BRIEFING

Politicile UE - rezultate pentru cetățeni

Combaterea șomajului
REZUMAT
Promovând un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, Uniunea Europeană (UE) a fost implicată
în combaterea șomajului încă de la începutul anilor '50. Problema a ocupat un loc prioritar în agenda
europeană odată cu declanșarea crizei economice și financiare din 2008 și odată cu creșterea
ulterioară a ratelor șomajului în toate statele membre ale Uniunii Europene (UE). În cadrul Strategiei
Europa 2020, Comisia Europeană a stabilit drept obiectiv creșterea ratei de ocupare a forței de
muncă în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani la 75 % până în 2020.
Condițiile de pe piața forței de muncă la nivelul UE s-au îmbunătățit semnificativ în ultimii ani, iar
majoritatea indicatorilor pieței forței de muncă s-au consolidat în mod constant. Din a doua
jumătate a anului 2013, rata șomajului a continuat să scadă, iar UE a revenit la nivelul său de
dinaintea crizei (6,5 % în februarie 2019). În pofida redresării economice și a impactului său pozitiv
asupra pieței forței de muncă, UE trebuie încă să facă față problemelor legate de șomaj, în special în
ceea ce privește diferențele dintre statele membre, șomajul în rândul tinerilor și șomajul de lungă
durată.
Începând cu 2014, s-au depus eforturi în mai multe domenii, inclusiv pentru a ajuta tinerii să intre
pe piața forței de muncă, pentru a combate șomajul de lungă durată, pentru a îmbunătăți
competențele și pentru a facilita mobilitatea lucrătorilor în Uniunea Europeană.
Îmbunătățirea indicatorilor pieței muncii s-a reflectat într-o evaluare mai bună de către cetățeni a
implicării UE în combaterea șomajului, dar încă se cere într-o foarte mare măsură (76 % din cetățenii
UE) ca UE să intervină și mai mult în acest domeniu de politică.
În viitor, acte legislative noi sau actualizate privind ocuparea forței de muncă ar putea să
modernizeze modul de desfășurare a activității profesionale pentru a contribui la adaptarea la o
lume digitală, să sprijine tranzițiile sustenabile de la șomaj la ocuparea unui loc de muncă și între
locuri de muncă, să crească mobilitatea forței de muncă și să creeze o coordonare mai strânsă între
politicile economice și sociale.
Aceasta este o actualizare a unui briefing anterior, publicat înaintea alegerilor europene din 2019.

În acest briefing
Situația actuală
Așteptările publicului în ceea ce
privește implicarea UE
Cadrul UE
Realizări în legislatura parlamentară
2014-2019
Potențial pentru viitor

EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European

Autori: Marie Lecerf și Alina Dobreva
Serviciul de cercetare pentru deputați
PE 630.274 – iunie 2019 RO
EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European

Situația actuală
De la declanșarea crizei economice și financiare în 2008, dată fiind creșterea ratei șomajului în toate
statele membre ale Uniunii Europene (UE), combaterea șomajului a ocupat un loc prioritar în agenda
europeană. Cu toate acestea, în ultimii ani, condițiile de pe piața forței de muncă la nivelul UE s-
au îmbunătățit considerabil, înregistrându-se progrese importante în direcția realizării
obiectivului Strategiei Europa 2020 privind rata de ocupare a forței de muncă (până în 2020, 75 % în
rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani).
De asemenea, majoritatea indicatorilor pieței forței de muncă s-au consolidat în mod constant
(Eurostat):
De la jumătatea anului 2013, rata șomajului a continuat să scadă. În februarie 2019, aceasta a
scăzut la 6,5 % în UE-28 (și la 7,8 % în zona euro), cel mai scăzut nivel din UE din decembrie
2008 (februarie 2009 în zona euro). Având în vedere această scădere continuă a ratei șomajului
în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 74 de ani, UE a ajuns sub nivelul dinaintea
crizei (6,8 % în martie 2008, a se vedea figura 1).
Rata șomajului de lungă durată a înregistrat o scădere, chiar dacă rămâne peste nivelul său
de dinaintea crizei. În 2017, 2,9 % din populația activă se afla în șomaj de lungă durată, față de
5,1 % în 2013 și de 2,6 % în 2008.
Figura 1 – Rata șomajului și a șomajului de lungă durată și ponderea în UE-28

Sursa: Comisia Europeană, 2018.

