BORDEROU

CE CUPRINDE PIESELE SCRISE SI DESENATE

CE COMPUN
DOCUMENTATIA
NECESARA
OBTINERII ACORDULUI DE MEDIU
LA PR. NR.3006/14000/2017

ÎNTOCMITĂ ÎN CONFORMITATE
ORD. M.M.P. NR.135/2010 – ANEXA 5
MODERNIZARE ,,PARC EMINESCU’’
GALATI

A. PIESE SCRISE

Pagina de titlu;
Memoriu tehnic;
Anunţul publicitar;
Certificatul de urbanism;

B.PIESE DESENATE

A1 Plan de incadrare in municipiu

A2 Plan de incadrare in zona
A3 Plan general de situatie
A13 Plan plantatii si amenajare spatii verzi
D1 Plan de situatie sistematizare verticala
AC1 Plan de situatie retele apa
AC2 Plan de situatie retele canalizare

Intocmit,
ing. M.Tarbuc

1
INVESTIŢIA: MODERNIZARE PARC
EMINESCU GALATI

PROIECT NR.: 3006/14000/2017

FAZA: DOCUMENTAŢIE ACORD DE MEDIU

ETAPA II – MEMORIU DE PREZENTARE
CONFORM ANEXA 5

BENEFICIAR: MUNICIPIUL GALATI

PROIECTANT: S.C. PROIECT S.A. GALAŢI

TABEL DE RESPONSABILITĂŢI

DIRECTOR: ing. Mariana STATE

DIRECTOR TEHNIC: arh. Cristian SALMEN

PR.DE SPECIALITATE: Ing. M.TARBUC

2
 CUPRINS

pag.
Introducere 6
I. Denumirea proiectului 6
II. Titular 6
III. Descrierea proiectului 6
3.1 Un rezumat al proiectului 12
3.2 Justificarea necesitatii proiectului 28
3.3 Planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului , inclusiv 30
orice suprafata de teren solicitata pentru a fi folosita temporar
(planuri de sitiuatie si amplasamente)
3.4 Formele fizice ale proiectului ( planuri, cladiri, alte structuri, 30
material de constructive, etc.)
3.5 Elemente specifice caracteristice proiectului propus 31
3.5.1 Profilul si capacitatile de productie 31
3.5.2 Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe 31
amplasament (dupa caz)
3.5.3 Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus,in functie 31
de specificul investitiei, produse si subproduse obtinute , marimea ,
capacitatea
3.5.4 Materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de 31
asigurare a acestora
3.5.5 Racordarea la retelele utilitare existente in zona 31
3.5.6 Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona 31
afectata de executia investitiei
3.5.7 Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente 31
3.5.8 Resursele naturale folosite in constructie si functionare 31
3.5.9 Metode folosite in constructie 32
3.5.10 Planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punerea in 32
functiune, exploatare, refacere si folosirea ulterioara
3.5.11 Relatia cu alte proiecte existente sau planificate 32
3.5.12 Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare 32
3.5.13 Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului (de exemplu,
extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apa, surse 32
sau linii de transport al energiei, cresterea numarului de locuinte,
eliminarea apelor uzate si a deseurilor)
3.5.14 Alte autorizatii cerute de proiect 33
3.6 Localizarea proiectului 33
3.6.1 Distanta fata de granite pentru proiectele care cad sub incidenta 33
Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in contex
transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata
prin Legea nr.22/2001
3.6.2 Harti, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informatii privind 33
caracteristicile fizice ale mediului , atat naturale cat si artificiale si
alte informatii privind:

3
3.6.2.1 Folosintele actuale si planificate ale terenului atat pe 35
amplasament, cat si pe zone adiacente acestuia
3.6.2.2 Politici de zonare si de folosire a terenului 35
3.6.2.3 Arealele sensibile 35
3.6.2.4 Detalii privind orice varianta de amplasament care a fost luata in 35
considerare
3.7 Caracteristicile impactului potential, in masura in care aceste 35
informatii sunt disponibile
3.7.1 Impactul asupra populatiei , sanatatii umane, faunei si florei ,
solului, folosintelor , bunurilor materiale, calitatii si regimului
cantitativ al apei, calitatii aerului, climei, zgomotelor si vibratiilor ,
peisajului si mediului vizual, patrimoniului istoric si cultural si 35
asupra interactiunilor dintre aceste elemente. Natura impactului
( adica impactul direct,indirect, secundar, cumulativ, pe termen
scurt, mediu si lung, permanent si temporar , pozitiv si negativ)
3.7.2 Extinderea impactului ( zona geografica, numarul populatiei/ 37
habitatelor/ speciilor afectate
3.7.3 Magnitudinea si complexitatea impactului 37
3.7.4 Probabilitatea impactului 37
3.7.5 Durata , frecventa si reversibilitatea impactului 37
3.7.6 Masuri de evitare, reducere sau ameliorare a impactului 37
semnificativ asupra mediului
3.7.7 Natura transfrontiera a impactului 37
IV Surse de poluanti şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi 38
dispersia poluanţilor în mediu
4.1 Protectia calitatii apelor 38
4.1.1 Surse de poluanti pentru ape , locul de evacuare sau emisarul 38
4.1.2 Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate 38
prevazute
4.2 Protectia aerului 38
4.2.1 Sursele de poluanti pentru aer, poluanti 38
4.2.2 Instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera 38
4.3 Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor 38
4.3.1 Sursele de zgomot si de vibratii 38
4.3.2 Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si 39
vibratiilor
4.4 Protectia impotriva radiatiilor 39
4.4.1 Sursele de radiatii 39
4.4.2 Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor 39
4.5 Protectia solului si a subsolului 39
4.5.1 Sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice 39
4.5.2 Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului 39
4.6 Protectia ecosistemelor terestre si acvatice 39
4.6.1 Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect 39
4.6.2 Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, 39
monumentelor naturii si ariilor protejate

4
4.7 Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public 39
4.7.1 Identificarea obiectivelor de interes public, distanta fata de
asezarile umane, respectiv fata de monumente istorice si de 39
arhitectura , alte zone asupra carora exista instituit un regim de
restrictie , zone de interes traditional ,etc
4.7.2 Lucrarile dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si a 40
obiectivelor protejatesi/sau de interes public
4.8 Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament 40
4.8.1 Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate 40
4.8.2 Modul de gospodarire a deseurilor 40
4.9 Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase 40
4.9.1 Substantele si preparatele chimice periculoase utilizate si /sau 40
produse
4.9.2 Modul de gospodarire a substantelor si preparatelor chimice 41
periculoase si asigurarea conditiilor de protectie a factorilor de
mediu si a sanatatii populatiei
V Prevederi pentru monitorizarea mediului 41
5.1 Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in 41
mediu
VI Justificarea incadrarii proiectului, dupa caz in prevedeile altor acte
normative nationale care transpun legislatia comunitara (IPPC,
SEVESO, COV, LPC, Directiva – cadru apa, Directiva –cadru aer, 41
Directiva cadru a deseurilor etc.)
VII Lucrari necesare organizarii de santier 41
7.1 Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier 41
7.2 Localizarea organizarii de santier 41
7.3 Descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii de 41
santier
7.4 Surse de poluantisi instalatii pentru retinerea, evacuarea si 41
dispersarea poluantilor in mediu in timpul organizarii de santier
7.5 Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in 42
mediu
VIII Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei, in 42
caz de accidente si/sau la incetarea activitatii, in masura in care
aceste informatii sunt disponibile
8.1 Lucrarile propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea 42
investitiei, in caz de accidente si/sau la incetarea activitatii
8.2 Aspecte referitoare la prevenirea si modul de raspuns pentru 42
cazuri de poluari accidentale
8.3 Aspecte referitoare la inchiderea /dezafectarea /demolarea 42
instalatiei
8.4 Modalitati de refacere a starii initiale /reabilitarea in vederea 42
utilizarii
Ulterioare a terenuliui
IX Anexe – piese desenate 42

5
 Introducere

Prezentul memoriul de prezentare a fost intocmit la solicitarea beneficiarului

Primaria municipiului Galati in vederea obtinerii acordului de mediu pentru
proiectul ,,MODERNIZARE PARC EMINESCU’’ cu suprafata de 6170 m amplasat
in zona centrala a municipiului Galati.

I. Denumirea proiectului:

,,MODERNIZARE PARC EMINESCU GALATI’’

II. Titular

PRIMARIA MUNICIPIULUI GALATI

Proiectant: S.C. Proiect S.A. Galati
Adresa : str. Navelor nr.3 , Galati 800030
Director: ing. Mariana STATE
Numar telefon/fax: 0236/411779
Email: sectretariat@proiect – galati.ro

III. DESCRIEREA PROIECTULUI

3.1 Un rezumat al proiectului

LUCRARI DE ARHITECTURA

Suprafata şi situatia juridica a terenului

Parcul Mihai Eminescu are suprafata de 6167 mp si se afla in proprietatea
Primariei Municipiului Galati in baza Ordinului nr. 3/11.01.2011 emis de institutia
prefectului Galati, identificat prin numarul cadastral 108149 – Teren si numarul de
carte funciara 108149.
Parcul este monument istoric reprezentativ pentru patrimoniul cultural local,
fiind inscris in lista monumentelor istorice la pozitia 107 – Parcul Municipal
Mihai Eminescu (cod LMI GL II–s–B-03009).
De asemenea, monumentul lui Mihai Eminescu, amplasata in interiorul
parcului este inscris in lista monumentelor istorice la pozitia 245 (GL-III–m–B-
03132).

