Risc Seismic Urban

Conf. dr. ing. Cristian Arion

www.utcb.ro București

Arion Cristian 1
 https://www.contributors.ro/o-pseudodilema-
schimbarea-sistemului-sau-schimbarea-climei/

http://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/

Arion Cristian 2
 Contact:
Cristian.arion@utcb.ro
arion@utcb.ro
Birou: FCCIA, etaj 4 IV3 (birou JICA)
Disponibilitate: zilnic de la 9:00 la 15:00
http://ccers.utcb.ro/

Nota finala este compusa din:

40% teme + 20% munca/participare cursuri si seminarii
40% chestionar cu intrebari - examen

3/29/2021 Arion Cristian 3

 Înțelegerea riscului seismic

Caracteristicile și circumstanțele
comunității/sistemului/activelor, din cauza
cărora acestea sunt susceptibile la impacturi
Fenomene care devastatoare
ar putea cauza
pagube, pierderi, Pentru infrastructură, aspecte precum tipurile de
întreruperi, etc. clădiri; pentru comunități, de
asemeneacontextul socio-economic (sărăcia),
Cuantificate din dizabilitate, sănătate, vârstă
perspectiva
probabilității de
a se produce/
intensității, pe
baza datelor Oameni, patrimoniu, bunuri, clădiri,
istorice și a infrastructură, rețele/sisteme, etc. care ar
analizelor putea fi deteriorate sau ar putea suferi pierderi
științifice
4

CORPORATE
MADE BY: LOUIS TWELVE
DETERMINAREA CURBELOR
DE HAZARD SEISMIC

Arion Cristian 5
 Evaluarea probabilistica a hazardului seismic este
instrumentul de modelare ce sta la baza stabilirii
actiunii seismice de proiectare.
Curba de hazard seismic, obtinuta prin analiza
probabilistica de hazard seismic, se bazeaza pe
relatia (pt. surse crustale):
l ( PGA  PGA*)  l M min   P( PGA  PGA* | m, r )  f M (m)  f R (r )dmdr
mr

λ(PGA>PGA*) este rata medie anuala de depasire a

valorii PGA*
f(m) este densitatea de repartitie a magnitudinilor
f(r) - densitatea de repartitie a distantelor hipocentrale

Daca exista mai multe surse seismice ce pot afecta

amplasamentul analizat: N s

Arion Cristian
l y*   l y *
6
i
i 1
 Curba de hazard in amplasament

Sursa subcrustala Vrancea

P[PGA>PGA*] =  P[ PGA  PGA* M G  R , R ,h ] f ( M ) f ( R ) f ( h ) dM dR dh
Magnitudine, adancime focar si distanta hipocentrala

l(PGA>PGA*) este rata medie anuala de depasire a unei valori PGA*

f(M) este densitatea de repartitie a magnitudinilor

f(h) - densitatea de repartitie a adancimii de focar
f(R) - densitatea de repartitie a distantelor hipocentrale

Arion Cristian 7
 Localizarea epicentrelor si a focarelor
Adancime focar
cutremurelor din Vrancea
Lon g itu d ine E Latitu dine N
26 26 .5 27 27 .5 45.2 45.4 45.6 45.8 46
0 0

20 20

40 40
Localizarea epicentrelor

Adancimea focarului, km
Adancimea focarului, km

60 60

80 80 46
NE
10 0 100
NV 1990
12 0 120 1940
45.8
14 0 140

Latitude North, °
16 0 160
1977 1st shock
18 0 180 45.6 Theoretical
1986
Center of epicenters
40 1977 2ndshock
Intermediate depth Vrancea earthquakes 45.4
60 1901-1995 1977 main shock
Focus depth h , km .

M=7.2
80 ln h=-1.046+2.864 ln M w 45.2
26.2 26.4 26.6 26.8 27 27.2
100 Longitude East, °

120

140 Corelatia intre adancimea

ln h=-0.866+2.864 ln M w focarului, h si magnitudinea
160 cutremurelor Vrancene
6.2
5.9 6.6
6.3 7.0
6.7 7.4
7.1 7.8
7.5
subcrustale (Mw6.3)
Moment magnitude, M w Arion Cristian 8
PPGA  PGA* | m, r   1  PPGA  PGA* | m, r   1  FPGA|M , R PGA *

1 1 1  1  ln PGA *    2 
FPGA|M , R  y *     exp    
2 PGA *   2    
250 31 augus t 1986, D =100 km 1.0E+00

9.0E-01

200 8.0E-01

Mediana 7.0E-01

Media
150 6.0E-01
Media+1 st.dev
D , km

Func rep
5.0E-01

100 4.0E-01

3.0E-01

50 2.0E-01

1.0E-01

0 0.0E+00
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500
Arion Cristian 9
PGA , cm/s 2
 DISTRIBUTIONS OF PROBABILITY

Distributia de probabilitati de tip Log-normal (Hahn & Shapiro, 1967)

The probability distribution function, PDF of the random variable lnX is:

1 1 1  1  ln PGA *    2 
FPGA|M , R  y *     exp    
2 PGA *   2    

X0.50 =
Valoarea medianei
f M m   ke   mm ; mmin  m  mmax
min

k  1  e   mmax  m min  
1

1.6
Sursa seismica subcrustala Vrancea

1.4

1.2

1
fM (mw )

0.8

0.6

0.4

0.2

0
6.3 6.5 6.7 6.9 7.1 7.3 7.5 7.7 7.9 8.1
Mw

Arion Cristian 11
 f(r)d(r)

0.50 Sursa sesimica subcrustala Vrancea

0.455
0.45
0.40
0.35
Frecventa relativa , f(r)

0.30
0.25
0.20 0.182

0.15
0.091 0.091 0.091 0.091
0.10
0.05
0.000
0.00
145-155 155-165 165-175 175-185 185-195 195-205 205-215
Dista nta hipocentrala- R, km

Arion Cristian 12
 l PGA Seismic hazard curve for Bucharest and Iasi
1.E-01
Bucuresti
Iasi

1.E-02

1.E-03

1.E-04
100 150 200 250 300 350 400 450 500
2
PGA , cm/s

Curba de hazard seismic pentru municipiile Bucuresti si Iasi –

Catalog Radu, secolul XX,
Arion magnitudine minima 6,3
Cristian 13
 1.E-01 lPGA Seismic hazard curve for Bucharest

1.E-02

1.E-03

PGA, cm/s2
1.E-04
100 150 200 250 300 350 400 450 500

Curba de hazard seismic pentru municipiul Bucuresti

IMR , ani 30 100 225 475 975
PGA , cm/s 2 150 240
Arion Cristian 300 360 420 14
 1.E-01 lPGA Seismic hazard curve for Iasi

1.E-02

1.E-03

PGA, cm/s2
1.E-04
100 150 200 250 300 350 400 450 500

Curba de hazard seismic pentru municipiul Iasi

IMR , ani 30 100 225 475 975
PGA , cm/s 2 120 Arion Cristian 250
200 300 350 15
 P100-1/2013

EN 1998-1

Curba de hazard seismic pentru București Curbe de hazard seismic pentru

cele mai populate zece orașe
www.utcb.ro

Arion Cristian 16
 Utilizarea GIS in analiza probabilistica a hazardului seismic cu
evidentierea zonelor de influenta diferita a sursei seismice Vrancea
Arion Cristian 17
Utilizarea GIS in analiza probabilistica
Arion Cristian a hazardului seismic18
Utilizarea GIS in analiza probabilistica
Arion Cristian a hazardului seismic19
Utilizarea GIS in analiza probabilistica
Arion Cristian a hazardului seismic20
 Analiza probabilistica a hazardului seismic
ROMANIA

www.utcb.ro
Acceleratia maxima a terenului (PGA) avand
10% probabilitate de depasire in 50 de ani (BIGSEES)

Arion Cristian 21
 Romania seismic hazard from
Global Seismic Hazard Assessment Program UN-IDNDR

Arion Cristian 22
De la teren
la cladire
Un spectru de răspuns de acceleratii este o curbă care ne
arată accelerația de vârf pe care diferite structuri cu
proprietăți dinamice diferite ar experimenta-o dacă ar fi
supuse unei mișcări seismice.