De asemenea, situația pieței forței de muncă pentru tineri s-a îmbunătățit, fără îndoială, în
Europa. Începând cu 2013, rata șomajului în rândul tinerilor a scăzut cu aproape 9 puncte
procentuale (pp), de la nivelul maxim de 23,7 % în 2013 (UE-28) la 18,7 % în 2016 și la 14,6 % în
februarie 2019 (Eurostat). Această rată depășește nivelul minim din perioada de dinaintea crizei
(15,1 % în primul trimestru al anului 2008), iar numărul tinerilor șomeri a scăzut la 3,3 milioane
în februarie 2019 (față de 4,2 milioane în 2008), cu mult sub nivelul de dinaintea crizei
(Eurostat).
În pofida situației macroeconomice recente în curs de îmbunătățire și a impactului său pozitiv
asupra pieței forței de muncă, UE trebuie să facă față în continuare provocărilor în domeniul
șomajului:

2
 Combaterea șomajului

Deși toate statele membre înregistrează îmbunătățiri, se pot observa diferențe substanțiale
între țările europene. Rata șomajului variază de la 1,9 % în Republica Cehă și 3,1 % în Germania
până la 18,0 % în Grecia (decembrie 2018) și 13,9 % în Spania.
Rata de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor, deși se află într-un proces de
redresare, încă este cu aproape patru puncte procentuale sub nivelul de dinaintea crizei. În
plus, combaterea șomajului în rândul tinerilor rămâne o prioritate în mai multe țări. Dacă cele
mai scăzute rate au fost înregistrate în Republica Cehă (5,4 %), în Germania (5,9 %) și în Țările
de Jos (6,9 %), în Grecia (39,6 % în decembrie 2018), în Spania (33,2 %) și în Italia (32,8 %) s-au
înregistrat în continuare rate ridicate. Pe lângă persoanele care lucrează sau care caută un loc
de muncă, o proporție considerabilă de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani sunt
inactivi din punct de vedere economic. În 2017, 10,9 % din populația din acest interval de vârstă
nu a fost încadrată profesional și nu a urmat niciun program educațional sau de formare (NEET)
în UE. Deși s-a înregistrat într-adevăr o scădere, în comparație cu nivelul maxim de 13,2 % în
2012, nu s-a ajuns încă sub nivelul de dinaintea crizei (Eurostat).
Rata șomajului de lungă durată (și anume, persoanele aflate în șomaj de peste 12 luni ca
procent din populația activă) rămâne foarte ridicată în unele state membre și reprezintă în
continuare aproape 45 % din șomajul total.

Așteptările publicului în ceea ce privește implicarea UE

Figura 2 – Procentajul respondenților care ar dori ca UE să intervină mai mult decât în
prezent

Sursa: Serviciul de Cercetare al Parlamentului European, pe baza Eurobarometrului 85.1 – 2016; 89.2.2018.

Un sondaj comparativ Eurobarometru cu privire la „percepțiile și așteptările” cetățenilor, realizat

pentru Parlamentul European în 2016 și 2018, arată că ponderea cetățenilor europeni care doresc
ca UE să intervină mai mult în combaterea șomajului a scăzut de la 77 % în 2016 la 76 % în 2018. O
astfel de scădere marginală nu modifică faptul că acest domeniu de politică reprezintă a doua cea
mai mare pondere a cetățenilor care susțin o intervenție sporită din partea UE.
Deși există diferențe între statele membre, variațiile de opinie sunt moderate. Cipru, Portugalia (94 %
în ambele țări) și Spania (90 %) își manifestă în cea mai mare măsură sprijinul pentru intensificarea
acțiunii la nivelul UE. Aceste niveluri de sprijin demonstrează o susținere publică aproape unanimă
pentru intensificarea intervenției UE în acest domeniu de politică. Cel mai scăzut nivel de sprijin este
înregistrat în Danemarca (55 %), Republica Cehă și Estonia (58 % în ambele țări). În toate aceste trei
țări, sprijinul public pentru consolidarea acțiunilor a scăzut în comparație cu anul 2016; cu toate
acestea, majoritatea cetățenilor continuă să susțină intensificarea măsurilor la nivelul UE.