6
 Parcul Eminesu este situat in zona centrala istorica a municipiului Galati,
datand din anul 1880 (1881), avand ca principal scop promenada si loisir-ul.
Parcul Mihai Eminescu este amplasat in zona centrala a municipiului Galati,
la intersectia str. Domneasca cu str. G-ral Iacob Lahovary si are urmatoarele
vecinatati:
- la est - str. Domneasca

- la nord - Cinematograf Centra

- la sud - str. G-ral I. Lahovary
- la vest - prorietate private.
La inaugurare Parcul a avut o sistematizare simpla cu alei din pietris,
ulterior fiind resistematizat cu dale din mozaic.
Plantatiile initiale au avut un caracter natural, format din arbori si plante
locale; ulterior au fost aduse specii pomicole si floricole deosebite pentru a spori
caracterul estetic al parcului.
Spatiile verzi au fost prevazute cu anrocamente estetice si movile din
pamant, ce vor fi reconstruite pe alte zone.

Starea actuala (existenta)

Parcul beneficiaza in prezent de un fond vegetal de talie medie si inalta,
relativ bogat dar nevalorificat.
Vegetatia de talie joasa este reprezentata de arbusti, in general trandafiri,
dar si de flori.
In multe locuri, radacinile arborilor au ridicat platformele de fundare ale
aleilor, cauzand crapaturi si fisuri in acestea.
Gardurile vii sunt preponderent discontinue, neunitare.
Aleile pietonale sunt realizate din dale mozaicate, partial segmentate.
Aceste alei nu au borduri, astfel, cand ploua, pamantul din zona plantata
ajunge in alei.
Unele dale lipsesc, iar pe anumite zone pavajul s-a lasat, permitand ca apa
sa se adune.
Platforma de beton pe care este amplasat monumentul istoric, statuia lui
Mihai Eminescu, este crapata si/sau fisurata; de asemenea, terenul de fundare
este deplasat, observandu-se spatii si goluri sub platforma.
Cosurile de gunoi nu fac parte din conceptul peisagistic al parcului, fiind
dezagreabile din punct de vedere estetic, multe dintre ele fiind montate pe stalpii
de iluminat, cauzand o nota discordanta negativa.
Pergolele montate in zonele bancutelor de odihna nu sunt judicios
proiectate, impreuna cu bancutele formand o imagine negativa din punct de
vedere peisagistic
Culorile folosite la vopsirea bazinului, a gradenelor, impreuna cu cele
existente ale pavajelor si mobilierului urban, nu formeaza o compozitie cromatica

7
unitara: culori de albastru, portocaliu, verde inchis, bej si crem, deopotriva cu albul
cladirilor creaza o diversitate cu aspect negativ la nivel de perceptie vizuala.
Bazinul lacului este realizat din beton peste care este aplicata o pelicula de
vopsea. Se observa fisuri si crapaturi in beton.
Iluminatul este asigurat cu stalpi metalici turnati, vopsiti in alb.

Situatia propusa

CARACTERISTICILE CONSTRUCTIEI PROPUSE

Suprafata parc = 6170 m2
Suprafata alei pietonale = 2357 m2
Suprafata spatiu verde = 3362 m2

DESCRIEREA FUNCTIONALA

Parc

Propunerea vizează reabilitarea si modernizarea Parcului Eminescu

conform temei de proiectare;
Prin proiect au rezultat urmatoarele zone:
Alei pietonale de promenade cu
1046 mp
imbracaminte din dale granit 30×30
Alei pietonale de promenade cu
350 mp
imbracaminte din dale granit 20×40
Trotuare, alei pietonale cu imbracaminte din
663 mp
piatra cubica
Alei pietonale lespezi piatra 298 mp
Rigola 150 m
Spatii verzi amenajate 3362 mp
Fantana arteziana noua

Lucrarile de modernizare constau in:

 Se va reabilita bazinul lacului si se va vopsi cu o vopsea de culoare gri sau
verde.
 Se va monta o fantana arteziana noua la intrarea in parc din str. Domneasca,
iar fantana arteziana existenta va fi reabilitata.

8
 Se va construi o cabina de portar cu structura metalica si tamplarie din profile
de aluminiu cu geam termopan si paneluri opace culoare verde. Invelitoarea va
fi din tabla faltuita cu jgheaburi si burlane din tabla.
 Se va construi un grup sanitar cu structura metalica si tamplarie din profile de
aluminiu cu paneluri opace culoare verde. Invelitoarea va fi din tabla faltuita cu
jgheaburi si burlane din tabla. Grupul sanitar va fi placat interior cu taba inox si
prevazut cu obiecte sanitare antivandalizare.
 Atat cabina portar, cat si grupul sanitar vor avea un aspect vintage care sa
pastreze arhitectura parcului
 Refacerea imprejmuirii si adaptarea acesteia la propunerea de modernizare;
 Refacerea solutiei de iluminat ambiental pentru alei prin montarea unor corpuri
de iluminat cu lampi LED, ce se vor incadra in peisagistica si specificul de
monument al parcului;
 Realizarea unei retele de irigat automatizat pentru intreaga suprafata de spatiu
verde amenajat;
 Refacerea retelei de apa si canalizare si introducerea a 5 cismele, ce vor
respecta caracterul de monument al parcului.
 Constructia existenta – Casa alba - situata pe terenul parcului va fi obturata cu
imprejmuire de 6m inaltime cu print pe mesh, cu imagini istorice din zona strazii
Domneasca.

Material dendrologic propus

Refacerea patrimoniului arboricol al parcului, protejarea spatiului plantat

existent si valorificarea acestuia prin interventii peisagistice noi
Refacerea partiala a vegetatiei arbustive, refacerea vegetatiei floricole si
ierbacee in totalitate.
Toti arborii existenti, vor fi curatati de uscaturi, toaletati pentru ridicarea
coronametului- conifere ( pin, molid, brad albastru), tei, frasin, castan, artar,
catalpa, plop.
Se va acorda o atentei deosebita celor cateva specii protejate prin lege
aflate in sit:
 Populus Nigra – care a implinit 100 de ani
 Taxus sp.
 Platanus Aceriflora.
Noii arbori propusi sunt:

9
 - Brad/molid argintiu/Picea Pungens Glauca – 20buc.
- Tuia/thuja occ. Sunkist – 8 buc.
Arbusti , plante agatatoare, plante rocarie care vor fi plantate
- potentiala Fructicosa Red Ace - 17 buc
- Coral Beauty Cotoneaster -14 buc
- Gard viu / Cupressocyparis Leylandii – 2400 buc (8 buc/ml – 300 ml)
– Vita de ciocolata/ Akebia Quinata – 10 buc
- Caprifoi roz/ Lonicera Belgica Select – 10 buc
- Barba sarpelui /Ophiopogon Plantiscapus – 13 buc
- Iarba albastra / Festuca Glauca - 13 buc
- Floare grasa cu frunze spatulate /
Sedum Spathulifolium,, Cape Blanco’’ - 13 buc
- Arbusti - trandafiri, nalba peerie,etc – 210 buc

Peluzele gazonate vor fi schimbate total prin reconstruirea straturilor

suport, impreuna cu reteaua de irigatii si drenaj.
Nu se vor efectua taieri de arbori , doar relocari ca urmare a realizarii noii
configuratii a aleilor, situatia relocarilor fiind prezentata la memoriul de
Sistematizare vericala pag.12
Dotari, mobilier urban

Reabilitarea podului rustic si a anrocamentelor existente.

Inlocuirea mobilierului urban cu o solutie unitara de mobilier ce va contine:
banci, pergola-banci, rastel biciclete, panou informatii, cosuri de gunoi, corpurile
de iluminat, cismele de baut apa.

Imprejmuire

Gardul existent ce imprejmuieste parcul va fi inlocuit cu unul din fier forjat de

1,00m avand modelul gardului original, iar soclul va fi placat cu placi din granit.
Modernizarea aleilor

Se va realiza conform lucrarilor prevazute in memoriul de sistematizare

verticala.
LUCRARI DE REZISTENTA

Situatia existenta
Bazinul lacului - este realizat dintr-o cuva de beton, cu grosime de cca. 15
cm grosime (pe care este aplicata o pelicula de vopsea) si cca. 65 cm adancime.

10
 Podul rustic - asigura trecerea de pe o parte pe cealalta a bazinului. Este
realizat sub forma unei dale groase de beton armat de cca. 15-20cm ce descarca
pe capete pe doi pinteni de beton armat inclusi in peretele bazinului, iar lateral
este marginit de doi parapeti ornamentali cu aspect de crengi si trunchiuri de
copac.
Gradenele - (cu doua randuri de scaune etajate) sunt amplasate in jurul
bazinului si cele cu un singur rand de scaune sunt construite in partea de nord, la
exteriorul parcului.

Situatia propusa

Pentru Modernizarea Parcului Eminescu s-au prevazut urmatoarele lucrari:

a.Lucrari de demolare:
- demolare platforma (exclusiv parapeti) pod rustic;
- gradene cu un rand de scaune ;
- zid de sprijin din beton;
- gradene cu doua randuri de scaune amplasate langa bazin;
- crearea de noi accese prin spargerea locala a soclului din beton din
gardul perimetral
b.Lucrari noi:
 dupa decopertarea hidroizolatiei actuale la bazinul existent, daca sunt fisuri si
crapaturi, acestea vor fi reparate cu rasini epoxidice;
 la podul rustic se reface planseul cu dimensiunile 6,90 x 2,50 m si grosimea de
20cm
 gradene duble legate intre ele cu o platforma pietonala avand urmatoarele
caracteristici:
- lungime gradene 11 + 9 ml;
- dimensiunile transversale pentru gradene 50 x 65 cm;
- platforma pietonala cu sectiunea transversala de 1,50 m si
grosimea 10cm;
 gradene simple (cca 50 ml)-din beton simplu cu dimensiunile transversale
50x65cm;
 platforma foisor relocat (1 buc.) cu suprafata de cca. 25 mp;
 fundatii statui (4 buc.) – fiecare fundatie este din beton simplu cu suprafata in
plan de 0,5 x 0,5 m si inaltimea de 2,25 m.
Toate constructiile enumerate mai sus se executa pe un pat de balast cu
grosimea de 10 cm dupa compactare.
 se betoneaza complet 2 intrari existente de pe latura de nord si 2 intrari
existente pe latura de vest;
 se betoneaza partial 2 intrari existente de pe latura de nord.

