Evaluarea Regimului de Vibratii Indus de Echipamente Frigotehnice

Instalate pe Planseu de Beton Armat

F. Kope, M.Sc., M. ASCE, AICPS
Antiseismic Structural Engineering, Bucuresti, Romania
kope@antiseismic.com

C. Onofrei, M.Sc., M. AISC, AICPS

Antiseismic Structural Engineering, Bucuresti, Romania
onofrei@antiseismic.com

P. Olteanu, M.Sc., M. AICPS

Antiseismic Structural Engineering, Bucuresti, Romania
paul@antiseismic.com

Abstract

Centralele de frig sunt echipamente care pot induce vibratii semnificative in elementele suport datorita
motoarelor/compresoarelor care asigura functionarea acestora. O evaluare corespunzatoare a regimului de
vibratii poate identifica si preveni eventuale sensibilitati ale structurii de sustinere, evitand eventuale amplasari
nefavorabile ale echipamentului, diverse rezonante, etc. Ignorarea acestor probleme poate conduce la costuri
importante de remediere si oprirea functionarii unitatii pe timpul interventiei. Acest articol prezinta citeva
elemente de calcul pentru caracterizarea regimului de vibratii si identificarea eventualelor probleme generate de
functionarea echipamentelor.

Introducere

Centralele de frig sunt echipamente care pot induce vibratii semnificative in elementele suport datorita
motoarelor/compresoarelor care asigura functionarea acestora. Aceasta analiza are ca scop identificarea
posibilelor probleme generate de regimul de vibratii indus de functionarea echipamentelor frigorifice.

Solutiile de remediere sau reducere a regimului de vibratii sunt in general costisitoare si de multe ori dificil de
aplicat datorita sistemului de conducte aferent care deserveste instalatia. De cele mai multe ori functionarea
instalatiei nu poate fi intrerupta ca urmare a necesitatii de operare a echipamentelor care asigura temperatura
optima pentru produse critice.

Solutiile de reducere a regimului de vibratii implica in general urmatoarele alternative:

• Introducerea unor amortizori

• Calibrarea/acordarea sistemului prin adaugarea unor mase suplimentare
• Inlocuirea reazemelor de tip elastomer (neopren etc) de eficienta redusa cu suporturi de tip resort

Efectele produse de vibratii sunt diverse, cel mai frecvent intilnite sunt fisurarea planseului si deterioarea
echipamentelor.

Dispunerea echipamentelor frigotehnice si schematizarea rack-urilor suport este prezentata in Figura

urmatoare. Pasul de discretizare in elemente finite a fost ales suficient de fin pentru identificarea
corespunzatoare a domeniului de frecvente proprii ce pot rezona cu frecventa proprie a motoarelor
echipamentelor frigorifice. Grinzile metalice au fost introduse in model astfel incit sa se considere pozitia lor
reala excentrica fata de planseu. Determinarea corespunzatoare a caracteristicilor dinamice ale sistemului
structural este evident extreme de importanta – aceasta implica o evaluare cat mai realista a masei sistemului cat
si modelarea atenta a rigiditatii elementelor care intervin in analiza.

1
 E

Centrala NEGATIVA C3

lichid C3
Rezervor
Centrala POZITIVA C2

Rezervor
lichid C2
D
Centrala POZITIVA C1
Rezervor
lichid C1

2 3 4

Figura 1. Model si amplasare echipamente frigorifice si rezervoare de lichid in zona de interes

Figura 2. Exemplu de Centrala Frigorifica

Figura 3. Pozitia Echipamentelor in interiorul structurii

2
Excitatia este modelata prin functia f(t)=f*(t)·sin(ωt+ϕ). In cazul valorii presupuse a excitatiei de 24Hz, ω –
introdusa prin grade/unitate de timp – este: (2·π·57.295)·24Hz=8640. Functionarea motoarelor de pe acelasi
rack nu este sincronizata (unghiul de faza difera) si mai mult turatia este usor variabila in jurul valorii de 24Hz.
S-a tinut cont de acest efect prin introducerea aleatoare a functiilor de excitatie in ce priveste unghiul de faza si
turatia motoarelor de ±0.3Hz.

Analiza s-a desfasurat prin aplicarea cvasistatica a incarcarii globale, dupa care s-a aplicat incarcarea dinamica
indusa de functionarea motoarelor centralelor frigorifice. Urmatoarea figura prezinta functiile de multiplicare
ale greutatii proprii (aplicare statica) si ale excitatiei dinamice, iar alaturi este prezentata amortizarea Rayleigh
considerata in analiza.

Rayleigh Damping

Mass Proportional Damping Stiffness Proportional Damping Combined Damping

14%

MODAL DAMPING as a percentage of Critical

12%

10%

Damping
8%

6%

4%

2%

0%
1.00 10.00 100.00
Fre quency [Hz] - logarithmic scale

Figura 4. Functiile de multiplicare pentru incarcarile aplicate structurii (incarcarea generala aplicata
static – sus / incarcare dinamica armonica – jos). / Variatia amortizarii functie de frecventa introdusa
pentru placa (5% la 5Hz si la 100Hz) - dreapta

Motoarele au fost modelate prin bare rigide, iar incarcarile armonice sinusoidale au fost aplicate la capetele
acestor bare.

