UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A

BANATULUI TIMIŞOARA
FACULTATEA DE TEHNOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE
SPECIALIZAREA: SISTEME DE PROCESARE ECOLOGICĂ MULTIFUNCŢIONALĂ
INTEGRATĂ A PRINCIPIILOR BIOACTIVE NATURAL (SPE)

SISTEME DE PROCESARE SI CONSERVARENECONVENTIONALA A

 PRINCIPIILOR
 PRINCIPIILOR BIOACTIVE
BIOACTIVE NATURALE
NATURALE
TITLUL PROIECTULUI:

COORDONATOR: MASTERAND:
Prof. Dr. Ing. Ionel Jianu Ardelean Sergiu
Cristian

TIMIŞOARA

 2017
 2017
 Cuprins

1. Introducere..........................................................................................................................2

2. Utilizări................................................................................................................................4

3. Cultivare. Îngrijire. Înmulțire...........................................................................................8

4. Compoziția chimică a uleiului de lavandă......................................................................11

5. Obținerea uleiului de levănțică. Prelucrare...................................................................12

5.1. Antrenarea la foc direct............................................................................................13
5.2. Antrenarea în curent de vapori.................................................................................14

Bibliografie..............................................................................................................................16
 Lavanda (Lavandula angustifolia Mill)

1. Introducere
Sinonime: levanțică de grădină, aspic, lavand
Uleiul de lavandă provine din lavandă (levănțică  – Lavandula angustifolia,Fam.
Lamiaceae.), o tufă veșnic verde, ușor de cultivat, care produce mănunchiuri de flori înmiresmate
și frumoase deasupra frunzelor gri-argintii. Planta este originară din nordul Africii ș i din regiunile
muntoase mediteraneene și crește cel mai bine în habitatele însorite ș i pietroase. Astăzi ea crește
 peste tot prin sudul Europei, Statele Unite și Australia.
Uleiul de lavandă de calitate are o mireasmă dulce, florală, ierboasă și ușor lemnoasă.
Culoarea lui este cuprinsă între galben pal spre galben verzui.1
Levănţica face parte din categoria plantelor aromatice cu efecte curative remarcabile, iar
uleiurile esenţiale extrase din această plantă sunt folosite încă din vremuri îndepărtate în
tratamentul a peste 100 de boli.
Vechii perși, grecii și romanii au adăugat florile în apa băii pentru a ajuta la spălarea și
 purificarea pielii. De fapt, cuvântul „lavandă” vine din cel latinesc lavare, care înseamnă a spăla.
Fenicienii, arabii și egiptenii utilizau lavanda ca parfum, dar și pentru mumificare  – 
mumiile erau înfășurate în veșminte înmuiate în lavandă. Aceasta era folosită frecvent ca  parfum
 scump de către regina egipteană Cleopatra. În Grecia și Roma era utilizatăca leac cu multiple
 posibilități de folosire, în timp ce în Europa medievală și în timpul Renașterii era presărată pe
lespezile castelului ca dezinfectant și deodorant natural. Lavanda a fost chiar utilizată î n timpul
Marii Ciume din Londra din sec. al XVII-lea. Oamenii se încingeau cu f lori de lavandă, crezând
că îi va proteja de Moartea Neagră.
Regina Elisabeta I a Angliei obişnuia să folosească parfum de lavandă şi să bea zilnic ceai
din această plantă pentru a-şi calma durerile de cap, pe când regina Victoria a Angliei prefera să
aibă în fiecare cameră şi printre haine rămurele de lavandă proaspătă care să păstreze mirosul
 plăcut şi relaxant  specific acestei plante mov.
Secole la rând, fermierii britanici au folosit florile de lavandă pentru a preveni durerile de
cap cauzate de insolaţie, prinzându-şi la pălărie rămurele de lavandă înflorită.

