Sunteți pe pagina 1din 31

Vulnerabilitate și risc la acțiuni din hazard natural

Program Master – Inginerie Structurală - Anul I

Evaluarea riscului seismic

Prof. Radu Văcăreanu

1
Cuprins

• Introducere
• Modele de avariere și pierderi
• Metode semi-probabilistice de evaluare a riscului seismic
• Metode probabilistice de evaluare a riscului seismic

www.utcb.ro
Introducere
• Evaluarea riscului seismic implică parcurgerea următoarelor etape:
i. Evaluarea hazardului seismic;
ii. Evaluarea expunerii seismice;
iii. Evaluarea caracteristicilor de fragilitate și vulnerabilitate seismică;
iv. Evaluarea riscului seismic.
• Evaluarea riscului seismic se poate face pentru un element la risc individual (clădire,
pod, baraj, ș.a.m.d), sau pentru un portofoliu de elemente la risc distribuite într-un
teritoriu dat.
• Rezultatul unei analize de risc seismic este evaluarea acestuia, în sensul cuantificării
pierderilor seismice așteptate, sau a probabilității de depășire a unei valori
prestabilite a pierderilor într-un timp de expunere dat.
Introducere
• Pierderile seismice așteptate sunt de două categorii:
• Directe, ce se produc ca o consecință directă a avariilor seismice (pierderi de
vieți, răniți, persoane fără adăpost, pierderi monetare rezultate din repararea,
consolidarea sau înlocuirea elementelor la risc afectate defavorabil de
incidența cutremurului, ș.a.m.d.)
• Indirecte, ce se produc ca efecte ulterioare avarierii seismice a elementelor la
risc (întreruperea afacerilor, întreruperea lanțurilor de aprovizionare și
desfacere, întreruperea funcționării rețelelor vitale și de infrastructură,
ș.a.m.d.).
• Pierderile seismice totale așteptate sunt reprezentate de suma celor două categorii
de pierderi.
Introducere
• Evaluarea riscului seismic se poate face semi-probabilistic sau probabilistic.
• Evaluarea semi-probabilistică are la bază un cutremur de scenariu. Acesta poate fi
definit ca o valoare (pentru un element la risc individual), sau ca un set de valori
(pentru un portofoliu de elemente la risc) a (ale) unui parametru ce descrie
mișcarea terenului pe amplasament(e).
• Valorile parametrului sunt definite pe baza caracteristicilor cutremurului de scenariu
(de ex., magnitudine, adâncime focar, distanță epicentrală), sau pe baza unui nivel
de hazard seismic selectat pentru analiză.
• În acest caz, evaluarea este semi-probabilistică deoarece cerința seismică fie este
definită pe baza unui cutremur de scenariu postulat, fie nu utilizează toată
informația sintetizată în curba de hazard seismic, ci doar cea corespunzătoare
nivelului de hazard selectat.
Introducere
• Evaluarea probabilistică utilizează întreaga informația oferită de curba de hazard
seismic caracteristică amplasamentului (amplasamentelor).
• În cazul analizei semi-probabilistice, pierderile așteptate sunt corespunzătoare
cutremurului de scenariu folosit pentru evaluare.
• În cazul analizei probabilistice, pierderile seismice sunt definite ca valori așteptate
(medii sau mediane) sau valori fractil pentru o durată de viață a elementului la risc
(de regulă, 1 an, 30 de ani sau 50 de ani). Alternativ, rezultatele se pot prezenta ca
valori de pierderi cu o anumită perioadă medie de revenire.
• Indiferent de metoda de analiză utilizată, evaluarea stărilor de avariere la incidența
acțiunii seismice (definită prin cutremur de scenariu, sau prin curbă de hazard
seismic) se face probabilistic cu ajutorul funcțiilor de fragilitate.
Introducere
Răspunsul
seismic așteptat

Funcții de Funcții de
fragilitate fragilitate pentru
pentru
S
M
S
M
S
M
elemente
structură
E E
C
E
C nestructurale
sensibile la drift,
C
respectiv
accelerații
Probabilități
ale stărilor
de avariere

Evaluarea probabilistică a stărilor de avariere (HAZUS, 2012)