Figura 5. Schematizarea rack-urilor suport.

3
Rezultate

Pentru deteminarea raspunsului structurii (implicit a caracteristicilor si acestuia functie de excitatie) s-au
efectuat doua analize:

• Analiza dinamica “time history” pentru determinarea valorilor momentelor incovoietoare maxime in
zona de placa aferenta centralelor frigorifice.

• Analiza armonica – pentru identificarea amplificarilor functie de parametrii de functionare ai

motorului

Figura 6. Variatia deplasarii verticale corespunzatoare unui nod de pe rack si nodului asociat pe
planseu – stanga / Variatia momentelor incovoietoare corespunzatoare planseului din zona de interes
(reazem si camp) – dreapta

Momentele incovoietoare maxime in planseul din zona centralelor frigorifice sunt prezentate in figura
urmatoare:

Figura 6. Momente incovoietoare maxime in zona centralelor frigorifice

Analiza armonica
Analiza armonica calculeaza raspunsul armonic al unei marimi ca urmare a unei incarcari sinusoidale intr-unul
sau mai multe noduri ale structurii folosind rezultatele analizei modale (incluzind si tensiunile si deformatiile

4
specifice modale in configuratie normalizata considerind ca deplasarile modale sunt mici – tensiunile si
deformatiile specifice depend de deplasarile modale date de la configuratia liniarizata de referinta. Astfel atunci
cind un mod propriu este scalat la zero, tensiunile modale sunt deasemenea zero).

Primul indicator al sensibilitatii structurii la diferite excitatii armonice este data de distributia factorilor de
participare functie de frecventele proprii. Modurile proprii din jurul frecventei de 3-4 Hz sunt dominante din
punct de vedere al ponderii in raspunsul general al structurii. Figura urmatoare prezinta distributia factorilor de
participare:

Distributie Factori de participare fct de frecventele proprii

10

6
Factori de participare

-2

-4

-6

-8
0 5 10 15 20 25 30 35 40
Frecvente proprii [Hz]

Figura 7. Distributia factorilor de participare functie de frecventele proprii ale structurii (stanga) /
modul propriu relevant (dreapta)

Ca urmare a excitatiei armonice aplicate in nodurile aferente motoarelor de pe rack-uri s-au obtinut distributiile
amplificarilor dinamice functie de frecventa. Se observa ca zona cu amplificari dinamice este in afara palierului
de excitati din apropierea frecventei de 24Hz. Acelasi lucru se observa si din prezentarea distributiei factorilor
de participare care indica zona sensibila in apropierea frecventei de 3.5Hz si 12.5Hz

Figura urmatoare prezinta rezultatele analizei armonice, si anume amplificarile dinamice ale deplasarilor unor
noduri asociate rack-urilor de sustinere a echipamentelor frigorifice.

Zona excitatiei Zona excitatiei

armonice indusa armonice indusa
de motoare de motoare

Figura 8. Analiza Armonica / Identificarea amplificarilor dinamice asociate deplasarilor functie de

frecventa

5
Figura urmatoare prezinta amplificarile dinamice exprimate in eforturi unitare rezultate in urma aplicarii
excitatiei variabile intre 1-30Hz. Se observa in mod evident, deasemenea ca amplificarile dinamice nu sunt
prezente in domeniul din apropierea frecventei de 24Hz.

Zona excitatiei Zona excitatiei

armonice indusa armonice indusa
de motoare de motoare

Figura 9. Analiza Armonica / Identificarea amplificarilor dinamice asociate tensiuniilor functie de

frecventa

Concluzii

S-au efectuat doua analize dinamice: time history si armonica – pentru determinarea eforturilor sectionale in
placa aferenta zonei centralelor frigorifice cit si pentru identificarea amplificarilor/caracteristicilor raspunsului
structurii functie de frecventa excitatiei armonice.

Elementele de calcul prezentate in acest articol ajuta la identificarea eventualelor sensibilitati ale sistemului
structura-echipament.

Bibliografie:

1. Harris C. M., Piersol A.G. et al – “Harris’ Shock and Vibration Handbook”. 5th edition. McGraw
Hill – 2002.
2. Courrech Joelle. Eshleman R. L. – “Condition Monitoring of Machinery”. Harris Shock and
Vibration Handbook. 5th edition. McGraw Hill – 2002.
3. SOLVIA Engineering AB – “SOLVIA Finite Element System”. Ver. 03.0.8 Trefasgatan 3, SE-721,
Sweden. 1987-2007
4. Chopra A. K. – “Dynamics of Structures. Theory and Applications to Earthquake Engineering”.
Prentice Hall Third Edition. 2000.
5. Blevins Robert D – “Formulas for Natural Frequency and Mode Shape”. Krieger Publising
Company, Malabar Florida. Reprinted Edition 2001.
6. Masterson P.A. – “The basic of vibraotion isolation using elastomeric materials”
7. Goldman Steve – “Vibration Spectrum Analysis. A practical approach.” Second Edition. Industrial
Press Inc. 1999