Structuri de Sprijin în I.G.

– CURS 5
▪

2 0
PROIECTAREA ZIDURILOR DE SPRIJIN
Calculul zidurilor de sprijin de greutate utilizând coeficienții parțiali de siguranță
▪

▪
0
Calculul zidurilor de sprijin de greutate realizate din gabioane (MCSG)

2 N
Calculul zidurilor de sprijin de greutate realizate din gabioane cu metoda
coeficienților de siguranță parțiali (MCSP-EC7)
Calculul zidurilor de sprijin de rezistență. Etape de calcul (MCSG)

I G JA
S
S BE
F . Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN
florin.bejan@tuiasi.ro | +40-232-701451 | www.florinbejan.ce.tuiasi.ro
Calculul zidurilor de sprijin de greutate

0
❑ Dispoziție generală a zidului de sprijin și acțiuni caracteristice (k) din greutatea proprie a
acestuia respectiv a drenului și împingerea pământului

0 2
2 N 𝛾𝑘,𝑢1
′
𝜙𝑘.𝑢1
′
𝑐𝑘.𝑢1

I G JA 𝑐𝑢.𝑘.𝑢1

S
′
𝛾𝑘,𝑢2 ; 𝜙𝑘.𝑢2
′
𝑐𝑘.𝑢2 ; 𝑐𝑢.𝑘.𝑢2

S BE Talpa

.
fundației

F
a) Schemă pentru calculul greutății
proprii a zidului
b) Greutatea proprie a zidului și
caracteristicile terenului
Valorile caracteristice ale greutății proprii și ale împingerii pământului

0
❑ Greutatea proprie
o Suprafața secțiunii transversale a zidului de sprijin se împarte în figuri geometrice regulate

2
(triunghiuri / dreptunghiuri) ale căror arii (A1 ÷ A6) și respectiv abscisele centrelor de
greutate (x1 ÷ x6) pot fi calculate cu ușurință.
o

0
Greutățile părților din zid astfel delimitate, respectiv a drenului se calculează cu relațiile:

2 N
Gi.k = γk.beton ∙ Ai ∙ 1,00 (kN/ml)
Gd.k = Adren ∙ γk.d ∙ 1,00 (kN/ml)
❑ Împingerea activă a pământului
greutatea 𝐺 = ෍ 𝐺 + 𝐺 ș𝑖
totală
𝑘.𝑧 𝑖𝑘 𝑑.𝑘 𝑥𝐺 =
σ 𝐺𝑖𝑘 ∙ 𝑥𝑖 + 𝐺𝑑.𝑘 ∙ 𝑥𝑑
σ 𝐺𝑖𝑘 + 𝐺𝑑.𝑘

G JA
Valorile caracteristice ale împingerile pământului, ca valori caracteristice, se calculează cu

I
relațiile din Cursul 3, folosind următorii parametri geotehnici ai acestuia pentru fiecare strat:
𝜙𝑘′ - unghiul de frecare internă efectiv;

S
•
• 𝑐𝑘′ - coeziunea efectivă;

S BE
• 𝛾𝑘 - greutatea volumică a umpluturii
o Valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici, în raport cu Categoria Geotehnică în care
se încadrează zidul de sprijin, se determină prin încercări de laborator și se stabilesc prin

.
prelucrare statistică (Cursul 2) pentru o cuantilă de 5%.
o Calculul împingerilor active ale pământului asupra zidului de sprijin pentru zona 1, de

F
înălțime ℎ1 și 𝜃1 = 90° și zona 2 de înălțime ℎ2 și 𝜃2 ≥ 90° se face în baza parametrilor de
calcul și a coeficienților de siguranță 𝛾𝑀 și 𝛾𝐹 .
Greutăți caracteristice și valori ale parametrilor geotehnici (A1C1)

0
❑ Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici pentru Abordarea de Calcul 1 (DA1) –
combinația 1 (A1+M1+R1) – Curs 2

0 2
Parametrul geotehnic
Valoarea
caracteristică
Coeficientul
parțial de
Valoarea de calcul a
parametrului (d*)

2 N
siguranță

Unghiul frecării interioare ′

𝜙𝑘.1 ′
𝜙𝑑.𝑢1 ′
= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔(𝑡𝑔𝜙𝑘.𝑢1 /𝛾𝜙 )
efectiv 𝛾𝜙 = 1,00

G JA
′ ′ ′
𝜙′ 𝜙𝑘.2 𝜙𝑑.𝑢2 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔(𝑡𝑔𝜙𝑘.𝑢2 /𝛾𝜙 )

SI
Coeziunea efectivă
𝑐′
′
𝑐𝑘.𝑢1
′
𝑐𝑘.𝑢2
𝛾𝑐 = 1,00
′
𝑐𝑑.𝑢1
′
𝑐𝑑.𝑢2
′
= 𝑐𝑘.𝑢1
′
= 𝑐𝑘.𝑢2
/𝛾𝑐

/𝛾𝑐

S BE
Coeziunea nedrenată 𝑐𝑢𝑘.𝑢1 𝑐𝑢𝑑.𝑢1 = 𝑐𝑢𝑘.𝑢1 /𝛾𝑐𝑢
𝛾𝑐𝑢 = 1,00
𝑐𝑢 𝑐𝑢𝑘.𝑢2 𝑐𝑢𝑑.𝑢2 = 𝑐𝑢𝑘.𝑢2 /𝛾𝑐𝑢

.
Greutatea volumică 𝛾𝑘.𝑢1 𝛾𝑑.𝑢1 = 𝛾𝑘.𝑢1 /𝛾𝛾
𝛾𝛾 = 1,00
γ 𝛾𝑘.𝑢2 𝛾𝑑.𝑢2 = 𝛾𝑘.𝑢2 /𝛾𝛾

F
* Valorile împingerilor pământului/umpluturii în Abordarea 1, Combinația/Gruparea 1 se
calculează, de fapt, cu valori de calcul egale cu valorile caracteristice, după cum rezultă din
tabelul de mai sus.
Calculul împingerii pământului din greutate proprie și suprasarcină

0
❑ Împingerea activă din greutatea proprie (g) a umpluturii, pe zona ( 𝑎𝑏 ), ca acțiune
permanentă;

2
1 ′
𝑃𝑎𝑔1.𝑘 = ∙ 𝛾𝑘.𝑢.1 ∙ ℎ12 ∙ 𝐾𝑎1 cu 𝐾𝑎1 = 𝑓(𝜙𝑘.𝑢1 ; 𝛿′𝑘.𝑢.1 ; 𝜃1 ; 𝛽 = 0) , Cursul 3, cu cele două
2

0
ℎ 𝑉
componente 𝑃𝑎𝑔1.𝑘 = 𝑃𝑎𝑔1.𝑘 ∙ cos 𝛿′𝑘.𝑢1 + 90° − 𝜃1 - pe orizontală și 𝑃𝑎𝑔1.𝑘 = 𝑃𝑎𝑔1.𝑘 ∙ sin(𝛿′𝑘.𝑢1 +
90° − 𝜃1 ) pe verticală;
❑
permanentă;
1
2 N
Împingerea activă din greutatea proprie (g) a umpluturii, pe zona ( 𝑏𝑐 ), ca acțiune

G JA
′
𝑃𝑎𝑔2.𝑘 = 2 ∙ 𝛾𝑘.𝑢2 ∙ ℎ22 ∙ 𝐾𝑎2 cu 𝐾𝑎2 = 𝑓(𝜙𝑘.𝑢2 ; 𝛿′𝑘.𝑢2 ; 𝜃2 ; 𝛽 = 0), cu cele două componente
ℎ
𝑃𝑎𝑔2.𝑘
verticală;
❑

SI 𝑉
= 𝑃𝑎𝑔2.𝑘 ∙ cos 𝛿′𝑘.𝑢2 + 90° − 𝜃2 orizontală și 𝑃𝑎𝑔2.𝑘 = 𝑃𝑎𝑔2.𝑘 ∙ sin 𝛿′𝑘.𝑢2 + 90° − 𝜃2 pe

Punctele de aplicație ale împingerilor active 𝑃𝑎𝑔1.𝑘 și respectiv 𝑃𝑎𝑔2.𝑘 se găsesc la (h1/3) față

S BE
de punctul (b) și (h2/3) față de punctul (c).
Observații:
′ ′
• Dacă umplutura, din spatele zidului cuprinde două straturi 1 ≠ 2 atunci 𝜙𝑘.𝑢1 ≠ 𝜙𝑘.𝑢2 și

.
′ ′
respectiv 𝛿𝑘.𝑢1 ≠ 𝛿𝑘.𝑢2
′ ′
• Dacă umplutura are aceleași caracteristici pe înălțimea (ℎ1 + ℎ2 ) atunci 𝜙𝑘.𝑢1 = 𝜙𝑘.𝑢2 și

F
′ ′
𝛿𝑘.𝑢1 = 𝛿𝑘.𝑢2
• Unghiul de frecare zid-umplutură sau zid-dren are valori cuprinse între (1/3 ÷ 2/3)𝜙. Pentru
′ ′ ′ ′
teoria Rankine, 𝛿𝑘.𝑢1 = 𝛿𝑘.𝑢2 = 0 sau 𝛿𝑘.𝑢2 = 𝛿𝑘.𝑢2 = 𝛽, pentru suprafață înclinată a terenului.
Calculul împingerii pământului din greutate proprie și suprasarcină

0
❑ Împingerea activă a pământului din acțiunea suprasarcinii (q Q,k), ca acțiune variabilă;
𝑞𝑄.𝑘 sin 𝜃1 ∙cos 𝛽

2
𝑃𝑎𝑞1.𝑘 = 𝛾𝑘.𝑢1 ∙ ℎ1 ∙ 𝐾𝑎1 ∙ 𝐻𝑒𝑐ℎ.1 cu 𝐻𝑒𝑐ℎ.1 = 𝛾𝑘.𝑢1
∙ cos 𝛿′𝑘.𝑢1
și componentele

0
ℎ 𝑉
𝑃𝑎𝑞1.𝑘 = 𝑃𝑎𝑞1.𝑘 ∙ cos 𝛿′𝑘.𝑢1 + 90° − 𝜃1 și 𝑃𝑎𝑞1.𝑘 = 𝑃𝑎𝑞1.𝑘 ∙ sin 𝛿′𝑘.𝑢1 + 90° − 𝜃1

2 N
❑ Împingerea activă care se exercită pe zona (𝑏𝑐) datorată greutății proprii a umpluturii din
zona (𝑎𝑏), de înălțime (h1);
𝛾𝑘.𝑢1 ∙ℎ1 sin 𝜃2 ∙cos 𝛽

G JA
𝑃𝑎𝑞𝑔.𝑘 = 𝛾𝑘.𝑢2 ∙ ℎ2 ∙ 𝐾𝑎2 ∙ 𝐻𝑒𝑐ℎ.2 cu 𝐻𝑒𝑐ℎ.2 = ℎ1 ∙ ∙ și componentele
𝛾𝑘.𝑢2 cos 𝛿′𝑘.𝑢2

ℎ
𝑃𝑎𝑞𝑔.𝑘

SI 𝑉
= 𝑃𝑎𝑞𝑔.𝑘 ∙ cos 𝛿′𝑘.2 + 90° − 𝜃2 și 𝑃𝑎𝑞𝑔.𝑘 = 𝑃𝑎𝑞𝑔.𝑘 ∙ sin 𝛿′𝑘.𝑢2 + 90° − 𝜃2

Împingerea activă dată de suprasarcină pe zona (bc), ca acțiune variabilă

S BE
𝑞𝑄.𝑘 𝑠𝑖𝑛𝜃2 ∙𝑐𝑜𝑠𝛽
𝑃𝑎𝑞2.𝑘 = 𝛾𝑘.𝑢2 ∙ ℎ2 ∙ 𝐾𝑎2 ∙ 𝐻𝑒𝑐ℎ.2 cu 𝐻𝑒𝑐ℎ.2 = ∙
𝛾𝑘.𝑢2 𝑐𝑜𝑠𝛿′𝑘.𝑢2

❑ Împingerea / rezistența pasivă a pământului din fața zidului de sprijin:

𝑃𝑝𝑔.𝑘

❑
1

.
𝑃𝑝𝑔.𝑘 = 2 ∙ 𝛾𝑘.𝑢2 ∙ 𝐷𝑓2 ∙ 𝐾𝑝2 cu 𝐾𝑝2 = 𝑓(𝛿′𝑘.𝑢2 ; ∅′𝑘.𝑢2 ; 𝛽 = 0), CURS 3, cu componentele

F 𝑉
= 𝑃𝑝𝑔.𝑘 ∙ cos 𝛿′𝑘.𝑢2 și respectiv 𝑃𝑝𝑔.𝑘 = 𝑃𝑝𝑔.𝑘 ∙ sin 𝛿′𝑘.𝑢2

Punctele de aplicație ale tuturor forțelor sunt indicate în slide-ul următor.