11
 Inchiderea gardului se realizeaza cu beton armat, armaturile fixandu-se in
pardoseala si de soclurile adiacente. Fixarea armaturilor se face prin ancore forate
cu rotopercutorul in pardoseala si in pereti.
 pentru imaginea peisagistica a parcului, constructia existenta Casa Alba se
mascheaza cu o perdea perimetrala la o distanta de 1,00 m fata de conturul
exterior al acesteia. Perdeaua perimetrala este prinsa pe o structura metalica din
teava rectangulara zincata fixata in fundatii izolate de beton armat cu dimensiunea
de 60 x 60 cm si adancimea de 90 cm raportata fata de cota aleei pietonale.
 fantana arteziana din beton armat are diametrul interior 6,00 m si este ancorata
intr-o centura perimetrala cu dimensiunea de 30 x 90 cm.
 Fantana propusa se executa pe un pat de balast cu grosimea de 15 m dupa
compactare.
 cabina poarta (1buc) si cabina grup sanitar (1buc), ambele sunt alcatuite din
confectii metalice amplasate pe o platforma din beton slab armata cu plase STNB
indicativ 106GQ126. Confectiile metalice sunt alcatuite din :
 stalpi din teava rotunda 120x4mm;
 grinzi din teava rectangulara 50x50x4mm;
 pane de cosoroaba, intermediare si de coama cu sectiunea
50x50x4mm;
 8 elemente cu rol de capriori pe capetele structurii.
Sarpanta de lemn compusa din: - pane de cosoroaba, intermediare si de coama;
- astereala;
- tabla faltuita
se fixeaza prin suruburi autofiletante de elementele metalice descrise mai sus.

LUCRARI DE SISTEMATIZARE VERTICALA

SITUATIA EXISTENTA

La inaugurare Parcul Eminescu a avut o sistematizare simpla cu alei din

pietris, ulterior fiind resistematizat cu dale din mozaic.
Plantatiile initiale au avut un caracter natural, format din arbori si plante
locale; ulterior au fost aduse specii pomicole si floricole deosebite pentru a spori
caracterul estetic al parcului.
Spatiile verzi au fost prevazute cu anrocamente estetice si movile din
pamant, ce vor fi reconstruite pe alte zone.
Pentru imbunatatirea conditiilor de odihna, recreere, promenada si
socializare, a parcului ce functioneaza in zona centrala a orasului Galati, se impun
o serie de lucrari in vederea reabilitarii, modernizarii arealului cuprins in limitele
strazilor Domneasca si G-ral Iacob Lahovary.

12
 Terenul din incinta parcului, urmeaza a fi sistematizat, in ideea eliminarii
denivelarilor ce produc acumulari ale apelor superficiale, asigurandu-se pante de
scurgere si dirijare a apelor meteorice catre dispozitive de colectare si captare cu
descarcare la reteaua de canalizare din zona. Aleile pietonale prezinta denivelari,
gropi, zone cu pavaj lipsa.
Spatiile verzi existente, nu ofera o valoare peisagistica corespunzatoare
fiind neamenajate, plantatiile din incinta sunt inestetice chiar in condiiiile unor
lucrari de intretinere permanenta.
Prin lucrari de terasamente si modelare a terenului vor fi create zone in
care toate categoriile de varsta isi vor gasi locul de relaxare, plimbare sau liniste
dorit.

SITUATIA PROPUSA

Reteaua de alei de promenada va fi reconsiderata in ceeea ce priveste

tratarea adecvata a pavimentelor ca si imbunatatirea traseelor cu asigurarea
spatiilor de odihna, recreere si promenada.
Pentru sistematizarea verticala a obiectivului de investitii sunt necesare
realizarea urmatoarelor lucrari:
- dezafectarea aleilor degradate si reconfigurarea terenului pentru a
permite scurgerea apelor;
- configurarea unor noi trasee de alei de promenada;
- reamenajarea spatiilor verzi prin curatire si defrisari, nivelare teren
si asternere a pamantului vegetal.
Sistematizarea pe verticala a terenului, rezolva problema scurgerii apelor
din incinta Parcului Eminescu, prin asigurarea unor pante longitudinale si
transversale cu valori cuprinse intre 0,5 - 2%, care sa contribuie la colectarea,
dirijarea si evacuarea rapida a apelor rezultate din precipitatii la reteaua de
canalizare existenta in zona.
Pentru circulatia pietonala se prevad alei pietonale cu latimea de 2,00÷
4,00m cu platforme de odihna.
Ca sistem rutier, aleile proiectate vor dispune de imbracaminte din pavaj de
placi de granit, pavaj din piatra cubica, lespezi piatra cu urmatoarea structura:
a) imbracaminte pavaj de placi de granit:
10 cm strat de balast
10 cm strat de beton C16/20
3 – 5 cm strat de mortar umed
2,5 cm placi de granit 30 x 30 cm / 20 x 40 cm
incadrare cu borduri din andezit de 10 x 10 x 20 cm, pe o
fundatie din
beton C16/20 de 20 x 10 cm

13
 b) imbracaminte pavaj din piatra cubica:
10 cm strat de balast
10 cm strat de macadam cilindrat
3 cm strat de nisip
piatra cubica 10 x 10 x 5 cm
incadrare cu borduri din andezit de 12 x 12 x 20 cm, pe o
fundatie din beton C16/20 de 20 x 10 cm
c) alei lespezi piatra:
5 cm strat de nisip pilonat
5 cm lespezi piatra –andezit
incadrare cu borduri din andezit de 10 x 10 x 20 cm, pe o
fundatie din beton C16/20 de 20 x 10 cm
Aleile pietonale vor fi executate cu o panta transversala cu valori 1-1,5%.
Pentru preluarea apelor pluviale, in zona centrala de acces in parc si in jurul
bazinului existent s-au prevazut rigole prefabricate din beton cu polimeri cu
gratare din fonta..
Ca urmare a reconfigurarii traseelor aleelor este necesara relocarea unui
numar de 15 arbori cu diametrul maxim 10 m -12 cm ale caror coordonate in
Sistem STEREO 70 sunt prezentate in tabelul urmator:

COORDONATE INITIALE COORDONATE DUPA

RELOCARE
Nr. Nr.
crt. copac X Y X Y
1 5 739127.06 441937.91 739124.71 441941.38
2 6 739125.94 441931.57 739122.29 441937.33
3 8 739111.91 441944.20 739115.97 441945.65
4 29 739113.58 441948.17 739112.56 441949.36
5 30 739105.99 441944.52 739104.98 441943.92
6 52 739046.20 441961.16 739048.49 441961.03
7 65 739028.46 441937.38 739025.39 441937.87
8 69 739044.83 441923.37 739044.53 441925.18
9 70 739036.81 441922.37 739036.75 441921.05
10 71 739048.45 441922.55 739048.97 441921.71
11 72 739048.86 441924.40 739051.33 441922.78
12 73 739052.72 441926.64 739053.28 441924.04
13 74 739055.19 441929.49 739057.04 441928.57
14 87 739074.57 441913.70 739074.68 441910.93
15 100 739124.24 441919.72 739122.09 441911.47

14
Tipul arborilor de pe amplasament si lucrarile ce li se vor aplica sunt prezentate in
tabelul urmator:

tabel orizontal

15
 Relocarea arborilor consta in:
- realizarea gropilor in care se va face relocarea arborilor
- extragerea mecanizata a arborilor cu balot de pamant la radacina fara
invelirea coloanei
- transplantarea cu balot de pamant executata mecanic ( transportul din
interiorul zonei la locul de plantare, asezarea balotului in groapa, astuparea cu
pamant).

LUCRARI PRIVIND INSTALATIILE ELECTRICE

Documentatia trateaza urmatoarele tipuri de instalatii electrice:

 Instalatia electrica iluminat stalpi;
 Instalatia electrica iluminat la sol;
 Instalatia electrica iluminat fantani arteziene;
 Instalatia electrica iluminat pomi;
 Instalatia electrica interioara cabina portar si grup sanitar;
 Instalatia electrica control video si alarmare;
 Instalatia legare de pamant.

BRANSAMENTUL ELECTRIC

Alimentarea cu energie electrica este existenta, insa bransamentul electric

existent nu este dimensionat pentru preluarea noilor receptori de energie electrica.
În prezent, in zona studiata exista retele electrice de iluminat public, dar care nu
satisfac in totalitate cerintele luminotehnice impuse de normativele tehnice in
vigoare.
Bransamentul sau obtinerea sporului de putere se va realiza de catre S.C.
ELECTRICA S.A.Galati, in urma unui studiu de solutie, la solicitarea beneficiarului,
dupa obţinerea avizului de racordare si achitarea de catre beneficiar a taxei de
racordare.
Alimentarea cu energie electrica a stalpilor de iluminat din parc se va face
din reteaua de iluminat public . Circuitele de iluminat se vor executa in cablu
CYABY care se va monta ingropat in pamant.
In incinta parc, a fost prevazuta o firida electrica necesara pentru
alimentarea cu energie a altor cosumatori electrici (fantana arteziana, cabina
portar, grup sanitar, iluminat la sol, iluminat pomi, sistem irigatii automat, sistemul

16
video si alarmare, etc.) ce se va racord printr-un cablu subteran din tabloul
general al obiectivului studiat ce va fi amplasat in cabina portar.
Puterea instalata totala este Pit=58,48 kW iar puterea simultana este
Ps=32,32 kW.