3
EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European

Sprijinul general pentru o mai mare implicare a UE în combaterea șomajului a rămas aproape
constant, cu o scădere de un punct procentual. Cu toate acestea, în unele state membre au apărut
schimbări semnificative (a se vedea figura 3). Cea mai importantă creștere se înregistrează în
Germania (o creștere cu 10 puncte procentuale), iar cea mai mare scădere se înregistrează în Estonia
(scădere cu 11 puncte procentuale), Austria și Slovacia (scădere cu 10 puncte procentuale în ambele
țări).
Evaluarea implicării UE în combaterea șomajului s-a îmbunătățit semnificativ în perioada 2016-2018.
Proporția cetățenilor care o evaluează ca fiind adecvată a crescut cu șase puncte procentuale (de la
23 % în 2016 la 29 % în 2018), în timp ce
proporția cetățenilor care o consideră
Figura 3 – Așteptări pentru mai multe insuficientă a scăzut cu 10 puncte procentuale
acțiuni din partea UE decât în prezent: (de la 69 % în 2016 la 59 % în 2018). Cu toate
diferențe de puncte procentuale în acestea, combaterea șomajului este domeniul
perioada 2016-2018 de politică cu cele mai multe evaluări în care
cetățenii consideră insuficiente actualele măsuri
ale UE (comparativ cu celelalte domenii de
politică incluse în sondaj).
Diferențele în evaluarea implicării actuale a UE în
combaterea șomajului în diferite state membre
sunt foarte mari. Proporția cetățenilor care au
făcut evaluări pozitive variază între un nivel
maxim de 61 % în Cehia și 50 % în Polonia și un
nivel minim de 6 % în Grecia.

Figura 4 – Percepție asupra acțiunii UE ca

fiind adecvată în prezent: diferențe de
puncte procentuale în perioada 2016-
2018

Sursa: Serviciul de Cercetare al Parlamentului

European, pe baza Eurobarometrului 85.1 – 2016;
89.2.2018.

Creșterea proporției europenilor care evaluează

acțiunea UE în combaterea șomajului ca fiind
adecvată este de șase puncte procentuale.
Această tendință este aproape universală la
nivelul UE, statele membre unde evaluarea s-a
îmbunătățit cel mai mult fiind Ungaria (o creștere
de 23 de puncte procentuale) și Polonia (o
creștere de 22 de puncte procentuale). Singurul
stat membru în care o proporție semnificativ mai
redusă a populației evaluează în mod pozitiv
acțiunile UE privind combaterea șomajului este
Malta (cu o scădere de 13 puncte procentuale).
Sursa: Serviciul de Cercetare al Parlamentului
Există în continuare o discrepanță majoră între European, pe baza Eurobarometrului 85.1 – 2016;
așteptările cetățenilor din UE privind implicarea 89.2.2018.
UE în combaterea șomajului și percepția lor
asupra implicării actuale a UE, deși această discrepanță a scăzut în mod semnificativ, în special
datorită îmbunătățirii evaluării acțiunii întreprinse în prezent de UE.