Diagramele de presiuni și împingeri active și pasive, ca valori caracteristice, care
acționează asupra zidului de sprijin

2 0 𝑝𝑎𝑔1 = 𝛾𝑘.𝑢𝑚𝑝𝑙 ∙ 𝐾𝑎1 ∙ (ℎ1 − 𝑧) 𝑝𝑎𝑞1 = 𝑞𝑄,𝑘 ∙ 𝐾𝑎1

0
2 N
I G JA
S
S BE
F .
𝑝𝑎𝑔2 = 𝛾𝑘.𝑢2 ∙ 𝐾𝑎2 ∙ (ℎ2 − 𝑧)

a) Acțiuni permanente din

greutate proprie a
pământului/umpluturii
𝑝𝑎𝑞2 = 𝑞𝑄,𝑘 ∙ 𝐾𝑎2

b) Acțiuni permanente din

suprasarcina (𝑞𝑔,𝑘 ) dată de
greutatea pământului pe
înălțimea ℎ1
𝑝𝑎𝑞𝑔 = 𝑞𝑔,𝑘 ∙ 𝐾𝑎2

c) Acțiuni variabile
din suprasarcina 𝑞𝑄,𝑘
Sinteza acțiunilor care se exercită asupra zidului de sprijin în abordarea de calcul A1,
Combinația 1 (𝐴1 + 𝑀1 + 𝑅1 )

0
PERMANENTE

PERMANENTE

VARIABILE
0 2
2 N
I G JA
S
S BEa) Acțiuni permanente nefavorabile din
b) acțiuni permanente c) acțiuni variabile

.
nefavorabile din nefavorabile din
greutatea proprie a pământului greutatea pe înălțimea ℎ1 suprasarcină
Obs.

F
o Pentru împingerile active, la încărcări permanente nefavorabile, coeficientul parțial de siguranță 𝛾𝐺 =
1,35 pentru A1C1
o Pentru împingerile active din suprasarcina 𝑞𝑄.𝑘 , ca acțiuni variabile nefavorabile, coeficientul parțial
al forțelor 𝛾𝑄 = 1,50.
o Pentru împingerile pasive, ca sarcină permanentă favorabilă, 𝛾𝐺 = 1,00.
Verificările zidului de sprijin la stări limită ultime (SLU)

0
VERIFICAREA LA RĂSTURNARE (SLU-GEO)*

a) Zid de sprijin

0 2 b) Zid de sprijin

2 N
de greutate de rezistență

I G JA 𝐄𝐝,𝐝𝐬𝐭 ≤ 𝐄𝐝,𝐬𝐭𝐛

S
Valoarea de calcul a efectului

S BE
acțiunilor destabilizatoare
Valoarea de calcul a efectului
acțiunilor stabilizatoare

F . 𝐌𝐄𝐝,𝐝𝐬𝐭 ≤ 𝐌𝐄𝐝,𝐬𝐭𝐛
Valoarea momentului de
calcul destabilizator
Valoarea momentului de
calcul stabilizator

* Pentru teren de fundare stâncos este SLU tip EQU iar pentru teren de fundare pământ este SLU tip GEO
Verificările zidului de sprijin la stări limită ultime (SLU)

0
❑ Verificarea stabilității la răsturnare se face prin îndeplinirea uneia dintre următoarele
restricții:

2
a) Stabilitatea la răsturnare este asigurată dacă punctul de aplicație al rezultantei se află în
interiorul sâmburelui central al planului tălpii fundației de dimensiuni (𝐵 × 1,00):

0
𝐞𝐝 ≤ 𝐁/𝟔
unde 𝑒𝑑 = 𝑀𝑒𝑑 /𝑉𝑑 - excentricitatea rezultantei (R) a tuturor forțelor în planul tălpii fundației, față

2 N
de B/2, Med este momentul tuturor forțelor față de centrul tălpii fundației.
b) 𝐌𝐄𝐝.𝐝𝐬𝐭 ≤ 𝐌𝐄𝐝.𝐬𝐭𝐛 , sau 𝐅𝐒 = 𝐌𝐄𝐝.𝐬𝐭𝐛 /𝐌𝐄𝐝.𝐝𝐬𝐭 ≥ 𝟏, 𝟎𝟎
unde 𝐹𝑠 - factor de siguranță / coeficient de siguranță;

G JA
o MEd.dst – momentul forțelor orizontale / acțiunilor destabilizatoare / nefavorabile, cu valori

I
de calcul (d) în raport cu punctul (A);
𝐡𝟏 𝐡𝟐 𝐡𝟐

S
𝐡 𝐡 𝐡
𝐌𝐄𝐝.𝐝𝐬𝐭 = 𝛄𝐆 ∙ 𝐏𝐚𝐠𝟏.𝐤 ∙ + 𝐡𝟐 − 𝐡𝟑 + 𝛄𝐆 ∙ 𝐏𝐚𝐠𝟐.𝐤 ∙ − 𝐡𝟑 + 𝛄𝐆 ∙ 𝐏𝐚𝐪𝐠.𝐤 ∙ − 𝐡𝟑
𝟑 𝟑 𝟐

S BE
𝐡 𝐡𝟏 𝐡 𝐡𝟐
𝛄𝐐 ∙ 𝐏𝐚𝐪𝟏.𝐤 ∙ + 𝐡𝟐 − 𝐡𝟑 + 𝛄𝐐 ∙ 𝐏𝐚𝐪𝟐.𝐤 ∙ − 𝐡𝟑
𝟐 𝟐
MEd.stb – momentul forțelor / acțiunilor stabilizatoare / favorabile, cu valori de calcul (d) în
raport cu punctul (A);

.𝐕
𝐡𝟐 /𝒎𝟐 ) + 𝛄𝐆 ∙ 𝐏𝐚𝐪𝐠.𝐤
𝐕
𝐌𝐄𝐝.𝐬𝐭𝐛 = 𝛄𝐆.𝐟𝐚𝐯. ∙ 𝐆𝐤.𝐳 ∙ 𝐱𝐆 + 𝛄𝐆 ∙ 𝐏𝐚𝐠𝟏.𝐤

F
c) 𝚲 = (𝐌𝐄𝐝.𝐝𝐬𝐭 /𝐌𝐄𝐝.𝐬𝐭𝐛 ) ∙ 𝟏𝟎𝟎 ≤ 𝟏𝟎𝟎%
𝐡
∙ 𝐁 ∙ 𝐜𝐨𝐬 𝛂 + 𝟎, 𝟓 ∙ 𝐡𝟐 /𝐦𝟐 + 𝛄𝐆.𝐟𝐚𝐯 ∙ 𝐏𝐩𝐠.𝐤 ∙ 𝟑
𝐕
∙ 𝐁 ∙ 𝐜𝐨𝐬 𝛂 + 𝐦𝟐 ∙ 𝐡𝟐 + 𝛄𝐆 ∙ 𝐏𝐚𝐠𝟐.𝐤
𝐃𝐟 ∗
∙ (𝐁 ∙ 𝐜𝐨𝐬 𝛂 + 𝟎, 𝟑𝟑 ∙

unde, Λ ≤ 100% - gradul de utilizare a rezistenței la răsturnare al zidului de sprijin.

Verificările zidului de sprijin la stări limită ultime (SLU)

0
VERIFICAREA LA LUNECARE (SLU-GEO)*

a) Zid de sprijin

0 2 b) Zid de sprijin

2 N
de greutate de rezistență

I G JA 𝐄𝐝 ≤ 𝐑 𝐝

S
Valoarea de calcul a efectelor acțiunii

S BE 𝐇𝐝 ≤ 𝐑 𝐝 + 𝐑∗𝐩𝐝
Valoarea de calcul a rezultantei
Valoarea de calcul a rezistenței terenului

Valoarea de calcul a împingerii

.
pasive a terenului în fața zidului
forțelor în planul tălpii fundației
Valoarea de calcul a rezistenței

F
terenului la lunecare pe talpă
𝐇𝐄𝐝 ≤ 𝐇𝐑𝐝
Valoarea de calcul a efectelor Valoarea de calcul a rezistenței totale
acțiunilor orizontale a terenului la lunecare pe talpă
Verificările zidului de sprijin la stări limită ultime (SLU)

0
❑ Verificarea la lunecare a zidurilor de sprijin necesită satisfacerea uneia dintre cele două
restricții ce cuprind rezultanta forțelor orizontale (𝐻𝑑 ) care tinde să producă lunecarea și

2
rezistenței (𝑅𝑑 ), care se opune lunecării.
a) Pentru talpa fundației orizontală:

0
𝐑 = 𝐕𝐝′ ∙ 𝐭𝐚𝐧 𝛅𝐝 sau 𝐑 𝐝 = 𝐕𝐝′ ∙ 𝐭𝐚𝐧 𝛅𝐤 Τ𝛄𝐑𝐡 , în condiții drenate
𝐇𝐝 ≤ 𝐑 𝐝 sau 𝐇𝐝 ≤ 𝐑 𝐝 + 𝐑∗𝐩𝐝 ൝ 𝐝
𝐑 𝐝 = 𝐀𝐜 ∙ 𝐜𝐮𝐝 sau 𝐑 𝐝 = 𝐀𝐜 ∙ 𝐜𝐮𝐤 Τ𝛄𝐑𝐡 , în condiții nedrenate

