Trasarea pe teren a cotelor proiectate

1. Trasarea cotelor prin nivelment geometric de mijloc

𝑝
Să se determine elementele necesare trasarii pe teren a cotei proiectate: 𝐻𝐵 = 129,726 𝑚, cunoscand urmatoarele
elemente:
- cota reperului de execuție 𝐻𝑅 = 129,229 𝑚,
- distanța intre reperul R si punctul B: 𝐷𝑅𝐵 = 150 𝑚,
- abaterea maximă admisă ∆= 26 𝑚𝑚.
- citirile efectuate pe cele 2 mire instalate deasupra reperului si deasupra punctului B: 𝑟 = 1787, 𝑏 𝑡 = 1043.
Pentru calculul elementelor de precizie sunt cunoscute:
𝜎𝐻𝑅 = 1 𝑚𝑚 (abaterea standard a cotei reperului de execuție)
𝜎𝐶𝐸 = 0,04 𝑚𝑚 (abaterea standard corespunzătoare influenței condițiilor exterioare)
𝜎𝑓 = 1 𝑚𝑚 (abaterea de fixare a punctului)
Să se prezinte tehnica trasării si sa se calculeze elementele necesare trasarii pe teren a cotei 𝐻𝐵𝑃 .

Tehnica trasării
Trasarea se efectuează cu instrumente de nivelment geometric, utilizând mire verticale de lemn sau de invar în
funcție de precizia solicitată.

Se așează instrumentul la mijlocul distanței dintre reper și punctul de trasat, instalând mirele pe cele două
puncte.

Se determină altitudinea planului de vizare în funcție de altitudinea reperului, prin relația

𝐻𝑣 = 𝐻𝑅 + 𝑟 = 131,016 𝑚

unde r este citirea pe mira așezată pe reper. Se calculează apoi citirea pe miră corespunzătoare cotei proiectate: 𝑏 𝑝 =
𝑝
𝐻𝑣 − 𝐻𝐵 = 1290

Pentru trasare se ridică sau se coboară mira deasupra punctului B până când în dreptul firului nivelor al
aparatului se obține citirea 𝑏 𝑝 . În acel moment la baza mirei se va afla punctul B proiectat, ce se va materializa fie
printr-un țăruș, fie printr-o trăsătură pe un stâlp, zid, etc.
 Deoarece materializarea prin țăruș poate fi anevoioasă, se poate calcula cota de lucru ce reprezintă înălțimea
țărușului deasupra solului:

𝐶𝐿 = 𝑏 𝑇 − 𝑏 𝑝 = −0,247 𝑚

relație în care 𝑏 𝑇 este citirea efectuată pe mira la nivelul solului.

Pentru control, se efectuează din nou cele două citiri, obținând cota reală a punctului trasat, 𝐻𝐵𝑚ă𝑠 . Diferența
𝑝
dintre această cotă și cota proiectată nu trebuie să depășească abaterea maximă admisă impusă, |𝐻𝐵𝑚ă𝑠 − 𝐻𝐵 | ≤ ∆.

Precizia trasării
În această etapă se impune determinarea caracteristicilor minime necesare instrumentului cu care se va
efectua trasarea (mărirea lunetei M și se nsibilitatea nivelei torice 𝜏), astfel încât să se respecte încadrarea în abaterea
maximă admisă.

Din valoarea abaterii maxime admise se deduce valoarea abaterii standard a cotei de trasat:
∆
𝜎𝐻𝐵 = = 13 𝑚𝑚.
2

Abaterea standard de trasare a cotei punctului B se determină cu relația:

𝜎𝐻𝐵 = ±√𝜎𝐻2𝑅 + 𝜎𝑟2 + 𝜎𝑏2 + 𝜎𝑓2

În această relație 𝜎𝐻𝑅 reprezintă abaterea standard a cotei reperului de execuție, 𝜎𝑟 și 𝜎𝑏 reprezintă abaterile
standard ale citirilor r respectiv b pe cele două mire, iar 𝜎𝑓 este abaterea standard de fixare a reperului de execuție.

În cazul nivelmentului geometric de mijloc se poate considera 𝜎𝑟 = 𝜎𝑏 (când cele două citiri se efectuează în
aceleași condiții), relația anterioară devenind:

𝜎𝐻𝐵 = ±√𝜎𝐻2𝑅 + 2𝜎𝑏2 + 𝜎𝑓2 =

Din această relație se poate calcula abaterea 𝜎𝑏 , toate celelalte elemente fiind cunoscute. Se deduce astfel:

2 −𝜎2 −𝜎 2
𝜎𝐻 𝐻 𝑓
𝜎𝑏 = √ 𝐵
2
𝑅
= 9,1 𝑚𝑚.

Abaterea standard de efectuare a unei citiri pe miră se mai poate determina prin relația:

2 + 𝜎2 + 𝜎2
𝜎𝑏 = √𝜎𝑜2 + 𝜎𝑐𝑚 𝑑𝑚 𝐶𝐸

În această relație termenii sunt următorii:

𝜎𝑜 - abaterea provocată de nivela torică

𝜎𝑐𝑚 - abaterea standard de citire pe miră
𝜎𝑑𝑚 – abaterea standard de divizare a mirei (considerată 0,4 mm în cazul mirelor centimetrice).