Arion Cristian 23
Housner (1952) a declarat următoarele: "Problema de bază a seismologiei
inginerești se referă la proiectarea structurilor pentru a rezista
cutremurelor și există trei aspecte semnificative ale acestei probleme:
În primul rând există problema de proiectare a unei structuri, astfel încât
toate componentele sale sa aiba aceeasi rezistenta pentru a rezista la
tensiunile produse de seisme, si astfel, ar trebui să existe un factor uniform
de siguranță împotriva cedarii.
În al doilea rând, există problema de proiectare a diferitelor structuri
pentru a avea aceiași factori de siguranță, i.e., pentru a asigura că o clădire
înaltă va avea același grad de rezistență ca o clădire joasă, că o clădire
flexibilă are același grad de rezistență împotriva cutremurelor ca o clădire
rigidă, etc.
În al treilea rând, există problema de a determina factorul de siguranță, sau
rezistenta necesară pentru a rezista cutremurelor, astfel încât structurile sa
fie capabile să reziste la cele mai severe mișcari ale terenului (la care
acestea sunt susceptibile de a fi produse), fără a se confruntă cu avarii
grave.
Analiza spectrului înregistrărilor cutremurelor puternice este relevantă
pentru soluționarea tuturor celor trei probleme menționate mai sus." 24
Arion Cristian
Vibrații datorita cutremurului
sistem cu o masa=sistem cu 1 de grad de libertate

Vibration of building Vibration model Equilibrium of forces

- m(X"+Y")

Q=keX
c X'

Equilibrium of forces :
Y" Y" - m (X” + Y” ) = c X’ + Q
m (X” + Y” )+ c X’ + ke X = 0
2021/3/29 25
 Zonarea valorilor acceleratiei spectrale
utilizand tehnologii geografice informatice, GIS

SA - spectrul de raspuns al unui sistem cu 1 Grad de Libertate Dinamica

mx( t )  cx( t )  kx( t )   mxg t 

Rezolvarea ecuatiei de miscare a unui sistem cu 1GLD:

1. Integrala Duhamel
2. Metode de transformare a ecuatiilor diferentiale liniare in ecuatii algebrice
3. Metoda integrarii in domeniul acceleratiilor (pas-cu-pas)

Proprietăţi sistem 1GLD:

masa m, rigiditatea k şi coeficientul de amortizare c
Arion Cristian 26
În anii ‘60, singura inregistrare a unui miscari seismice
puternice folositoare inginerilor structuristi a fost de la
cutremurul din 1940 de la ElCentro California.

Intregistrarea seismica a cutremurului ElCentro din 1940

din Sudul Californiei, cu o accelerație maximă a terenului
de 0,32 g, a fost folosita de aproape toate codurile de
încărcari seismice de pe glob din 1940 până în …..
Romania – 1978
New Zealand - ’80
Etc…

Arion Cristian 27
Raspunsul unui sistem la actiunea
cutremurului

miscarea terenului (înregistrarea seismica de la El Centro, California,

cutremurul Imperial Valley din 18 mai 1940)
Un spectru de răspuns este reprezentarea valorilor de vârf ale răspunsului seismic
al unui sistem SGLD funcţie de perioada proprie de vibraţie T.

Folosind spectrul de raspuns in

acceleraţie se poate obţine forţa
statică echivalentă care acţionează
asupra unui sistem SGLD supus
acţiunii seismice.

Arion Cristian 28
 ARION C RIST IAN 29

Compararea coeficienților seismici 1965. From Hollings 1968

 Elastic response of SDOF system
natural period wave : JMA-Kobe NS component
Structure vibrates almost with its natural period under quakes.

2021/3/29
 Elastic response of SDOF system
viscous damping wave : JMA-Kobe NS component
• Response becomes small by viscous damping.
• In the analysis, h=0.03 for steel structure, h=0.05 for RC.

 ω -> ω√(1-h2)
h=0.03 : √(1-h2)=0.9995
h=0.05 : 0.9987
h=0.10 : 0.995
 Response spectrum

X
Response of
SDOF system with
natural period of T
&
viscous damping
of h
Y

Time history of acceleration Response spectrum of acceleration

for JMA Kobe-NS wave, h=0.05
Displacement, velocity response spectrum
displacement & velocity for JMA Kobe-NS wave

2021/3/29
33
 Acceleration response spectrum
acceleration for JMA Kobe-NS wave

2021/3/29
34
 Perioada fundamentală

Arion Cristian
 Spectrul de Raspuns

Arion Cristian
 Cod de proiectare

Norme de proiectare seismică a construcţiilor:

- majoritatea structurilor sunt proiectate pentru forţe seismice inferioare
celor care ar asigura un răspuns elastic în timpul unui cutremur major.
DE CE:
- mai ieftin (neeconomic!!!) - în trecut, structurile proiectate pentru forţe
mai mici decât cele care ar fi asigurat un răspuns elastic, au supraveţuit unor
cutremure majore
Astfel, majoritatea structurilor vor suferi deformaţii inelastice sub acţiunea unui cutremur major.
Arion Cristian
 450 3.0
EREN; comp.N10W INCERC, comp. NS, Profil de
400 Profil de teren teren predominant argilos
2.5
350 predomiant nisipos
300 2.0

SA normalizat
SA , cm/s 2

250 INCERC;
comp. NS 1.5
200
150 1.0
100
0.5
50
EREN, comp. N10W
0 0.0
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0
Perioada T , s Perioada T , s

Spectre elastice de acceleratii pentru profilele de teren:

predominant argilos (coeziv) in Estul Bucurestiului si
predominant nisipos (granular) in Nordul Bucurestiului

30 Aug, 1986 (M=7.0)

Arion Cristian 38
Mobilitatea cu magnitudinea a
30 August 1986
spectrului de raspuns 4.0

normalizat 3.5
Aug.30, 1986, M w =7.2
20 horiz. comp.
3.0
0.1 probability of exceedance
2.5

Normalized SA
0.5
4 Martie 1977 2.0

30 August 1986 1.5

30 Mai 1990 1.0

0.5

0.0
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0
Period T , s

30 Mai 1990
4.5
May 30, 1990, M w =7.0
4.0
20 horiz. comp.
3.5

Normalized SA 3.0 0.1 probability of exceedance

0.5
2.5

2.0

1.5

1.0

0.5

0.0
Arion Cristian 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 392.5 3.0
Period T , s
Arion Cristian 40
 10Hz (0.1sec) 2Hz (0.5sec)
Microzonarea valorilor acceleratiei spectrale pentru orasul Bucuresti
la diferite frecventa (perioade) pentru seismul din 30 August 1986
Arion Cristian 41
 1Hz (1sec) 0.625Hz (1.6sec)
Microzonarea valorilor acceleratiei spectrale pentru orasul Bucuresti
la diferite frecventa (perioade) pentru seismul din 30 August 1986
Arion Cristian 42
US - Zonarea acceleratiei spectrale la 0.2 secunde
Arion Cristian 43
FEMA 303 (1997)
 Probabilistic Seismic Hazard Analysis
ROMANIA

www.utcb.ro
Valori maxime ale SA (T=0,4s) avand
10% probabilitate de depasire in 50 ani (BIGSEES)

Arion Cristian 44
 Indicatorii de descriere a compozitiei spectrale (de frecventa)
a miscarilor seismice inregistrate

I. Deterministici – perioade de control ale spectrelor elastice de raspuns

II. Probabilistici – frecvente fractil, indicatori latime de banda de frecvente

Arion Cristian 45
 Indicatori deterministici – perioade de control ale spectrelor
elastice de raspuns

Perioadele de control (colţ) ale spectrelor de răspuns

1 EPV EPV SVmax
TC = 2  2  2
f C EPA EPA SAmax
1 EPDEPD SDmax
TD = 2  2  2
f D EPVEPV SVmax

TC, este granita dintre domeniul de ordonate maxime in spectrul de acceleratii

absolute si domeniul de ordonate maxime in spectrul de viteze relative
TD, este granita dintre domeniul de ordonate maxime in spectrul de viteze
relative si domeniul de ordonate maxime in spectrul de deplasari relative