2 N ∗
∗ 𝐡
𝐑 𝐩𝐝 = 𝛄𝐆,𝐟𝐚𝐯 ∙ 𝐏𝐩𝐠,𝐤
b) Pentru talpa fundației înclinată cu unghiul (α) față de orizontală;
𝐇𝐝𝛂 ≤ 𝑹𝒅𝜶 = 𝐕 ′ 𝐝𝛂 ∙ 𝐭𝐠𝛅𝐝 + 𝐑𝐩𝐝𝛂 cu 𝐇𝐝𝛂 = 𝐇𝐝 ∙ 𝐜𝐨𝐬𝛂 − 𝐕𝐝′ ∙ 𝐬𝐢𝐧 𝛂 și 𝐕𝐝𝛂 = 𝐕𝐝′ ∙ 𝐜𝐨𝐬 𝛂 + 𝐇𝐝 ∙ 𝐬𝐢𝐧 𝛂

I G JA
o Valoarea de calcul (Hd ) a rezultantei componentelor orizontale ale împingerilor active
h
rezultă: Hd = γG ∙ Pag1.k h
+ Pag2.k h
+ Paqg.k h
− γG.fav ∙ Ppg.k
∗ h
+ γQ ∙ Paq1.k h
+ Paq2.k ,
o

S
Valoarea de calcul a rezultantei verticale efective (talpa fundației nu este sub nivelul apei

S BE
subterane și deci 𝑈 = 0, rezultanta subpresiunii apei) ⇒ Vd′ = Vd − U și deci, Vd′ = Vd , cu
V
Vd = γG.fav ∙ Gk.z + γG ∙ Pag1.k

Observații:
V
+ Pag2.k V
+ Paqg.k V
+ γQ ∙ Paq1.k V
+ Paq2.k V
− γG.fav ∙ Ppg.k
∗

.
′ ′
o Unghiul de frecare talpă-pământ 𝛿𝑑 = 𝜙𝑐𝑣.𝑑 pentru betonul turnat direct în pământ și 𝛿𝑑 = 2/3𝜙𝑐𝑣.𝑑
ℎ 𝑣
o Împingerea pasivă prin componentele sale (𝑃𝑝𝑞.𝑘 ; 𝑃𝑝𝑔.𝑘 )* se ia în calcul dacă: se asigură un contact

F
„intim” pământ-fundație; pământul din fața fundației nu va fi îndepărtat prin eroziune sau alte
activități; pământurile argiloase să nu se desprindă de fundație prin contracție.
o Pentru Abordarea 1, Combinația 1, coeficienții parțiali de siguranță sunt γG = 1,35, γG.fav = 1,00,γQ =
1,50 și 𝛾𝑅ℎ = 1,00.
Verificările zidului de sprijin la stări limită ultime (SLU)

0
VERIFICAREA LA CAPACITATEA PORTANTĂ (SLU-GEO/SLCP1)

a) Zid de sprijin

0 2 b) Zid de sprijin

2 N
de greutate de rezistență

I G JA
S
S BE
Valoarea de calcul a efectelor acțiunii
𝐄𝐝 ≤ 𝐑 𝐝

𝐕𝐝 ≤ 𝐑 𝐝
Valoarea de calcul a rezistenței terenului

F .
Valoarea de calcul a efectelor
acțiunilor verticale

𝐪𝐄𝐝 ≤ 𝐪𝐑𝐝
Valoarea de calcul a presiunii pe teren în
planul tălpii ca efect al acțiunilor verticale
Valoarea de calcul a rezistenței terenului
la acțiuni verticale în planul tălpii

Valoarea de calcul a capacității portante a

terenului de fundare
Verificările zidului de sprijin la stări limită ultime (SLU)

0
❑ Acțiunile care se exercită asupra zidului și rezultantele acestora

2
a) acțiuni cu valori de calcul asupra zidului b) poligonul forțelor cu rezultanta (R) și
de sprijin cu talpa înclinată cu unghiul (α) componenta la normală (𝑉𝑑 ) pe talpă și în

0
lungul tălpii (𝐻𝑑′ )

2 N
I G JA
S
S BE
F . 𝑅 = 𝑁𝑑 + 𝐻𝑑 - rezultanta și componentele 𝑁𝑑 verticala și
𝐻𝑑 în raport cu orizontala
𝑅 = 𝑉𝑑 + 𝐻′𝑑 - rezultanta și componentele 𝑉𝑑 în raport cu
normala la talpa zidului și 𝐻′𝑑 în lungul tălpii zidului.
Verificările zidului de sprijin la stări limită ultime (SLU)

0
❑ Verificarea la capacitatea portantă a terenului de fundare necesită satisfacerea următoarelor
restricții:

2
a) 𝐕𝐝 ≤ 𝐑 𝐝 sau 𝐪𝐄𝐝 ≤ 𝐪𝐑𝐝 unde:
o 𝐕𝐝 = 𝐑 ∙ 𝐜𝐨𝐬 𝛚 − 𝛂 , este componenta normală pe talpa fundației a rezultantei tuturor

Meyerhof; 0
forțelor care acționează asupra zidului de sprijin;
o 𝐑 𝐝 – capacitatea portantă a terenului de fundare / a fundației;

2 N
o 𝐪𝐄𝐝 – valoarea de calcul a presiunii efective pe talpa fundației într-o distribuție de tip

o 𝐪𝐑𝐝 – valoarea de calcul a presiunii critice a terenului de fundare;

G JA
𝐪
b) 𝚲 = 𝐪 𝐄𝐝 ∙ 𝟏𝟎𝟎 ≤ 𝟏𝟎𝟎% unde 𝚲 reprezintă gradul de utilizare al terenului de fundare.

I
𝐑𝐝
❑ Componenta verticală și orizontală a rezultantei (𝑅) au expresiile (vezi poligonul forțelor)

S
𝐕 𝐕 𝐕 𝐕 𝐕 𝐕 ∗
𝐍𝐝 = 𝐆𝐝.𝐳 + 𝐏𝐚𝐪𝟏.𝐝 + 𝐏𝐚𝐠𝟏.𝐝 + 𝐏𝐚𝐪𝟐.𝐝 + 𝐏𝐚𝐪𝐠.𝐝 + 𝐏𝐚𝐠𝟐.𝐝 − 𝐏𝐩𝐠.𝐝

S BE
𝐕 𝐕 𝐕 𝐕 ∗ 𝐕 𝐕
𝐍𝐝 = 𝛄𝐆 ∙ 𝐆𝐤.𝐳 + 𝛄𝐆 ∙ 𝐏𝐚𝐠𝟏.𝐤 + 𝐏𝐚𝐠𝟐.𝐤 + 𝐏𝐚𝐪𝐠.𝐤 − 𝛄𝐆.𝐟𝐚𝐯 ∙ 𝐏𝐩𝐠.𝐤 + 𝛄𝐐 ∙ 𝐏𝐚𝐪𝟏.𝐤 + 𝐏𝐚𝐪𝟐.𝐤
𝐡 𝐡 𝐡 𝐡 𝐡 𝐡 ∗
𝐇𝐝 = 𝐏𝐚𝐪𝟏.𝐝 + 𝐏𝐚𝐠𝟏.𝐝 + 𝐏𝐚𝐪𝐠.𝐝 + 𝐏𝐚𝐪𝟐.𝐝 + 𝐏𝐚𝐪𝟐.𝐝 − 𝐏𝐩𝐠.𝐝
∗

.
𝐡 𝐡 𝐡 𝐡 𝐡 𝐡
𝐇𝐝 = 𝛄𝐆 ∙ 𝐏𝐚𝐠𝟏.𝐤 + 𝐏𝐚𝐠𝟐.𝐤 + 𝐏𝐚𝐪𝐠.𝐤 − 𝛄𝐆.𝐟𝐚𝐯 ∙ 𝐏𝐩𝐠.𝐤 + 𝛄𝐐 ∙ 𝐏𝐚𝐪𝟏.𝐤 + 𝐏𝐚𝐪𝟐.𝐤
❑ Componentele paralele și perpendiculare pe talpă: 𝑉𝑑 = 𝑅 ∙ cos(𝜔 − 𝛼) și 𝐻𝑑′ = 𝑅 ∙ sin 𝜔 − 𝛼

F 𝑅= 𝐻𝑑′2 + 𝑁𝑑2 → 𝜔 = 𝑡𝑎𝑛−1 𝐻𝑑′ Τ𝑁𝑑

𝑅, 𝜔 se pot determina din poligonul forțelor trasat la o scară de reprezentare convenabil aleasă
Verificările zidului de sprijin la stări limită ultime (SLU)

0
❑ Momentul încovoietor al tuturor forțelor, cu valori de calcul, raportat la centrul de greutate
O al tălpii fundației înclinate cu unghiul 𝛼, rezultă:

2
h h h h h
MEd = γG ∙ Pag1.k ∙ 1 + h2 − 0,5 ∙ B ∙ sin α + γQ ∙ Paq1.k ∙ 1 + h2 − 0,5 ∙ B ∙ sin α + γG ∙ Pag2.k ∙
3 2
h2 h h2 V
− 0,5 ∙ B ∙ sin α + γG ∙ Paqg.k ∙ − 0,5 ∙ B ∙ sin α − γG ∙ Gk.z ∙ xG − 0,5 ∙ B ∙ cos α − γG ∙ Pag1.k ∙

0
3 2
V V h2
0,5 ∙ B ∙ cos α + m2 ∙ h2 − γQ ∙ Paq1.k ∙ 0,5 ∙ B ∙ cos α + m2 ∙ h2 − γQ ∙ Paq2.k ∙ − 0,5 ∙ B ∙ sin α −

2 N
2
V V h ∗
γG ∙ Paqg.k ∙ 0,5 ∙ B ∙ cos α + 0,5 ∙ m2 ∙ h2 − γQ ∙ Paqg.k ∙ 0,5 ∙ B ∙ cos α + 0,5 ∙ m2 ∙ h2 − γG.fav ∙ Ppg.k ∙
V ∗
0,5 ∙ B ∙ cos α − γG.fav ∙ Ppg.k ∙ B/2

G JA
❑ Aria redusă a tălpii fundației

SI A′ = (B − 2 ∙ ed ) ∙ 1,00, cu 𝑒𝑑 = 𝑀𝐸𝑑 /𝑉𝑑

❑ Valoarea de calcul a presiunii pe terenul de
fundare
qEd = Vd /A′

S BE
❑ Valoarea de calcul a presiunii critice a terenului
de fundare
qRd = 0,5 ∙ γd ∙ B ′ ∙ Nγ ∙ bγ ∙ iγ + γdu ∙ Df ∙ Nq ∙ bq ∙ iq +
cd′ ∙ Nc ∙ bc ∙ ic

.
𝐌𝐄𝐝
𝐞𝐝 = ❑ Valoarea de calcul a presiunii critice a terenului
𝐕𝐝
de fundare, în condiții nedrenate, pentru fundații

F continue:
qRd = π + 2 ∙ cud.tf ∙ bc ∙ ic + γd.u ∙ Df
❑ Capacitatea portantă a fundației
R d = qRd ∙ A′
Verificările zidului de sprijin la stări limită ultime (SLU)

0
❑ Expresiile factorilor care intervin în calculul presiunii critice a terenului de fundare (tf)
pentru condiții drenate sunt (Anexa D – SR EN 1997:2004):

2
o factorii de capacitate portantă:
′
′
𝜋∙tan 𝜙𝑑.𝑡𝑓 2
𝜙𝑑.𝑡𝑓 ′ ′
𝑁𝑞 = 𝑒 ∙ 𝑡𝑎𝑛 45 + ; 𝑁𝑐 = 𝑁𝑞 − 1 ∙ cot 𝜙𝑑.𝑡𝑓 ; 𝑁𝛾 = 2 ∙ (𝑁𝑞 − 1) ∙ tan 𝜙𝑑.𝑡𝑓

