Suport informativ pentru părinți

Tema: Iepurașule Tup bine ai venit (13.04.20)

Semnificația iepurașului pascal

Paştele este cea mai importantă sărbătoare religioasă a creştinilor, care marchează
miracolul Învierii Domnului. Cu toate astea, un personaj extrem de îndrăgit al Paştelui
provine din tradiţiile păgâne: iepuraşul. Cum a ajuns el un simbol al sărbătorii creştine?

Iepuraşul de Paşti este un simbol păgân, emblemă a fertilităţii, asociat de creştini cu

apariţiile lui Iisus dupa Înviere. Prima menţionare a iepuraşului ca simbol pascal apare în
Germania, în 1590. În unele regiuni din această ţară se credea că iepuraşul aduce ouăle
roşii în Joia Mare şi pe cele colorate altfel în noaptea dinaintea Paştelui.

În tradiţia păgână anglo-saxonă exista o zeiţă pe nume Eostre, cunoscută drept zeiţa
primăverii. Simbolurile ei principale erau oul şi iepurele. Există o legendă potrivit căreia
zeiţa a găsit o pasăre rănită în timpul iernii, iar singura soluţie pentru a o salva a fost să o
transforme în iepure. Deşi nu mai era pasăre, iepurele putea să facă ouă.

Primăvara avea loc un festival dedicat zeiţei, care ţinea din martie până la sfârşitul lui
aprilie. Când creştinismul a ajuns la anglo-saxoni, multe tradiţii din timpul festivalului lui
Eostre au fost adaptate în ceremoniile în onoarea Învierii lui Iisus, întrucât aveau loc în
acelaşi timp şi îi încurajau pe păgâni să se convertească. Drept rezultat, numele Paştelui în
engleză, Easter, provine de la Eostre.

Iepuraşii fac parte din poveste întrucât sunt simbolul lui Eostre, dar şi penrtu că iepurii
sunt puternic legaţi de lună în tradiţia păgână. Iepurele era şi un simbol al lunii, iar
ciclurile lunii determină în ce zi sărbătorim Paştele în fiecare an.

În Germania, iepuraşii de Paşte erau albi şi se credea că dacă un copil este foarte cuminte,
un iepuraş le va aduce un coş plin de ouă colorate. Tot în Germania s-au născut şi primii
iepuraşi de Paşte dulci, în secolul 19. Ei erau făcuţi din aluat de foi şi zahăr.

În zilele noastre, iepuraşul de Paşte există cam în toată lumea, existând doar mici
diferenţe între tradiţii. Există însă câteva locuri unde iepurele este înlocuit de alte
animale. În Elveţia, de exemplu, cucii aduc ouăle

Hristos a înviat!, de Vasile Militaru

Hristos a înviat! Ce vorbă Sfântă!
Îți simți de lacrimi calde ochii uzi
Și-n suflet parcă serafimii-ți cântă
De câte ori creștine o auzi.

Hristos a Înviat în firul ierbii,

A înviat Hristos în Adevăr;
În poienița-n care zburdă cerbii,
În florile de piersic și de măr.

În stupii de albină fără greș,

În vântul care suflă mângâios
În ramura-nflorită de cireș
Dar vai, în suflet ți-nviat Hristos?

Ai cântărit cu mintea ta, creştine,

Cât bine ai făcut sub cer umblând,
Te simţi măcar acum pornit spre bine
Măcar acum te simţi mai bun, mai blând?

Simţi tu topită-n suflet vechea ură?

Mai vrei pieirea celui plin de Har?
Ţi-ai pus zăvor pe bârfitoarea-ţi gură?
Iubirea pentru semeni o simţi jar?

O, dacă-aceste legi de-a pururi Sfinte

În aur măcar azi te-au îmbrăcat
Cu serafimii-n suflet imn fierbinte
Ai drept să cânţi: Hristos a Înviat!
 Colore
aza cu ajutorul creioanelor colorate, acoarelei sau goașei.