PREZENTAREA INSTALATIILOR PROIECTATE

Coloane electrice

Coloana electrica prevazuta pentru alimentarea tabloului electric general

TG se va executata in cablu de cupru CYABY 3x50+25 montat ingropat in
pamant pana la BMPT-ul care va fi amplasat conform avizului tehnic nou de
racordare, solicitat de catre beneficiar conform noii situatii create, datorita
reamenajarii obiectivului.
Coloanele electrice pentru alimentarea tablourilor secundare se vor realiza
in cablu CYABY 4x4, si se vor monta ingropat, in traseele comune protejate cu
folii PVC. Acestea vor fi montate la o adancime de ~ -0,9 m.

Tablouri

Tablourile electrice vor fi tipizate si se vor echipa cu intreruptoare automate

bipolare si tripolare conform specificatiei de aparataj, cu caracteristica de
declansare tip C si o capacitate de rupere nominala de 4,5 kA, pe conductoarele
active, conform proiect.
Intreruptoarele asigura protectia impotriva supracurentilor datorati
suprasarcinilor sau scurtcircuitelor care ar deteriora componentele instalatiei
electrice. Suplimentar, se vor folosi dispozitive de curent rezidual avand
sensibilitate de 30 mA, montate in tablourile electrice, iar restul aparatajului va
corespunde specificatiei, furnizorul procurandu-se de pe piata. Pentru intrarea in
tabloul TG se prevede intreruptor trifazat, calibrat in conformitate cu intensitatea
curentului cerut.

Instalatia electrica de iluminat, prize si forta din cabina portar si grup

sanitar

Tablourile electrice T.cp. si T.gs se vor alimenta din tabloul electric general
TG si se vor executa in cablu de cupru CYABY 5x6 mmp pentru grup sanitar si
CYY 5x4mmp, montat ingropat in pamant, cat si aparent, pe cabina portarului.
Iluminatul din Cabina portar se va realiza cu corp de iluminat cu LED 2x18W,
incalzirea se va asigura cu panou radiant, prizele vor fi duble cu contact de
protectie.

17
 In cabina portarului vor fi amplasate: sistemul de urmarire si control cu
camere video si instalatia de alarmare in caz de necesitate. Circuitele electrice se
vor executa in cablu CYY si se vor monta pe sub tavanul fals, traseul va fi pe
portiunea permisa.
Iluminatul in Grupul sanitar se va realiza cu doua corpuri de iluminat cu
senzori de miscare cu LED 2x18W, traseele vor fi pe portiunea permisa. Prizele
vor fi duble cu contact de protectie.
In grupulul sanitar vor fi amplsate: doua panouri radiante pentru incalzirea
spatiului grupurilor (cele doua compartimente), ce se vor cupla la deschiderea usii
de acces, iar la a doua deschidere, se vor decupla.
In grupulul sanitar vor fi amplsate: doua uscatoare de maini in vederea
igenizarii utilizatorilor.
In grupulul sanitar vor fi amplsate: doua sisteme de taxare si deblocare usi
acces, in vederea protectiei si igenizarii acestui spatiu.
Toate echipamentele vor fi prevazute cu sisteme de protectie: antivandalism
si electrocutarii.
Circuitele electrice proiectate se vor realiza din cabluri CYY, protejate in
tuburi de protectie. Fixarea cablurilor se va face cu cleme din plastic prinse cu
suruburi autofiletante. Se va evita in totalitate expunerea cablurilor la distrugere
prin protectie, sub peretii cabinelor.
Instalatia electrica iluminat de siguranta si evacuare, se va executa in
conductor de cupru protejat montat ingropat sub tencuiala si cu corpuri de
iluminat tip EXIT - LED 3W cu acumulator.

Instalatia electrica iluminat stalpi

Iluminatul parcului s-a proiectat a fi prevazut cu 42 stalpi ornamentali de

fonta H = 4m, echipati cu trei corpuri de iluminat cu LED.
Traseele vor fi comune pe portiunea permisa, de la care se vor face derivatii
la stalpi.
Racordul in interiorul stalpilor va fi cu cablu CYY 3x2,5 mm.
Cablul de pe traseu va fi cel prevazut in schema monofilara (vezi pl. E1).
Legaturile se vor executa la cutia de racord electric a stalpului. Se vor evita
total racodurile in canale.
Circuitul electric pentru alimentarea stalpilor se va executa in cablu tip
CYabY, montat subteran.

Instalatia electrica iluminat la sol

Iluminatul la sol se va realiza cu corpuri de iluminat ornamental cu LED,

traseele vor fi comune pe portiunea permisa de la care se vor face derivatiile la

18
corpuri. Racordul in interiorul suportilor corpurilor, se va realiza cu cablu CYY
3x1,5mm. Legaturile se vor executa la cutia de racord electric a suportilor si se vor
evita total racodurile in canale. Circuitul electric se va executa in cablu tip CYABY
montat subteran.

Instalatia electrica fantani arteziene

Iluminatul pentru Fantanile arteziene s-a prevazut a fi realizat cu spoturi de

ilumina cu LED, traseele vor fi comune pe portiunea permisa de la care se fac
derivatii la spoturile de lumina, iar racordul intre spoturile de ilumina, va fi cu
cablu CYY 3x1,5 mm.
Cablul de pe traseu va fi tip CYABY montat subteran.
Circuitele electrice pentru alimentarea pompelor aferente fantanilor arteziene
proiectate, se vor executa in cablu montat subteran.
Pornirea pompelor se face manual prin butoane pornit-oprit, montate in
tabloul electric care se va amplasa in camera pompei.

Instalatia electrica iluminat pomi

Iluminatul pomilor se va face cu proiectoare cu LED pentru pomi si statui.
Traseele vor fi comune pe portiunea permisa de la care se fac derivatii la
proiectoare. Racordul la suportii proiectoarelor va fi cu cablu CYY 3x1,5mm.
Circuitul electric se va executa in cablu tip CYABY montat subteran.

Instalatia electrica control video, alarmare

Controlul video s-a prevazut a se realiza cu camere video montate pe stalpii

de lumina. Traseele vor fi comune pe portiunea permisa de la care se fac derivatii
la stalpii de lumina.
Racordul intre camerele video si calculator se va face cu cablu UPT4.
Pachetul de cabluri vor fi ambalate in comun, dar separat pe cat posibil de
circuitele de forta.
Instalatia electrica de alarmare, va fi dotata cu un buton de panica care va
actiona o sonerie din camara ofiterului de serviciu din Primarie; comunicarea intre
cele doua locatii se va face pe sistem audio.
Pentru implimentarea sistemului se va face un pachet de instructiuni, care va
elimina riscurile unor utilizari neconforme.

Instalatia de protectie impotriva tensiunilor accidentale de atingere si

a descarcarilor

19
 Instalatia de protectie impotriva tensiunilor accidentale de atingere si a
descarcarilor atmosferice existenta se refoloseste.

LUCRARI RETELE HIDROEDILITARE

Situatia existenta
In prezent fantana arteziana existenta este dotata cu echipamente tehnice
invechite iar retele de apa-canal sunt in stare avansata de degradare avand
durata de viata expirata

Lucrari propuse

Situatia propusa – retele edilitare apa-canal

a) reabilitare retea apa existenta;
b) reabilitare retea canalizare existenta;
c) realizarea unui sistem semi-automat de udare a spatiilor verzi format
din aspersoare, hidrati de gradina;
d) reabilitare instalatii hidraulice fantana arteziana existenta si echiparea
cu instalatii hidraulice a unei fantani noi in parte de nord a parcului;
e) racordarea grupului sanitar la reteaua de apa si canalizare;
f) montarea de cismele de baut apa;
g) realizare statie pompare cu hidrofor pentru cresterea presiunii in reteua
de apa;

Retea apa.
Alimentarea cu apa a Parcului Eminescu se va realiza de la reteaua de apa
stradala printr-un bransament din PEHD Ø110 mm PE100 PN10, contorizat la
limita de proprietate printr-un camin de apometru, pentru monitorizarea debitului
de apa prelevat din reteaua stradala, respectiv a debitului de apa distribuit,
conform H.G. 348 / 1993 si ordinului 29/N/1993.
Conducta de alimentare cu apa se va montata sub limita de inghet a apei, pe
un strat de nisip de 10cm grosime si formeaza un inel in zona de margine a
parcului.
Din inelul principal se va realiza alimentarea cu apa a fiecarui grup de
aspersoare (zona de irigatie), alimentarea fantanilor arteziene, cismelelor de baut
apa, hidrantii de gradina.

20
 Pe bransamentul de apa propus, in interiorul incintei se intercaleaza caminul
de apometru, din beton armat ( 1,5x1,5x1,5 ) m, care va proteja instalatia de
contorizare compusa dintr-un contor de apa rece, montat intre robineti.

Accesul in camin se va face prin rama si capacul de fonta (STAS 2308-81) si

coborarea pe trepte din otel beton Ø 20 mm, incastrate in pereti (STAS 6002-88).
Pentru ridicarea gradului de confort al populatiei s-a prevazut a se monta un
numar de 5 cismele de baut apa alimentate de la reteaua principala prin
conducta Dn 25mm PE100 PEHD.
Reteaua noua executata trebuie supusa probei de presiune si
etanseitate,inainte de executarea umpluturilor,conform STAS 4163.
Dupa incheierea probei de presiune si etanseitate, conductele se vor spala si
dezinfecta.