0
2
o coeficienții de înclinare ai suprafeței de contact fundație – teren:

2 N ′ 2 ′
𝑏𝑞 = 𝑏𝛾 = 1 − cot 𝜙𝑑.𝑡𝑓 ; 𝑏𝑐 = 𝑏𝑞 − (1 − 𝑏𝑞 )/(𝑁𝑐 ∙ tan 𝜙𝑑.𝑡𝑓 )
o coeficienții de înclinare ai rezultantei 𝑅:
′ ′ 2 3 ′
𝑖𝑞 = 1 − 𝐻𝑑′ / 𝑉𝑑 + 𝐴′ ∙ 𝑐𝑑.𝑡𝑓 ∙ cot 𝜙𝑑.𝑡𝑓 ; 𝑖𝛾 = 𝑖𝑞 ; 𝑖𝑐 = 𝑖𝑞 − (1 − 𝑖𝑞 )/(𝑁𝑐 ∙ tan 𝜙𝑑.𝑡𝑓 )

I G JA
Parametrii terenului de fundare (tf) cu valori de calcul (d) în baza celor caracteristice (k) au
expresiile:
o
o

o S
greutatea volumică 𝛾𝑑.𝑡𝑓 = 𝛾𝑘.𝑡𝑓 /𝛾𝛾 ;
′

S BE
coeziunea 𝑐𝑑.𝑡𝑓 ′
= 𝑐𝑘.𝑡𝑓 /𝛾𝑐 ;
′
unghiul de frecare internă 𝜙𝑑.𝑡𝑓 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔(
′
𝑡𝑔𝜙𝑘.𝑡𝑓
𝛾𝜙
)
cu coeficienții parțiali de siguranță: 𝛾𝛾 = 1,00 și 𝛾𝜙 = 𝛾𝑐 = 1,25.
❑
o

F .
Expresiile factorilor pentru condiții nedrenate sunt:
coeficientul de înclinare al tălpii fundației:

𝑖𝑐 = 0,5 ∙ 1 +
𝑏𝑐 = 1 − 2 ∙ 𝛼/ 𝜋 + 2 , 𝛼 în radiani
coeficientul de înclinare al rezultantei:
1 − 𝐻𝑑′ /𝐴′ ∙ 𝑐𝑢𝑑.𝑡𝑓 cu 𝑐𝑢𝑑.𝑡𝑓 = 𝑐𝑢𝑘.𝑡𝑓 /𝛾𝑐𝑢 și 𝛾𝑐𝑢 𝑀1 = 1,00
Verificările zidului de sprijin la stări limită ultime (SLU)
Calculul zidurilor de sprijin de greutate Abordarea 1, Combinația 2 (𝐴2 + 𝑀2 + 𝑅1 ), identică

0
❑
cu Abordarea 3

2
o Pașii de urmat în calcul sunt aceiași ca în Combinația 1, prezentată cu introducerea
coeficienților parțiali de siguranță pentru Combinația 2.

Parametrul
geotehnic
0
2 N
Valoarea
caracteristică
′
𝜙𝑘.u1
Coeficientul
parțial de
siguranță
′
Valoarea de calcul a

𝜙𝑑.𝑢1
parametrului
′
= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔(𝑡𝑔𝜙𝑘.𝑢1 /𝛾𝜙 )

G JA
𝝓′ 𝛾𝜙 = 1,25

I
′ ′ ′
𝜙𝑘.u2 𝜙𝑑.𝑢2 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔(𝑡𝑔𝜙𝑘.𝑢2 /𝛾𝜙 )
′ ′ ′
𝑐𝑘.𝑢1 𝑐𝑑.𝑢1 = 𝑐𝑘.𝑢1 /𝛾𝑐
𝑐′ 𝛾𝑐 = 1,25

S
′ ′ ′
𝑐𝑘.𝑢2 𝑐𝑑.𝑢2 = 𝑐𝑘.𝑢2 /𝛾𝑐

S BE
𝑐𝑢𝑘.𝑢1 𝑐𝑢𝑑.𝑢1 = 𝑐𝑢𝑘.𝑢1 /𝛾𝑐𝑢
𝑐𝑢 𝛾𝑐𝑢 = 1,40
𝑐𝑢𝑘.𝑢2 𝑐𝑢𝑑.𝑢2 = 𝑐𝑢𝑘.𝑢2 /𝛾𝑐𝑢
𝛾𝑘.𝑢1 𝛾𝑑.𝑢1 = 𝛾𝑘.𝑢1 /𝛾𝛾
𝛾 𝛾𝛾 = 1,00
𝛾𝑘.𝑢2 𝛾𝑑.𝑢2 = 𝛾𝑘.𝑢2 /𝛾𝛾

Notă:

F .
1) Și pentru valorile parametrilor terenului de fundare 𝜙𝑡𝑓
procedură, respectiv coeficienți.
′ ′
, 𝑐𝑡𝑓 , 𝑐𝑢.𝑡𝑓 , 𝛾𝑡𝑓 se aplică aceeași

2) Calculul pentru Abordarea 3 necesită parcurgerea acelorași pași, schimbându-se coeficienții

parțiali de siguranță.
Verificarea la starea limită de serviciu (SLS)

0
❑ Calculul la starea limită de serviciu (SLS) sau a exploatării
normale (SLEN) se face prin respectarea restricției (SR EN

0 2
1997:2004; NP 112:2014):
𝐄𝐝 ≤ 𝐂𝐝
cu 𝐸𝑑 = ∆𝑠 – tasarea probabilă a terenului de fundare

2 N
𝐶𝑑 = ∆𝑠 – tasarea admisibilă
❑ Alternativ (SLS) poate fi satisfăcută prin respectarea
restricțiilor:

I G JA
a) Pentru o distribuție de tip Mayerhof:
𝐕𝐤 ≤ 𝐑 𝐤 /𝐅𝐬 sau 𝐪𝐑.𝐤 ≥ 𝐪𝐄.𝐤 /𝐅𝐬 cu 𝐅𝐬 = 𝟑, 𝟎𝟎

S
cu valorile împingerilor și ale rezistenței terenului de fundare,
calculate urmând aceiași pași (formule ca la (SLU – GEO), dar

S BE
cu valorile caracteristice pentru forțe și parametri).
b) Pentru o distribuție liniară a presiunilor pe talpa fundației
(STAS 3300/2-85; NP 114:2014) 𝐩𝐞𝐟.𝐦𝐚𝐱 ≤ 𝐩𝐚𝐜𝐜

.
𝑉𝑘 6∙𝑒𝑘
unde 𝑝𝑒𝑓.𝑚𝑎𝑥 = 𝐵
∙ (1 + 𝐵
) și 𝑝𝑎𝑐𝑐 – presiunea acceptabilă a
terenului de fundare reprezentată de presiunea convențională

F
𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣 - STAS 3300/2-85 sau presiunea plastică 𝑝𝑝𝑙

𝑝𝑝𝑙 = 𝑚𝑙 ∙ 𝛾ҧ ∙ 𝐵 ∙ 𝑁1 +
Cursul 4.
2qe +qi
3
∙ 𝑁2 + 𝑐 ∙ 𝑁3 , vezi Anexele la
Calculul zidurilor de sprijin de greutate realizate din gabioane (MCSG)*

2 0
0
2 N
a) Dimensiunile unui gabion

I G JA
S
S BE
❑

❑
F .
b) Modalități de asamblare a gabioanelor în cadrul zidurilor de sprijin
Gabioanele din sârmă împletită sau sudată au lungimea (l = 2÷6m), lățimea (b = 1÷2m) și
înălțimea (h = 0,30/0,50/1,00 m).
Dimensiuni exacte sunt date în următoarele slaiduri
Acțiuni care se exercită asupra zidurilor de sprijin realizate din gabioane (MCSG)

0
❑ Greutatea proprie a zidului din gabioane:
𝐧 𝐧

2
𝐆𝐠 = ෍ 𝐆𝐠𝐢 = ෍ 𝟏, 𝟎𝟎 ⋅ 𝐛𝐢 ⋅ 𝐡𝐢 ⋅ 𝛄
𝟏 𝟏

0
unde
o n – numărul de gabioane;

2 N
o bi – lățimea gabioanelor;
o hi – înălțimea gabioanelor;
o γ – greutatea volumică a pietrelor (ϕ80–

G JA
200mm), cu valori între 16÷19 [kN/m3];

SI ❑ Coordonatele punctului de aplicație al

greutății proprii:

𝐱𝐆′ = −
σ𝐧𝟏 𝐆𝐠𝐢 ∙ 𝐱𝐢′

S BE
σ𝐧𝟏 𝐆𝐠𝐢
unde
o 𝐆𝐠𝐢 – greutatea fiecărei cutii și
o 𝐱 𝐢′ = 𝐛𝐢 /𝟐 – centrul de greutate față de

.
punctul (A), pentru α = 0;
σ𝐧 ′
𝟏 𝐆𝐠𝐢 ∙𝐲𝐢

F
o 𝐲𝐆′ = − σ𝐧
- ordonata centrului de
Zid de sprijin tip gabioane TIP A 𝟏 𝐆𝐠𝐢
greutate a zidului, 𝐲𝐢′ = 𝐡𝐢 /𝟐 – ordonata
fiecărei cutii față de punctul (A), în
sistemul (x’Ay’).
Acțiuni care se exercită asupra zidurilor de sprijin realizate din gabioane (MCSG)

0
❑ Abscisa centrului de greutate al zidului în sistemul de coordonate (XAY) pentru tipul B:
𝐗 𝐆 = 𝐱𝐆′ ∙ 𝐜𝐨𝐬 𝛂 + 𝐲𝐆′ ∙ 𝐬𝐢𝐧(𝛂)

2
❑ Împingerea activă a pământului/ umpluturii
din greutate proprie și suprasarcină:

0
𝟏
𝐏𝐚𝐠 = ∙ 𝛄𝐮 ∙ 𝐤 𝐚 ∙ 𝐇 𝟐
𝟐

2 N cu hech = γ ∙
q
u
𝐏𝐚𝐪 = 𝛄𝐮 ∙ 𝐤 𝐚 ∙ 𝐡𝐞𝐜𝐡
𝑠𝑖𝑛𝜃∙𝑐𝑜𝑠𝛽
sin(𝜃+𝛽)
cu brațul de pârghie:
,

I G JA 𝐝𝐏𝐚 = (𝐇/𝟑) ∙ [(𝐇 + 𝟑 ∙ 𝐡𝐞𝐜𝐡 )/(𝐇 + 𝟐 ∙ 𝐡𝐞𝐜𝐡 )] și

respectiv
𝐝𝐡𝐏𝐚 = 𝐝𝐏𝐚 − 𝐁 ∙ 𝐬𝐢𝐧(𝛂)

S
S BE
❑ Componentele împingerii active:
𝐏𝐚𝐯 = 𝐏𝐚 ∙ 𝐜𝐨𝐬(𝟗𝟎 − 𝛉 + 𝛅𝐝 )
𝐏𝐚𝐡 = 𝐏𝐚 ∙ 𝐬𝐢𝐧(𝟗𝟎 − 𝛉 + 𝛅𝐝 )
❑ Coeficientul împingerii active după
Coulomb (vezi și Cursul 3):
𝐬𝐢𝐧𝟐 (𝛉 + 𝛟𝐝 ൯