Sau realizează desenul cu ajutorul tehnicii mototolirii hîrtiei.(după posibilitate)

Tema: Ne pregătim pentru sărbătoarea de Paști (14.04.20)

Legenda oualor rosii

“Dragi copii, se spune că în vremea când Isus era răstignit pe cruce, şi suferea pentru
păcatele noastre, în Cetatea Ierusalim a venit o femeie care a adus cuiva un coş plin cu ouă.
Trecând ea prin acel oraş a auzit că Domnul Isus Cristos a fost pedepsit la moarte şi a fost
dus să fie răstignit pe dealul Golgota. Când femeia a auzit vestea aceea cutremurătoare,
inima ei a fost cuprinsă de o mare durere. Ea era cu atât mai supărată pentru că Isus l-a
vindecat odată pe fiul ei care era bolnav de moarte.

Aşa cum era, cu coşul plin de ouă, a fugit repede la dealul Golgota unde Isus era bătut în cuie
pe cruce şi nişte soldaţi îl păzeau. Din mâinile şi picioarele lui curgeau stropi mari de
sânge. Femeia şi-a aşezat coşul ei cu ouă acolo jos,lângă crucea Domnului şi a început să se
roage plângând de durere. Ea a spus:- Doamne Sfinte, Tu care ai făcut numai bine, ai salvat
oameni de la moarte, ai înviat morţii şi ne-ai învăţat să credem în Dumnezeu, acum eşti
răstignit pe cruce ca cel mai mare duşman. Te rugăm iartă-ne pe noi păcătoşii şi lasă-ne un
semn să ne aducem aminte de suferinţa pe care ai îndurat-o pentru noi.

Când s-a ridicat femeia de jos, ouăle din coşul ei erau toate roşii de la sângele care picurase
pe ele din rănile lui Isus. Femeia n-a mai mers acasă ci a rămas în oraşul Ierusalim. După trei
zile de la răstignire acea femeie împreună cu alte femei au mers la mormântul Domnului, dar
acesta era gol şi atunci s-au bucurat mult spunând: Cristos a înviat!

Plină de bucurie, femeia spunea tuturor despre ouăle roşii din coşul ei, care erau semnul
suferinţelor lui Isus pe cruce. Cu ochii strălucind de bucurie împărţea tuturor câte un ou roşu,
spunându-le: Cristos a înviat!

De atunci în fiecare an, în Vinerea Mare, femeia aceea credincioasă îşi pregătea câte un coş
cu ouă roşii in amintirea Răstignirii şi Învierii Domnului. Apoi le împărţea copiilor şi
săracilor povestindu-le despre suferinţele lui Isus pentru mântuirea noastră, a oamenilor.
Apoi îi punea să ciocnească în amintirea învierii Domnului, acestea spunându-şi: Cristos a
înviat!- Adevărat a înviat!    De la femeia aceea a rămas obiceiul să fie vopsite ouă roşii de
Paşte şi să fie dăruite în amintirea Patimilor şi Învierii Domnului.

În ziua de Pațti -Elena Farago

Toţi copiii azi se îmbracă

                        Cu ce au ei mai frumos

                        Şi părinţii lor le cântă

                        Învierea lui Christos.

 

                        Şi la masă ciocnesc astăzi

                        Toţi copiii cei cuminţi,

                        Ouă roşii şi pestriţe,

                        Cu iubiţii lor părinţi.

                        Toţi copiii azi sunt darnici

                        Căci ei ştiu că lui Christos,

                        Îi sunt dragi numai copiii

                        Cei cu sufletul milos.

                        Şi copiii buni la suflet,

                        Azi cu bucurie dau,

                        Cozonaci şi ouă roşii

                        La copiii care n-au.

Bucate de post

Spanac cu usturoi
Salată de leume cu cușcuș

Sărmale cu ciuperci

Supăde ciuperci
 Supă din cartofi

Plăcintă cu varză, măr, vișină, dovleac, cartof

Tema:Povestea Oului năzdrăvan (15.04.20)

Diafilm Povestea Oului năzdrăvan

https://www.youtube.com/watch?v=jWC4K-8xhRE

Simbolurile geometrice,vegetale și animale desenate pe ouăle de Paști.

