plug? Creșterea energiei
exterioare este de un tip diferit de cel precedent: în special căldura creată de
frecarea dintre sol și plug. Cutia comunică cu exteriorul doar prin intermediul
orificiului, prin care iese cablul. Măsura energiei chimice pierdute de către
benzină poate prin urmare să depindă numai de F și d, deci din nou cantitatea
de energie transferată trebuie să fie egală cu Fd.
Dacă mișcarea este în direcția opusă forței, atunci L=-Fd; lucrul mecanic
negativ trebuie să fie interpretat ca energia pierdută de obiectul asupra căruia
a fost exercitată forța. De exemplu, dacă Superman se așază în fața unui tren
de marfă în mișcare și îl oprește, el pierde energie. Într-o mașină normală, cu
motor pe benzină, apăsând pe frâne se consumă energia cinetică a mașini (se
aplică un lucru mecanic negativ asupra ei) și se transformă în căldură, la nivelul
saboților de frână. Într-o mașină electrică sau într-una hibrid energia cinetică a
mașinii este transformată din nou în energie cinetică, ca să fie utilizată din nou.
Legile frecării:
G sin F f
F f G cos .
G sin
Rezultă G sin G cos , deci tg .
G cos
Unghiul α se numeşte unghi de frecare.
3.Forţa de tensiune
ma = F2 – F1
F2 – F1 = 0 sau F2 = F1
Fie un scripete fix . Problema care se pune este de a găsi accelerația şi tensiunea în fir
pentru acest caz. Subliniem că în cazul scripeților ficşi
corpurile se mişcă cu aceeaşi acceleraţie a. Aplicând
principiul al II-lea al dinamicii, sistemul format din
corpurile de mase m1 şi m2se mişcă cu accelerația a, în
sensul arătat, sub acțiunea rezultantei forțelor:
m2 m1
m1 m2 a m2 g m1g , rezultă a g (1)
m2 m1
2m1m2
T
m1 m2
m1a1 m g T , m2 a2 2T m2 g (3)
3m1m2
T
m2 4m1
4.Echilibrul mecanic
Conform principiului fundamental al dinamicii, pentru ca un sistem de
forțe care acționează asupra unui corp, să nu-i schimbe starea de mişcare
rectilinie sau de repaus, este necesar ca rezultanta acestor forțe să fie nulă.
Această concluzie este valabilă numai la mişcarea de translație a corpurilor, nu
şi referitor la mişcarea de rotație a acestora. Rezultă că echilibrul corpurilor
trebuie studiat atât în raport cu mişcarea de translație cât şi cu mişcarea de
rotație.
5.Mişcarea circulară
Dacă un corp este supus unei forțe F, constantă, cu orientarea
perpendiculară pe vectorul viteză v, atunci traiectoria pe care se mişcă el este
o circumferință iar el parcurge arce de cerc egale în intervale de timp egale.
Astfel de mişcare se numeşte mişcare circulară uniformă.
Elementele mişcării:
a = v2/R = 4p2n2R
Orientarea vectorului accelerație centripetă este dată de orientarea
forței centripete: spre centrul cercului parcurs de corp.
Fc=mw2R
Pe un disc ce se poate roti în jurul unui ax, este aşezat un corp, legat de
ax prin intermediul unui dinamometru. În timpul rotirii discului, observatorul
de pe disc pune în evidență, cu ajutorul dinamometrului, o forță F. Apare o
nedumerire din partea observatorului: deşi asupra corpului acționează o forță
totuşi corpul nu se mişcă pe disc. Pentru a rezolva dilema, observatorul
ataşează corpului o forță Fcf , complementară forței F, pe care o numeşte forță
centrifugă. Forța centrifugă (de inerție) Fcf echilibrează forța F în interiorul
sistemului de referință (disc) încât, corpul este în echilibru şi repaus față de
acesta. Ce se va întâmpla decă se va rupe legătura corpului cu axul? Față de
observator, corpul se va îndepărta, deoarece el nu mai este în echilibru,
singura forță care rămâne, în acel moment, este forța centrifugă de inerție şi
are ca efect îndepărtarea corpului față de axul de rotație.
6.Momentul
O forță ce acționează asupra unui corp poate avea următoarele efecte:
Momentul forţei
Dacă asupra punctului material acționează mai multe forțe, fiecare forță
dă un moment față de acelaşi centru de rotație:
Teorema lui Varignon
Suma vectorială a momentelor forțelor concurente față de un punct este egală
cu momentul rezultantei acestor forțe în raport cu acelaşi punct.
Momentul cinetic
se poate scrie:
sau:
deci:
8.Forţa
Dacă aupra unui corp nu acționează nicio forță rezultantă, atunci corpul:
- dacă este în repaus, rămâne în repaus
- dacă este în mişcare, îşi continuă mişcarea cu o viteză constantă, pe o
traiectorie dreaptă.
9.Puterea
Este evident că efectuarea unui lucru mecanic de către o forță se poate
face mai repede sau mai încet.
L = Fd
P = Fd/t = Fvm
vm = P/F
Deci, pentru a construi vehicule care să se deplaseze cu viteze mari,
trebuie ca puterea motorului să fie mare.
10.Energia
Mărimea fizică, numită energie, caracterizează posibilitatea unui sistem
de corpuri de a efectua lucru mecanic, datorită unor factori mecanici ca: viteză,
deformare, poziție în câmp de forțe etc. Energia determină relația dintre
corpuri, de aceea valoarea ei este relativă.
Cuvânul energie provine din limba greacă, care este format din două
cuvinte (în şi acțiune) , ceea ce ar însemna că energia reprezintă capacitatea de
acțiune sau puterea de a face ceva.
Energia cinetică
Considerăm corpul cu masa m care la momentul inițial t0=0 are viteza v1.
Din acest moment, asupra lui, o forță F efectuează un lucru mecanic pe o
distanță d, după care viteza lui devine v2.
L = Fd = mad
se poate scrie:
Energia potenţială
Ep = mgh
Randamentul mecanic
Lc= Lu+ Lf
unde Lc reprezintă lucrul primit de către mecanism (consumat), Lu este lucrul
mecanic util efectuat de către mecanism iar Lfînglobează lucrul mecanic
pierdut în timpul fenomenului prin diverse forțe disipative.
În cazul planului înclinat, lucrul mecanic util este cel efectuat pentru a
ridica un corp la înălțimea h: Lu= mgh = mglsina.
sau