.
𝐤𝐚 = 𝟐
𝐬𝐢 𝐧( 𝛟𝐝 + 𝛅𝐝 ) ∙ 𝐬𝐢 𝐧( 𝛟𝐝 − 𝛃)

F
𝐬𝐢𝐧𝟐 𝛉 𝛉 − 𝛟𝐝 ∙ 𝟏+
Zid de sprijin tip gabioane TIP B 𝐬𝐢 𝐧( 𝛉 − 𝛅) ∙ 𝐬𝐢 𝐧( 𝛉 + 𝛃)

❑ Caracteristicile de calcul al pământului/umpluturii: 𝛟′𝐝 = 𝛟𝐦𝐚𝐱 /𝟏, 𝟐; 𝐜𝐝′ = 𝐜/𝟏, 𝟐 (BS 8002) și
𝛅𝐝 = 𝛟𝐝 dacă nu este prevăzut geotextil și 𝛿𝑑 = 0,9𝜙𝑑 dacă este prevăzut geotextil pe post
de dren.
Verificarea zidurilor de sprijin din gabioane la răsturnare și lunecare (MCSG)

0
❑ VERFICAREA LA RĂSTURNARE
o Coeficientul de siguranță la răsturnare;

2
𝐌𝐫
(𝐅𝐬 )𝐑 = ≥𝟐
𝐌𝐦

0
2 N
unde
• 𝐌𝐫 = 𝐆𝐠 ∙ 𝐱 𝐆 + 𝐏𝐚𝐯 ∙ 𝐁𝐫 , momentul rezistent;
•
•
𝐁𝐫 = 𝐁 ∙ 𝐜𝐨𝐬 𝛂 − 𝐝𝐏𝐚 /𝐭𝐠(𝛉);
𝐌𝐦 = 𝐏𝐚𝐡 ∙ 𝐝𝐏𝐚𝐡 , momentul motor;

I G JA ❑ VERFICAREA LA LUNECARE

S
❑ Coeficientul de siguranță la lunecare:
𝐍 ∙ 𝐭𝐠(𝛟𝐝 )(𝐭𝐞𝐫𝐞𝐧 𝐝𝐞 𝐟𝐮𝐧𝐝𝐚𝐫𝐞)

S BE
(𝐅𝐬 )𝐑 = ≥ 𝟏, 𝟓
𝐓
unde
• componenta normală pe talpa fundației;

.
𝐍 = 𝐆𝐠 + 𝐏𝐚𝐯 ∙ 𝐜𝐨𝐬 𝛂 + 𝐏𝐚𝐡 ∙ 𝐬𝐢𝐧 𝛂
• componenta tangențială, în lungul tălpii a

F
Schema pentru verificarea zidului din
gabioane la răsturnare și lunecare
rezultantei 𝐑 = 𝐍𝟐 + 𝐓𝟐
𝐓 = 𝐏𝐚𝐡 ∙ 𝐜𝐨𝐬 𝛂 − 𝐆𝐠 + 𝐏𝐚𝐯 ∙ 𝐬𝐢 𝐧 𝛂
Verificarea presiunilor pe talpa fundației zidurilor de sprijin din gabioane

0
❑ Presiunea maximă
𝐩𝐞𝐟.𝐦𝐚𝐱 = 𝐍/𝐁 ∙ (𝟏 + 𝟔𝐞/𝐁) ≤ 𝐩𝐚𝐜𝐜

0 2 ❑ Presiunea minimă

𝐩𝐞𝐟.𝐦𝐢𝐧
𝐍
= ∙ 𝟏−
𝟔𝐞
≥𝟎

2 N
𝐁 𝐁
cu excentricitatea componentei N, față de
mijlocul bazei (O);

G JA
𝐁 𝐌𝐫 − 𝐌𝐦

I
𝐞= −
𝟐 𝐍
❑ Presiunea acceptabilă pe talpa fundației

S
S BE sau
(STAS 3300/2-85, NP 112-2014)
𝐩𝐚𝐜𝐜 = 𝟏, 𝟐 ∙ 𝐩𝐜𝐨𝐧𝐯

𝐩𝐜𝐫𝐢𝐭
𝐩𝐚𝐜𝐜 =

.
𝟑
sau în raport de presiunea plastică (STAS

F
3300/2-85, NP 112-2014);
𝐩𝐚𝐜𝐜 = 𝟏, 𝟐 ∙ 𝐩𝐩𝐥
Schema pentru verificarea presiunilor
pe talpa zidului
Verificarea stabilității generale a zidurilor de sprijin din gabioane (MCSG)

0
❑ Verificarea la stabilitate generală după suprafețe plane se face astfel:
o se impun unghiurile (𝜔𝑖 ) ale planului de cedare 𝑇𝐴𝐶𝑖 și se determină împingerile 𝑃𝑎𝑖 , din

2
triunghiurile forțelor cunoscându-se greutatea prismului de rupere considerat (𝐺𝑖 ) direcția
(𝜙) a rezultantei (𝑅𝜙𝑖 )

0
o se calculează împingerea pasivă prin metoda Rankine Ppi
1 𝜙
Ppi = 2 ∙ γ ∙ y 2 ∙ K P cu 𝐾𝑝 = 𝑡𝑔2 45 + 2

2 N
o se calculează coeficientul de siguranță, pentru suprafața înclinată cu 𝜔𝑖

FSi S =
𝑃𝑝 𝑖
și respectiv valoarea minimă FS S = min FSi S ≥ 1,30

G JA
𝑃𝑎 𝑖

SI 𝑖

𝑹𝝓𝒊

S BE 𝜙

. 𝑹𝝓𝒊 𝜙
𝜔𝑖

❑
F
În mod similar ca la zidurile de sprijin de greutate se poate analiza stabilitatea generală și
după suprafețe circulare de cedare
Calculul zidurilor de sprijin de greutate realizate din gabioane cu metoda coeficienților
de siguranță parțiali (MCSP – EC7)

fără suprasarcină

2 0
a1) împingeri active/pasive după Rankine a2) împingeri active/pasive după Coulomb
cu suprasarcină

0
2 N
I G JA
S
b1) împingeri active/pasive după Rankine

S BE
cu suprasarcină
b2) împingeri active/pasive după Coulomb
cu suprasarcină

F .
Calculul zidurilor de sprijin din gabioane (MCSP-EC7). Acțiuni

0
❑ Acțiunile care se exercită asupra zidurilor de sprijin din gabioane sunt, în principal, aceleași
ca la zidurile de sprijin de greutate;

0 2
𝐆𝐤.𝐳 – valoarea caracteristică a greutății proprii a zidului pentru un ml , calculată cu γ = 13,8
– 20 [kN/m3], în funcție de natura rocilor, ca încărcare permanentă;

2 N
o 𝐏𝐚𝐠.𝐤 – valoarea caracteristică a împingerii active a pământului, datorată greutății proprii, cu
𝐡 𝐯
cele două componente (𝐏𝐚𝐠.𝐤 , 𝐏𝐚𝐠.𝐤 ), calculată după caz, cu relațiile metodei Rankine (a1, b1),
respectiv Coulomb (a2, b2). Relațiile sunt prezentate în Cursul 3, în care se introduc, pentru

G JA
valorile de calcul (d) parametrii:(𝛄𝐤 /𝛄𝛄 ); (𝛟𝐤 /𝛄𝛟 ); (𝐜𝐤 /𝛄𝐜 ).

SI
Valorile coeficienților de siguranță corespund abordării de calcul respective.

𝐏𝐚𝐪.𝐤 – Valoarea caracteristică a împingerii active datorată suprasarcinii (Curs 3);

S BE
𝐏𝐩𝐠.𝐤 – Valoare caracteristică a împingerii pasive a terenului din fața zidului care se ia sau nu
în calcul conform celor specificate anterior.

.
o Mersul calculelor este practic identic ca în cazul zidurilor de sprijin de greutate realizate din
beton simplu.

F
În ceea ce privește planul virtual pe care se exercită împingerea activă, poziția acestuia, este
dictată de cazul în care se găsește unghiul 𝜃 în raport cu (90° − 𝛼𝑚𝑎𝑥 ).
Calculul zidurilor de sprijin din gabioane (MCSP-EC7). Acțiuni

0
❑ Stabilirea planului virtual pe care se exercită
împingerile active:

2
- Înclinarea planului de rupere (P.R.)

0
𝐬𝐢𝐧(𝛉+𝛟𝐝 )
𝛂𝟎 = 𝛟 + 𝐚𝐫𝐜𝐭𝐠
𝐬𝐢𝐧 𝛟+𝛅𝐝 +𝐜𝐨𝐬(𝛟−𝛃)
− 𝐜𝐨𝐬 𝛟𝐝 +𝛉 +

2 N
𝐬𝐢𝐧(𝛟−𝛃)∙𝐬𝐢𝐧(𝛉−𝛅𝐝 )

• 𝛂𝐦𝐚𝐱 = 𝛂𝟎 − 𝛟𝐝 , dacă 𝛉 < 𝟗𝟎𝐨 − 𝛂𝐦𝐚𝐱 ;

planul virtual pe care se exercită
împingerile este (bd), iar dacă θ > 90o − αmax ,

I G JA planul este (bb′).

❑ Acțiuni:

S
𝟏
- 𝐏𝐚𝐠.𝐝 = 𝟐 ∙ 𝛄𝐝 ∙ 𝐇 𝟐 ∙ 𝐤 𝐚𝐝 , împingerea activă
datorată greutății proprii a pământului cu

S BE
𝛄𝐝 = 𝛄𝐤 /𝛄𝛄 , și 𝐤 𝐚𝐝 = 𝐟(𝛟𝐝 = 𝛟𝐤 /𝛄𝛟 ), (Curs
2+3);

.
𝐪𝐐 𝐬𝐢 𝐧 𝛉 ∙𝒄𝒐𝒔𝜷
- 𝐏𝐚𝐪.𝐝 = 𝛄𝐝 ∙ 𝐇𝐞𝐜𝐡 ∙ 𝐤 𝐚𝐝 ∙ 𝐇, cu 𝐇𝐞𝐜𝐡 = 𝛄𝐝
∙ 𝐬𝐢𝐧(𝛉+𝛃)
, împingerea activă datorată suprasarcinii

F
(qQ );
𝟏
- (𝐏𝐩.𝐝 )𝐯 = 𝟐 ∙ 𝛄𝐝 ∙ 𝐃𝐟 𝟐 ∙ 𝐤 𝐩𝐝 , cu 𝐤 𝐩𝐝 = 𝐟(𝛟𝐝 = 𝛟𝐤 /𝛄𝛟 );
𝐡 𝐯 𝐡 𝐯 𝐡 𝐯
- 𝐏𝐚𝐠.𝐝 /𝐏𝐚𝐠.𝐝 ; 𝐏𝐚𝐪.𝐝 /𝐏𝐚𝐪.𝐝 ; 𝐏𝐩.𝐝 /𝐏𝐩.𝐝 , componentele împingerilor active/pasive după direcție
orizontală/verticală;
Verificarea la răsturnare a zidurilor de sprijin din gabioane (MCSP-EC7)

