Reologie – Aplicația 1

Analiza mecanica in regim

dinamic
Numele/prenumele studentului……………………..
Grupa:……………………..
Anul/specializarea:……………………..
Cadru didactic: prof. univ. dr. ing. STANCIU Mariana Domnica
Aplicatia 1 - Analiza mecanică în regim dynamic
DMA – fundamente teoretice
 Analiza mecanică în regim dinamic (DMA) este o tehnică utilizată la studierea
comportamentului vâsco-elastic al polimerilor, permițând măsurători precise în ceea ce
privește modificările fizice, structurale și mecanice care au loc în interiorul acestora.
 Principiul metodei constă în aplicarea în mod ciclic asupra epruvetei studiate a unei forțe
oscilatorii la diferite valori ale temperaturii și/sau ale frecvenței de solicitare. Pe baza
răspunsului epruvetei se poate determina tendința de curgere a materialului epruvetei,
precum și rigiditatea epruvetei sub formă de modul (de conservare E’ sau de pierdere E’’).
 Aceste proprietăți sunt adesea descrise ca și capacitatea de a pierde energie sub formă de
căldură (amortizare tan) și capacitatea de a înmagazina energie pentru a reveni la forma
inițială după deformare (elasticitate).
 Pentru a înțelege mai bine semnificaţia acestor două componente, să ne gândim la o
minge dintr-un material polimeric compact (de exemplu, un elastomer). Dacă acesteia
i se dă drumul să cadă de la o înălţime hi, în urma ciocnirii cu solul, datorită
elasticităţii mingii, mingea sare până la o înălţime hf (hf < hi) (Fig. 2). Mingea sare cu
atât mai sus cu cât este mai elastică.
 Din energia iniţială a mingii, o parte s-a conservat şi a permis ridicarea acesteia
de la sol până la înălţimea hf, în timp ce cealaltă parte s-a pierdut datorită mişcărilor
interne şi frecărilor. Teoretic, un solid elastic perfect ar duce la hf = hi (în condiţiile în
care nu ar exista nici frecare cu aerul), în timp ce pentru un fluid vâscos hf = 0.

 Raportul dintre modulul de pierdere şi modulul de conservare reprezintă tangenta

unghiului de defazaj. Acest raport se mai numeşte şi amortizare şi ne spune cât de
bine materialul poate absorbi energia. El depinde de material, de temperatură şi de
frecvenţa de solicitare.
𝐸′′
tan 𝛿 =
𝐸′
Aplicatia 1 - Analiza mecanică în regim dynamic
DMA
 Curba prezentată în figura 1, c, reprezintă defazajul dintre tensiune şi deformaţia specifică
fiind în acest caz π/2 (putem spune că deformaţia este în afara fazei).

Material perfect vâscos Material vâsco-elastic

Material perfect elastic
 Prezentarea metodei de testare
Schema instalației
experimentale a
analizorului mecanic
dinamic Netzsch DMA 242
C:
1 - dispozitiv de aplicare a
forței; 2 - suport epruvetă;
3 - etuvă; 4 - sistem de
achiziție și prelucrare date;
5 - monitor
 Analiza mecanică în regim dinamic a fost realizată cu ajutorul analizorului mecanic dinamic Netzsch DMA 242 C
(Fig. 3) din laboratorul de teste nedistructive al Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Fizică
Tehnică din Iași. Acest analizor permite determinarea proprietăților mecanice pentru diferite tipuri de materiale
(compozite, metale, etc.) și pentru mai multe tipuri de solicitări (tracțiune/compresiune, încovoiere, forfecare),
ca o funcție de timp, temperatură și frecvență de solicitare (forță statică sau oscilatorie).
Tipuri de probe testate – lemn de pin tăiat pe
diferite direcții față de axa longitudinală
 Exemple de grafice pentru probe din
lemnde arin
 Valoarea medie a modulelor de elasticitate în raport cu direcția de solicitare a forței (sarcinii) față de fibra
lemnului difera, deci lemnul are rezistențe diferite în funcție de modul de aplicare a forei față de secțiunea
lemnului
10000

