Sunteți pe pagina 1din 7

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI

ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISŢRAŢIE PUBLICĂ
SEMINAR LA LEGISTICĂ FORMALĂ

Seminarul: Redactarea actelor normative


dr. Ioana Cristina Vida
Serban Bianca Andreea Grupa 4
Fişa de lucru

1. Completaţi enunţurile de mai jos:


a. Stilul nu este specific normelor juridice, ci actelor normative.
b. Norma juridică are o structură logico-juridică şi o structură
tehnico-legislativa.
c. Crearea normelor juridice vizează stabilirea unor norme viitoare
de conduita pentru participanţii la relaţiile sociale.
d. Stilul actului normativ trebuie să fie sobru şi concis, clar şi
neechivoc, să excludă orice dubii privitoare la respectarea regulilor
gramaticale şi de ortografie.
e. O parte componentă a vocabularului juridic este terminologia
juridica.
f. Vocabularul juridic reprezintă fondul principal de cuvinte al
limbii române care este utilizat în domeniul juridic.
g. Principiul nemo consetur ignorare legem se traduce prin nu se
poate scuza invocand necunoasterea legii.
h. Eliminarea din construcţia frazelor a epitetelor, comparaţiilor,
personificărilor, hiperbelor şi metaforelor presupune sobrietatea
stilului normativ.
i. Structura cea mai simplă a normei juridice este dată de
structura: subiect, verb și complement.
j. Redactarea unui act juridic este importantă pentru că asigură
aplicarea principiului potrivit căruia .cetățenii sunt egali în fața
legii, prin faptul că legea trebuie să fie accesibilă tuturor şi
înţeleasă de toţi și a principiului securității juridice, potrivit căruia
legea, trebuie să fie previzibila în aplicarea sa.
k. Unitatea terminologica se referă la faptul că aceiaşi termeni
trebuie utilizaţi pentru a exprima aceleaşi concepte şi la faptul că,
pentru a exprima concepte diferite, nu trebuie utilizaţi termeni
identici.
m. Pentru a exprima acelaşi lucru, trebuie folosit în mod uniform
un singur termen iar pentru a exprima un lucru diferit, trebuie ales
un alt termen.
2. Asociaţi termenii cu definiţia potrivită.

1. Stilul normativ, 2. Terminologia Juridică, 3. Verbele la diateza pasivă, 4. Stilul concis, 5.


Subiectul, 6. Stilul legislativ, 7. Persoana, 8. Nemo consetur ignorare legem, 9. Verbele la
diateza activă, 10. Sobrietatea stilului normativ, 11. Vocabularul juridic
a Reprezintă fondul principal de cuvinte al limbii române care este
utilizat în domeniul juridic.
b Indică participantul la relaţiile sociale, cel căruia norma juridică îi
conferă un beneficiu sau îi procură o obligaţie.
c Nimeni nu poate invoca necunoaşterea legii.
d Presupune eliminarea din construcţia frazelor a epitetelor,
comparaţiilor, personificărilor, hiperbolelor şi metaforelor.
e Reprezintă totalitatea artificiilor şi a modalităţilor care stau la baza
redactării actelor normative (asigurarea intangibilităţii normelor
juridice, utilizarea neologismelor, a termenilor de specialitate, a
regionalismelor ş.a.).
f Reprezintă totalitatea subiecţilor de drept individuali, indiferent de
poziţia pe care o ocupă aceştia în societate.
g Exprimă o acţiune săvârşită de subiect care se răsfrânge în mod
direct asupra unui obiect.
h Este legat de principiul economiei de mijloace.
i Reprezintă ansamblul de caracteristici ale formei textelor
legislative.
j Arată că acţiunea exprimată de un verb este săvârşită de către
altcineva şi suferită de subiect.
k Reprezintă rezultatul unui proces de modificare a sensului comun
al cuvintelor printr-o reconversie semantică juridică.
a-11
b-5
c-8
d-10
e-1
f-7
g-9
h-4
i-6
j-3
k-2

3. Identificaţi termenul juridic


a. încăierare/ rix;
b. succesiune / moştenire;
c. pruncucidere / infanticid;
d. dol / viclenie;
e. îmbibaţie alcoolică/ alcoolemie;
f. bolnav mintal/ alienaţie mintală;
g. partaj /împărţeală;
h. plăsmuire/ contrafacere;
i. exil/surghiun;
j. coschimbaş/ copermutant;
k. consângeni/
consanguini;
l. pricină/cauză, litigiu;
m. zălog/gaj;
n. adoptat /copil de suflet;
o. înşelăciune/fraudă;
p. rămăşag, prinsoare/pariu;
q. locatar/ chiriaş;
r. amăgire/inducere în eroare;
s. probă /dovadă;
t. câştig nerealizat/beneficiu nerealizat;
u. închisoare/penitenciar.

4. Analizați următoarele enunțuri din perspectiva redactării


lor:
a) „Se stabileşte un sistem de etichetare obligatorie [a
produsului], care este obligatoriu în toate statele membre
începând cu 1 ianuarie 2000. Cu toate acestea, acest sistem
obligatoriu nu exclude posibilitatea ca un stat membru să decidă
să aplice acest sistem doar în mod facultativ [produsului]
comercializat în statul membru respectiv.”

b) „În cazul în care produsele nu îndeplinesc cerinţele prevăzute la


articolul 5, statele membre iau toate măsurile necesare pentru a
limita sau a interzice introducerea pe piaţă a respectivelor produse
sau pentru a asigura retragerea acestora de pe piaţă, sub rezerva
unor sancţiuni în caz contrar decise de către statele membre.”

c) Toate părţile la un acord trebuie să aibă acces la rezultatele


lucrărilor, înţelegându-se că institutele de cercetare au posibilitatea
de a rezerva utilizarea rezultatelor pentru proiecte de cercetare
ulterioare.

d) „[…] școli și spitale publice […]”

5. Indicați enunțurile corecte.


1.-A La redactarea actelor se ţine seama de persoanele cărora
urmează să li se aplice, pentru a le permite să îşi identifice
drepturile şi obligaţiile fără ambiguitate, precum şi de persoanele
care răspund de punerea în aplicare a actelor.
2.- A Caracteristica unui bun stil legislativ este exprimarea
succintă a ideilor-cheie ale unui text.
3.-F Frazele explicative sunr menite să faciliteze înţelegerea de
către cititor, motiv pentru care nu pot crea probleme de
interpretare.
4.-F Un text care este menit să se aplice pe o durată limitată, poate
să conţină dispoziţii cu caracter definitiv.
5.-F Sunt permise expresiile de jargon, cuvintele la modă şi
cuvintele latine chiar dacă sunt utilizate cu alt sens decât sensul lor
juridic curent.
6.-F În cuprinsul actului normativ se pot menţiona acte nepublicate
în Monitorul Oficial al României, Partea I.
7.-A Nota de fundamentare, expunerea de motive şi referatul de
aprobare, sunt instrumente de prezentare şi motivare, elaborate in
vederea evaluării impactului proiectelor de acte normative asupra
domeniilor social, economic şi de mediu, asupra bugetului de stat
consolidat, precum şi in vederea asigurării coerenţei legislative.

S-ar putea să vă placă și