Retele canalizare.
Apele uzate menajere provenite de la grupul sanitar, fantani arteziene,
cismele de baut apa sunt colectate printr-o retea noua de canalizare prin
conducte din PAFSIN cu diametru cuprinse intre Dn200-400mm montate ingropat
pe un pat de nisip de 10cm grosime, ce vor deversa in camine de vizitare
proiectate care se vor racorda la canalizare existenta in Str.Domneasca.
Se vor monta camine din elemente prefabricate din beton, cu adancimi
cuprinse intre 1,5 si 3,0 m conform planului de situatie si profilului longitudinal.
Intre tronsonul CV3-CV4-CVE reteaua se va amplasa in locul celei vechi si
oriunde este posibil se va respecta traseul canalizarii vechi inlocuindu-se reteaua
veche cu cea noua cu respectarea cotelor noi din proiect.
Din punct de vedere tehnologic, executia comporta urmatoarele operatii:
- executarea sapaturilor;
- executia canalului;
- montarea conductei;
- executarea umpluturilor;
Dupa terminarea si receptia lucrarilor de canalizare se va avea grija in mod
special ca la refacere, umplutura sa fie compactata corespunzator pentru a evita
tasarile.
In timpul executiei sapaturilor este posibil ca muncitorii sa intalneasca o
serie de retele subterane de alta natura (electrice, telefonice, gaze).
In aceasta situatie se va inceta lucrul in acea zona fiind anuntate organele
de exploatare a respectivelor conducte.
Etansarea tuburilor in camine se face prin legatura elastica.

21
 La finalizarea lucrarilor reteaua de canalizare va fi suspusa probei de
etanseitate.
Incercarea de etanseitate se executa pe tronsoane maximum 500 m.
Inainte de incercarea de etanseitate se efectueaza:
- umpluturile partiale lasandu-se imbinarile libere
- inchideri etanse a tuturor orificiilor
- blocarea extremitatilor si a punctelor susceptibile de deplasare in timpul
probei.
In cazul cand proba nu reuseste se iau masuri de remediere si se reface
proba.
Apele uzate rezultate evacuate sunt exclusiv menajere si se incadreaza in
indicele de calitate al apelor uzate evacuate in reteaua de canalizare a localitatii
conform Normativului N.T.P.A 002/2005.
S-a cautat ca solutiile sa corespunda exigentelor de performanta esentiale,
asa cum sunt definite de Legea 10/1995 privind calitatea in constructii.

Sistem semi-automat de irigatie.

Datorita schimbarilor climatice si a temperaturilor ridicate plantele nu
primesc suficienta apa in mod natural ceea ce duce la realizarea unui sistem
semi-automat de irigare format din aspersoare, duze picurare si hidranti de
gradina.
Pentru alimentarea sistemului de irigatii se va utiliza reteaua de apa a
orasului.
Fiecare zona de irigatie este alimentata din conducta principala prin
intermediul unei vane cu deschidere/inchidere comandata electric.
Electrovanele se monteaza ingropat in camine de vizitare din polietilena
ranforsata cu fibra de sticla.
S-a intocmit proiectul de amplasare a aspersoarelor telescopice pentru
intreaga suprafata propusa, apoi in baza acestuia s-a realizat impartirea in zone
de udare si indicarea tuturor elementelor de instalatii ce urmeaza a fi executate
subteran.
Luand in considerare o norma de udare de 6mm/zi s-a determinat numarul
exact de aspersoare din fiecare tip, necesare pentru realizarea unei udari
uniforme.
Considerand numarul, consumul orar de apa si durata de functionare
pentru fiecare tip de aspersor, s-a calculat consumul zilnic total de apa pentru
stropirea spatiilor verzi propuse, cu aplicarea unei norme de udare de 6mm/zi.
Sistemul de irigatii semi-automat este o instalatie compusa din tubulatura
de apa, electrovane, componente electrice si aspersoare, destinat sa aduca

22
aportul zilnic de apa necesar supravietuirii si dezvoltarii corespunzatoare a
plantelor, in conditiile climatice locale.

Componenteleprincipale ale sistemului semi-automat de irigatii:

1) Sursa de apa – reteaua de apa potabila a orasului
2) Aspersoare – dispozitive care imprastie apa pe o suprafata circulara
sau rectangulara, prin aspersie si sunt conectate in grupuri la o conducta de
alimentare ce este alimentata la randul ei din coloana principala de alimentare
printr-o electrovana.
3) Electrovanele – fac legatura intre coloana de alimentare si grupurile de
aspersoare ce sunt proiectate a functiona simultan. Electrovana este prevazuta cu
un dispozitiv de deschidere/inchidere cu actionare prin impuls electric 9V c.c.
4) Modulele de comanda – dispositive electronice cu alimentare cu baterii
ce receptioneaza si stocheaza programe si genereaza impulsuri electrice de
deschidere /inchidere pentru electrovane, in functie de programul rulat.
Acestea se monteaza impreuna cu electrovanele in camine special pentru
irigatii, conexiunile electrice facandu-se in acelasi camin.
Aspersoarele utilizate sunt de tip pop-up (telescopic) cu montaj subteran,
cu mecanism rotativ sau cu stropire pe sector predefinit, si functioneaza prin
ridicarea pistonului interior prevazut cu duza de stropire, la 10cm deasupra cotei
terenului. Duzele prevazute pentru aspersoare arunca apa de stropire la o
distanta de 4-8m si de asemenea debitul acestora variaza in functie de sectorul de
cerc pe care sunt reglate sa stropeasca.
Presiunea apei din coloanele de distributie ridica tija telescopica de 10cm a
aspersoarelor si de asemenea actioneaza mecanismul de rotatie al acestora (in
cazul aspersoarelor tip rotor), rezultatul fiind o stropire distribuita uniform pe o
raza/sector in jurul aspersorului.
S-au utilizat urmatoarele tipuri de duze si aspersoare:
Aspersoare rotative cu raza medie 4.6-16.8 Seria 3504(FI-1/2") cu
ridicare 10cm
-Aspersoare rotative Seria 3504
Aspersoare tip spray Seria 1800(FI-1/2") cu ridicare 10cm
-Duza R-Seria
-Duza HE-VAN Seria
-Duza VAN-Seria
-Duza 5MPR-Seria
-Duza 15MPR-ST
si au fost imparite pe zone dupa cum urmeaza:

23
 Raza de stropire variaza in functie de presiunea apei si se poate regla si
manual in anumite limite (cca 10-20%) in functie de parametrii de presiune si de
duzele de stropire utilizate.
La terminarea timpului de stropire stabilit, sistemul de control transmite un
semnal electric de inchidere a electrovanelor, acestea inchid circuitul de
alimentare cu apa a aspersoarelor, iar aspersoarele se retrag in pamant, la un
nivel apropiat de nivelul solului, stabilit la montaj (de obicei-1,00cm).
Procesul se repeta pana ce toate zonele de udare au functionat conform
timpului stabilit la programare pentru a livra apa necesara suprafetei de teren
deservite.
Pentru o aplicare uniforma a ploii artificiale, aspersoarele se pozitioneaza la
o distanta unul de celalalt egala cu raza de lucru in cazul stropirii pe sector
circular, respectiv latimea in cazul sectoarelor rectangulare.
Pozitionarea si alegerea razei de udere exacta a aspersorului in teren se
face de catre executant care va tine cont de aceasta regula la citirea proiectului,
precum si de elementele specifice ce pot impiedica amplasarea intr-un anumit
punct precum materialul dendrologic, radacini de copaci, etc.
Alimentarea cu apa a aspersoarelor se face la partea inferioara, prevazuta
cu filet interior 1/2” si 3/4” iar conectarea acestora la teava de alimentare se face
prin intermediul unui record din teava flexibila cu De 16mm si a piesei de
bransament .
Aspersoarele se amplaseaza in raport cu bordura ce delimiteaza zona de
spatiu verde de suprafata pietonala, la o distanta de 5-10 cm de aceasta in functie
de zona de beton turnat pentru fixarea bordurilor.
Distanta intre aspersoare poate varia fata de lungimea razei cu maxim
+10% / -20%, in functie de necesitatile din teren, respectiv amplasarea fata de
elemente constructive sau material dendrologic existent sau care urmeaza a fi
instalat.
Situatia proiectata va fi obligatoriu verificata de executant si corelata cu
situatia existenta in santier la momentul executiei si daca se constata diferente
majore fata de situatia proiectata (diferente ale lungimilor sectoarelor indicate >
5%) se vor rectifica punctele de amplasare ale aspersoarelor.
Executia santurilor pentru instalarea sistemului de irigatii se face cu ajutorul
masinilor de sapat santuri; adancimea santului va fi de 30 cm,fara a strica prea
mult gazonul existent.
Acolo unde nu este posibila montarea de aspersoare s-a prevazut sistem
de stropire prin picurare (teava picuratoare Ø16 mm, cu distanta dintre duze 30
cm si filtru cu reductor de presiune).

24
 In cazul in care din motive tehnice sistemul de irigare nu functioneaza s-a
prevazut un numar de 6 hidranti de gradina Dn 32 mm pentru asigurarea
necesarului de apa pentru udarea spatiilor verzi.
Pentru cazul in care debitul si presiunea apei nu vor permite udarea
simultana a intregii suprafete propusa pentru irigare, s-a avut in vedere impartirea
in mai multe zone de udare ,care vor fi irigate in etape, astfel incat sa fie irigata
zilnic intreaga suprafata de zona verde.
Aprovizionarea pieselor speciale pentru sistemul automat de irigatie se va face
doar de la producatorii sau distribuitorii uneia dintre marcile specializate in
domeniu.
Se vor utiliza materiale de calitate superioara, procurate de la un furnizor care
asigura toata gama de produse specificate si asigura nivelul de calitate necesar
acestei lucrari.

Reabilitare instalatii hidraulice fantana arteziana existenta si echiparea cu

instalatii hidraulice a fantanii noi din parte de nord a parcului.