4
 Combaterea șomajului

Cadrul UE
Chiar dacă politica de ocupare a forței de muncă rămâne, în primul rând, de competența statelor
membre, promovarea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă a reprezentat un obiectiv-
cheie al Uniunii Europene, întrucât, încă din anii '50, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului
a oferit „ajutoare de readaptare” pentru finanțarea prestațiilor, a disponibilizărilor temporare, a
relocărilor și a formării profesionale a lucrătorilor.
În contextul unui nivel ridicat al șomajului în majoritatea țărilor UE, care a caracterizat anul 1997, un
nou capitol privind „Ocuparea forței de muncă” din Tratatul de la Amsterdam a reprezentat baza
pentru elaborarea Strategiei europene privind ocuparea forței de muncă (EES) și pentru înființarea
Comitetului pentru ocuparea forței de muncă (EMCO). De atunci, orientările privind ocuparea forței
de muncă au fost subiectul unei proceduri de codecizie a Parlamentului European (PE) și a
Consiliului, după consultarea Comitetului Economic și Social și a Comitetului Regiunilor (procedura
legislativă ordinară).
În conformitate cu „clauza socială” orizontală (articolul 9 din TFUE), obiectivul atingerii unui nivel
ridicat de ocupare a forței de muncă trebuie luat în considerare în definirea și punerea în aplicare a
tuturor politicilor și activităților Uniunii Europene. În fiecare an, Consiliul European elaborează
orientări pe care statele membre trebuie să le ia în considerare atunci când pun în aplicare propriile
politici de ocupare a forței de muncă (articolele 145-149 din TFUE). UE garantează libera circulație a
lucrătorilor, iar Parlamentul European și Consiliul emit directive sau elaborează regulamente care
stabilesc măsurile necesare în acest sens (articolele 45-46 din TFUE).
În cadrul financiar multianual (CFM) al UE pentru perioada 2014-2020, sunt disponibile fonduri
pentru combaterea șomajului, cel puțin parțial, în cadrul:
Fondului social european (FSE) (peste 86 de miliarde EUR pentru perioada 2014-2020), care are
drept scop sprijinirea promovării ocupării forței de muncă și a consolidării mobilității forței de
muncă. O sumă suplimentară de 3,2 miliarde EUR este alocată inițiativei „Locuri de muncă
pentru tineri”. De asemenea, inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” primește 3,2 miliarde
EUR dintr-o linie bugetară specifică, pentru sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul
tinerilor. Având în vedere menținerea nivelurilor ridicate de șomaj în rândul tinerilor în Uniunea
Europeană, în iunie 2017, s-a convenit alocarea altor 2,4 miliarde EUR pentru perioada 2017-
2020 pentru statele membre eligibile. Pentru a mobiliza mai repede acțiunile pe teren în cadrul
inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri”, s-a pus la dispoziția statelor membre o finanțare
substanțială sub forma unei prefinanțări, care, în 2015, a crescut în mod excepțional la 30 % din
linia bugetară specială dedicată inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri”;
Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI)
(919,47 milioane EUR) este împărțit în trei axe tematice: PROGRESS (61 % din bugetul EaSI),
EURES (18 %) și Microfinanțare/inovare socială (21 %). Axa PROGRESS sprijină modernizarea
politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă. EURES este o rețea de cooperare care
facilitează libera circulație a lucrătorilor. Axa Microfinanțare/inovare socială facilitează accesul
la finanțare pentru întreprinderile sociale sau persoanele vulnerabile care doresc să înființeze
sau să dezvolte o microîntreprindere;
Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) este conceput pentru a combate șomajul
atunci când întreprinderile mari reduc producția și/sau numărul angajaților sau atunci când
transferă producția în afara UE. Pentru fiecare an din perioada 2014-2020, FEG dispune de un
buget maxim de 150 de milioane EUR.
Printre produsele Fondului european de investiții (FEI) care vizează stimularea creșterii
economice și a creării de locuri de muncă se numără produse pentru capital, datorii și
microfinanțarea în cadrul unor programe-umbrelă, cum ar fi COSME, EaSI și Orizont 2020.
Produsele cel mai strâns legate de combaterea șomajului sunt împrumuturile pentru
microfinanțare (până la 25 000 EUR), care ajută oamenii să devină lucrători independenți.

5
EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European

Realizări în legislatura parlamentară 2014-2019

În ultima legislatură au fost adoptate o serie de strategii, măsuri și inițiative pentru combaterea
șomajului în UE.
Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă
Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă este un instrument important în combaterea
șomajului și în promovarea creării de locuri de muncă mai numeroase și mai bune în UE și în statele
sale membre, prin elaborarea unei strategii coordonate. Lansată în 1997, Strategia europeană
privind ocuparea forței de muncă face parte, în prezent, din Strategia Europa 2020 și este pusă în
aplicare prin intermediul semestrului european, în urma unui proces anual în patru etape:
Comisia Europeană propune orientări privind ocuparea forței de muncă (priorități și obiective
comune pentru politicile de ocupare a forței de muncă), convenite de guvernele naționale și
adoptate de Consiliu;
un raport comun privind ocuparea forței de muncă este publicat de Comisie și adoptat de
Consiliu;
guvernele naționale prezintă Comisiei propriile programe naționale de reformă (PNR) în
vederea asigurării conformității cu Strategia Europa 2020;
pe baza evaluării programelor naționale de reformă, Comisia analizează politicile economice și
sociale ale statelor membre și emite recomandări specifice fiecărei țări.