1
Extracte naturale, arome și compuși aromatizanți, Jianu Ionel, Ed. Eurostampa 2000, pag. 39 -42
 Şi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, lavanda era folosită ca plantă medicinală,
îndeosebi de către personalul din spitale, care o folosea pentru proprietăţile ei antiseptice şi
dezinfectante, atât de utile în pansarea rănilor soldaţilor şi în sterilizarea echipamentului medical. 2

2. Utilizări
În zilele noastre, lavanda este folosită tot cam din aceleaşi motive, putându-se observa o
multitudine de produse de îngrijire a pielii sau chiar unguente topice pe bază de lavandă.

Însă  beneficiile lavandei nu se poticnesc doar la nivelul industriei cosmetice, aceasta

dovedindu-şi de-a lungul timpului aplicaţiile terapeutice deosebite, printre care amintim   efectul
sedativ, antispastic, antiseptic, hipotensor, diuretic, sudorific, antiinflamator şi cicatrizant, care au
capacitatea de a preveni şi trata numeroase afecţiuni de natură fizică şi emoţională.

Lavanda conţine numeroase substanţe active unice, care nu pot fi obţinute în laborator pe
cale de sinteză, iar acestea include acidul acetic, taninul, substanţele minerale şi amare, compuşi
care acţionează în mod benefic asupra organismului.3

2
http://www.proapicultura.ro/intepaturi_si_muscaturi/lavanda.html
3
http://sanatate.bzi.ro/12-moduri-de-utilizare-a-lavandei-3080
 Iată doar câteva dintre efectele benefice ale uleiului esenţial de lavandă:

1. Ajută la ameliorarea durerilor de cap, combate depresia, stresul şi stările de tensiune

nervoasă, graţie mirosului cu efect de relaxare a sistemului nervos.
2. Este ideal pentru persoanele care adorm greu sau care se trezesc des în timpul nopţii,
 prelungeşte calitatea şi durata somnului.
3. Graţie proprietăţilor sale antiseptice, lavanda este perfectă pentru regenerarea pielii, fiind
astfel ideală în tratamentul zgârieturilor sau rănilor care se vindecă greu. Lavanda
 promovează vindecarea ţesuturilor şi creşterea celulelor noi, ajutând la cicatrizarea
rănilor, tăieturilor sau chiar a arsurilor provocate de expunerea prelungită la razele
soarelui.
4. Îmbunătăţeşte digestia, stimulând mobilitatea intestinală şi producţie de sucuri gastrice şi
 bilă, fiind astfel ideală în cazurile de indigestie, crampe stomacale, colici, flatulenţe,
senzaţie de vomă şi diaree.
5. Perfectă pentru piele, îndeosebi în cazurile de acnee, eczeme, piele uscată şi arsă de soare,
 pentru tenul gras şi inflamaţii la nivelul pielii.
6. Tonic muscular  –  masajul cu ulei de lavandă ameliorează durerile încheieturilor şi a
muşchilor şi conferă relaxare şi flexibiltate persoanelor care se confruntă cu dureri de
spate, gât sau reumatism.
7. Recomandat în afecţiunile cardiace, datorită proprietăţilor sale sedative, care pot
normaliza funcţiile inimii şi controlează nivelul tensiunii arteriale.4

Lavanda nu este folosită doar în scop cosmetic şi medicinal, ci şi în domeniul

gastronomic. Există numeroase reţete care includ această plantă minunată ca garnitură decorativă
sau, de ce nu, direct în com poziţia preparatelor, cum sunt îngheţatele, şerbetul, salatele sau
 prăjiturile, însă nu trebuie să uitaţi că lavanda trebuie folosită cu măsură pentru că intensitatea
 parfumului din flori este foarte mare şi, în loc de o prăjitură apetisantă, veţi constata că serviţi
ceva amar şi departe de ideea de delicios. De asemenea, din florile de lavandă puteţi face şi un
excelent lichior, cu un gust şi un miros deosebit, dar şi cu multiple efecte benefice asupra
organismului.