Introducere
• Reamintesc că funcția de fragilitate descrie probabilitatea de a fi sau de a depăși o
anumită stare de avariere pentru un element la risc supus unei mișcări seismice de
intensitate dată, pe când funcția de vulnerabilitate evaluează pierderile așteptate
produse unui element la risc de o mișcare seismică de intensitate dată.
• Deci, vulnerabilitatea este cea care face legătura între avarii și pierderi, permițând
cuantificarea acestora.
• Riscul seismic poate fi definit ca fiind potențialul de consecințe negative nedorite.
• Rolul și scopul principal al analizei riscului seismic este de a cuantifica pierderile
așteptate și incertitudinea asociată (ce se poate obține doar în cazul utilizării
metodelor probabilistice) și de a facilita luarea de decizii pertinente și eficiente în
procesul de management al acestui risc.
Introducere
• Percepția riscului este extrem de importantă în luarea deciziilor în condiții de
incertitudine și pentru gestionarea cu succes a riscului seismic, deoarece determină
gradul de satisfacție care se obține în urma luării unor decizii.
• Dacă percepția riscului se abate de la evaluarea obiectivă și corectă a riscului real,
beneficiul perceput poate varia foarte mult.
• Percepția deformată a riscului este înrădăcinată în limitarea cognitivă a oamenilor și
nu este ușor de atenuat sau de eliminat.
• O consecință a acestui fapt este că publicul nu poate recepționa uneori mesajul
corect ce rezultă din analiza de risc și poate face alegeri care nu sunt optime. Drept
urmare, percepția deformată a riscului poate influența negativ factorii de decizie.
Introducere
• Determinarea nivelurilor de risc acceptabile presupune luarea în considerare a
sănătății, siguranței și bunăstării cetățenilor.
• Un studiu efectuate de Starr în 1969 a evaluat riscul de deces din diverse cauze și a
identificat două categorii generale: (i) riscul asociat activități voluntare, în care un
individ evaluează și își adaptează expunerea la risc (criterii individuale de risc); (ii)
riscul asociat cu activități involuntare, unde nivelurile de risc sunt specificate de
reglementările guvernamentale (criterii de risc pentru societate).
• Valoarea de referință pentru riscul involuntar este de 10–6 (unul dintr-un milion într-
un interval de expunere de un an).
• Publicul este de obicei dispus să accepte un nivel de risc de 1000 de ori mai mare
pentru riscurile voluntare decât pentru cele involuntare.
Introducere
Modele de avariere și pierderi
th
Major earthquakes in 20 century
100,000 Iran, 1990
Armenia, 1988
1.5M
Guatemala, 1976 D =0.06e
10,000 Turkey, Kocaeli, 1999
Nicaragua, 1972 Italy, 1980 Mexico, 1985
Japan, Kobe, 1995 Taiwan, 1999
Deaths, D

Skopje, 1963 Philippines, 1990


1,000 Romania, 1977
El Salvador, 1986 Colombia, 1999

Montenegro, 1979
100 USA, Northridge, 1994
USA, Loma Prieta, 1989

10

1
5.5 6 6.5 7 7.5 8 8.5
Magnitude, M

Variația numărului de pierderi de vieți omenești în funcție de


magnitudinea cutremurului
Modele de avariere și pierderi
th
Major earthquakes in 20 century
1000

100
Japan, Kobe, 1995
Economic losses, US$ bn.

USA, Northridge, 1994 Italy, 1980 Turkey, Kocaeli, 1999


Armenia, 1988
10
USA, Loma Prieta, 1989 Iran, 1990
Montenegro, 1979 Mexico, 1985
Romania, 1977
El Salvador, 1986 Nicaragua, 1972
Colombia, 1999
Guatemala, 1976
1 Philippines, 1990 Taiwan, 1999
Skopje, 1963

0
10 100 1,000 10,000 100,000
Deaths

Variația numărului de pierderi de vieți omenești în funcție de


pierderile economice cauzate de cutremur
Modele de avariere și pierderi
• Numărul de persoane decedate D poate fi calculat cu relația:
D  ce 1,5M
unde M este magnitudinea moment a cutremurului, c este 0,002 pentru valoarea
limită inferioară, 0,06 pentru valoarea mediană și 0,4 pentru valoarea limită
superioară.
• Relația dintre numărul persoanelor decedate D și pierderile economice L este:
L  a  0,2log D
unde a este -0,6 pentru valoarea limită inferioară, 0,06 pentru valoarea mediană și
0,9 pentru valoarea limită superioară.
Modele de avariere și pierderi
• (Samardjieva & Badal 2002) au propus o relație liniară pentru evaluarea numărului
de persoane decedate NK în urma unui cutremur, și care depinde de magnitudinea
evenimentului seismic M, precum și de densitatea populației D:
log Nk (D)  a(D)  b(D)M
Densitatea populației
a b σ
(nr. persoane/km2)
D < 25 -3,11 0,67 0,343
D = 25 - 50 -3,32 0,75 0,342
D = 50 – 100 -3,13 0,84 0,345
D = 100 - 200 -3,22 0,92 0,397
D > 200 -3,15 0,97 0,348