Acceleratia de varf efectiva, EPA si viteza de varf efectiva, EPV sunt marimi
alternative acceleratiei de varf a terenului, PGA si vitezei de varf a terenului,
PGV. Ele au fost introduse prima data in prescriptiile de proiectare ATC 3-06
(1978) de catre Applied TechnologyArionCouncil,
Cristian dupa studiile lui Newmark 46
si Hall.
 700 INCERC N-S'77
600
TC, este granita dintre domeniul de ordonate maxime
500 in spectrul de acceleratii absolute si domeniul de
2
SA , cm/s

400
300
ordonate maxime in spectrul de viteze relative
200 TD, este granita dintre domeniul de ordonate maxime
100 in spectrul de viteze relative si domeniul de ordonate
0
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0 maxime in spectrul de deplasari relative
T,s
 =0,05 700
150 INCERC N -S'77
 =0,05
INCERC N-S'77
125
TC=1,34s 600
100
SV , cm/s

75
500
50

2
25 400

SA , cm/s
 =0,05
0 TC=1,34s
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0 300
T,s
50 INCERC N-S'77
TD=1,90s 200
TD=1,90s
40

30
100
SD , cm

20 0
10  =0,05 0 5 10 15 20 25 30 35 40
SD , cm
0
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0
T,s
4 martie 1977, Mw=7,4, h=94 km

www.utcb.ro

Arion Cristian 47
Definiţia mărimilor EPA, EPV si EPD - invariantă faţă de conţinutul
de frecvenţe al mişcărilor seismice - se obţine prin medierea
spectrului de raspuns pentru acceleraţii absolute SA, a spectrului de
raspuns pentru viteze relative SV şi a spectrului de raspuns pentru
deplasări relative SD pe un interval de perioade cu lăţimea de
referinţă de 0,4 s. Intervalul de mediere este mobil şi se poziţionează
pe axa perioadelor acolo unde se realizează maximul mediei valorilor
spectrale, respectiv:

Arion Cristian 48
 800 800
700 2
mean SA =591.75 cm/s 700
600 600 2
mean SA =492.5 cm/s
2

500
SA , cm/s

2
500

SA , cm/s
2
400 400 EPA =197.0 cm/s
300 300
200 200
2
100 EPA =236.7 cm/s 100
0 0
1.05 1.45 0.18 0.58
0 1 2 3 0 1 2 3
T,s T,s

140 70
120 60
mean SV =52.5 cm/s
100 mean SV =130 cm/s 50

SV , cm/s
SV , cm/s

80 40
60 EPV =52.0 cm/s 30
40 20 EPV =21.0 cm/s
20 10
0 0
1.55 1.95 1.4 1.8
0 1 2 3 0 1 2 3
T,s T,s

Martie 4, 1977. Statia INCERC, Aug 30, 1986. Statia Otopeni,

Est Bucuresti NS comp: Nord Bucuresti EW comp:
PGA=194.9 cm/s2 PGA = 220 cm/s2
Arion Cristian 49
Spectrele de raspuns specifice conditiilor (extreme) de teren moale din
Bucuresti obtinute din accelerograme cu banda ingusta de frecvente si
perioada predominanta lunga (avand perioada de colt TC1.0-1.2s).

3.5
4.8/T Bucuresti
3.0 7 comp. orizontale
3.0 3.75/T teren moale
2.5
2.5
0.1
SA normalizat

2.0 0.5 probabilitate de depasire

1.5
2
9.6/T
4 Martie 1977, comp. NS 2
1.0 7.5/T
PGA=1.95m/s 2

0.5 T C =1.5
T C =1.6 T D =2.0
0.0
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0
Perioada T , s

Spectre de raspuns elastic de acceleratii pentru Bucuresti

Arion Cristian 50
Spectrele de raspuns specifice conditiilor de teren din Moldova
(si Republica Moldova) obtinute din accelerograme cu banda lata
si intermediara de frecvente (avand perioadele de colt TC<0.6s),

4.0
Moldova & Republica Moldova
3.5 1.92/T 20 comp. orizontale
3.2 teren tare
1.25/T
3.0
2.5
2.5
SA normalizat

0.1 probabilitate de depasire

0.5
2.0
30 Aug. 1986, Focsani, comp.EW
PGA=2.97 m/s 2
1.5
2
5.76/T
1.0 T D =3 2
3.75/T
0.5 T C =0.6
T C =0.5
0.0
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0
Perioada T , s

Spectre de raspuns elastic de acceleratii pentru Moldova

Arion Cristian 51
 Indicatori probabilistici – frecvente fractil, indicatori latime de
banda de frecvente

(i) Frecventele fractil f10, f50 si f90 (Kennedy si Shinozuka), la stanga carora
se cumuleaza 10%, 50% si 90% din puterea totala de sub densitatea
spectrala de putere, G(f) - (Power Spectra Density) definite astfel:

n10 n 50 n 90

 G(f )df  0.10

0
 G(f )df  0.50
0
 G(f )df  0.90
0

(ii) Indicatorii adimensionali ai latimii benzii de frecvente,

 (Cartwright si Longuet - Higgins) si q (Vanmarcke):

l22 momentul spectral de ordinul i ( i=1,2,... )

  1 01
l0  l4 

l12 li    i G d

q  1 0<q1 0
l0  l 2
Arion Cristian 52
Referinte seismologice Vrancene inainte de 1977

53
 1802, 1829 & 1838
Voyage dans la Russie Méridionale et la Crimée par la Hongrie,
la Valachie et la Moldavie

par M. A. de Démidoff
Illustré par Raffet
E. Bourdin, éditeur Paris. 1841 & 1854, page 144.

On conserve encore le souvenir du tremblement de terre de 1802, qui

renversa la tour du monastère de Koltza; de celui de 1829, qui ébranla
fortement la plupart des édifices de Bukharest.

Depuis que ces lignes sont écrites, une secousse plus violente que toutes
celles dont le souvenir attriste encore le pays, a pensé engloutir Bukharest.

Tout à coup, le 11-23 janvier 1838, c'était le soir, la ville s'ébranle;

les plus solides monuments chancellent; plusieurs maisons s'écroulent;
toutes son endommagées, et, dans tout ces ravages,
54
plusieurs hommes perdent la vie.
 Pomelnicul Manastirii Valeni
1802, 14 Oct

+ La leat 1802 oc[tombrie] 14, la şapte ceasur[i] şi jumătatedin zi, fost-au mare şi
năpra[z]nic cutremur care au căzut multe sfi[nte] mănăs[tiri]. Căzut-au şi sfăn[tă] Mănăs[tire]
Cotroceni. Căzut-au şi sfănta Mănăstire Văleni dă Munte ce iaste închinată la sfânta
Mănăstire Cotrocen[i].
Şi pă acea vreme fost-au năstravnicu la sfânta Mănăs[tire] Cotroceni sfiinţiia sa
cuviosul arhimandrit Visarion lavriotul Tricalinul şi îndemnănd-să de răvnă dumnezeiasacă
au zidit mai întăi sfânta Mănăstire Cotrocen[i] adecă biserica, clopo[t]niţa şi casele cele
mari, toate aceste de iznoavă le-au făcut. Aşizderea şi la Hanul Şărban Vod[ă] şi prăvăl[i]le
căte au fostu arsu cănd s-au arsu tărgul.
Asemenea au zidit şi Sfănta Mănăstire Vălen[i] de Munte însă de tot de i[z]noavă. Însă cu
55
osteneala şi cu toată cheltuiala cuviosului năstavnic ce iaste numit. Visarion Ieromonah,
Panaitu, Zoiţa şi cu ni[a]mul lor”
1838

56
 “Vrancea e o regiune de foarte mica
seismicitate”, VRANCEA, Geografie
fizica si umana, N. Al. Radulescu,
Bucuresti,
Universitatea 1938
Tehnica de Constructii 57
Bucuresti
58
 • Cauzele cutremurelor
• Cutremurele din 1802, 1838, 1892–1894
• Cutremurele din Banat
• Prognoza cutremurelor

• “Site effects” la cutremurul din Franta

(Nisa, Menton, etc., 23 Feb. 1887:

“Les habitation situées sur les massifs

calcaires n`ont Presque pas souffert,
tandis que les constructions situées
dans les bas-fonds, constitues par des
terrains meubles, ont été très
endommagées.”