0
❑ Verificarea la răsturnare constă în îndeplinirea
oricăreia dintre restricției:

2
a) 𝐌𝐄.𝐝.𝐝𝐬𝐭𝐛 ≤ 𝐌𝐄.𝐝.𝐬𝐭𝐚𝐛 sau
𝐌
b)(𝐅𝐬 )𝐑 = 𝐄.𝐝.𝐬𝐭𝐚𝐛 ≥ 𝟏 – coeficientul de siguranță la
𝐌𝐄.𝐝.𝐝𝐬𝐭𝐛

0
răsturnare;
𝐌
c) 𝚲 = 𝐄.𝐝.𝐬𝐭𝐚𝐛 ∙ 𝟏𝟎𝟎 ≤ 𝟏𝟎𝟎 – gradul de utilizare la

2 N
𝐌𝐄.𝐝.𝐝𝐬𝐭𝐛
răsturnare;
unde:
❑ 𝐌𝐄.𝐝.𝐝𝐬𝐭𝐛 – momentul destabilizator/ de răsturnare

G JA
al tuturor forțelor ce tind să răstoarne zidul, față

I
de punctul (A);
𝐡
𝐌𝐄.𝐝.𝐝𝐬𝐭𝐛 = 𝛄𝐆 ∙ 𝐏𝐚𝐠.𝐝 ∙ 𝐇/𝟑 − 𝐁𝐫 ∙ 𝐬𝐢𝐧 𝛂 + 𝛄𝐐

❑
S
S BE
𝐡
∙ 𝐏𝐚𝐪.𝐝 ∙ 𝐇/𝟐 − 𝐁𝐫 ∙ 𝐬𝐢𝐧 𝛂
cu 𝛄𝐆𝐟𝐚𝐯 = 𝟏 ș𝐢 𝛄𝐐 = 𝟏, 𝟑𝟎 (𝐀𝟑)

ME.d.stab – momentul stabilizator al tuturor forțelor care se opun răsturnării, față de punctul (A);

.
h
Pag.d = Pag.d ∙ sin(θ − δd )
𝐌𝐄.𝐝.𝐬𝐭𝐚𝐛 = 𝛄𝐆 ∙ 𝐆𝐤.𝐳 ∙ 𝐱𝐆.𝐳 + 𝐆𝐤.𝐮 ∙ 𝐱𝐆.𝐮 + 𝐆𝐤.𝐟 ∙ 𝐱𝐆.𝐟 v
𝐯 Pag.d = Pag.d ∙ cos θ − δd
+𝛄𝐆 ∙ 𝐏𝐚𝐠.𝐝 ∙ 𝐁𝐫 ∙ 𝐜𝐨𝐬 𝛂 − 𝟎, 𝟑𝟑 ∙ 𝐇 ∙ 𝐬𝐢𝐧 𝛉 + cu

F
h
𝐯 Paq.d = Paq.d ∙ sin θ − δd ;
𝛄𝐐 ∙ 𝐏𝐚𝐪.𝐝 ∙ 𝐁𝐫 ∙ 𝐜𝐨𝐬𝛂 + (𝛄𝐐 ∙ 𝐪𝐐.𝐤 ∙ 𝐥) ∙ 𝐱𝐪 v
Paq.d = Paq.d ∙ cos(θ − δd )
o 𝛿𝑑 = 𝜙𝑑 , unghiul de înclinare al rezultantei (𝑃𝑎 ) față de normala la planul virtual (bd).
o Pentru fundații din beton simplu se consideră lățimea redusă 𝐵𝑟 pentru unghiul de repartiție al
tensiunilor, de 45°.
Verificarea la lunecare a zidurilor de sprijin din gabioane (MCSP-EC7)
❑ Verificarea la lunecare necesită respectarea

0
restricției:
∗
a) 𝐇𝐝,𝐝𝐬𝐭𝐛. ≤ 𝐑 𝐝.𝐬𝐭𝐚𝐛. + 𝐑 𝐩𝐝

0 2 lunecare;
𝐇
𝐑
b) (𝐅𝐬 )𝐋 = 𝐇 𝐝.𝐬𝐭𝐚𝐛 ≥ 𝟏 , factorul de siguranță la
𝐝.𝐝𝐬𝐭𝐚𝐛

c) 𝚲 = 𝐑𝐝.𝐝𝐬𝐭𝐚𝐛 ∙ 𝟏𝟎𝟎 ≤ 𝟏𝟎𝟎, gradul de utilizare a

2 N
𝐝.𝐬𝐭𝐚𝐛
rezistenței la lunecare a zidului, unde
𝐇𝐝,𝐝𝐬𝐭𝐛 – componenta destabilizatoare, în planul
tălpii fundației, a împingerilor active de calcul;

I G JA 𝐇𝐝,𝐝𝐬𝐭𝐛. = 𝛄𝐆 ∙ 𝐏𝐚𝐠.𝐝 ∙ 𝐜𝐨𝐬[ 𝟗𝟎 − 𝛉 + (𝛅𝐝 + 𝛂)] +

𝛄𝐐 ∙ 𝐏𝐚𝐪.𝐝 ∙ 𝐜𝐨𝐬[ 𝟗𝟎 − 𝛉 + (𝛅𝐝 + 𝛂)], cu

S
γG = 1,00, γQ = 1,35, 𝛾𝐺,𝑓𝑎𝑣 = 1,00 și 𝛾𝑅ℎ = 1,00
𝐑 𝐝.𝐬𝐭𝐚𝐛. = (𝐍𝐝 ∙ 𝐭𝐠(𝛅′𝐝 ) + 𝐁 ∙ 𝟏, 𝟎𝟎 ∙ 𝐚𝐝 )/𝛄𝐑𝐡

S BE
𝐍𝐝 = 𝛄𝐆𝐟𝐚𝐯 ∙ 𝐆𝐤.𝐳 + 𝐆𝐤.𝐮 + 𝐆𝐤.𝐟 ∙ 𝐜𝐨𝐬 𝛂 + 𝐏𝐚𝐠.𝐝 ∙
𝐬𝐢𝐧 𝟗𝟎 − 𝛉 + 𝛂 + 𝛅𝐝 + 𝛄𝐐 ∙ 𝐏𝐚𝐪.𝐝 ∙ 𝐬𝐢𝐧[(𝟗𝟎 −
𝛉) + 𝛂 + 𝛅𝐝 ] + 𝛄𝐐 ∙ 𝐪𝐐.𝐤 ∙ 𝐥
• 𝐚𝐝 = (𝐜𝐮 /𝛄𝐜 ) – adeziunea talpă beton – teren de fundare;
•
•
∗

F .
𝛅′𝐝 = 𝐤 ∙ 𝛟𝐜𝐯 , (k = 1, suprafață rugoasă și k=2/3, suprafață lisă;
𝐑 𝐩𝐝 - rezistența pasivă a pământului, acționând pe fața fundației zidului, care se poate
lua în calcul în condițiile menționate anterior;
Notă: La verificarea lunecării pe rostul elevație – fundație (gabion – beton simplu) se poate considera un unghi de
frecare de cca. 𝛿𝑑 = 32𝑜 . În lipsa valorilor 𝜙𝑐𝑣 , se pot utiliza coeficienții de frecare 𝜇 (Anexa G/NP 112:2014).
Dacă fundația este armată, se ia în considerare întreaga lățime (B).
Verificarea la capacitate portantă a terenului de fundare de sub gabioane

0
❑ Verificarea la capacitatea portantă a terenului
se face cu una din relațiile:

2
a) 𝐍𝐝 ≤ 𝐑 𝐝 ;
𝐪
b) (𝐅𝐬 )𝐪 = 𝐑.𝐝 ≥ 𝟏 ;

0
𝐪𝐄.𝐝
𝐪𝐄.𝐝
c) 𝚲 = ≤𝟏
𝐪𝐑.𝐝

2 N
unde:
Nd = Vd ∙ cos(α), cu rezultanta verticală a tuturor
forțelor;
𝐯
𝐕𝐝 = 𝛄𝐆 ∙ 𝐆𝐤.𝐳 + 𝐆𝐤.𝐮 + 𝐆𝐤.𝐟 + 𝛄𝐆 ∙ 𝐏𝐚𝐠.𝐝 +

I G JA 𝐯
𝛄𝐐 ∙ 𝐏𝐚𝐪.𝐝 + 𝛄𝐐 ∙ 𝐪𝐐.𝐤 ∙ 𝐥
cu

S
γ𝐺 = 1,00 și γQ = 1,35 (A3)
• 𝐪𝐑𝐝 = 𝐟(𝛟𝐝 , 𝐜𝐝 ) – presiunea critică (EC 7), a se

S BE
vedea exemplul anterior, și 𝛄𝐑𝐯 = 𝟏, 𝟎𝟎 (A3).
• 𝐀′ = 𝟏, 𝟎𝟎 ∙ 𝐁′ = 𝟏, 𝟎𝟎 ∙ (𝐁𝐫 − 𝟐𝐞) – aria redusă
a tălpii după Mayerhof;
𝐁𝐫 𝐌𝐄.𝐝.𝐝𝐬𝐭𝐛 −𝐌𝐄.𝐝.𝐬𝐭𝐚𝐛 𝐌𝐝
• 𝐞= − sau 𝐞 = ;

.
𝟐 𝐍𝐝 𝐍𝐝
• 𝐌𝐝 – momentul tuturor forțelor (verticale și
orizontale) față de centrul tălpii fundației, cu

F valoarea de calcul.

Notă: Dacă fundația este armată se ia în calcul întreaga lățime (B). S-a neglijat rezistența pasivă (𝑃𝑝.𝑑 )∗ în
condițiile specificate anterior.
Calculul zidurilor de sprijin de rezistență. Etape de calcul (MCSG)

0
Etapele de calcul a zidurilor de sprijin de rezistență
ETAPA I – Studiul condițiilor de teren având la bază profilul geotehnic transversal din care rezultă:

2
❖ înălțimea masivului de pământ care trebuie sprijinit ℎ𝑒 ;
❖ caracteristicile fizico-mecanice ale terenului sprijinit 𝜙, 𝑐, 𝛾;

0
❖ caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundare 𝜙tf , 𝑐tf , 𝛾tf , presiunea acceptabilă
(𝑝𝑎𝑐𝑐 )

2 N
❖ nivelul apei subterane ℎ𝑤 ;
❖ adâncimea de îngheț din amplasament ℎ𝑖 .

ETAPA II – Alegerea tipului de zid de sprijin, dintre cele prezentate anterior, și predimensionarea

G JA
acestuia:

I
❖ dimensiunile inițiale se aleg pe baza recomandărilor din literatură, normativ NP 124:2010,
din Anexa 5.1 sau din experiența proprie de proiectare.