Șomajul în rândul tinerilor

În 2014, Parlamentul European a avertizat că o creștere economică sustenabilă semnificativă în UE
impune reducerea inegalității și a reamintit importanța reducerii șomajului, în special în rândul
tinerilor. În acest sens, o serie de inițiative au scopul de a reduce șomajul în UE.
Scopul Garanției pentru tineret este de a asigura faptul că toate statele membre ale UE le oferă
tuturor persoanelor sub vârsta de 25 de ani locuri de muncă de bună calitate, o educație
continuă, posibilitatea urmării unui program de ucenicie sau a unui stagiu într-un interval de
patru luni de la momentul în care nu mai urmează o formă de învățământ formal sau de la
intrarea în șomaj. Obiectivul Garanției pentru tineret este de a le permite tinerilor să găsească
un loc de muncă adecvat sau să dobândească nivelul de educație, competențele și experiența
necesare pentru a-și crește șansele de a găsi un loc de muncă. Începând cu 2014, instituirea
garanției a fost sprijinită de investiții semnificative din partea UE – în special din partea FSE și a
inițiativei YEI („Locuri de muncă pentru tineri” - 8,8 miliarde EUR în total în perioada 2014-2020).
La începutul anului 2018, Parlamentul a subliniat necesitatea de a transforma inițiativa „Locuri
de muncă pentru tineri” într-un instrument mai stabil și de a îmbunătăți calitatea locurilor de
muncă oferite în cadrul inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” și al Garanției pentru tineret.
Sistemele eficiente de educație și formare profesională, cu o componentă puternică de
învățare la locul de muncă, par să faciliteze tranziția tinerilor de la educație la activitatea
profesională. Lansată în iulie 2013, Alianța europeană pentru ucenicii are ca scop
îmbunătățirea ofertei de ucenicii la nivelul Europei și a calității acestora, precum și orientarea
mentalităților către învățarea pe parcursul uceniciei. În paralel, pentru ca tinerii să poată
dobândi experiență profesională de înaltă calitate în condiții echitabile și de siguranță și să își
sporească capacitatea de inserție profesională, statele membre au convenit asupra unui cadru
de calitate pentru stagii (2014).
O altă inițiativă semnificativă este reprezentată de facilitarea mobilității forței de muncă la
nivelul UE, în special prin sensibilizarea într-o mai mare măsură a tinerilor cu privire la
oportunitățile de locuri de muncă din alte țări ale UE. „Primul tău loc de muncă EURES” este o
platformă care corelează CV-urile tinerilor care caută un loc de muncă – cu vârste cuprinse între
18 și 35 de ani din toate țările UE-28, plus Norvegia și Islanda, interesați să dobândească

6
 Combaterea șomajului

experiență profesională în străinătate – cu locurile de muncă/stagiile vacante oferite de

angajatorii care caută tineri lucrători.
Noul Corp european de solidaritate are scopul de a crea pentru tineri oportunități care să le
permită să desfășoare activități de voluntariat sau să lucreze în cadrul unor proiecte de
solidaritate în beneficiul comunităților și al persoanelor din întreaga Europă.
Șomajul de lungă durată
Combaterea șomajului de lungă durată reprezintă o provocare majoră pentru strategia privind
locurile de muncă, creșterea economică și investițiile a Comisiei Europene. La 15 februarie 2016,
Consiliul a adoptat o Recomandare privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de
muncă. În conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020, scopul recomandării este creșterea
ratelor de reîncadrare în muncă a șomerilor de lungă durată, prin încurajarea înregistrării acestora
în cadrul unui serviciu de ocupare a forței de muncă, prin evaluarea nevoilor și a potențialului
individual și prin punerea la dispoziția acestora a unui acord de integrare în muncă după 18 luni.
Pentru a sprijini punerea în aplicare și monitorizarea acțiunilor întreprinse, statele membre și
Comisia Europeană au elaborat un cadru privind indicatorii cantitativi pentru a culege date pe
această bază. Primele rezultate din 2017 oferă o cartografiere cantitativă importantă a situației
actuale în statele membre. Cea de a doua rundă de colectare a datelor, lansată în martie 2018,
a introdus o serie de modificări, pentru a beneficia de date mai solide și mai comparabile. În
paralel, în 2017, Comisia a lansat un proiect de doi ani prin intermediul Rețelei transnaționale
a Fondului Social European privind ocuparea forței de muncă, la care au participat mai multe
state membre (Belgia, Bulgaria, Croația, Finlanda, Grecia, Irlanda, Lituania, Slovacia, Slovenia și
Spania). Scopul proiectului este de a elabora „pachete de sprijin pentru șomajul de lungă
durată” sub forma unor seturi de instrumente transferabile, prin intermediul unui schimb de
experiență între țări.
În mai 2018, ca răspuns la recomandarea din 2016, Comisia a lansat o consultare publică pentru
a reuni opiniile diverșilor actori (autorități publice, furnizori de servicii sociale și de ocupare a
forței de muncă, societatea civilă, persoane fizice etc.) cu privire la modul în care este asigurat
sprijinul șomerilor de lungă durată. Rezultatele consultărilor au fost incluse în raportul Comisiei
privind punerea în aplicare a recomandării Consiliului care analizează progresele realizate
pentru a ajuta șomerii pe termen lung să se întoarcă la muncă (aprilie 2019).