1.Fantana reabilitata
La momentula actual in interiorul parcului functioneaza o fantana arteziana in
stare avansata de degradare si cu instalatii hidraulice invechite
Aceasta functioneaza in sistem de recirculare a apei fiind prevazuta cu un
rezervor metalic cu dimensiunile 3,0x1,8x2,4 m montat in cabina subterana din
beton, cu acces de la suprafata printr-o trapa, amplasat in imediata vecinatate a
fantani arteziene.
Prin reabilitare se va curata, dezinfecta, revopsi rezervorul si se va inlocui
echipamentele si instalatiile hidraulice cu:
- pompa centrifuga, montaj uscat 2,2Kw;
- duza spumanta, diametru jet Ø50mm pentru fantana din partea stanga;
- 3 duze spumante, diametru jet Ø32mm pentru fantana din zona centrala a
bazinului;
- robinet de reglare a debitului pentru fanta din partea dreapta (rol de duza);
- sorb filtrant;
- sifon de pardoseala;
- montare conducte de preaplin;
- inlocuire conducta refulare(distributia apei catre fantani);
- inlocuire conducta retur apa;
S-a ales a se monta duze spumante, care va crea un jet spumant cu
inaltime maxima de un 1m pentru a creea efectul de cascada.

25
 Inaintea fiecarei duze va fi prevazut cate un robinet de reglaj pentru a putea
echilibra si uniformiza jeturile de apa,pentru fantana din partea dreapta avand rol
de duza.
Se vor inlocui:
- cele 2 sifoanele montate in bazinul exterior din beton de pe conducta de
retur apa;
- conductele si cele 2 sifoanele de la golirea de fund a bazinului; acestea
vor descarca in caminele montate pe rigola perimetrala.
Pe fiecare teava de golire se va monta robineti de inchidere amplasati in
caminele de pe rigola perimetrala.
Se va monta un sistem de preaplin ce se va racorda la reteaua de
canalizare.
Se vor inlocui toate instalatiile si echipamentele de la statia de pompare
SP1.
Conducta de retur apa se va monta cu panta catre rezervorul din metal
montat subteran.

2.Fantana noua
La intrarea in parc dinstre strada Domneasca s-a prevazut a se realiza o
fantana arteziana noua care sa se incadreaze in arhitectura parcului.
Fantana arteziana proiectata este o fantana cu jet central de apa si va
functiona in sistem de recirculare a apei.
Dimensiunile in plan ale fantanii: 6,0m (diametrul interior), iar in centrul
bazinului va fi prevazuta o duza din bronz cu jet vertical format din pelicula
circulara cu diametrul jetului de Ø 70mm.
Fantana va fi prevazuta cu urmatoarele echipamente si instalatii hiraulice:
- pompa centrifuga de joasa presiune cu montaj submersibil 1.1kW;
- duza din bronz, diametru jet 70mm;
- piesa mixta de preaplin, reumplere automata si control al nivelului apei;
- sifon cu dop pentru bazin;
- sistem filtrare;
- proiector LED, lumina alba;
- anemometru;
- tablou electric cu programator orar pentru pompe, iluminat si reumplere
automata;
Solutia propusa consta in montarea unei pompe submersibile de joasa
presiune in interiorul cuvei fantanii la care va fi conectata duza din bronz.
Pentru protectia instalatiei hidraulice au fost prevazute sisteme de filtrare a
apei la aspiratia pompelor deoarece fantana este amplasata intr-o zona cu copaci

26
si exista posibilitatea caderii frunzelor sau altor elemente ce ar putea perturba
buna functionare a sistemului.
In jurul pompei vor fi prevazute grilaje de protectie antivandalism cu
posibilitate de vizitare/ inlocuire a pompelor.
S-a prevazut a se realiza un camin tehnic 1,0 x 1,0 x 1,5m din beton in
care se vor monta robinetii de inchidere/deschidere de pe conductele de
alimentare cu apa si golire a bazinului, precum si tabloul electric cu programator
orar pentru pompa, iluminat si reumplere automata. Acesta va fi racordat la
reteaua de canalizare printr-o conducta Dn 125mm din PVC KG, montata la
radierul caminului pentru preluarea apelor accidentale si de la golirea cuvei
fantanii.
Alimentarea cu apa a obiectivului proiectat se va realiza de la retaua de
apa rece existenta in zona printr-o conducta din PEHD Ø50 montate ingropat sub
adancimea de inghet conform STAS 6054.
Totodata pentru o fiabilitate ridicata va fi prevazut un robinet cu garnitura
de manevra DN50 care va obtura alimentarea cu apa a fantanii in caz de avarie
sau defectare a echipamentelor, acesta va fi montat in caminul tehnic.
Pentru golirea fantanii a fost prevazuta o conducta de scurgere din PEHD
cu diametru Dn 110mm care va fi racordata la caminul de canalizare existent,
montata sub adancimea de inghet conform STAS 6054.
Deasemenea in aceeasi conducta va fi racordata si conducta de preaplin.
Sistemul a fost prevazut sa functioneze gravitational pana la deversarea in
caminul existent.
Pe conducta de golire se va monta un robinet Dn 50mm montat in caminul
tehnic
Apele deversate in sistemul de canalizare menajera vor trebui sa respecte
obligatoriu conditiile specificate de catre NTPA 002 in vigoare.
Statie pompare cu hidrofor.
S-a prevazut a se realiza o statie de pompare pentru ridicarea presiuni din
retea pentru asigurarea presiunii necesara functionarii sistemului de irigatie, in
cazul in care presiunea de la reteaua orasului nu este suficienta.Aceasta se va
amplasa in imediata vecinatate a caminului de apometru si va fi prevazuta cu
urmatoarele echipamente:
-electropompa monoetajata 4,0kw;
-rezervor tampon 3000l;
-rezervor hidrofor cu membrana 100l;
-presostat pentru cuplarea/decuplarea pompei in functie de presiune;
- manometru;
- robineti de inchidere,clapete de sens,etc.

27
 Aceasta va functiona doar in momentul in care se doreste udarea spatiului
verde cu sistemul de irigatie cu aspersoare si nu este presiune suficienta pe
reteaua de apa.
Udarea cu sistemul de pompare se va realiza in perioadele de timp in care nu
functioneaza fantana arteziana reabilitata; in special noaptea sau dimineata
inainte de pornirea fantani cum este si recomnadat a se face udarea.
La realizarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform
reglementarilor nationale in vigoare , precum si a legislatiei si standardelor
nationale armonizate cu legislatia UE; aceste materiale vor fi in conformitate cu
prevederile HG 766/1997 si a Legii 10/1995, privind obligativitatea utilizarii de
materiale agrementate tehnic pentru executia lucrarilor.
Proba generala a sistemului de irigare se va efectua in prezenta unui
reprezentant al beneficiarului, inainte de receptia lucrarilor.
Probele si verificarile se vor efectua conform STAS-urilor in vigoare.
La receptia finala a lucrarilor, executantul va preda beneficiarului cartea
tehnica a lucrarii cu toate documentele necesare.
Cartea tehnica, intocmita de executant si prezentata la receptie, va fi
documentul principal pe baza caruia se va realiza receptia finala. Cartea tehnica
se va preda beneficiarului in momentul finalizarii lucrarii, odata cu realizarea
receptiei.
Receptia se va face de catre beneficiar in prezenta executantului pe locatia
data si numai la prezentarea de catre executant a documentelor care insotesc
produsele:
1. documente de certificare a calitatii produselor
2. certificat de garantie semnat si stampilat de producator/executant (atat
pentru materialele utilizate cat si pentru executia lucrarilor)
3. declaratii de conformitate
4. certificat de conformitate
Predarea amplasamentului dupa expirarea perioadei de garantie se va face
pe baza unui proces- verbal de predare-primire, incheiat intre executant si
beneficiar.

3.2 Justificarea necesitatii proiectului

Din punct de vedere functional, parcul Mihai Eminescu nu mai corespunde

necesitatilor si nevoilor locuitorilor, spatiul reprezentand doar un sit vechi, bine
cunoscut acestora, intrat in uzul cotidian.
Peisagistic, parcul se prezinta ca unul cu o arhitectura specifica inceputului
de secol trecut, dar cu interventii multiple in perioada de dupa infiintare, multe din
aceste interventii aducand un aport negativ la peisajul vizual, de la cromatica la
materialele folosite.

28
 Vegetatia reprezentata de masivele de arbori corespunde inca nevoilor unui
peisaj pozitiv, exceptie facand speciile de arbori care au intervenit in sens negativ
asupra cailor de
circulatie
pietonala.
Mobilierul
urban nu corespunde
in niciun caz
aspectului
peisagistic al
parcului.

In infrastructura spatiilor verzi nu a fost observata existenta unor retele de

irigatii si/sau drenaj.
Iluminatul este doar functional. Nu exista un iluminat arhitectural care sa
puna in valoare volumetria parcului si/sau zonele de importanta ale acestuia.

29
 Datorita
degradarii
constante,
spatiile si zonele
analizate nu
mai fac parte

30
dintr-un ansamblu urbanistic judicios proiectat, suprafetele amenajate nu mai
corespund nevoilor estetice si sociale ale locuitorilor si, nu in cele din urma, nu se
supun cerintelor urbanistice moderne.
Prin acest proiect se urmareste crearea unor spatii optime rezolvate
functional si estetic, cu impact pozitiv deosebit asupra mediului natural si social.
Prin modernizarea parcului se va realiza ridicarea calitatii spatiilor verzi,
cresterea gradului de dotare a zonei, marirea confortului urban si imbunatatirea
calitatii mediului.
Proiectul propune crearea de facilitati locuitorilor din zona si nu numai,
ceea ce va conduce la cresterea confortului si calitatii vietii populatiei. Acest
proiect isi propune sa respecte cat mai mult omul si problemele sale, sa respecte
natura si sa contribuie la imbunatatirea calitatii mediului.