• De asemenea, este prezentată abaterea standard a valorii determinate.


Modele de avariere și pierderi
• Modelul pentru evaluarea numărului K de persoane afectate (în diferite grade)
propus de (Coburn & Spence 2002) este de forma:
K  C x [ M1 xM2 xM3 x (M4  M5 x (1  M4))]
unde
• C reprezintă numărul de clădiri prăbușite;
• M1 reprezintă numărul mediu de persoane din clădire;
• M2 este un factor care ține cont de variația numărului de persoane din clădire
în funcție de oră;
• M3 este procentul de ocupanți prinși sub dărâmături în urma prăbușirii
clădirii;
Modele de avariere și pierderi
• M4 evaluează distribuția tipului de răni în urma prăbușirii clădirii în funcție de
tipul structurii;
• M5 evaluează mortalitatea post-colaps.
• Factorul M3 ține cont de faptul că nu toți ocupanții unei clădiri sunt prinși sub dă-
râmături în urma prăbușirii acesteia. Oamenii se pot salva înainte de prăbușirea
clădirii, sau se pot salva singuri după prăbușire.
• În cazul clădirilor cu regim mic de înălțime, numărul de ocupanți care pot părăsi
clădirea înainte de prăbușire este mai mare decât în cazul clădirilor multietajate.
• De asemenea, colapsul progresiv al unei structuri ductile poate dura mai mult decât
colapsul rapid unei structuri cu o comportare fragilă.
Modele de avariere și pierderi

• Factorul M4 evaluează triajul ocupanților unei clădiri, în funcție de gravitatea rănilor


provocate. Se poate observa că în cazul structurilor de zidărie distribuția tipului de
răni este aproape uniformă, în timp ce în cazul structurilor de beton armat cel mai
mare procent de ocupanți sunt fie decedați, fie răniți ușor.
• Factorul M5 descrie mortalitatea post-colaps în cazul persoanelor prinse sub
dărmături. M5 poate fi considerat ca fiind un indicator al eficienței intervenției post-
cutremur. Valorile cele mai mari corespund unei comunități grav afectate de
cutremur, cu un număr mare de persoane decedate și care nu poate organiza
eficient operațiuni de salvare post-seism.
Modele de avariere și pierderi

Factorul M2. Variația numărului de persoane din clădire în


funcție de oră și de tipul clădirii (Coburn & Spence 2002)
Modele de avariere și pierderi
Valorile factorului M3 (Coburn & Spence 2002)

Clădiri de zidărie prăbușite


VII VIII IX X
Intensitate MSK
5% 30% 60% 70%
Clădiri de beton armat prăbușite
Mișcări seismice cu perioade predominante
70%
scurte (distanțe epicentrale mici)
Mișcări seismice cu perioade predominante
50%
lungi (distanțe epicentrale mari)
Modele de avariere și pierderi
Valorile factorului M4 (Coburn & Spence 2002) (procente)

Clădiri de Clădiri de
Tipul rănilor
zidărie beton armat
Persoane decedate sau care nu pot fi salvate 20 40
Răni care pun în pericol viața și necesită asistență medicală imediată 30 10
Răni care necesită spitalizare 30 40
Răni ușoare care nu necesită spitalizare 20 10
Modele de avariere și pierderi
Valorile factorului M5 (Coburn & Spence 2002) (procente)