Ornamentarea oualor decorative este extrem de variata, ea cuprinde simboluri geometrice,

vegetale, animale, antropomorfe si religioase. Iata cateva simboluri si semnificatii utilizate:
– linia dreapta verticala = viata ;
– linia dreapta orizontala = moartea ;
– linia dubla dreapta = eternitatea ;
– linia cu dreptunghiuri = gandirea si cunoasterea ;
– linia usor ondulata = apa, purificarea ;
– spirala = timpul, eternitatea ;
– dubla spirala = legatura dintre viata si moarte
In trecut culorile utilizate se obtineau din plante, fierbandu-se frunzele, florile, coaja sau
tulpina acestora.
Culori (vegetale):
Rosu: se obtinea din coaja de mar dulce, frunze si flori de mar dulce, roiba, flori de sovarf,
coaja de macies, etc.
Albastru: se obtinea din flori de viorele.
Verde: se obtinea din frunze de nuc, coaja de arin, coaja si mugur de mar paduret, floarea-
soarelui, etc.
Galben: se obtinea din coji de ceapa, coaja de lemn paduret, coaja de lemnul cainelui, coaja
de malin, etc.
Negru: (ouale negre simbolizeaza durerea lui Iisus): se obtinea din coaja verde a nucilor,
coaja si fructe de arin, etc.
Ce simbolizează mielul, cozonacul,pasca pe masa de Paști?

SEMNIFICATIA BUCATELOR de PASTE. Asadar, iata, care sunt bucatele traditionale de

Paste care au o semnificatie aparte pentru toti crestinii. 

MIELUL

SEMNIFICATIA BUCATELOR de PASTE. MIELUL este alimentul pascal cu cea mai

veche traditie. Isi are originea in perioada de dinaintea eliberarii evreilor din robie.
Cand Faraonul nu i-a lasat pe iudei sa plece spre Pamantul Fagaduintei, Dumnezeu a trimis
asupra Egiptului cele zece plagi. Cea mai cumplita a fost moartea celor intai nascuti. Pentru
ca evreii sa fie feriti de plaga, Dumnezeu le-a cerut ca fiecare familie sa taie cate un miel, sa
unga cu sangele lui pragurile usilor si ferestrelor, iar carnea sa o manance fripta in foc,
impreuna cu azima (paine nedospita) si ierburi amare. Pentru crestini, mielul simbolizeaza
sacrificiul lui Hristos pentru eliberarea omului din jugul pacatului.

SEMNIFICATIA BUCATELOR de PASTE. In plus, mielul viu si nu friptura de miel a fost

dintotdeauna considerat un simbol al Mantuitorului Iisus si nu este deloc de mirare date fiind
referirile dese din Biblie la dragostea pe care o purta Dumnezeul lui Israel fata de puii de
animale, in special mielutii si viteii reusind sa ii aduca mereu zambetul pe buze. Prin
asociere, chiar Iisus, fiul lui Dumnezeu, s-a bucurat de o dragoste la fel de sincera si curata. 

OUALE ROSII

SEMNIFICATIA BUCATELOR de PASTE. Se stie ca, cel putin la inceputurile traditiei

vopsirii oualor de Paste, se folosea exclusiv culoarea rosie pentru a colora ouale, care apoi
erau asezate intr-un cos si oferite la biserica pentru sfintirea lor. Mai tarziu insa apar si ouale
incondeiate cu teme si motive diverse, rezultat direct al dorintei gospodinelor de a contribui
cu un plus estetic la traditiile de Paste. 

SEMNIFICATIA BUCATELOR de PASTE. Din punct de vedere simbolic, ouale au fost

mereu asociate cu renasterea, inceputurile sau invierea Domnului. Culoarea rosie se spune ca
ar trimite la sange, la viata si la jertfa facuta de Hristos pe cruce.

PASCA

SEMNIFICATIA BUCATELOR de PASTE. PASCA este un cozonac in forma rotuda,

semnificand bolta cereasca si promisiunea invierii si a vietii vesnice. Dulceata aluatului
sugereaza implinirea sufleteasca ce urmeaza stradaniei din post.

SEMNIFICATIA BUCATELOR de PASTE. Pasca si cozonacii se prepara in mod traditional

in Joia Mare sau in Sambata Mare, iar in noaptea de Inviere sunt duse la biserica pentru a fi
sfintite. Prin stropirea cu vin, pasca devine ritualic o reprezentare a jertfei Mantuitorului.