S
ETAPA III – Stabilirea acțiunilor care se exercită asupra zidului de sprijin:
❖ greutatea proprie a zidului de sprijin 𝐺𝑧 ;

S BE
❖ greutatea proprie a umpluturii ce reazemă pe talpă 𝐺𝑢
❖ împingerea activă a pământului 𝑃𝑎 ;
❖ împingerea pasivă a pământului 𝑃𝑝 ;

ETAPA IV – Verificarea dimensiunilor secţiunii transversale a zidului de sprijin adoptate la

.
predimensionare:
❖ verificarea stabilității la răsturnare;

F
❖ verificarea stabilității la lunecare pe talpă;
❖ verificarea la capacitate portantă;
❖ verificarea stabilității generale a terenului de fundare/masivului sprijinit.
❖ verificarea eforturilor care apar la diferite niveluri (cedare structurală);
Calculul zidurilor de sprijin de rezistență. Scopul calculului

0
❑ Asigurarea că zidurile de sprijin nu vor atinge următoarele stări limită
SLU-GEO SLS

0 2
2 N
I G JA
a) răsturnare b) lunecare
e) Tasări excesive

S
S BE
F .
c) pierderea
capacității portante
d) pierderea
stabilității generale f) Cedare structurală

SLU-STR
Predimensionarea zidurilor de sprijin de rezistență

0
❑ Dimensiunile inițiale ale zidului de sprijin, se aleg pe baza datelor inițiale și a
recomandărilor din literatura de specialitate, respectiv din normativul NP 124:2010, figurile

2
(a) și (b).

0
2 N
placă frontală verticală
(talpa zidului)
nervură
(contrafort)

I G JA
S
S BE
F .
a) Zid de sprijin tip (T)
placă de bază orizontală
(talpa zidului)

b) Zid de sprijin cu nervuri/contraforți

Tipuri de acțiuni care se exercită asupra unui zid de sprijin de rezistență

0
❑ Valorile caracteristice (k):
o 𝐆𝐮,𝐤 - greutatea proprie a

2
umpluturii care reazemă pe
talpa zidului, respectiv a

0
drenului, 𝐺𝑑𝑘 ;
o 𝐆𝐳,𝐤 - greutatea proprie a

2 N
zidului din beton armat;
o 𝐏𝐚𝐇,𝐤 - componenta orizontală a
împingerii active a

G JA
pământului/umpluturii;

I
o 𝐏𝐚𝐕,𝐤 - componenta verticală a
împingerii active a

S
pământului/umpluturii;
o 𝐏𝐩,𝐤 - împingerea pasivă a

S BE
pământului/umpluturii din fața
zidului;
o 𝐑 𝐭𝐟,𝐤 - rezistența terenului de
fundare;

.
o 𝐔𝐤 - forța verticală din
subpresiunea hidrostatică a

F
apei subterane;

o 𝑷𝐰,𝐤 - forța din presiunea hidrostatică

o 𝑹 – rezultanta tuturor forțelor care acționează pe zid;
o 𝐪𝐤 - suprasarcina pe suprafața terenului sprijinit;
Efectul consolei posterioare asupra poziției planului virtual de acțiune al împingerii a
pământului
❑

2 0
În cazul zidurilor de sprijin tip cornier (L, T) trebuie verificată lungimea consolei posterioare
spre a se vedea dacă este suficientă pentru formarea planului de cedare înclinat cu unghiul
𝛼𝑚𝑎𝑥 față de verticală (DIN 4085) rezultând planurile virtuale din figurile de mai jos, planuri

0
pe care ar acționa împingerea activă a pământului.
𝜙

2 N
𝑏𝑚𝑖𝑛 = H − tan 45° −
2

I G JA
S
S BE
F .
a) θ < 90° − αmax
sau b > bmin

Notă: Varianta aproximativă este a considera 𝛼𝑚𝑎𝑥 = 45° −

posterioare 𝑏𝑚𝑖𝑛 = 𝐻 − 𝑡𝑔 45° −
𝜙
2
𝜙
2
b) θ ≥ 90° − αmax
sau b < bmin
și în consecință lungimea minimă a consolei

Soluția comodă este a considera planul virtual 𝐵′ 𝐵𝐷 planul pe care se exercită împingerea
Calculul zidului de sprijin de rezistență (MCGS)

0
❑ Acțiunile, cu valori caracteristice (k) care se
exercită asupra zidului de sprijin de rezistență

2
acceptând schema de calculul simplificată (cea
mai defavorabilă) sunt:

0
o Greutăți proprii ca încărcări permanente:
Gz,k = Az ∙ γbeton ∙ 1,00 – greutatea zidului de sprijin

2 N Gu,k = Au ∙ γumplutură ∙ 1,00 – greutatea proprie a

pământului din umplutură
o Suprasarcina 𝐪𝐤 ca încărcare variabilă

I G JA Q k = qk ∙ b ∙ 1,00
o Împingerea pământului

S
PaH,k - componenta orizontală a împingerii active
PaV,k - componenta verticală a împingerii active

S BE
Pa,k = Pag,k + Paq,k
1
Pag,k = ∙ γk,umplutură ∙ H 2 ∙ K aβ , ca încărcare
2
permanentă din greutate proprie;

.
Paq = qk ∙ H ∙ K aβ , ca încărcare variabilă din
suprasarcină

F o Coeficientul împingerii active

K aβ =
cosβ − cos 2 β − cos 2 ϕ′
cosβ + cos 2 β − cos 2 ϕ′
Verificarea la răsturnare a zidului de sprijin de rezistență

0
❑ Sub acțiunea împingerii active 𝑃𝑎,𝑘 = 𝑃𝑎𝑞,𝑘 + 𝑃𝑎𝑔,𝑘 , cunoscută ca punct de aplicare,
mărime,direcție și sens, zidul de sprijin se poate roti în jurul punctului A. În punctul A

2
sistemul de forțe va acționa printr-un moment de stabilitate 𝑀𝑠,𝑘 și un moment de
răsturnare 𝑀𝑟,𝑘 . Factorul de siguranță la răsturnare se calculează cu relația:

în care:
𝐅𝐒 𝐑

0
2 N
=
𝐌𝐬,𝐤
𝐌𝐫,𝐤
≥ 𝐅𝐒 𝐑,𝐚𝐝

o Ms,k este momentul de stabilitate, cu valori

= 𝟏, 𝟓𝟎

G JA
caracteristice, corespunzător tuturor forțelor care

SI
se opun tendinței de răsturnare a zidului față de
punctul A.
𝐌𝐬,𝐤 = 𝐆𝐮,𝐤 ∙ 𝐱𝐮 +𝐆𝐳,𝐤 ∙ 𝐱𝐳 +𝐏𝐚𝐕,𝐤 ∙ 𝐁 + 𝐐𝐤 ∙ 𝐱𝐐
o Mr,k este momentul de răsturnare corespunzător

S BE
componentei orizontale a împingerii active PaH,k .
𝐌𝐫,𝐤 = 𝐏𝐚𝐇,𝐤 ∙ 𝐳𝐚
❑ Condiția de stabilitate la răsturnare a zidului de
sprijin este îndeplinită dacă rezultanta, normală pe

OBSERVAȚII
F .
talpă a tuturor forțelor verticale (𝑁𝑘 ) se găsește în
treimea mijlocie a bazei (ek = Ms,k /Nk ≤ BΤ3).

• Momentul rezultantei Q se ia în calcul dacă este suprasarcină permanentă.

• Împingerea pasivă nu a fost luată în considerație în baza considerentelor expuse la calculul zidurilor de greutate.
Verificarea la lunecare a zidului de sprijin de rezistență

0
❑ Zidul de sprijin trebuie să aibă asigurată stabilitatea la lunecare. Aceasta înseamnă că,
rezistența opusă la tendința de lunecare (𝑇𝑘 ), la baza zidului, trebuie să fie mai mare decât

2
forța laterală rezultantă ce tinde să producă lunecarea (𝑃𝑎𝛼,𝑘 ). Factorul de stabilitate la
lunecare, (𝐹𝑆)𝐿, este dat de raportul acestor două forțe:

unde:
o
0
𝑭𝑺

2 N
𝑳 =
𝑻𝒌
𝑷𝒂𝜶,𝒌
≥ 𝑭𝑺 𝑳,𝒂𝒅

𝑇𝑘 este rezistența la lunecare pe talpa fundației;

∗
= 𝟏, 𝟐𝟓 ÷ 𝟏, 𝟓𝟎 (în general 1,30)

I G JA
𝑃𝑎𝛼 este rezultanta tuturor împingerilor (din greutate proprie + suprasarcină) care
acționează în planul tălpii fundației.
𝑻𝒌 = 𝑵𝒌 ∙ 𝒕𝒂𝒏𝜹′𝒌

S
– pentru tensiuni efective (condiții drenate - ESA);
𝑻𝒌 = 𝒄𝒖𝒌 ∙ 𝑩′ – pentru tensiuni totale (condiții nedrenate - TSA) – dacă talpa fundației

S BE
este așezată direct pe un strat de pământ cu granulație fină/coeziv, proiectate pe normala la
talpa fundației
iar

.
o 𝑁𝑘 este componenta normală la talpa fundației a rezultantei tuturor forțelor verticale,
o 𝐵′ este lățimea fundației (𝐵/𝑐𝑜𝑠𝛼),
o

o
1

fundare.
2

F
𝑐𝑢𝑘 este coeziunea nedrenată și
𝛿𝑘 ’ ≈ 2 ÷ 3 ∙ 𝜙𝑘′ reprezintă unghiul de frecare efectiv dintre baza zidului și terenul de
Verificarea la lunecare a zidului de sprijin de rezistență

0
❑ Expresia generală a coeficientului de siguranță la lunecare
devine:

𝐅𝐒 𝐋 =

0 2
𝐆𝐳,𝐤 + 𝐆𝐮,𝐤 + 𝐏𝐚𝐕,𝐤 ∙ 𝐜𝐨𝐬𝛂 − 𝐏𝐚𝐇,𝐤 ∙ 𝐬𝐢𝐧𝛂 + 𝐐𝐤 ∙ 𝐭𝐠𝛅′𝐤
𝐏𝐚𝐇 ∙ 𝐜𝐨𝐬𝛂 + 𝐆𝐳,𝐤 + 𝐆𝐮,𝐤 + 𝐏𝐚𝐕,𝐤 + 𝐐𝐤 ∙ 𝐬𝐢𝐧𝛂

o
2 N
Pentru cazuri particulare expresiile sunt:
pentru 𝛼 = 0 (baza este orizontală)

𝐹𝑆

I G JA
𝐿 =
𝐺𝑧,𝑘 + 𝐺𝑢,𝑘 + 𝑃𝑎𝑉,𝑘 + 𝑄𝑘 ∙ 𝑡𝑔𝛿′𝑘
𝑃𝑎𝐻,𝑘

𝐹𝑆 𝐿 =S
S BE
pentru tensiuni totale (TSA) și 𝛼 ≠ 0;
𝑐𝑢,𝑘 ∙ 𝐵/𝑐𝑜𝑠𝛼
𝑃𝑎𝐻,𝑘 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛼 + 𝐺𝑧.𝑘 + 𝐺𝑢,𝑘 + 𝑃𝑎𝑣 + 𝑄𝑘 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝛼

F .
pentru tensiuni totale (TSA) și pentru 𝛼 = 0

𝐹𝑆 𝐿 =
𝑐𝑢𝑘 ∙ 𝐵
𝑃𝑎𝐻,𝑘
Măsuri constructive pentru creșterea rezistenței la lunecare a zidurilor de sprijin de
rezistență

A.

2 0
0
2 N http://commercial.foundationsupportworks.com/images

G JA
/case-studies/64-1325707419.jpg

B.

SI E.

S BE
C. D.