Math. M. Draghiceanu, “Les Tremblements de terre de la Roumanie

et des pays environnants”, Bucarest , 1896
Universitatea Tehnica de Constructii 59
Bucuresti
Campina, 1915,
Universitatea Tehnica 81 pag.
de Constructii 60
Bucuresti
Bucuresti, 1923,
Universitatea Tehnica 80 pag.
de Constructii 61
Bucuresti
Cluj, 1926, 16 pag.
Universitatea Tehnica de Constructii 62
Bucuresti
 Prima lucrare științifică consistenta
privind efectele cutremurului din 10
Noiembrie 1940 asupra
construcțiilor este Albumul

„Cutremurul Carpatic din 22 X și

10 XI 1940 – Raportul Comisiei
Academice pentru acest
cutremur în Republica Moldova
și Ucraina de Apus”,

publicată la Moscova de Institutul

de Seismologie al Academiei de
Științe a URSS, la numai 3 luni de
la producerea cutremurului
(Institutul de Geologie si Geofizica,
Chisinau, Republica Moldova) 63
Universitatea Tehnica de Constructii
Bucuresti
Mai – Iunie,
Universitatea Tehnica1941
de Constructii 64
Bucuresti
Universitatea Tehnica de Constructii 65
Bucuresti
Cutremurul și construcțiile, 1941,
Universitatea Tehnica
Bucuresti
ing. Aurel Beleș
de Constructii 66
Ion Ionescu, Beton Armat, Ed. 1-a, 1915, exemplarul nr. 985
Universitatea Tehnica de Constructii 67
Bucuresti
Universitatea Tehnica de Constructii 68
Bucuresti
Urmare imediată a efectelor dezastroase ale cutremurului din 10
Noiembrie 1940 asupra construcțiilor și “Având în vedere deciziile
ministeriale Nr. 92525 din 21 Decembrie 1940 și Nr. 3292 din 15
Ianuarie 1941 prin care a fost instituită

Comisia superioară pentru studierea solicitărilor accidentale la care

au fost supuse construcțiile în timpul cutremurului din 10 Noiembrie
1940,” Ministerul Lucrărilor Publice și al Construcțiilor aprobă
documentul:

“Instrucțiuni provizorii pentru prevenirea deteriorării

construcțiilor din cauza cutremurelor și pentru
refacerea celor degradate” cu Anexa “Exemplu de calcul”

20 Decembrie 1941, ministru secretar de stat ing. Constantin D.

Bușilă. Universitatea Tehnica de Constructii 69
Bucuresti
În capitolul 1 din Instrucțiuni (Generalități) teritoriul României se împarte din
punct de vedere seismic în două regiuni:
• (A) Regiunea de Sud și Est de Carpați, la care se adaugă și județul
Brașov, este considerată cea mai expusă cutremurului
• (B) Restul țării este considerat mai puțin expus.

Construcțiile sunt clasificate în: (i) Clădiri publice ale statului, (ii) Clădiri de
interes general (teatre, cinematografe, restaurante, hoteluri, blocuri de
apartamente, ș.a.), (iii) Clădiri particulare și (iv) Clădiri cu caracter rural

Instrucțiunile “obligatorii” nu se referă la clădirile rurale.

Instrucțiunile „obligatorii” prevăd ca toate clădirile din regiunea A, cu

excepția clădirilor particulare având numai parter și a celor rurale, “se vor
verifica și la forțele datorate cutremurului, considerând forțe orizontale egale
cu 5% din încărcarea totală aferentă (permanentă plus mobilă).

Nu se consideră acțiunea vântului simultan cu cea a cutremurului”.

Universitatea Tehnica de Constructii 70
Bucuresti
 In Mai 1945 se publica

„Instrucțiuni pentru prevenirea

deteriorării construcțiilor din cauza
cutremurelor”

de catre Consiliul Tehnic Superior al

Ministerului Construcțiilor și Lucrărilor
Publice (10 pagini).

Universitatea Tehnica de Constructii 71

Bucuresti
Dupa aproape 20 de ani de la Instructiunile din 1945 apare Normativul
P13-63, deschide o altă etapă de cunoaștere antiseismică în România.

Normativul a fost generat de fapt în 1958 de prof. Al. Cișmigiu și

ing Em. Țițaru care au redactat prima propunere în limba romana a unui cod
de proiectare antiseismicaUniversitatea
a construcțiilor, forma ce a fost ulterior
Tehnica de Constructii 72
reconfigurata în P13-63. Bucuresti
 Calibrarea valorilor de proiectare
• Propunere făcută de
Cișmigiu și Țițaru într-o
lucrare trimisă în 1960 la
2WCEE; propunerea nu a
fost inclusă în P13-63
• Consideră lungirea
perioadei de colț Tc
pentru terenuri moi
• Valoarea Tc propusă
pentru Câmpia Română,
cu depozite cuaternare
adânci este de 1,5 s,
valoare apropiată de cea
observată la 4 martie
1977 în București și
inclusă în P100/78

www.utcb.ro
Spectre de proiectare pentru teritoriul României
(Țițaru & Cișmigiu, 1960)
A. Florinesco „Catalogue des tremblements de terre 74
ressentis sur le territoire de la R.P.R.”, 1958
75
A. Beles, M. Ifrim, “Elemente
Universitateade seismologie
Tehnica de Constructii inginereasca, 1962
76
Bucuresti
77
78
79
1977, 4 Martie
MG-R = 7.2; Mw = 7.5 ; h = 109 km

1578 victime (1424 in Bucuresti respectiv 90% !)

11 221 raniti (7598 in Bucuresti)

Estimarea pierderilor conform Raportului Bancii Mondiale

(Report 16.P-2240-RO, 1978):
• Pierderi totale in Romania (1977 !) : 2.05 miliarde USD din care
Pierderi la constructii, in general: 1.42 miliarde USD
Pierderi la cladiri si locuinte : 1.02 miliarde USD

80
Referinte despre efectele
cutremurelor in Transilvania

Arion Cristian 81
Cutremure Vrancene majore
1471, 29 Aug (Ms = 7.1 – 7.3)

Cutremur puternic din Vrancea consemnat de toţi cronicarii Moldovei. Crăpături mari în pământ în
Moldova, în Valachia “s-a deschis pământul”. La Braşov multe case s-au prăbuşit parţial sau total.
Biserica Neagră avariată. Avarii mari şi în satele din jur, în Secuime şi Transilvania. A fost simţit şi la
Cetatea Albă. Descriere amănunţită la Fontes rerum…(referentiat in: Cronica Moldo-Germană,
Letopiseţul de la Putna, Cronica Moldo-Polonă, Letopiseţul anonim al Moldovei, Grigore Ureche,
Nicolae Costin, Annales Melicenses, Fontes rerum austriacarum, Diplomataria et acta, Bielz, Römer,
Koch, Ştefănescu, Réthly, Evseev, Catalog nou URSS)

1590, 11 Aug (Ms = 6.8 – 7.0)

Cutremur din Vrancea. Case avariate la Braşov, Rîşnov, Ghimbav unde au sunat şi clopotele. În
Ciuc o mănăstire distrusă. A fost simţit în toată Transilvania. Însemnat şi la Mediaş şi Sibiu
(referentiat in: Forgats, Thobiac, Massa-Fuchs, Nösner, Calender Eber, Album Oltardianum,
Templa Coronesi, Nagy Szabó, Tatrosy, Lukinick, Teutsch, Benkner, Hermann, Tartler, Radu
Popescu Vornicul, Hain, Jeitteles, Bielz, Koch, Römer, Rethly, Evseev, Catalog nou URSS).

82
Cutremure Vrancene majore
1620, 8 Nov (Ms = 7.3)
Cutremur din Vrancea. Multe pagube în Braşov. În Ţara Românească pămîntul a crăpat în mai multe
locuri şi din crăpături a ţîşnit apă. La Sibiu au bătut clopotele. Pagube în Ţara Bîrsei. La Buia s-a
dărîmat turnul. A fost simţit la Cluj, Alba Iulia şi în general în toată Transilvania. (referentiat in:
Benkner, Sutoris, Nagy Szabó, Segesvári, Fabritius,Czack, Banfi, Codex Kraussio-Kelpianus, Cron.
Fuchsio-Lupino-Oltard, Teutsch, Tartler, Hain, Bielz, Koch, Calender Eber, Manuscris slav nr. 252,
Debreceni Kalendàrium 1624, Römer, Rethly, Evseev, Catalog nou URSS).