4
http://viataverdeviu.ro/uleiul-de-lavanda-proprietati-beneficii-utilizari-reteta/
Modul de întrebuințare externă a uleiului esențial pur î n aromaterapie:
 Inhalaț iile
Inhalațiile sunt foarte potrivite pentru tratarea problemelor respiratorii, a răcelilor, gripei
și pentru pregătirea tenului în vederea unui tratament cosmetic. Pentru aceasta, se toarnă într -un
vas 1 L de apă clocotită și se adaugă 3-4 picături de ulei. Vaporii degajați se inspiră stând aplecat
 peste vas, cu capul acoperit cu un prosop mare.
O metodă mai simplă și rapidă de a face o inhalație este aceea de a stropi un șervet cu 2-3
 picături de ulei și a-l mirosi câteva momente.
Inhalațiile sunt contraindicate persoanelor care suferă de astm sau epilepsie, deoarece pot
declanșa o criză.

 Masajul
Masajul este una dintre cele mai populare metode de utilizare a uleiurilor esențiale.
Masajul din cadrul aromaterapiei aduce benificii atât uleiurilor cât și pe cele ale masajului în sine.
Pentru o ședință de masaj se adaugă 4-6 picături de ulei esențial î n aproximativ 10 mL ulei de
masaj. În nici un caz nu se va depași cantitatea recomandată de ulei, deoarece la doze mari de ele
sunt foarte iritante pentru piele.
După un masaj în cadrul ar omaterapiei, uleiul nu trebuie îndepartat prin spălare, evitându-
se baia sau dușul timp de 6-8 ore. Astfel se asigură o absorbție completă a uleiului volatil.

Baia
Baia este o cale foarte plăcută și totodată eficientă de a folosi uleiurile prin relaxarea pe
care o induce apa caldă și prin faptul că porii se dilată, pemițând uleiului să pătrundă   prin
tegumente.
Uleiurile se adaugă înainte de a începe baia și nu mai devreme, deoarece datorită căldurii
ele se evaporă foarte ușor. Este important de reținut că baia nu se face niciodată cu uleiul ca atare
 pentru că nu se dizolvă în apă și nici nu trebuie depășită doza deoarece în cantități mari sunt
iritante pentru  piele și mucoase. Astfel, pentru o baie se pun 4-6 picături de ulei esențial (sau 4 -6
 picături de amestec) în 2-3 linguri de lapte nedegresat sau 2 linguri de ulei de bază, apoi se toarnă
în cadă și se amestecă bine. Baia va dura 10-20 minute.
Comprese
O compresă  fierbinte este un mod eficient de a trata multe probleme ale pielii, ca de
exemplu injecțiile, sau durerile mulsculare de natură reumatică.
Pentru a pregăti o compresă se toarnă apă fierbinte (cam o jumătate de litru) într -un bol, și
se adaugă ulei esențial. Cantitatea de ulei depinde de suprafața pielii pe care este aplicată
compresia: 2 picături pentru suprafețe mici, 6-8 picături pentru suprafețe mari. Se agită bine, apoi
se înmoaie o bucată de tifon sau un șer vet de bumbac, se stoarce bine și se așează  pe piele.
Deasupr a se aplică o folie de plastic și un prosop, pentru a menține compresa caldă. Procedeul se
reia după 20 de minute. În total, timpul de tratament cu comprese este de cel mult 1 oră, de
maxim 2 ori pe zi.
Candela (lampa) odorantă
Candela (lampa) odorantă se folosește pentru a aromatiza camera, pentru a genera o stare
de spirit pozitivă, tonică, sau dimpotrivă de relaxare, sau pur ș i simplu pentru a crea o atmosferă
specială.
Pentru aceasta, se pune apă calduță în farfuria candelei, se adaugă 3-5 picături de ulei și se
apr inde lumanarea. Se va avea grijă ca atâta timp cât lumânarea este aprinsă, farfurioara să nu
rămână fără apă.5

3. Cultivare. Îngrijire. Înmulțire

Locul în asolament

Lavanda și lavandinul sunt subarbuști pereni. Aceștia se cultivă pe același loc 20-30 de ani,
deci nu pot intra în rotația culturilor. Pentru a răspunde cerințelor biologice ale acestor specii, se
vor alege parcele de teren protejate de vânturi, calde și însorite, cu sol profund și permeabil. Nu
sunt recomandate terenurile puternic erodate, cele nepermeabile și supuse vânturilor și curenților
de aer puternici deoarece în aceste condiții se vor obține producții slabe.Se vor alege terenuri
absolut curate de buruieni perene.