Valoarea media a modulului de elasticitate ulus E'

9000

8000 7262

7000
6149
5878
5654
6000
[MPa]
5000

4000

3000

2000

533 516 667 503

1000

0
Arin 1 Arin 2 Arin 3 Arin 4 Arin 5 Arin 6 Arin 7 Arin 8
Tipuri de probe
 Variația comportării vâsco-elastice a lemnului
variația în timp a modulului de conservare E’ și a modulului de pieredere E’’

 Cu creșterea duratei de solicitare, capacitatea de stocare a energiei de deformație scade cu aprox 1.37% în 9
minute (vezi curba E’), iar capacitatea de pierdere (comportarea vîscoasă) crește cu aproximativ 13.15% (Vezi
curba E’’.
Arin 1
7400 450

E'(1.000 Hz)/MPa E"(1.000 Hz)/MPa

440
7350
430

Modulul de elasticitate E'' [MPa]

Modulul de elasticitate E' [MPa]

7300 420

410
7250

400

7200
390

7150 380

370
7100
360

7050 350
1 1. 1. 1. 2 2. 2. 2. 3 3. 3. 3. 4 4. 4. 4. 5 5. 5. 5. 6 6. 6. 6. 7 7. 7. 7. 8 8. 8. 8. 9
25 5 75 25 5 75 25 5 75 25 5 75 25 5 75 25 5 75 25 5 75 25 5 75
Timp [min]
 Coeficientul de amortizare
 Se observă că amortizarea (raportul dintre component vîscoasă E’’ și cea
elastică E’), pe direcție longitudinal tangențială este de 0.0562. Pe direcție
transversal, valoarea amortizării crește la 0.085, respectiv cu 50% mai mult
față de probele tăiate pe direcție longitudinală.

*Imaginile cu epruvetele prezintă probe din lemn de pin pentru a se vedea diferența de structură între ele
Cerințe aplicația 2