1738, 11 Iunie (Ms = 7.0 – 7.5)

“Cutremur catastrofal pe o mare suprafata: Valahia, Moldova si Transilvania. Mari distrugeri au fost in Iasi – 15 case,
15 turnuri, 11 manastiri si o clopotnita. Raurile au iesit din maluri. In Bucuresti s-au distrus multe cladiri.
Cutremurul s-a simtit la Sibiu, Sfantu Gheorghe, Focsani, Buzau. Cutremurul a fost mai puternic in Moldova si s-a
simtit si in Ucraina.”, Evseev.

1802, 26 Oct (Ms = 7.4 – 7.7)

"... din cauza şocurilor violente,..., s-au dărîmat parţial diferite turnuri de biserică şi clădiri izolate, s-a dărîmat şi partea
de sus a turnului Colţea, care, de altfel, aici este cel mai mare şi nu există nici o casă sau altă clădire care să fi rămas
neavariată, cu toate acestea numai cîteva cazuri mortale sunt cunoscute..."
Documentul CCXXXV din Hurmuzaki, E. Documentele privind istoria românilor, vol. XIX, partea II-
a p.149, Markelius către internunţiul Sturmer, în 27 octombrie 1802, despre marele cutremur la
Bucureşti. 83
 Pomelnicul Manastirii Valeni
1802, 26 Oct

+ La leat 1802 oc[tombrie] 14, la şapte ceasur[i] şi jumătatedin zi, fost-au mare şi
năpra[z]nic cutremur care au căzut multe sfi[nte] mănăs[tiri]. Căzut-au şi sfăn[tă] Mănăs[tire]
Cotroceni. Căzut-au şi sfănta Mănăstire Văleni dă Munte ce iaste închinată la sfânta Mănăstire
Cotrocen[i]. Şi pă acea vreme fost-au năstravnicu la sfânta Mănăs[tire] Cotroceni sfiinţiia sa
cuviosul arhimandrit Visarion lavriotul Tricalinul şi îndemnănd-să de răvnă dumnezeiasacă au
zidit mai întăi sfânta Mănăstire Cotrocen[i] adecă biserica, clopo[t]niţa şi casele cele mari,
toate aceste de iznoavă le-au făcut. Aşizderea şi la Hanul Şărban Vod[ă] şi prăvăl[i]le căte au
fostu arsu cănd s-au arsu tărgul. Asemenea au zidit şi Sfănta Mănăstire Vălen[i] de Munte însă
de tot de i[z]noavă. Însă cu osteneala şi cu toată cheltuiala cuviosului năstavnic ce iaste numit.
+ Visarion Ieromonah, Panaitu, Zoiţa şi cu ni[a]mul lor 84
 “In 1802, 14 oct. la 7 ceasuri si jumatate ziua fost-au mare si
1802 napraznic cutremur care a prabusit multe sfinte Manastiri,
prabusindu-se si sfanta Manastire Cotroceni…
Cazut-au si Sfanta Manastire Valenii de Munte…
Si atunci indemnandu-se de ravna dumnezeiasca au zidit
mai intii sfanta Manastire Cotroceni adica biserica,
clopotnita si casele cele mari.
Asemenea au zidit si pe Sfanta Manastire Valenii de Munte”…

Pomelnicul Manastirii Valeni

1829
Sunt inca in memorie efectele cutremurului din 1802 care, a prabusit Turnul Manastirii Coltea; si a celui
din 1829 care a scuturat foarte tare cea mai mare parte a edificiilor din Bucuresti. Dupa scrierea acestor
randuri o miscare mai violenta decat toate celelalte a avut loc.

In 11 Ianuarie 1838, seara orasul a fost scuturat;

cele mai solide monumente s-au avariat; cateva cladiri s-au prabusit;
toate au avut de suferit si
Mai multe persoane si-au pierdut viata.

Voyage dans la Russie Méridionale et la Crimée par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie

A. de Démidoff
85Raffet
Illustré par
E. Bourdin, éditeur Paris. 1841&1854, pag. 114
1802, 26 Oct

Efectelor cutremurului din 26 oct. 1802 in Transilvania (C. Radu)

Cel mai puternic, cutremurul s-a simţit în Hăghig, unde s-a dărîmat pînă la temelie castelul, biserica
reformată, turnul, multe clădiri. Durata cutremurului 4-5 minute. În pămînt au apărut crăpături din care a
izbucnit apa. Rîurile s-au umplut cu apă şi în multe locuri au ieşit din maluri. Cutremurul a pricinuit multe
pagube. La Braşov, aproape toate coşurile caselor au căzut, multe case au fost distruse. Zidurile
bisericilor şi turlele au crăpat. În Sibiu cutremurul s-a simţit mai slab. Crăpături în zidurile turlelor, coşul de
la o casă a căzut.
Cutremurul s-a simţit şi la Sighişoara, Timişoara, Iaşi, Prejmer şi alte oraşe din România.