Fertilizarea

5
http://www.uleiurivolatile.ro/uleiuri_pure_ulei_lavanda.html
 Prin administrarea îngrășămintelor se creează posibilitatea îmbunătățirii fertilizării solului, se
realizează condiții de viață și de activitate microorganismelor din sol, se asigură o bună creștere
și dezvoltare a plantelor, implicit sporirea producției.

Este cunoscut faptul că majoritatea plantelor de cultură au nevoie pentru creștere de o reacție
a solului neutră sau slab acidă. Pentru dezvoltarea normală, plantele de lavandă au nevoie de o
serie de elemente nutritive, dintre care cele mai importante sunt: azotul, fosforul, zinc, borul,
magneziul.

Dat fiind faptul că lavanda este o cultură multianuală se recomandă folosirea de îngrășăminte
 pe bază de azot mai greu solubil.

Pregătirea solului

Toate lucrările solului au ca scop afânarea acestuia în profunzime, nivelarea și distrug erea
 buruienilor. Numai pe asemenea soluri se pot realiza plantații cu rânduri drepte, ceea ce va
 permite efectuarea mecanizată a lucrărilor de întreținere și a recoltării.

Primavara terenul va fi grăpat și discuit de mai multe ori pentru menținerea umidității, dar
mai ales pentru distrugerea buruienilor anuale.

Este recomandat a se cultiva cu plante furajere cu perioadă de vegerație scurta, ca borceagul

 pentru masa verde sau alte culturi (cereale) la care se pot aplica erbicide pentru distrugerea
 buruienilor.

Dupa recoltarea acestora, în iulie-august cel mai tarziu se va executa arătura de desfundare la
50-70 cm în funcție de adâncimea solului. Imediat dupa arătura de desfundare, terenul se va
nivela perfect, iar apoi se va menține curat de buruieni prin discuiri și grapări repetate.

Toamna, înainte de plantare, terenul se va discui din nou mai adânc, iar în cazul când nu este
suficient mobilizat se va executa o arătură superficială la 20 cm, după care se va pregăti pentru
 plantare cu ajutorul discului în agregat cu grapa.

Modul de înmulțire
 Lavanda se poate înmulți atât generativ, prin  producerea de răsad din semințe, cât și
vegetativ, prin butași înrădăcinați sau prin mușuroirea și despărțirea tufelor bătrâne.

Producerea răsadului din semințe: Semințele lavandei sunt mici, tari și cu germinația redusă și
lentă, fapt pentru care, de regulă, nu se seamană direct în câmp, ci în straturi reci în vederea
obținerii răsadului. Semănatul se poate efectua atât toamna târziu, octombrie-noiembrie cât și
 primavara devreme, februarie- martie, dar numai în straturi special pregătite.

Răsărirea semințelor începe primavara când temperatura aerului se va menține constantă la

14-15 °C. La semănatul de primavara semințele germinează încet și răsar greu, ceea ce impune
înmuierea acestora timp de 3-4 zile în apă sau stratificarea lor, operație care trebuie să înceapă cu
1,5-2 luni înainte. Spre sfârșitul perioadei de stratificare semințele încolțesc și vor fi semănate
imediat în sol cald.

După răsărire, atunci când plantele au 2-3 perechi de frunze se aplică răritul, lăsându-se între
 plante 3-5 cm. Până la sfârșitul vegetației, în toamnă, răsadul trebuie menținut curat de buruieni,
 prin pliviri repetate, udat, îngrășat și prășit. De asemenea, cel puțin de 2 ori se vor tăia toate tijele
florale apărute pentru a obliga planta să formeze ramificații cât mai aproape de sol.

Răsadul este gata de transplantare, la loc definitiv, la sfârșitul lunii septembrie și începutul
lunii octombrie, când se scoate, se sortează și se păstrează stra tificat în nisip sau în sol umed,
 până la plantare.