3.3 Planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului , inclusiv orice

suprafata de teren solicitata pentru a fi folosita temporar ( planuri de
sitiuatie si amplasamente)
Conform planselor anexate.
3.4 Formele fizice ale proiectului ( planuri, cladiri, alte structure, materiale de
constructie etc.)
- bazin lac
- fantana arteziana existent
- fantana arteziana noua
- cabina poarta
- grup sanitar
- imprejmuire
Din punct de vedere constructiv investitia se va supune urmatorilor indici:
Suprafata parc = 6170 m2
Suprafata alei pietonale = 2357 m2
Suprafata spatiu verde = 3362 m2
3.5 Elemente specifie caracteristice proiectului propus
3.5.1 Profilul si capacitatile de productie
Nu este cazul.
3.5.2 Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe
amplasament (dupa caz)
Nu este cazul.
3.5.3 Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus,in functie
de specificul investitiei, produse si subproduse obtinute , marimea ,
capacitatea
Nu este cazul.
3.5.4 Materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare
a acestora
Nu este cazul.

31
3.5.5 Racordarea la retelele utilitare existente in zona
Alimentarea cu apa se asigura din sistemul de distributie a apei din
municipiul Galati - zona Centru, conform aviz SC APA –CANAL
Energie electrica – prin racordarea la reteaua din zona conform aviz SC
ELECTRICA
Gaze – nu este cazul.
Telefonie – nu este cazul

3.5.6 Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de

executia investitiei
Dupa finalizarea lucrarilor necesare implementarii proiectului se vor efectua
lucrari de refacere a amplasamentului, respectiv:
- se vor indeparta de pe amplasament toate deseurile rezultate si
depozitate temporar in etapa de realizare a lucrarilor;
- se vor indeparta utilajele si resursele de materiale folosite la realizarea
obiectivului.
3.5.7 Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente
Nu se vor realize cai de acces noi si nici nu se vor schimba cele existente.
3.5.8. Resursele naturale folosite in constructie si functionare
Pentru realizarea obiectivului , in perioada realizarii lucrarilor de constructii,
se vor folosi urmatoarele resurse naturale:
 apa;
 agregate minerale (pietris margaritar, nisip)
 beton
 lemn (pentru cofraje)
 combustibil- pentru alimentarea utilajelor folosite.
Produsele de balastiera vor fi procurate de la cele mai apropiate unitati
specializate.
Transportul se va face in conditii de siguranta cu masini speciale de mare
tonaj.
Nu sunt previzionate efecte semnificative asupra factorilor de mediu ca
urmare a realizarii lucrarilor mentionate.

3.5.9. Metode folosite in constructie

Metoda folosita in constructie este una moderna .
Lucrarile de constructii prin care se va realize obiectivul constau in:
 terasamente ( sapatura, umplutura, compactare, nivelare,etc.)
 montare conducte
 montare pompe
 turnarea fundatiei gardului in cifraje recuperabile din scandura de
rasinoase
 -executarea in atelier a suprastructurii din profile metalice laminate si
montajul acesteia

32
 Fazele de lucrari cu volumul cel mai mare sunt sapaturile si umpluturile in
functie de situatia din teren sapaturile se vor executa manual in zona in care
exista eventuale retele si mecanizat in rest.
3.4.10 Planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punerea in
functiune, exploatare, refacere si folosirea ulterioara
Executia obiectivului se va realize cu respectarea stricta a conditiilor
impuse in certificatul de urbanism , avizele obtinute, decizia etapei de incadrare,
autorizatia de construire si studiu geotehnic.
Durata realizarii obiectivului propus : 12 luni.
3.5.11 Relatia cu alte proiecte existente sau planificate
Nu exista.
3.5.12 Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare
Din punct de vedere tehnic nu exista alternative la proiect.
3.5.13 Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului ( de exemplu,
extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apa, surse sau linii de
transport al energiei, cresterea numarului de locuinte, eliminarea apelor
uzate si a deseurilor)

Nu este cazul.

3.5.14 Alte autorizatii cerute de proiect

Prin Certificatul de Urbanism nr. 778 din 08.06.2017 sunt cerute

urmatoarele avize si acorduri pentru realizarea proiectului (obtinerea
autorizatiei de construire):
 alimentare apa canal
 alimentare cu energie electrica
 gaze naturale
 salubritate
 telefonizare
 iluminat public

3.6 Localizarea proiectului

3.6.1 Distanta fata de granite pentru proiectele care cad sub incidenta
Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in contex
transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea
nr.22/2001

Nu este cazul.

3.6.2 Harti, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informatii privind
caracteristicile fizice ale mediului , atat naturale cat si artificial si alte
informatii privind:
Se ataseaza fisa tehnica a amplasamentului punctului geodesic GPS.

33
34
3.6.2.1. Folosintele actuale si planificate ale terenului atat pe amplasament,
cat si pe zone adiacente acestuia
Conform Certificatului de Urbanism nr.778 din 08.06.2017 folosinta actuala
a terenului este ,, curti constructii’’
3.6.2.2. Politici de zonare si de folosire a terenului
Se vor respecta cerintele prevazute in Certificatul de Urbanism nr. 778 din
08.06.2017 emis de Primaria Municipiului Galati, precum si din documentatiile si
avizele care vor sta la baza autorizatiei de construire.
3.6.2.3. Arealele sensibile
Nu este cazul.
3.6.2.4. Detalii privind orice varianta de amplasament care a fost luata in
considerare
Nu este cazul.
3.7 Caracteristicile impactului potential, in masura in care aceste informatii
sunt disponibile

3.7.1 Impactul asupra populatiei , sanatatii umane, faunei si florei , solului,

folosintelor , bunurilor materiale, calitatii si regimului cantitativ al apei,
calitatii aerului, climei, zgomotelor si vibratiilor , peisajului si mediului

35
vizual, patrimoniului istoric si cultural si asupra interactiunilor dintre aceste
elemente. Natura impactului (adica impactul direct, indirect, secundar,
cumulativ, pe termen scurt, mediu si lung, permanent si temporar, pozitiv si
negativ).

a. Impactul asupra populatiei si sanatatii umane

In perioada de executie a lucrarilor propuse , un potential impact asupra

populatiei locale poate fi generat de emisiile de praf (pulberi in suspensie
sedimentabila), zgomot si vibratii provenite de la utilajele si mijloacele de transport
Impactul prognozat este nesemnificativ si de scurta durata.

b. Impactul asupra florei si faunei

Avand in vedere destinatia actuala, nu se pune problema unui impact

semnificativ asupra florei si faunei.
Amplasamentul propus nu este in zona de arie protejata.

c. Impactul asupra solului

In perioada de executie a obiectivului de investitie se pot manifesta diferite
forme de impact direct sau indirect, in general nesemnificative, cauzate in
principal de executarea lucrarilor de sapatura si de nivelare , de activitatile de
transport care deservesc lucrarile din aceasta etapa , de poluari accidentale in caz
de scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri de la vehiculele si utilajele de
constructie folosite , de depozitarea necorespunzatoare a deseurilor produse pe
amplasament.
Impactul poate fi redus prin utilizarea unor utilaje de constructii moderne si
colectarea selectiva a deseurilor rezultate in perioada executarii lucrarilor in
recipiente special destinate.
d. Impactul potential asupra folosintelor
Nu este cazul.
e. Impactul potential asupra bunurilor materiale
Nu este cazul.
f. Impactul potential asupra calitatii si regimului cantitativ al apei
Nu se preconizeaza un impact asupra calitatii si regimului cantitativ al apei
Nu se vor realiza foraje de alimentare cu apa.
Nu se vor evacua in mediu ape cu incarcatura poluanta.
Cerinta de apa la sursa se va asigura din reteaua de alimentare stradala a
municipiului.
g. Impactul asupra calitatii aerului si asupra climei
In perioada de constructie , impactul proiectului asupra calitatii aerului este
generat de:

36
 - poluanti proveniti in urma functionarii motoarelor termice din dotarea
utilajelor si mijloacelor auto;
- antrenarea unor particule in suspensie in atmosfera cauzate de
manipularea materialelor de constructii , executia lucrarilor de sapare , nivelare
,compactare,etc.
Emisiile poluante ale vehiculelor rutiere se limiteaza cu caracter preventiv
prin conditiile tehnice omologate pentru circulatie, cat si pentru conditiile tehnice
prevazute la inspectia tehnica care se efectueaza periodic pe toata perioada
utilizarii autovehiculelor rutiere inmatriculate in tara.
Prin urmare impactul prognozat este nesemnificativ si de scurta durata.
In perioada de functionare a obiectivului nu sunt surse de emisii in aer.
h.Impactul produs prin zgomote si vibratii
Principalele surse de zgomot si vibratii sunt cele din perioada de realizare a
investitiei si sunt asociate mijlocelor de transport si utilajelor folosite in aceasta
etapa.
Pentru reducerea impactului se va respecta tehnologia de executie si se
vor utiliza utilaje in perfecta stare de functionare.

i.Impactul asupra peisajului si mediului vizual

Un potential impact asupra mediului vizual poate aparea in perioada de
executie a lucrarilor prevazute in proiect. Impactul este nesemnificativ si de scurta
durata.
Dupa finalizarea lucrarilor de executie, amenajarea parcului reprezinta un
impact pozitiv semnificativ asupra peisajului si mediului vizual.
j. Impactul asupra patrimoniului istoric si cultural.
Lucrarile propuse nu vor avea un impact negativ asupra patrimoniului
istoric si cultural.
3.7.2 Extinderea impactului ( zona geografica, numarul populatiei/
habitatelor/ speciilor afectate
Lucrarile se vor executa pe suprafete strict stabilite. Realizarea proiectului
va genera un impact local, astfel incat nu se pune problema extinderii impactului
lucrarilor asupra altor zone geografice aflate in apropiere.
3.7.3 Magnitudinea si complexitatea impactului
Apreciem ca impactul proiectului pentru perioada de realizare a obiectivului
este negativ nesemnificativ, iar la finalizarea lucrarilor impactul va fi unul pozitiv
semnificativ asupra locuitorilor municipiului Galati si asupra factorilor de mediu.