F .
Măsuri constructive pentru creșterea rezistenței la lunecare a zidurilor de sprijin de
rezistență
❑

2 0
Contribuția presiunii pasive pe fața fundației zidului se neglijează dacă pământul din fața
acestuia poate fi îndepărtat sau „slăbit” prin spălare, eroziune sau alte mijloace. În caz
contrar se poate considera aproximativ împingerea pasivă pentru un coeficient 𝐾𝑝 = 𝐾𝑎 ,

0
admițând o deplasare Δ𝑝 ≈ ∆𝑎 .
❑ De asemenea, încărcările variabile de pe porțiunea din spatele zidului nu sunt luate în

❑
2 N
considerare ca forțe stabilizatoare pentru verificarea la lunecare, iar rezultanta Q a
suprasarcinii numai dacă este cu caracter permanent.
Dacă nu se obține un factor de siguranță global la lunecare satisfăcător, respectiv mai mare

G JA
decât cel admisibil, dimensiunile zidului de sprijin se pot modifica prin:

SI
A. creșterea lățimii fundației (B) și implicit creșterea forței de frecare (𝑁𝑘 , 𝑡𝑔𝛿′𝑘 ) crescând greutatea
umpluturii asociate greutății zidului (𝐺𝑢𝑘 )
B. înclinarea tălpii fundației și micșorarea forței destabilizatoare de pe planul tălpii fundației

S BE
simultan cu creșterea componentei normale pe talpă;
C. realizarea unui pinten și „transformarea” lunecării pe talpă într-o mobilizare a rezistenței la

.
forfecare a terenului în planul tălpii;
D. creșterea adâncimii de fundare, acolo unde se poate lua în considerare rezistența pasivă simultan

F
cu creșterea (𝐺𝑢,𝑘 );
E. utilizarea unei fundații de adâncime, inclusiv micropiloți bătuți (soluție costisitoare dar sigură
pentru cele trei tipuri de cedări – răsturnare, lunecare, presiuni pe talpă.
Verificarea la capacitate portantă a terenului de fundare

0
❑ Un zid de sprijin de rezistență trebuie să aibă o rezervă de siguranță suficient de mare față
de pierderea capacității portante a terenului de fundare. Verificările sunt practic identice cu

2
cele de la zidurile de sprijin de greutate.

0
❑ Astfel, presiunile efective pe talpa fundației
zidului de sprijin se calculează, pentru starea

2 N
limită de serviciu (SLS) prin acceptarea unei
distribuții liniare pe talpa fundației, cu relațiile:

G JA
𝑁𝑂,𝑘 𝑀𝑂,𝑘 𝑁𝑂,𝑘 6∙𝑒
𝑝𝑒𝑓 𝑚𝑖𝑛,𝑚𝑎𝑥 = ± = 1±

I
𝐵′ ∙ 1 1 ∙ 𝐵′ 2 𝐵 𝐵′
6
𝑝𝑒𝑓 𝑚𝑖𝑛 + 𝑝𝑒𝑓 𝑚𝑎𝑥

S
𝑝𝑒𝑓 𝑚𝑒𝑑 =
2
Trebuie respectate simultan următoarele

S BE
o
condiții:

𝑝𝑚𝑒𝑑 ≤ 𝑝𝑎𝑐𝑐
𝑝𝑒𝑓 𝑚𝑎𝑥 ≤ 1,2 ∙ 𝑝𝑎𝑐𝑐

F . 𝑝𝑒𝑓 𝑚𝑖𝑛 > 0

în care 𝑝𝑎𝑐𝑐 este presiunea acceptabilă pe talpa

fundației ce poate fi presiunea limită (𝑝𝑙 ), presiunea
plastică (𝑝𝑝𝑙 ) sau presiunea convențională (𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣 )
conform STAS 3300/2-85, NP 112-2014.
Verificarea la starea limită de capacitate
portantă (SLCP1) se procedează ca etape și
relații de calcul ca în § 5.2.3
Verificarea la capacitate portantă a terenului de fundare

0
o Rezultanta normală pe talpă, cu valoare caracteristică, a tuturor forțelor, în centrul de
greutate al tălpii (O);

0 2 𝐍𝐎,𝐤 = 𝐆𝐮,𝐤 + 𝐆𝐳,𝐤 + 𝐏𝐚𝐕,𝐤 + 𝐐𝐤 ∙ 𝐜𝐨𝐬𝛂 + 𝐏𝐚𝐇,𝐤 ∙ 𝐬𝐢𝐧𝛂

Momentul încovoietor, cu valoare caracteristică, al tuturor forțelor față de centrul (O) al
tălpii fundației are expresia

𝐁
𝐭𝐚𝐧 𝛂) − 𝐏𝐚𝐕,𝐤 ∙ 𝟐
2 N
𝐌𝐎,𝐤 = 𝐆𝐮,𝐤 ∙ 𝟎, 𝟓 ∙ 𝐁 − 𝐱𝐮 + 𝐆𝐳,𝐤 ∙ 𝟎, 𝟓 ∙ 𝐁 − 𝐱𝐳 + 𝐐𝐤 ∙ 𝟎, 𝟓 ∙ 𝐁 − 𝐱𝐐 + 𝐏𝐚𝐇,𝐤 ∙ (𝐳𝐚 − 𝟎, 𝟓 ∙ 𝐁 ∙

G JA
o Presiunea acceptabilă pe talpa fundației ca presiune plastică a terenului de fundare se

I
calculează cu relația (STAS 3300/2-1985)
𝒑𝒂𝒄𝒄 = 𝒑𝒑𝒍 = 𝒎𝒍 ∙ (𝜸𝒕𝒇,𝒌 ∙ 𝑩 ∙ 𝑵𝜸 + 𝜸𝒖,𝒌 ∙ 𝑫𝒇 ∙ 𝑵𝒒 + 𝒄𝒕𝒇,𝒌 ∙ 𝑵𝒄

o
S
S BE
𝑒
unde 𝑁 = 𝑓 𝜙𝑡𝑓,𝑘 ; 𝐵𝑘 ; 𝜙
𝛿
𝑡𝑓,𝑘
sunt coeficienții presiunii plastice date în Anexa 4.

Presiunea acceptabilă 𝑝𝑎𝑐𝑐 se poate estima și pe baza presiunii critice (STAS 3300/2-85)

de unde,

F . 𝐩𝐜𝐫 = 𝛄 ∙ 𝐁 ∙ 𝐍𝛄 ∙ 𝛌𝛄 ∙ 𝐢𝛄 + 𝐜 ∙ 𝐍𝐜 ∙ 𝛌𝐜 ∙ 𝐢𝐜 + 𝐪 ∙ 𝐍𝐪 ∙ 𝛌𝐪 ∙ 𝐢𝐪

𝐩𝐚𝐜𝐜 =
𝐩𝐜𝐫
𝐅𝐬 𝐬
, 𝐅 = 𝟑, 𝟎𝟎
Verificarea stabilității generale a zidurilor de sprijin de rezistență

0
Verificarea stabilității generale se face admițând suprafețe de cedare plane sau cilindrice în
mod similar ca la zidurile de sprijin de greutate.

0 2
2 N
I G JA
S
S BE 𝐹𝑠𝑖 =
𝑀𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡

.
𝑆𝐺
𝑀𝑟ă𝑠𝑡𝑢𝑟𝑛𝑎𝑟𝑒
𝐦𝐚𝐱 𝐏𝐩,𝐤
𝛃𝐢
σ𝑛1 𝐺𝑘 𝑖 ∙ cos 𝛼𝑖 ∙ 𝑡𝑔 𝜙𝑘 𝑖 + 𝑐𝑘 ∙ 𝑏𝑖 / cos 𝛼𝑖
𝐹𝑠𝑖 =

F
𝐅𝐬 = ≥ 𝟏, 𝟓𝟎 𝑆𝐺
𝐒𝐆
𝐦𝐚𝐱 𝐏𝐚,𝐤 σ𝑛1 1 𝐺𝑘 𝑖 ∙ sin 𝛼𝑖+ − σ𝑛1 2 𝐺𝑘 𝑖 ∙ sin 𝛼𝑖−
𝛂𝐢
Verificarea structurală a zidului de sprijin de rezistență

0
❑ Pentru zidurile de sprijin de rezistență (tip T sau L) pe lângă verificările specifice stărilor
limită de tip GEO prezentate anterior, este necesară și dimensionarea armăturii (starea

2
limită STR) ca element de beton armat.

0
2 N
I G JA
S
S BE
❑

F .
Peretele frontal și respectiv talpa orizontală sunt elemente în consolă încastrate în nodul
comun. Secțiunile în care se face verificarea stării de eforturi secționale (M, N, T) și se
calculează armătura sunt: secțiunea (a-a), (a-b) și (a-c)
Verificarea structurală a zidului de sprijin de rezistență
Eforturile secționale de calcul (𝑇 ș𝑖 𝑀) rezultă

0
❑
o pentru peretele frontal în secțiunea a-a

2
Ta,d = γG ∙ Pag,k + γQ ∙ Paq,k
h h

0
Mad = γG ∙ PagH,k ∙ − PagH,k ∙ lc1 + γQ PaqH,k ∙ − PaqV,k ∙ lc1
3 2
o pentru consola de lungime 𝑙𝑐1 în secțiunea c-c

2 N qc1 =
p3 + p2
γG Gu,k + γQ ∙ Q k
lc1 ∙ 1,00
l2c1 p3 + p2 lc1 3p2 + p3

G JA
Tc,d = qc1 ∙ lc1 ∙ 1,00 − ∙ lc1 și Mc,d = qc1 ∙ − ∙ lc1 ∙ ∙
2 2 2 3 2p2 + p3

SI
o pentru consola de lungime 𝑙𝑐2 în secțiunea b-b
𝑞𝑐2 = 𝛾𝐺 𝐷𝑓 ∙ 𝛾𝑡𝑓 + 𝑡2 ∙ 𝛾𝑘,𝑏𝑒𝑡𝑜𝑛 ∙ 𝑙𝑐2 ∙ 1,00

𝑇𝑏,𝑘 = 𝑞𝑐2 ∙ 𝑙𝑐2 ∙ 1,0 −

𝑝1 + 𝑝4
∙ 𝑙𝑐2 și 𝑀𝑏,𝑘 = 𝑞𝑐2 ∙
2
𝑙𝑐2
−
𝑝1 + 𝑝4
∙ 𝑙𝑐2 ∙
𝑙𝑐2 2𝑝1 + 𝑝4
∙

S BE
2 2 2 3 𝑝4 + 𝑝1
❑ Presiunile pe talpă 𝑝1 ; 𝑝2 ; 𝑝3 ; 𝑝4 se calculează în ipoteza distribuției liniare, cu relația clasică
𝑁𝑂,𝑘 𝑀𝑂,𝑘
𝑝𝑖 = ± 12 3 ∙𝑥
𝐵 ∙ 1,00 𝐵 ∙ 1,00 𝑖

.
cu forța normală 𝑁𝑂,𝑑 și momentul tuturor forțelor (greutate zid/greutate umplutură) 𝑀𝑂,𝑑 în
centrul de greutate al tălpii zidului de sprijin.

F
Notă: Verificările zidului de sprijin (răsturnare, lunecare, presiuni pe talpă etc.) în MCSP urmăresc
aceiași pași/relații ca în cazul Metodei Coeficienților de Siguranță Globali dar cu valorile
acțiunilor/forțelor de calcul afectate cu coeficienții de siguranță parțiali (Cursul 2).