Înmulțirea prin butași înrădăcinați: Recoltarea butașilor se face toamna, în lunile septembrie-
octombrie sau în primavara în martie-aprilie, în timpul perioadei de repaus vegetativ. Butașii se
recoltează de la plante sănătoase, bine dezvoltate, în vârstă de 3-5 ani. Tăierea butașilor se face cu
un cuțit foarte bine ascuțit sau cu lama, sub mugur. Îndepărtarea frunzelor se va face cu mare
atenție pentru a nu se distruge mugurii vegetativi.

4. Compoziția chimică a uleiului de lavandă

Uleiul de lavandă are o structură chimică complexă, cu peste 150 de constituenți activi.
Acest ulei este bogat în esteri, care sunt molecule aromatice cu proprietăți antispasmodice
(suprimă spasmele și durerea), calmante și stimulatoare.
 Constituenții uleiului de lavandă sunt:

- componenții principali: acetat de linalil (35%), linalool (51%), geraniol, camfor,

lavandulol, citronelol, borneol, nerol, cineol, butirat de linalil, pinen, terpinen, valerianat
de linalil;
- taninuri, cumarina, furfurol;
-  principiu amar (herniarina);
- acizi organici (valerianic, propionic, caprionic);
- minerale (potasiu, calciu, fier, cupru).6

Linaloolul este un alcool terpenic, cu miros plăcut, dar în același timp este și un
antimicrobian natural.

Acetatul de linalil, este un ester acetic, cu o aromă dulce-fructată, care împreună cu

 proprietățile sale antimicrobiene conferă unicitate lavandei.

5. Obținerea uleiului de levănțică. Prelucrare

În cazul lavandei materia prima se prelucrează imediat după recoltare.

Inflorescențele plantei de lavandă se folosesc aproape în exclusivitate pentru obținerea

uleiului volatil. Obținerea uleiului volatil de lavandă se poate realiza prin distilarea
inflorescențelor după 3 metode diferite:

-distilarea în apă-  prin această metodă materia primă se introduce în cazan și se acoperă cu
apă. Încălzirea apei poate fi făcută la foc direct, sau aburi produși direct sau indirect.

-distilarea în apă și aburi - în cazan sub materia primă se pune apă. Aburii trec mai întâi prin
apă și apoi prin materia primă din care preiau uleiul volatil.

-distilarea cu aburi- materia primă se pune în cazan uscat, fără apă. Aburii sunt produși în
afara cazanului în instalații speciale și se introduc direct sub materia primă.

6
http://www.elmiplant.com/ro/ingrediente/lavanda.aspx
 5.1. Antrenarea la foc direct

Antrenarea la foc direct este cel mai vechi procedeu de extragere a uleiurilor volatile, care
este aplicat și astăzi. Acesta coexistă cu procedeele moderne deoarece oferă,în anumite cazuri,
unele avantaje. Este aplicat în Spania pentru obţinerea uleiului delavandă, lavandin, rosmarin și
cimbru, respectiv în Bulgaria pentru obţinerea uleiului detrandafir.Instalaţia are ca și componentă
 principală un recipient metalic, (capacitate aproximativ 1000 L), al cărui capac curbat face corp
comun cu conducta de evacuare avaporilor. La cealaltă extremitate a gâtuluide lebădă se cuplează
o serpentină răcită cuapă, condensul colectându-se într-un vas florentin (separator de faze).
Conducta are oformă aparte și o porţiune care se micşorează pe măsură  ce se îndepărtează de
capac, ceeace a făcut să fie numită gât de lebădă.
După ce materialul vegetal a fost introdus în cazan, se acoperă cu apă și semontează capacul.
Se încălzeşte până la fierbere, drept combustibil folosindu-se șideşeurile vegetale uscate rezultate
din extr acţiile anterioare. Vaporii de apă și uleiulvolatil se răcesc parţial în gâtul de lebădă și se
condensează în serpentine de răcire.
Condensul se acumulează în vasul florentin unde uleiul volatil se separă deasupra
saudedesubtul stratului apos, după cum densitatea lui este mai mică sau mai mare ca a apei.
În vas se menţine un nivel constant de lichid, excesul de apă condensată evacuându-seprintr-
un tub lateral. În timpul antrenării tubul de golire este î nchis. De obicei apaobţinută  din
condensare conţine cantităţi mai mari sau mai mici de ulei dizolvat și, pentrua micşora pierderile
de substanţă, apa se recirculă în cazan, la o nouă şarjă (procedeudenumit cohobație).
Procedeul are o serie de dezavantaje printre care:
- operaţiile de încărcare a materiei prime și descărcare a acelei epuizate sefac manual;
-contactul direct al materialului vegetal cu pereţii supraîncălziţi airecipientului duce la o
degradare parţială a uleiului volatil;
- timp îndelungat pentru atingerea temperaturii de fierbere a apei;
- pe peretele cazanului se depun săruri (din apă) reducându-se coeficientulde transfer termic.
Aceste inconveniente pot fi diminuate fie prin încărcarea materiei vegetale încoşuri
metalice perforate, fie prin introducerea în interiorul cazanului a unei plăci  perforate care susţine
încărcătura.
Pentru antrenarea uleiurilor sensibile provenite din flori, acestea se î ncărcă într-ocoloană
dispusă între capac și gâtul de lebădă ceea ce face ca materialul vegetal să fienumai traversat de
vapori generali in situ. Are loc o antrenare cu vapori la presiunenormală fără contact cu apa de
fierbere.