Pentru cercetarea efectelor cutremurului din 26 oct. 1802 în Transilvania, găsim date
deosebit de valoroase în:
1. Articolul semnat de rectorul gimnaziului din Braşov, Lucas Joseph Marienmburg, în 6 nov. 1802: "L.J.
Marienburg: Verwüstungen des Erdbebens vom 26-term October 1802, îm Burzenland, im
Grossfürstenthum Siebenbürgen - Zeitschrift von und für Ungern zur Beförderung... Vol.II, 1802, Pesth"
2. La cronicarii saşi cum sînt: Joseph Düch, Joseph Teutsch, Lorentz Gross, editate în Quellen
zur Geschichte der Stadt Kronstadt, vol. IV-Vii, Braşov. (Prescurtat: Quellen)
3. In documentele Arhivei Guberniale Transilvănene găsite la Arhivele de stat din Budapesta.
4. În relatările ziarului "Magyar Kurir" apărut la Budapesta, în numerele din oct. şi nov. 1802.
5. Documentele arhivei Consistoriului Suprem Reformat, în Arhiva de colectare a eparhiei
reformate Cluj.
6. Diferite însemnări pe cărţi vechi şi matricole bisericeşti. 86
1802, 26 Oct Efectelor cutremurului din 26 oct. 1802 in Transilvania
La Bod puţine case au rămas neavariate. S-a prăbuşit biserica, zidul din jurul bisericii, 90 de
case şi alte clădiri (Dück, o.c. - Quellen, vol. IV, p. 293). La casele care au avut frontonul spre vest
numai faţada s-a despărţit de casă şi s-a prăbuşit rămînînd ceilalţi trei pereţi cu crăpături foarte mari
"ca nişte scene cu cortine trase" (Marienburg l.c.).
La Hăghig biserica s-a prăbuşit total. În arhiva consistoriului suprem reformat din Cluj, (document nr.
84/1804) există un proces verbal de constatare a pagubelor survenite la cutremurul din 26 oct. 1802.
După o scrisoare trimisă din Turcia şi publicată în ziarul "Magyar Kurir" (1802, p. 789) s-a dărîmat total şi
castelul familiei Nemes şi alte case şi clădiri. Dintr-o crăpătură din pămînt a ieşit apă ţîşnind la
înălţimea unui turn. S-au format multe crăpături în pămînt de unde a ieşit apă şi nisip, nisipul urît
mirositor a rămas la suprafaţă. Apa rîului a ieşit din albie. Trei morţi.
În oraşul Braşov panica a fost atît de mare încît nimeni nu a avut curajul să rămînă în casă după
cutremur. Majoritatea coşurilor au fost avariate ("Magyar Kurir", 1802, p. 642).
Unele case au devenit nelocuibile, calcane, coşuri, ţigle de pe acoperişuri, pereţi au căzut. Clopotele
au sunat. Tavanele camerelor s-au prăbuşit. O cazarmă cu două etaje a fost evacuată din cauza
avariilor periculoase. O poartă a oraşului care se afla sub un turn înalt de "15-20 stînjeni" (cca. 30-40
metri) a fost închisă, turnul fiind grav avariat (Marienburg, l.c.). Despre această ultimă problemă găsim
date şi în arhiva Gubernială, document 5718/804, scrisoarea scrisă de măgistratul oraşului către
guvernatorul Transilvaniei.
La Rotbav de asemenea s-au format multe crăpături mari în pămînt de unde a ieşit apă, la început la
înălţimi mici şi apoi ca dintr-o fîntînă arteziană la înălţimi considerabile (Marienburg). La păşune, pe
lîngă comună s-a format o crăpătură atît de mare încît au căzut trei boi care stăteau în linie dreaptă.
Pămîntul închizîndu-se i-a îngropat ("Magyar Kurir" 1802, p. 798). S-a dărîmat un turn care a căzut pe
87
castel. Şi biserica a fost grav avariată. Mai multe coşuri au căzut (Marienburg).
1802, 26 Oct Efectelor cutremurului din 26 oct. 1802 in Transilvania
La Codlea, după cronica localităţii (Auszug aus "Annales Czeidinenses" în Quellen, vol. V, p. 382) toate au
suferit avarii, unele mai puţin, altele mai grav. La o singură casă s-a prăbuşit total faţada (Auszug aus
"Zeidner Denkwürdigkeiten" von Joseph Dück, în Quelen, vol. IV, p. 326). turnul clopotniţei a fost foarte
grav avariat. În declaraţia trimisă către Magistratul oraşului Braşov (Arh. Gubern. Transilv. nr. 1857/803)
este arătat că turnul este într-o stare încît "... o furtună puternică l-ar duce la prăbuşire ..." şi sînt necesare
nişte centuri de fier.
În estul Transilvaniei, la Turia mişcarea a fost verticală "... nu legănare, ci o balansare ca la un vapor ...".
Turnul de o înălţime de 33 stînjeni (cca. 61 metri) de 3-4 ori s-a aplecat şi iară s-a ridicat la loc, iar la urmă
cu o tremătură a crăpat de sus pînă jos în mai multe locuri. Biserica a fost avariată încît slujba a fost ţinută
într-o casă ("Magyar Kurir", 1802, p. 798). Bolta bisericii s-a prăbuşit îngrăpînd orga şi tot sanctuarul. Pereţii
exteriori au avut crăpături mari în multe locuri (Arh. Consist. Reformat Cluj, nr. 147/1803).
La Ilieni biserica a fost total distrusă (Arh. Gubern. Transilv. nr. 3309/803).
La Leţ, biserica - de 5 ani reconstruită - a fost grav avariată (Arh. Gubern Transilv. nr. 1914/803).
La Tîrgu Secuiesc au căzut turnul şi clopotele; la Breţcu turnul s-a prăbuşit total, doi morţi; la fel şi Sfîntul
Gheorghe, s-a prăbuţit turnul omorînd 7 oameni; s-a prăbuşit total şi turnul bisericii la Bita, la Belin 3
morţi. În general în Treiscaune nu există biserică şi clopotniţă fără grave avarii ("Magyar Kurir", 1802, p.
798).
La Aita Seacă biserica a fost atît de grav avariată încît a devenit nefolosibilă. Turnul şi clopotul distrus (Arh.
Gubern. Transilv. nr. 3270/803).
La Bădeni, după actul de constatare a pagubelor (Arh. Gubern. Transilv. nr. 382/803) turnul bisericii
(construit cu 9 ani înainte) s-a prăbuşit total; clopotele s-au distrus; corpul bisericii (legat de turn) care a
fost de mult construit s-a prăbuşit parţial: o parte din boltă, corul, acoperişul şi ţiglele au căzut. Comisia
ajunge la concluzia ca biserica nu poate fi reparată. 88
1802, 26 Oct Efectelor cutremurului din 26 oct. 1802 in Transilvania

În sudul Transilvaniei, la Făgăraş, castelul a fost grav avariat şi au fost evacuaţi soldaţii (Arh.
Gubern. Transilv. nr. 10446/802) şi ("Magyar Kurir", 1802, p. 642).
La Sibiu, după un raport meteorologic, trimis la ziarul "Magyar Kurir" (1802, p. 642), biserica catolică a
suferit crăpături mari şi a căzut un coş la o casă. După Bielz toate bisericile şi turnurile au fost
avariate. După o însemnare la matricola bisericii din Turnişor, (azi cartier al oraşului Sibiu) cutremurul
nu a produs pagube.
În satul Curciu (lîngă Mediaş) turnul bisericii a fost grav avariat (Arh. Gubern. Transilv. nr. 6902/803).
La Dumbrăveni (lîngă Sighişoara) casa parohială şi alte cîteva case au fost crăpate (Arh. Gubern.
Transilv. nr. 7319/803).
La Biia s-a prăbuşit o prăvălie şi nişte pivniţe de vin ("Magyar Kurir", 1802, p. 798).
La Stenia, Ticuşul Săsesc, şi Bahnea "au căzut multe turnuri de s-au sfărmat multe case ..." (însemnare
pe "Dogma pentru predani" C. M. 34 la Biblioteca Astra, Sibiu - Mircea Avram, Cartea românească
manuscrisă la Biblioteca Astra - Sibiu, 1970, p. 35).
Bradu, Sebeş Alba, Deva au suferit considerabil. La Biertan a căzut un coş şi ornamentele gotice în
biserică (Bielz - după martor ocular).

89
1802, 1829 & 1838
Voyage dans la Russie Méridionale et la Crimée par la Hongrie,
la Valachie et la Moldavie

par M. A. de Démidoff
Illustré par Raffet
E. Bourdin, éditeur Paris. 1841 & 1854, page 144.

On conserve encore le souvenir du tremblement de terre de 1802, qui

renversa la tour du monastère de Koltza; de celui de 1829, qui ébranla
fortement la plupart des édifices de Bukharest. Depuis que ces lignes
sont écrites, une secousse plus violente que toutes celles dont
le souvenir attriste encore le pays, a pensé engloutir Bukharest.

Tout à coup, le 11-23 janvier 1838, c'était le soir, la ville s'ébranle;

les plus solides monuments chancellent; plusieurs maisons s'écroulent;
toutes son endommagées, et, dans tout ces ravages,
plusieurs hommes perdent la vie.
90
91
92
1829, 26 Nov

“Mercuri noptea […] s’a intimplat in capitala nostra un mare cutremur, […] nu este casa in
Bucuresci, care sa nu fi simtit ce-va paguba: tote zidurile au crepat, pe alocurea s’au derimat;
tavanuri, cosuri si sobe au cadut”. Curierul Român, Bucuresci, No.15/27 Noemvrie 1829
La Sibiu au fost ziduri crapate, la Medias clopotele au sunat singure, iar la Iasi mai multe ziduri s-au
crapat si unele s-au prabusit.
Cutremurul a fost resimti pe o arie intinsa: toata Transsylvania si in Banat pana la Tisa, in Moldova, in
sudul Poloniei, in Ukraina la Kiew si Ekaterinoslav si spre sud in Bulgaria.
In Stefanescu, 1901, se dau citate din ziarul Curierul Roman si din studiul Perrey, A., 1846, “Mémoire
sur les tremblements de terre dans le Basin du Danube”, Annales de la Société d’Agriculture de Lyon,
Tome IX, Lyon. Deasemenea se mentioneaza Raportul ofiterului de ingineri Blaremberg, trimis de
Presedintele plenipotentiar al Divanurilor, ceea ce este o dovada a importantei acordate la acea vreme
cutremurului.

1838, 23 Ian

“Tot orasul (n.n. Bucuresti) era intr’o stare de spaima fara margini, din tote partile se audiau
strigaturi, tipete si vaete de omeni inspaimantati si de aceia cari plangeau ori darimarea
caselor lor, ori perderea vietii vre-unui prietin, ruda sau sot.” Cotidianul România, Bucuresci,
No. 15 Ianuarie 1838
La Brasov au cazut tigle si elemente de frontispiciu, la Prejmer s-a daramat un turn, la Varghias
arcada bisericii greco-catolice si la Sighisoara arcada unei biserici s-au prabusit. La Sibiu mai multe
case au suferit distrugeri si se pare ca au fost si pierderi de vieti omenesti, iar la Rasinari au cazut tigle
de la cosurile de fum. 93
 Turnul Coltei in 1715 Turnul Coltei (vedere din Est) Turnul Coltei (avand
Gravura de Otetelesanu, Ch. Doussault, 1843 functiunea de foisor de foc)
1838 Foto de Szathmary, 1869

94
Cutremurul din 23 Ianuarie 1838 - distrugeri in Bucuresti,
Corbu A., “Bucurestii vechi, documente iconografice”,
Bucuresti, Cartea Romaneasca, 1936.