SEMNIFICATIA BUCATELOR de PASTE. Potrivit traditiei, la sfarsitul slujbei de Inviere,

preotul imparte tuturor credinciosilor prezenti la slujba bucatile de pasca stropita cu
aghiazma, care sunt duse acasa si pastrate pentru a-i face pe oameni partasii binecuvantarii
lui Dumnezeu. Traditia spune ca aceste bucatele de Pasca au puterea de a alunga bolile si
necazurile, semnificand sacrificiul lui Iisus Hristos.

SEMNIFICATIA BUCATELOR de PASTE. In forma sa traditionala, pasca este impodobita

in mijloc cu o cruce, iar pe margine este ornata cu doua fasii de coca rasucite, intruchipand
coroana de spini a lui Hristos.
 SEMNIFICATIA BUCATELOR de PASTE. In trecut, cojile oualor folosite pentru
prepararea aluatului de pasca nu se aruncau si nici nu se ardeau. Ele se strangeau cu multa
grija intr-un vas special si se aruncau in Sambata Pastelui pe o apa curgatoare. Se credea ca,
in felul acesta, se dadea de stire Blajinilor – popor mitic care traia sub pamant – ca se apropie
cea mai mare sarbatoare a crestinilor. 

CITESTE SI: TRADITII JOIA MARE – de ce se VOPSESC OUALE si care este

SIMBOLISTICA lor

COZONACUL

SEMNIFICATIA BUCATELOR de PASTE.  Similar cu pasca, si cozonacul de Paste

reprezinta o paine dulce a invierii si renasterii intregii creatii, putand la fel de bine sa fie pus
pe masa in loc de pasca sau impreuna cu aceasta. Intrucat cozonacii sunt asociati si cu
sarbatoarea Craciunului sau alte sarbatori religioase, simbolistica lor pascala este putin
diminuata fata de aceea a pastii, dar ramane valabila reprezentarea ritualica a jertfei
Mantuitorului, prin stropirea cozonacului cu vin sfintit, la biserica. 
Colorează Oul năzdrăvan

Tema zilei: Aranjarea mesei de Paști (16.04.20)

 La Paști* autor G.Topărceanu

Astăzi în sufragerie
Dormitau pe-o farfurie,
Necăjite și mînjite,
Zece ouă înroșite.

Un ou alb, abia ouat,

Cu mirare le-a-ntrebat:
- Ce vă este, frățioare
Ce vă doare?
Nu vă ninge, nu vă plouă,
Stați gătite-n haină nouă,
Parcă, Dumnezeu mă ierte,
N-ați ouă…
- Suntem fierte!
Zice-un ou rotund și fraise
Lîngă pasca cu orez.
Și schimbîndu-și brusc alura,
Toate-au început cu gura:
- Pîn’la urmă tot nu scap!
- Ne gătește de paradă.
- Ne ciocnește cap în cap
Și ne zvîrle coaja-n stradă…
- Ce rușine !
- Ce dezastru !
- Preferam să fiu omlet !
- Eu, de m-ar fi dat la cloșcă,
Aș fi scos un pui albastru…
- Și eu unul violet…
- Eu, mai bine-ar fi să tac:
Așa galben sunt, că-mi vine
Să-mi închipui că pe mine
M-a ouat un cozonac !...

De ce nu sunt mulțumite ouăle din farfurie?(după lectura poeziei copii vor răspunde la
întrebare)
Masa de Paști(colorează și adaugă bucate)
Tema: Paștele în familia noastră (17.04.20)

semnifică oul alb,oul roșu și bănuții de argint.

Apa- are rolul de a curăța, a purifica

Oul roșu- semnifică sănătatea, speranța de a fi sănătos pe parcursul anului.

Oul Alb- semnifică puritate

Bănuțul de argint- semnifică noroc

Audierea cîntecelor de Paști:

https://www.youtube.com/watch?v=G02x2O-Gz4U

https://www.youtube.com/watch?v=T8fIPyO2x5A

https://www.youtube.com/watch?v=fQkLZa3_nFs (MEMORIZAREA CÎNTECULUI)