Reducerea riscului de șomaj: îmbunătățirea competențelor

În contextul crizei economice și financiare din 2008, în 2010 a fost lansată o agendă pentru noi
competențe și locuri de muncă, ca parte a Strategiei Europa 2020. Unul dintre principalele
obiective ale agendei este de a ajuta UE să își atingă obiectivul privind ocuparea forței de
muncă până în 2020 prin combaterea neconcordanțelor de competențe.
La 10 iunie 2016, Comisia a adoptat o „nouă agendă pentru competențe în Europa”, pentru a
promova o gamă mai largă de competențe (cum ar fi alfabetizarea, competențele numerice,
digitale și transversale) prin măsuri care includ promovarea unei mai bune utilizări a tuturor
competențelor disponibile pe piața europeană a forței de muncă și acțiuni de remediere a
deficitului de competențe în sectoare economice specifice.
Facilitarea mobilității lucrătorilor
Îmbunătățirea mobilității lucrătorilor este un alt mod de combatere a șomajului. Pachetul privind
mobilitatea forței de muncă sprijină mobilitatea forței de muncă și combate abuzurile, printr-o
revizuire specifică a Directivei privind detașarea lucrătorilor, un portal EURES îmbunătățit și o mai
bună coordonare a sistemelor de securitate socială.
Având în vedere creșterea mobilității lucrătorilor, UE a decis să înăsprească normele privind
lucrătorii detașați. Urmărind să stabilească un echilibru între condițiile de concurență
echitabile pentru întreprinderi, pe de o parte, și protecția socială a lucrătorilor, pe de alta, noile

7
EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European

norme prevăd aplicarea, după 12 luni, de către țara gazdă a legislației sale în domeniul muncii
în cazul lucrătorilor detașați, contractele colective de muncă se pot aplica în toate sectoarele,
iar principiul „remunerare egală pentru muncă egală la același loc de muncă” se va aplica
lucrătorilor detașați din prima zi.
Noul portal EURES este acum un adevărat instrument european de plasament și recrutare, care
pune la dispoziție oferte aproape complete de locuri de muncă vacante și un număr mare de
CV-uri disponibile. Platforma oferă un sistem eficient și automatizat, care corelează locurile de
muncă vacante cu CV-urile în toate statele membre.
Propunerea Comisiei de revizuire a regulamentelor privind coordonarea securității sociale,
dacă va fi păstrată în actuala legislatură, poate face normele mai clare, mai echitabile și mai
ușor de aplicat, pentru a facilita libera circulație a persoanelor în UE.