95
1940, 10 Nov

MGR = 7.4; Mw = 7.7 ; h = 150km

- Cel putin 350 victime in Romania

Prabusirea blocului Carlton in

Bucuresti
- 11 etaje, h = 47 m
- Cadre beton armat fragile
- 130 victime

96
 Nov. 10, 1940: Mw =7.7 event
Collapse of Carlton building: GF+14S, h=47m

136 people died

97
“Cutremurul de pamant din
10 Noiembrie 1940 a presarat ruine
pe tot teritoriul Romaniei si a
aruncat doliul pe popor”.

Academia Romana

98
Adancimea cutremurului din 10 Noiembrie 1940 (prof. G.
Demetrescu)

Repartizarea victimelor cutremurului din 10 Noiembrie 1940

(N. Al. Rădulescu)

Universitatea Tehnica de Constructii 99

Bucuresti
100
Cutremurul de la 10 Noiembrie 1940 101
Cutremurul de la 10 Noiembrie 1940 102
Cutremurul de la 10 Noiembrie 1940 103
Cutremurul de la 10 Noiembrie 1940 104
 Clădiri din
Chișinău sever
avariate la
cutremurul din 10
Noiembrie 1940

Institutul de
Seismologie al
Academiei URSS
& Institutul de
Geologie si
Universitatea Tehnica de Constructii Geofizica,
105
Bucuresti
Chisinau
1940, 10 Nov

Chisinau,
Cladirea Sovietului Suprem (© Institutul de Seismologie al
Academiei URSS) 106
1940, 10 Nov

Fatada vest Vedere sud-est

Valeni de Munte,
Biserica Adormirea Maicii Domnului “Manastirea” (INMI) 107
1977, 4 Martie
Cutremurul din 4 Martie 1977
MG-R = 7.2; Mw = 7.5 ; h = 109 km

1578 victime (1424 in Bucuresti) 32 cladiri inalte din Bucuresti s-au

prabusit, 29 fiind construite
11 221 raniti (7598 in Bucuresti)
inainte de 1940

Estimarea pierderilor conform Raportului Bancii Mondiale

(Report 16.P-2240-RO, 1978):
• Pierderi totale in Romania : 2.05 miliarde USD (100%)
Pierderi la constructii, in general: 1.42 (70%)
Pierderi la cladiri si locuinte : 1.02 (50%)

108
Hazardul seismic in
Romania

Sursa Banat

109
Catalogul cutremurelor
din zona Timisoara in
perioada 1444 - 1993
M  4.1 (Radu, 1994)

110
Catalogul cutremurelor
din zona
Moldova Noua in
perioada 1879-1993
M  4.1 (Radu, 1994)

111
112
Efectele cutremurelor banatene din anul 1991

Banat

Data si ora M Avarii si pierderi economice

1 12 Iulie 1991 5.7 2 morti, - Avarii grave in zona epicentrala (Banloc);

10:42 30 raniti - Cladiri rurale distruse intr-o zona afectata
mai rar de cutremure
- Mii de sinistrati in cateva sate
- Pagube locale
2 18 Iulie 1991 5.6 Cativa raniti - Cel putin 615 case avariate in zona Orsova
11:56

3 2 Dec. 1991 5.6 Cativa raniti - Avarii grave in Voiteg

08:49 - 4500 sinistrati si 5000 case avariate

113
 Zone seismice si epicentrele cutremurelor ce au avut loc
114
in Transilvania, Banat, Crisana si Maramures in perioada 984 - 2007
Cutremure Crustale majore
1550, 26 Oct

Regiunea Fagaras a fost remarcata din cele mai vechi timpuri ca o regiune unde isi au focarul miscari
seismice foarte puternice.
Cel mai puternic cutremur crustal din Romania este considerat a fi cel din 26 oct. 1550, din zona Fagaras,
intensitatea sa epicentrala I0 = 9 (scara MSK) corespunzand unei magnitudini Ms=7.2 (Marza, 1995).

1916, 26 Ianuarie

Cel mai puternic eveniment din ultimii 500 de ani a avut loc la 26 Ianuarie 1916 : (Mw=6.4, h=21km,
Lat= 45.40, Long=24.6). Au fost raportate crapaturi de 10-15cm iar pe valea Argesului s-a daramat
cetatea lui Tepes, intensitatea epicentrala raportata fiind I0 = 8 (scara MSK). Cateva caracteristici
importante sunt remarcate in cazul acestui tip de eveniment: cutremurul a fost urmat de replici (cateva
zeci) si variabilitatea regiunii epicentrale in timpul miscarii. Acest cutremur a produs distrugeri la
cladirile din Sibiu si Brasov.

115
Cutremure Crustale majore
1880, 3 Oct

Podisul Transilvaniei se remarca prin prezanta unui focar de suprafata ce s-a facut simtit, cu efecte
distructive, ultima data in anul 1880, 3 Octombrie: (Mw=5.3, h=10km, Lat= 46.30, Long=24.1). Acelasi
tip de cutremur a fost si cel de la 15 februarie 1786, cutremur ce a ruinat 4 biserici la Cluj.
In Figura este prezentata zonarea intensitati acestui cutremur in regiunea afectata.

116
4 Martie 1977
 4 Martie, 1977
MG-R = 7.2, MW=7.5
Indeed, geologists and seismologists have a fascinating earthquake to study.
Berg G.V., 1977. Earthquake in Romania, March 4, 1977. A preliminary report to Earthquake
Engineering Research Institute, 52 p.
Ambraseys, N.N., 1977. “Long-period effects in the Romanian earthquake of March 1977”,
Nature, Vol.268, July, p.324-325

It was felt on an area of 1.3 x 106 km2 and caused damage over an area of about 80000
km2 within which the most frequently occuring intensity did not exceed VII (MM). It mostly
affected the densely populated and rapidly developing centres of Craiova, Pitesti, Zimnicea,
Bucharest, Ploiesti, Focsani, Barlad.
Berg G.V., 1977. Earthquake in Romania, March 4, 1977. A preliminary report to
Earthquake Engineering Research Institute, 52 p.

“Earthquake in Romania, March 4, 1977”, 1977. Earthquake Engineering Research

Institute Newsletter, Ed. Leeds, D.J., Vol.11, No.3B, Los Angeles, California, May, 38p.

Berg, G.V., Bolt, B., Sozen, M.A., Rojahn, C., 1980. “Earthquake in Romania –
March 4, 1977 - An engineering report”, National Research Council and Earthquake
Engineering Research Institute, National Academy Press, Washington D.C., 39 p.

Fattal, G., Simiu, E., Culver, Ch., 1977. "Observation on the behaviour of buildings in the
Romanian earthquake of March 4, 1977", U.S. Dept of Commerce, Sept.,
NBS Special Publication 490, 160p.

Ambraseys, N.N., 1977. “Long-period effects in the Romanian earthquake of March 1977”,
Nature, Vol.268, July, p.324-325

Tezcan, S.S., Yerlici V., Durgunoglu, H.T., 1978. “A reconnaissance report for the
Romanian earthquake of 4 March 1977”. Earthquake Engineering and Structural
Dynamics, Vol.6, p.397-421, John Wiley & Sons, Ltd.

Moinfar A.A. The Romania Earthquake of March 1977, Publication No. 77, January 1978
Technical Research & Standard Bureau, Plan and Budget Organization - IRAN, 62 p.
Kyioshi NAKANO
BRI
Toshi ASADA
Tokyo Univ.
Keisaburo KUBO
Tokyo Univ.
Akio TAKAGI
Tohoku Univ.
Masaya HIROSAWA
BRI
Eiichi KURIBAYASHI
PWRI
Kazuhiro MATSUNO
Ministry of Construction
Masaharu SAKATA
Science & Techn. Agency
Koji KANEKO
National Land Agency
Fattal, G., Simiu, E., Culver, Ch., 1977. "Observation on the behaviour of buildings in the
Romanian earthquake of March 4, 1977", U.S. Dept of Commerce, Sept., NBS Special
Publication 490, 160p.