Clădiri de Clădiri de
Situație
zidărie beton armat
Comunitate blocată datorită numărului mare de victime 95 -
Comunitate capabilă să organizeze activități de salvare 60 90
Comunitate care poate organiza echipe de intervenție după 12 ore 50 80
Comunitate care poate organiza echipe de intervenție și echipe de salvare după 36 ore 45 70
Modele de avariere și pierderi
• Modelul HAZUS (HAZUS 2012) pentru estimarea numărului de persoane afectate
conține patru niveluri de afectare, mergând de la persoane rănite ușor și care nu
necesită spitalizare, până la persoane ucise instantaneu în urma prăbușirii clădirii.
• Modelul HAZUS (HAZUS 2012) consideră atât persoanele aflate în interiorul
clădirilor, cât și persoanele aflate în exterior și care pot fi rănite sau ucise indirect.
• În funcție de starea de avariere a clădirii, sunt propuse procente din numărul de
ocupanți ai clădirii și care sunt afectați într-o măsură mai mică sau mai mare.
• Modelul HAZUS (HAZUS 2012) propune și procente aplicabile la numărul de clădiri
aflate în starea de avariere completă și care reprezintă de fapt numărul total de
clădiri prăbușite.
Modele de avariere și pierderi

• Pierderile (pagubele) directe suferite de clădiri în timpul cutremurelor depind de


costurile inițiale de construcție.
• Pierderile (pagubele) directe produse la clădiri la incidența cutremurelor sunt
cauzate de avarierea elementelor structurale, nestructurale și ale dotărilor
(echipamente, mobilier, ș.a.m.d.).
• În general, peste 60% dintre pierderile seismice directe sunt produse de avarierea
elementelor nestructurale și ale dotărilor, deoarece acestea reprezintă cea mai
importantă componentă de cost pentru clădiri.
Modele de avariere și pierderi

Repartiția costurilor pentru clădiri de birouri, hoteluri și spitale


(Taghavi & Miranda 2003)
Modele de avariere și pierderi
- Exterior closure:
ferestre, parapete, pereți
de închidere
- Interior constructions:
uși, tavane, pereți de
compartimentare
- Conveying: lifturi, scări
rulante
- Mechanical: conducte,
sprinklere, instalații
- Electrical: generatoare,
cablaje, instalații de
curenți

Repartiția costurilor pentru componentele nestructurale


(Taghavi & Miranda 2003)
Modele de avariere și pierderi

• HAZUS (2012) dă următoarele valori pentru evaluarea pierderilor directe


corespunzătoare diferitelor stări de avariere, după cum urmează:
• 2% din valoarea de înlocuire a clădirii pentru starea de avariere ușoară;
• 10% din valoarea de înlocuire a clădirii pentru starea de avariere moderată;
• 50% din valoarea de înlocuire a clădirii pentru starea de avariere extinsă;
• 100% din valoarea de înlocuire a clădirii pentru starea de avariere completă.
Modele de avariere și pierderi

• De asemenea, în HAZUS (2012) sunt propuse valori în zile pentru recuperarea


funcționalității diferitelor tipuri de clădiri rezidențiale, comerciale, industriale, de
educație, etc, în funcției de starea de avariere a acestora.
• Costurile de relocare, precum și costul ce rezultă din întreruperea funcționalității
clădirilor sunt propuse în manualul HAZUS (2012), în funcție de starea de avariere a
clădirii.
Modele de avariere și pierderi

• Modelul KOERI (KOERI 2002) de evaluare a pagubelor economice directe pentru


elementele structurale și nestructurale propune următoarele valori:
• 5% din valoarea de înlocuire a clădirii pentru starea de avariere D1 (ușoară);
• 20% din valoarea de înlocuire a clădirii pentru starea de avariere D2
(moderată);
• 50% din valoarea de înlocuire a clădirii pentru starea de avariere D3
(puternică);
• 80% din valoarea de înlocuire a clădirii pentru starea de avariere D4 (extinsă);
• 100% din valoarea de înlocuire a clădirii pentru starea de avariere D5
(completă).
Modele de avariere și pierderi

• Un alt model pentru evaluarea pierderilor economice directe este cel propus de
(Bramerini et al. 1995). Astfel, pierderile economice directe propuse de acest model
sunt:
• 1% din valoarea de înlocuire a clădirii pentru starea de avariere D1;
• 10% din valoarea de înlocuire a clădirii pentru starea de avariere D2;
• 35% din valoarea de înlocuire a clădirii pentru starea de avariere D3;
• 75% din valoarea de înlocuire a clădirii pentru starea de avariere D4;
• 100% din valoarea de înlocuire a clădirii pentru starea de avariere D5.
Succes!
www.utcb.ro

S-ar putea să vă placă și