Potențial pentru viitor

În pregătirea viitorului cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027, la 30 mai 2018,
Comisia Europeană a publicat o propunere de regulament privind Fondul social european Plus
(FSE+). În același spirit ca actualul Fond social european pentru perioada 2014-2020, FSE+ va fi
principalul instrument financiar al UE pentru îmbunătățirea mobilității și a oportunităților de muncă
pentru lucrători și pentru consolidarea coeziunii sociale, îmbunătățirea echității sociale și creșterea
competitivității în Europa pentru perioada 2021-2027. Cu un buget provizoriu de 101,2 miliarde EUR
(la prețurile curente), FSE+ ar trebui să reunească actualul Fond social european (FSE), inițiativa
„Locuri de muncă pentru tineri”, Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate
persoane (FEAD), Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială
(EaSI) și Programul Uniunii în domeniul sănătății. Noul fond va concentra investițiile în trei domenii:
educație, ocuparea forței de muncă și incluziune socială. În domeniul ocupării forței de muncă,
Comisia propune concentrarea atenției asupra accesului la locuri de muncă, modernizarea pieței
forței de muncă, participarea femeilor pe piața forței de muncă, echilibrul între viața profesională și
viața de familie, servicii de îngrijire a copilului, mediul de lucru, adaptarea lucrătorilor și îmbătrânire
activă și în condiții bune de sănătate. În plus, statele membre cu o rată a tinerilor din categoria NEET
peste media UE în 2019 vor trebui să dedice cel puțin 10 % din această proporție măsurilor de
combatere a șomajului în rândul tinerilor.
Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) va fi revizuit pentru a interveni într-un mod mai
eficient în sprijinirea lucrătorilor care și-au pierdut locurile de muncă – concentrându-se asupra
îmbunătățirii competențelor și a capacității de inserție profesională a acestora. Suma maximă pentru
perioada 2021-2027 ar fi de aproximativ 1,6 miliarde EUR (la prețurile curente), o medie de 225 de
milioane EUR pe an în comparație cu suma actuală de 170 de milioane EUR pe an.
În temeiul tratatelor, UE are competența de a adopta măsuri pentru soluționarea provocărilor
evidențiate anterior. Totuși, aceasta este limitată de faptul că responsabilitatea pentru finanțarea și
punerea în aplicare a măsurilor privind ocuparea forței de muncă adoptate la nivelul UE revine
statelor membre și, în unele cazuri, autorităților locale și regionale.
O legislație nouă sau actualizată ar putea fi adoptată în următoarele domenii:
Modernizarea muncii pentru adaptarea la lumea digitală. La fel ca în multe domenii,
tranziția la tehnologia digitală sau „a patra revoluție industrială” a avut un impact puternic
asupra pieței forței de muncă, cu noi forme de ocupare a forței de muncă. Ca răspuns la
solicitările numeroase ale Parlamentului European referitoare la o directivă-cadru privind
condițiile de muncă decente în toate formele de ocupare a forței de muncă și la o revizuire a
directivei din 1991, pentru a ține seama de impactul noilor forme de ocupare a forței de muncă
asupra condițiilor de muncă și a locurilor de muncă precare, în decembrie 2017, Comisia a
publicat o propunere de directivă privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă.
Scopul său este de a moderniza obligațiile existente de informare a lucrătorilor cu privire la
condițiile de muncă, în special pentru persoanele angrenate în forme atipice de ocupare a