37
3.7.4 Probabilitatea impactului
Exista probabilitatea generarii unui impact negativ de scurta durata asupra
factorilor de mediu in cazul in care, datorita neglijentei , se produc evenimente in
mod accidental pe amplasament si nu se intervine imediat , in perioada de
realizare a proiectului .
Probabilitatea aparitiei acestor situatii este foarte redusa iar in cazul in care
totusi apar, efectele se pot elimina imediat printr-o actiune corect coordonata si
interventie imediata in scopul remedierii.

3.7.5. Durata , frecventa si reversibilitatea impactului

In etapa de realizare a lucrarilor durata impactului este direct proportional
cu durata de executie a lucrarilor. Impactul asupra mediului in aceasta perioada
este nesemnificativ si reversibil , iar in etapa de functionare a obiectivului impactul
prognozat este pozitiv.

3.7.6 Masuri de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ

asupra mediului
Aceste masuri sunt detaliate in urmatoarele capitole.
3.7.7. Natura transfrontiera a impactului
Nu este cazul.
IV.Surse de poluanti şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia
poluanţilor în mediu
4.1.Protectia calitatii apelor
4.1.1. Surse de poluanti pentru ape , locul de evacuare sau emisarul
In faza de santier nu se utilizeaza apa in scopuri tehnologice.
In faza de exploatare apa este utilizata de cele doua fantani arteziene , aici
recirculandu-se , pentru irigat si la grupul sanitar.
Apele uzate de la grupul sanitar si eventualele pierderi de apa de la
cismele vor fi evacuate in reteaua de canalizare oraseneasca.
Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate la reteaua de canalizare
orasenesca vor respecta NTPA 002/2002 , aprobat prin NG nr.188/2002 , cu
modificarile si completarile ulterioare.
4.1.2. Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate
prevazute
Nu este cazul.
4.2 Protectia aerului
4.2.1 Sursele de poluanti pentru aer, poluanti
Prin realizarea lucrarilor de modernizare vor rezulta emisii de poluanti in
aer in limite admisibile.
Sursele de poluanti pentru aer in perioada de executie a lucrarilor sunt:

38
  emisiile de gaze de esapament provenite de la sursele mobile respective
de la functionarea utilajelor si a mijloacelor auto care participa la lucrarile
de executie a lucrarilor propuse
 emisii de pulberi in suspensie rezultate din activitatile de executie , sapaturi
si nivelare a terenului, plantarea arborilor si arbustilor si de la deplasarea
mijloacelor auto si a utilajelor care participa la lucrarile de construire ale
obiectivelor investitiei.
Nu exista surse de poluanti dupa realizarea investitiei.
4.2.2 Instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera
Nu este cazul.
4.3 Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor
4.3.1 Sursele de zgomot si de vibratii
Sursele de zgomot si vibratii sunt generate in fronturile de lucru ( unde
zgomotul este produs de functionarea utilajelor de constructii specific lucrarilor de
executie a obiectivelor din parc , la care se adauga zgomotul produs de
descarcarea /manipularea materialelor de constructie folosite (detaliate la
punctual 3.5.9) si de functionarea motoarelor utilajelor folosite in cadrul procesului
de depozitare sau punere in opera.
Datorita numarului redus al surselor de zgomot si vibratii, solutiilor
constructive si nivelului tehnic superior de dotare , nivelul zgomotului si vibratiilor
se va situa in limite acceptabile.
4.3.2 Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si
vibratiilor
Nu este cazul.
4.4 Protectia impotriva radiatiilor
4.4.1 Sursele de radiatii
Realizarea prezentei investitii nu presupune utilizarea de surse sau
materiale care produc radiatii.
4.4.2 Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor
Nu este cazul
4.5 Protectia solului si a subsolului
4.5.1 Sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice
In perioada de realizare a proiectului pot aparea situatii de poluare a solului
din cauza:
 poluarilor accidentale prin scurgeri de uleiuri minerale sau carburanti de la
mijloacele de transport si de la utilajele folosite in activitatile de executie a
lucrarilor prevazute
 depozitarea si /sau stocarea temporara necorespunzatoare a deseurilor
 tasarea terenului datorita deplasarii utilajelor pe caile provizorii de acces

39
4.5.2 Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului
Nu este cazul

4.6 Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

4.6.1 Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect
Amplasamentul propus pentru realizarea investitiei nu se afla in zona de
arie protejata.
4.6.2 Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii,
monumentelor naturii si ariilor protejate
Nu este cazul.
4.7 Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public
4.7.1 Identificarea obiectivelor de interes public, distanta fata de asezarile
umane, respectiv fata de monumente istorice si de arhitectura , alte zone
asupra carora exista instituit regim de restrictie , zone de interes
traditional ,etc
Nu vor fi afectate obiective protejate, monumente de interes public sau
zone de interes traditional.
Impactul realizarii proiectului asupra locuitorilor municipiului va fi unul
pozitiv.

4.7.2 Lucrarile dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si a

obiectivelor protejate si/sau de interes public
Nu este cazul.
4.8 Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament
4.8.1Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate in perioada de
realizare a proiectului sunt urmatoarele:
Nr. Tip deseu Cod Sursa Mod de
crt. generatoare eliminare si/sau
deseu
valorificare
1 Amestecuri 17 01 07 Lucrari de Se elimina prin
de beton , desfacere alei operatori
caramizi, economici
tigle sau autorizati
material
ceramic
2 Lemn 17 02 01 Lemn Se valorifica
3 Ambalaje 15 01 01 Organizare de Se valorifica prin
de hartie si santier: operatori
carton Ambalaje ale economici
autorizati

40
 materialelor
folosite
4 Beton 17 01 01 Lucrari de Se foloseste ca
constructii material de
umplutura
5 Pamant si 17 05 04 Realizare alee Se foloseste ca
pietre acces , sapaturi, material de
nivelare teren umplutura
6 Deseuri 20 03 01 Organizare de Se predau catre
menajere santier operatorii de
salubritate
4.8.2 Modul de gospodarire a deseurilor
Se va asigura colectarea selective a deseurilor rezultate in urma lucrarilor.
Depozitarea si eliminarea acestora in functie de natural or, se va face prin
operatori economici autorizati , conform contractelor incheiate.
4.9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase
4.9.1.Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate
Nu este cazul.
4.9.2.Modul de gospodarire a substantelor si preparatelor periculoase si
asigurarea conditiilor de protective a factorilor de mediu si a sanatatii
populatiei.
Nu este cazul.
V.Prevederi pentru monitorizarea mediului
5.1 Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu
Nu este cazul.
VI. Justificarea incadrarii proiectului, dupa caz in prevedeile altor acte
normative nationale care transpun legislatia comunitara (IPPC, SEVESO,
COV, LPC, Directiva – cadru apa, Directiva –cadru aer, Directiva cadru a
deseurilor etc.)
Nu este cazul.
VII.Lucrari necesare organizarii de santier
7.1 Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier
Organizarea de santier se va face in sistemul ,, fluxuri in lant’’ ,
desfasurarea fluxurilor tehnologice fiind urmatoarea:
 lucrari de infrastructura;
 lucrari de suprastructura
In cadrul organizarii de santier se vor amplasa:

41
 - baraca vestiare
- baraca material+scule
- wc – ecologic
- panouri de avertizare
7.2. Localizarea organizarii de santier
Intreaga organizare de santier se va desfasura pe domeniul public in zona
vestica a parcului.
Pentru deservirea santierului se vor folosi caile de acces existente.
7.3. Descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier
Tipuri de impact asupra factorilor de mediu ( aer, apa ,sol, subsol),
biodiversitate, asezari umane) identificate in perioada de constructie:
- impact pe termen scurt asupra factorilor de mediu produs prin emisiile de
praf , noxe rezultate din arderea carburantilor , zgomote, vibratii, deseuri
gospodarite necorespunzator, precum si poluarea accidentala cu produse
petroliere in timpul programului de lucru in santierul de constructii;
- impact pe termen scurt asupra solului si subsolului prin actiunea de
excavare pe perioada de constructie;
7.4. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersarea
poluantilor in mediu in timpul organizarii de santier
Sursele de poluanti existente in timpul organizarii de santier sunt date de:
 sursele mobile care genereaza emisii in aer;
 mijloacele auto si utilajele care pot inregistra pierderi accidentale de
carburanti si/sau lubrifianti.
Nu se pune problema unor instalatii pentru retinerea , evacuarea si
dispersia poluantilor in mediu in timpul functionarii organizarii de santier.
7.5. Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in
mediu
Nu este cazul.
VIII. Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de
accidente si/sau la incetarea activitatii, in masura in care aceste informatii
sunt disponibile
8.1. Lucrarile propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea
investitiei, in caz de accidente si/sau la incetarea activitatii,
Dupa finalizarea investitiei se va realize indepartarea de pe amplasament a
tuturor materialelor / deseurilor rezultate la amenajarea parcului.
8.2. Aspecte referitoare la prevenirea si modul de raspuns pentru cazuri de
poluari accidentale
Nu este cazul.

42
8.3. Aspecte referitoare la inchiderea /dezafectarea /demolarea instalatiei
Nu este cazul.
8.4. Modalitati de refacere a starii initiale /reabilitarea in vederea utilizarii
ulterioare a terenului
Nu este cazul.
IX Anexe – piese desenate

A1 Plan de incadrare in municipiu

A2 Plan de incadrare in zona
A3 Plan general de situatie
A13 Plan plantatii si amenajare spatii verzi
D1 Plan de situatie sistematizare verticala
AC1 Plan de situatie retele apa
AC2 Plan de situatie retele canalizare.

Intocmit,
ing. M. Tarbuc

43