Se dorește a determina abaterile 𝜎𝑜 și 𝜎𝑐𝑚 deoarece acestea vor conduce la obținerea elementelor caracteristice
instrumentului.
 Cunoscând celelalte valori ale abaterilor ce intră în relația anterioară, se aplică principiul influenței erorilor
egale: 𝜎𝑜 = 𝜎𝑐𝑚 = 𝜎0 , obținând:

𝜎𝑏 = √2𝜎02 + 𝜎𝑑𝑚
2 2
+ 𝜎𝐶𝐸
relație din care se obține relația de calcul a celor două abateri:

𝜎𝑏2 −𝜎𝑑𝑚
2 2
−𝜎𝐶𝐸
𝜎𝑜 = 𝜎𝑐𝑚 = 𝜎0 = √ 2
= 6,4 𝑚𝑚.
Știind că abaterea standard provocată de nivela torică se determină prin relația:

𝜎𝑜𝑐𝑐
𝜎0 = 𝑠
𝜌𝑐𝑐
𝑘∙𝜏𝑐𝑐
se poate scrie că 𝜎0 = 𝜌𝑐𝑐
∙ 𝑠, în care 𝑘 = 0,045 reprezintă o parte a unei diviziuni de pe nivela torică iar s este
𝐷𝑅𝐵
lungimea porteei (în cazul de față fiind jumătate din distanța 𝐷𝑅𝐵 , adică 𝑠 = 2
= 75 𝑚).

Se extrage apoi din această relație valoarea sensibilității nivelei torice (valorile pentru 𝜎0 și s fiind introduse în
aceeași unitate de măsură):
𝜎
𝜏 𝑐𝑐 = 𝜌𝑐𝑐 ∙ 𝑠∙𝑘0 = 1207𝑐𝑐 .

𝑠
Pentru a calcula mărirea lunetei se utilizează relația 𝜎0 = 𝜎𝑐𝑚 = 0,2 𝑀 + 0,03𝑡, în care t este valoarea unei
diviziuni pe miră (și anume 10 mm). Se extrage astfel
0,2 𝑠
𝑀=𝜎 = 2.45 𝑥 ≈ 3 𝑥.
0 −0,03𝑡

Se poate utiliza astfel pentru această trasare instrumentul

Acest calcul de precizie este valabil în cazul utilizării unui instrument de nivelment rigid.

În cazul utilizării unui instrument de nivelment geometric automat (cu compensator) relația de calcul a abaterii
standard a unei citiri pe miră este:

2
𝜎𝑏 = √𝜎𝑣2 + 𝜎𝑐𝑜𝑚𝑝
2 + 𝜎𝑑𝑚 + 𝜎𝑟2

60′′
relație în care abaterea standard de vizare se poate determina cu relația 𝜎𝑣 = 𝑠, abaterea datorată
𝑀 𝜌′′
′′
𝜎𝑐𝑜𝑚𝑝
compensatorului - 𝜎𝑐𝑜𝑚𝑝 = 𝜌′′
𝑠, iar abaterea standard datorată grosimii firelor reticulare:

𝜎𝑟 [𝑚𝑚] = 0,005 ∙ 𝑠 [𝑚] = 0,375 𝑚𝑚.

Se aplică din nou principiul influenței erorilor egale:

𝜎𝑣 = 𝜎𝑐𝑜𝑚𝑝 = 𝜎0
obținând

𝜎𝑏 = √2𝜎02 + 𝜎𝑑𝑚
2
+ 𝜎𝑟2

𝜎𝑏2 −𝜎𝑑𝑚
2 −𝜎 2
relație din care se obține relația de calcul a celor două abateri 𝜎𝑣 = 𝜎𝑐𝑜𝑚𝑝 = 𝜎0 = √ 2
𝑟
= 6,4 𝑚𝑚.

60′′
Din relația 𝜎𝑣 = 𝑀 𝜌′′ 𝑠 se extrage relația de calcul a măririi lunetei:

60′′ 𝑠
𝑀= = 3,4 𝑥 ≈ 4
𝜌′′ 𝜎𝑣
 2. Trasarea cotelor prin nivelment trigonometric
𝑝
Să se traseze cota proiectată 𝐻𝐵 = 111 𝑚 de la reperul de execuție R de cotă 𝐻𝑅 = 100 𝑚, cunoscând:

Abaterea maximă admisă la trasare e ∆= 30 𝑚𝑚;

Distanța între puncte 𝐷𝑅𝐵 = 200 𝑚.

Instrumentul utilizat este caracterizat de abaterea standard de trasare a unghiului vertical 𝜎𝛼 = 20𝑐𝑐 .

Să se explice tehnica trasarii si sa se calculeze abaterea standard de trasare 𝜎ℎ a diferentei de nivel proiectate

Tehnica trasării
În vederea trasării, este necesar calculul unghiului de înclinare a lunetei 𝛼 𝑝 corespunzător cotei proiectate
𝑝
(diferenței de nivel dintre reper și punctul de trasat ℎ = 𝐻𝐵 − 𝐻𝑅 = 11 𝑚.

Distanța D este determinată în prealabil, astfel unghiul se poate calcula pe baza relației:

ℎ
𝛼 𝑝 = arctan = 3𝐺 , 49 79
𝐷
Vizând cu acest unghi către punctul proiectat, se deplasează mira pe verticală până când la firul reticular
orizontal al lunetei se va citi pe miră înălțimea I a instrumentului. În acel moment la baza mirei se marchează cota
trasată.

Pentru controlul trasării se determină prin nivelment trigonometric cota punctului trasat pe baza relației
𝑝
𝐻𝐵𝑚ă𝑠 = 𝐻𝑅 + 𝐷 𝑡𝑔 𝛼 + 𝐼 − 𝑆, această valoare trebuind să satisfacă relația |𝐻𝐵𝑚ă𝑠 − 𝐻𝐵 | ≤ ∆.

Precizia trasării
Aplicand principiul influentelor egale ale erorilor rezulta:

𝐷 𝜎𝛼
𝜎h = √2*tg α* 𝜎𝐷 = * = 6.3 mm
𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 𝜌𝑐𝑐

𝜎h
𝜎𝐷 = = 81 mm
√2∗tg α