5.2. Antrenarea în curent de vapori

Antrenarea în curent de vapori este cel mai utilizat procedeu de obţinere a uleiurilor
volatile în care aburul este generat într-o instalaţie anexă. Se asigură  astfel o temperatură
uniformă și posibilitatea unui control eficient al debitului de vapori.
Simultan se evită degr adarea uleiului volatil datorită contactului direct al plantei cupereţii
supraîncălziți ai extractorului. Sunt instalaţii de mare capacitate în care se î ncarcăcâteva tone de
materie primă.
Materialul vegetal este dispus la partea superioară a antrenorului fiind susț inut fiede un
fund per forat, fie de un coș metalic perforat. Antrenarea în curent de vapori sepoate efectua atât
cu abur direct (mai rar) cât ș i cu abur indirect. Aburul direct se introduce la partea inferioară a
recipientului printr-un distribuitor (spirală perforată ). Laîncălzirea cu aburul indirect, agentul
termic circulă într -o manta și asigură vaporizareaunei cantități de apă ce se introduce în vasul de
antrenare odată cu materia primă.
Materialul vegetal intră în contact numai cu vaporii de apă generați în antrenor ceea ce
asigură o încălzire treptată. Separarea se realizează cu vase Florentine modificate pentru a
 prelungi timpul de staţionare și a asigura o separare mai buna a uleiului volatil.
Pentru a diminua pierderile cauzate de dizolvarea parţială a uleiului volatil în apade
antrenare, în cele mai multe cazuri se recirculă în antrenor apa separată în vaseleFlorentine.7

7
http://agro.afacereamea.ro/wp-content/uploads/floricultura/Metode-de-Obtinere-Si-de-Prelucrare-a-Uleiurilor-
Volatile.pdf
 Bibliografie

1. Extracte naturale, arome și compuși aromatizanți, Jianu Ionel, Ed. Eurostampa 2000, pag.
39-42
2. http://www.proapicultura.ro/intepaturi_si_muscaturi/lavanda.html
3. http://www.elmiplant.com/ro/ingrediente/lavanda.aspx
4. http://www.uleiurivolatile.ro/uleiuri_pure_ulei_lavanda.html
5. http://sanatate.bzi.ro/12-moduri-de-utilizare-a-lavandei-3080
6. http://plantemedicinale.crestere-melci.ro/25/cultivarea-lavandei
7. http://viataverdeviu.ro/uleiul-de-lavanda-proprietati-beneficii-utilizari-reteta/
8. http://agro.afacereamea.ro/wp-content/uploads/floricultura/Metode-de-Obtinere-Si-de-
Prelucrare-a-Uleiurilor-Volatile.pdf