8
 Combaterea șomajului

forței de muncă. Parlamentul și-a adoptat poziția în primă lectură asupra propunerii, în aprilie
2019. În cele din urmă, la 13 martie 2018, Comisia a adoptat o Propunere de recomandare a
Consiliului privind accesul la protecție socială pentru lucrători și pentru persoanele care
desfășoară o activitate independentă. Scopul general este sprijinirea persoanelor care
desfășoară forme de muncă sau activități independente atipice, care, ca urmare a acestui
statut, nu sunt protejate suficient prin sistemele de protecție socială și care sunt astfel expuse
unui nivel mai ridicat de nesiguranță economică. La 6 decembrie 2018, Consiliul a ajuns la un
acord politic privind propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului privind accesul tuturor
la protecția socială. Un număr de parlamente naționale trebuie încă să aprobe acordul înainte
de adoptarea definitivă a acestuia în Consiliu. Statele membre s-au angajat să-și elaboreze
planurile naționale în termen de doi ani.
Sprijinirea tranzițiilor sustenabile de la șomaj la ocuparea unui loc de muncă și între
locuri de muncă. O coordonare coerentă între politicile pentru tineret, educație și ocuparea
forței de muncă este esențială pentru a sprijini mai bine tranziția tinerilor de la educație și/sau
șomaj la ocuparea unui loc de muncă. În sens mai general, asigurarea unor tranziții ușoare de
la șomaj la ocuparea unui loc de muncă și între locuri de muncă este esențială pentru
funcționarea în viitor a pieței forței de muncă, astfel cum a explicat Parlamentul European în
raportul său din iunie 2018 privind modernizarea învățământului în UE. În mod similar,
combaterea șomajului (de lungă durată) necesită sisteme de prestații de șomaj bine
concepute, combinate cu strategii de activare care să sprijine tranzițiile șomerilor de lungă
durată către reluarea activității.
Creșterea mobilității forței de muncă. Lucrătorii mobili din UE reprezintă doar 4,1 % din
totalul forței de muncă din UE. Ar trebui să se încurajeze mobilitatea transfrontalieră a
lucrătorilor, precum și operațiunile transfrontaliere ale întreprinderilor în cadrul UE. O nouă
Autoritate Europeană a Muncii (AEM) ar urma să fie înființată și funcțională în 2019, cu
capacitate funcțională totală în 2023. AEM ar urma să se asigure că normele UE privind
mobilitatea forței de muncă sunt aplicate echitabil, simplu și eficient și că reunesc șapte
organisme UE existente (inclusiv EURES) pentru a îmbunătăți coordonarea în cazul mobilității
forței de muncă. Autoritatea Europeană a Muncii ar urma să adune resurse și să stimuleze
sinergiile între diferitele aspecte ale mobilității forței de muncă.
Crearea unei coordonări mai strânse între politicile economice și sociale este esențială în
combaterea șomajului. În cadrul dezbaterii în curs privind viitorul Europei, mulți lideri de la
nivelul UE au solicitat o cooperare sporită între statele membre cu privire la aspecte sociale și
de ocupare a forței de muncă, inclusiv un acces echitabil la piața forței de muncă pentru toți și
un sistem echitabil de securitate socială, precum și pensii adecvate. Aceștia sunt de acord că
succesul viitor al UE depinde de capacitatea de a asigura orientarea deciziilor politice către o
mai mare coeziune economică, socială și politică. Va fi necesară o coordonare mai strânsă a
politicilor economice și sociale. În același sens, Rezoluția Parlamentului European din 14 martie
2018 referitoare la semestrul european a subliniat faptul că Comisia ar trebui să
îmbunătățească legătura dintre coordonarea economică și performanțele sociale și de ocupare
a forței de muncă. S-a mai evidențiat că trebuie integrați șomerii de lungă durată pe piața forței
de muncă prin măsuri personalizate și trebuie concentrate eforturilor pe realizarea unor
tranziții mai ușoare de la etapa de învățare și șomaj (de lungă durată) la găsirea unui loc de
muncă.

9
EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European

PRINCIPALELE DOCUMENTE DE REFERINȚĂ

Alfieri A.-C., Youth Employment Initiative (Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor),
EPRS, Parlamentul European, septembrie 2017.
Kiss M., Posting of Workers Directive (Directiva privind detașarea lucrătorilor), EPRS, Parlamentul
European, mai 2018.
Lecerf M., NEETS. Who are they? (Cine sunt NEET?) EPRS, Parlamentul European, martie 2017.
Lecerf M., European Social Fund Plus (ESF+) 2021-2027 (Fondul social european Plus (FSE+) 2021-2027),
EPRS, Parlamentul European, martie 2019.

DECLINAREA RESPONSABILITĂȚII ȘI DREPTURI DE AUTOR

Prezentul document li se adresează deputaților și membrilor personalului Parlamentului European și a fost
elaborat ca material de referință pentru a-i sprijini în desfășurarea activității lor parlamentare. Conținutul acestui
document reprezintă exclusiv responsabilitatea autorului (autorilor) și orice opinii exprimate în acesta nu
reprezintă neapărat poziția oficială a Parlamentului European.
Reproducerea și traducerea documentului în scopuri necomerciale sunt autorizate, cu condiția ca sursa să fie
menționată și ca Parlamentul European să fie anunțat în prealabil și să primească o copie a materialului.
© Uniunea Europeană, 2019.
Sursa foto: © ty / Fotolia.
eprs@ep.europa.eu (contact)
www.eprs.ep.parl.union.eu (intranet)
www.europarl.europa.eu/thinktank (internet)
http://epthinktank.eu (blog)

10