1. Să se realizeze următoarele graficele de variație:

 E’ (t) (pe axa x – timpul, pe axa y - modulul de conservare E’ (MPa));
 E’’ (t) (pe axa x – timpul, pe axa y - modulul de pierdere E’’ (MPa));
 Tan  (t) (pe axa x – timpul, pe axa y - coeficientul de amortizare Tan  (-));
Pentru fiecare dintre curbe (se vor realiza cu opțiunea Insert-chart-scattering-smooth) să
se atașeze linia de tendință (se selectează curba, se apasă pe curbă butonul mouse –
dreapta, se selectează din fereastra de dialog Add Trendline, din fereastra cu variante
de curbe, se selectează cea care se potrivește cel mai bine cu alura curbei din graphic,
apoi se bifează butonul de afisare a aecuatiei).
2. Fiecare graphic va fi comentat/interpretat cantitativ și calitativ.
Obligatoriu: se vor nota titlurile axelor si unitațile de măsură corespunzătoare
 Tutorial rezolvare aplicația 2
 Se deschide folder-ul in care veți identifica cele 4 fișiere
excel. Vă alegeți unul dintre fișiere și îl deschideți.
 Când deschideți fișierul, veți observa că în banda
galbenă sunt trecute 8 denumiri (Cires 1, Cires 2….Cireș
8). Acestea sunt tipurile de probe din lemn de cireș
testate, iar diferența dintre ele constă în modul în care
au fost debitate probele (așa cum apare în desenul din
dreptul setului de date)
 Sarcina voastra este să vă alegeți o probă și să trasați
curbele de variație a mărimilor măsurate și înregistrate
ca valori. Atenție, pentru a evita dubla notare a
aceleiasi aplicații la mai mulți colegi, vă rog să vă
sfătuiți ca fiecare să aleagă un set de date distinct
(fiecare câte o altă probă)
 De ex. să presupunem că am ales proba Cireș 5. Ne
interesează doar coloanele din dreptul probei.
 Rezolvare – prelucrare date
 Dacă citiți cu atenție cerințele aplicației, imediat
vă dați seama că va trebui să generați o curbă cu
axele x (timpul) și y (mărimea pe care dorim să o
analizăm în timp)
 Astfel, pentru variația modulului de conservare
E’(t), în timp, selectăm coloana de sub denumirea
E’, apoi din bara de menu-ri (în partea de sus), se
selectează fereastra INSERT
 Din fereastra INSERT, se alege din secțiunea
CHARTS, tipul de graphic pe care îl dorim ca
reprezentare a datelor (în acest caz, tipul Scatter
simplu, fără puncta (o reprezentare de tip x,y)). Va
rezulta în prima etapă, un graphic ca cel din
imagine
 Se selectează graficul prin apăsarea cursorului pe
graphic. Prin apăsarea butonului dreapta – mousse pe
grafic, se deschide o fereastră de dialog, precum cea
din imaginea alăturată, din care selectați opțiunea
SELECT DATA
 Se va deschide o nouă fereastră de dialog, din care
selectați cu cursorul Series 1, după care EDIT.
 Editarea seriei de date oferă utilizatorului
posibilitatea de a denumi seria (in prima banda vom
scrie numele materialului testat – Cires 5), apoi în a
doua bandă, selectăm datele pentru axa x (în acest
caz, valorile coresunzătoare Timpului (durata de
solicitare), iar în banda a treia sunt deja selectate
valorile modulului de conservare E’.
 În final va rezulta curba de variație a modulului de
conservare a energiei de deformație, în timp E’(t).
 Dacă vă uitați cu ochi critic pe curba obținută, lipsesc unele informații: și anume titlurile axelor, mărimea
fonturilor și culoarea curbei care este dată implicit de excel.
Pentru modificarea culorii și a fontului, se selectează graficul (cursorul pe graphic și apăsați pe graphic),
apoi din menu – home- se selectează mmărimea fontului (14), tipul fontului (Arial); culoarea – neagră.
(mai multe detalii va uitati in tutorialul de la aplicatia 3)
 Pentru adăugarea denumirilor axelor, din menu – design – add chart elements, se selectează axis titles – pe
abscisă, apoi în același mod pentru ordonată
 Pentru schimbarea culorii curbei (acum este un bleu predefinit), vom selecta exact curba, apoi buton
dreapta mousse și se deschide o fereastră de dialog din care selectă ultima opțiune – format data series
 În mod similar, se generează curba pentru modulul de pierdere sau modulul
vâscos E” (t). Observati ca, daca selectam graficul, coloanele cu datele ce
alcatuiesc graficul sunt evidentiate in cele doua nuante de roz si bleu.

Pentru determinarea amortizarii tan delta (tan ), în unele excel-uri este
deja calculate raportul, în altele, nu. În excel-ul luat ca model în acest
tutorial, nu este calculate valoarea tan  (t), fapt pentru care va trebui să o
calculăm.
 În slide-ul nr. 3, aveți data relația de calcul pentru tan . Cum se aplică formula pentru tot setul de date?
 Se selecteaza celula sub care urmeaza sa calculam tan  si se scrie in ea mărimea pe care o va reprezenta coloana
respective
 Se selectează apoi, următoarea celulă, se scrie semnul = in celulă si apoi scriem relatia de calcul folosind selectia valorilor
din celulele E”/E’ (in imaginea ata;at[ ca exemplu, după semnul egal, selecți direct celula din dreptul mărimii E” și apoi
puneți semnul de raport după care selectați valoarea din celula mărimii E’. Apoi apăsați enter.
 Pentru a aplica această formula întregului set
de date, se selectează celula cu formula aplicată,
și din colțul din dreapta jos al celulei, pe semnul
plus, se fixează mouse-ul (cursorul) și se trage
în jos, în coloana tan , pînă la capătul datelor.
 Se generează apoi curba de variație a coeficientului de amortizare.
 Nu uitați, de fiecare data să modificați titlul ordonatei (axei y) în funcție de
mărimea selectată.

 Pentru interpretare, vă rog să consultați slide-urile 7 si 8, chiar dacă curbele

de variație apar în acelasi graphic (optiunea Chart- tip Combo, pentru cine
doreste sa incerce).

 Spor la treburi