The earthquake:
1) killed 1,578 people including 1,424 in Bucharest;
2) injured 11,221 people including 7,598 in Bucharest and 3,723 in the rest of the country;
3) destroyed or seriously damaged 33,000 housing units in high-rise apartment flats and
conventional type dwellings (35,000 families, more than 200,000 persons homeless);
4) caused lesser damage to 182,000 other dwellings;
5) destroyed 374 kindergartens, nurseries, and schools and badly damaged 1,992 others;
6) destroyed 6 university buildings and damaged 60 others;
7) destroyed one orphanage and damaged 15 others;
8) destroyed 11 hospitals and damaged 2,288 others hospitals and 220 polyclinics (health care
centres);
9) damaged almost 400 cultural institutions (theatre, museums, etc.);
10) damaged 763 factories;
directly affected over 200,000 people.

121
1977, 4 Martie
Cutremurul din 4 Martie 1977
MG-R = 7.2; Mw = 7.5 ; h = 109 km

1578 victime (1424 in Bucuresti) 32 cladiri inalte din Bucuresti s-au

prabusit, 29 fiind construite
11 221 raniti (7598 in Bucuresti)
inainte de 1940

Estimarea pierderilor conform Raportului Bancii Mondiale

(Report 16.P-2240-RO, 1978):
• Pierderi totale in Romania : 2.05 miliarde USD (100%)
Pierderi la constructii, in general: 1.42 (70%)
Pierderi la cladiri si locuinte : 1.02 (50%)

122
123
•World Bank estimation in 1978 : 2 billion USD

•Felt on an area of about 1 300 000 km2

- Moldavia, Ukraine, Russia
- Hungary, Austria
- Yugoslavia, Bulgaria, Greece, etc.
•Produced destruction on about 80 000 km2
•Liquefaction reported
•No important damage to lifelines and infrastructure

Photo © EQIIS Image Database - Steinbrugge collection, N.I.S.E.E.,

University of California, Berkeley
1977

“Nicaieri in lume nu exista un centru populat atat de expus cutremurelor

provenind repetat din aceiasi sursa“

Charles Richter. 15 Martie 1977,

Scrisoare catre Guvernul Romaniei

Harta Mondiala a Hazardurilor Naturale intocmita in 1998 de Societatea

de reasigurari Münich Re indica pentru Bucuresti: “Oras mare cu
efecte seismice de tipul celor din Mexico-city”

125
~500 heavily damaged buildings
50 deaths

Epicentre

Bucharest: 1424 deaths

7598 injured
32 RC buildings collapsed
Zimnicea: 80% of buildings collapsed
Svisliov: 3 RC buildings collapsed (9, 6, 5 storeys)
 SMAC-B Specifications
SMAC-B (1957)
Pendulum

Analog (Mechanical)
Stylus Paper
DC~10 Hz
±1000 cm/s2
25 cm/s2/mm
10 cm/s2
3 components
-
March 4, 1977 Vrancea intermediate depth earthquake
(MW=7.5, h=109km)
1 record in Romania: INCERC Bucarest seismic station
(Japanese SMAC-B instrument)
“The unusual nature of the ground motion and the extent and distribution
of the structural damage have important bearing on earthquake
engineering efforts in the United States.”
P.C.Jennings & J.A. Blume, NRC & EERI Report

“It’s spectrum intensity exceeds that of the 1940 El Centro earthquake,

which has long served as something of a benchmark for strong ground
motion.”
NBS Report
 March 4, 1977 Vrancea earthquake. INCERC Bucharest record

NS

EW

Vertical
0 10 20 30 40
Time, s

Station Comp. PGA PGV PGD

cm/s2 cm/s cm
INCERC NS 194.9 71.9 16.3
 Z 105.8 14.2 2.7
EW 162.3 28.2 9.6

Station Comp. TC TD
INCERC NS 1.38 1.88
 Z 0.89 2.11
EW 1.20 2.17
 Seismic station INCERC Bucharest

Motion with narrow frequency band and long predominant period

0.35

March 4, 1977, NS comp; M w =7.5

0.30
f 50 =0.69Hz; f 90 =2.00Hz;T C =1.38s
0.25
Normalised PSD

Aug 30, 1986, NS comp; M w =7.2

0.20 f 50 =0.75Hz; f 90 =3.4Hz; T C =1.43s

0.15

0.10

0.05
 p =2  /T p
0.00
0 10 20 30 40
Frequency   rad/s
Ambraseys, N.N., 1977. “Long-period effects in the Romanian earthquake of March 1977”,
Nature, Vol.268, July, p.324-325

Much of the damage was caused to old multi-storey reinforced concrete buildings of 6-12
storeys. These structures have a fundamental period of the order of 0.7-1.6 s, which places them
on the ascending branch of the Bucharest spectrum. Progressive damage during the earthquake
should have caused a lengthening of their period and an increase in the lateral forces acting on
them. In contrast, rigid structures of large panel or frame construction with shear wall, of the
same height, as well as 1-3 storey masonry dwellings, suffered little damage.

620
600
580
560
540 Damp. 5.0%
520
500
480
460
440
420
Response Accelerat ion [cm/sec2]

400
380
360
340
320
300
280
260
240
220
200
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
0 1 2 3 4
P eriod [sec]
 3.50 March 4, 1977
NS comp.
3.00

2.50
Normalized SA

2.00

1.50

1.00

0.50

0.00
0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00 3.50
Period, s

Amplificari dinamice mari in domeniul perioadelor lungi

“Pericol” pentru cladirile flexibile
 3.50 March 4, 1977

3.00 NS comp.

2.50
Normalized SA

2.00

1.50

1.00

0.50

0.00
0.00 0.50 1.00 1.50 2.00 2.50 3.00 3.50
Period, s

31 de cladiri inalte de beton armat s-au prabusit

 Photos © EQIIS Image Database - Steinbrugge collection, N.I.S.E.E.,
University of California, Berkeley

Bucarest, 4 Mars, 1977

32 immeubles en béton armé détruits
  UTCB

 UTCB
142
 UTCB
Austrului St. bldg.
Cutremurul din 1977 in Bucuresti

Blocul Dunarea
143
Blocul Turist, Bucuresti 144
 UTCB
Photo © Romanian Academy Library
‘30s

March 5, 1977

Wilson building
 2002

Wilson building
End of march 1977
Bucuresti, 4 martie 1977

Blocul Casata
Photo © UTCB

147
Cutremurul din 1977 in
Bucuresti

148
Bucuresti, 4 Martie 1977

Foto dispre Magheru Foto dinspre Maria Rosetti

149
Blocul Scala
Bucuresti, 4 Martie 1977

Blocul Lido 152

Bucuresti, 4 martie 1977 Facultatea de Medicina

Universitatea Tehnica de Constructii 153

Bucuresti
Photo © UTCB
Cutremurul din 1977 in Bucuresti

Facultatea de Chimie

Bombardamentul din 1944 154

 Centrul de Calcul MTTc

155
UTCB
Bucuresti, 4 Martie 1977

Blocul Lizeanu 156

Lizeanu / Stefan cel Mare bldg. 157
Bucuresti, 4 Martie 1977

Fractura perete beton armat,

Fisuri in zidaria cadrelor ,
Cladire inalta cartier Militari
Cladire inalta cartier Militari 158
Buuresti, 4 Martie 1977

Fisuri in grinzi

Cladire inalta in cartierul Militari

159
Cutremurul din 1977 in Bucuresti

Biserica, Str. Elefterie

160
Tezcan, S.S., Yerlici V., Durgunoglu, H.T., 1978. “A reconnaissance report for the Romanian
earthquake of 4 March 1977”. Earthquake Engineering and Structural Dynamics, Vol.6,
p.397-421, John Wiley & Sons, Ltd.

The majority of buildings which collapsed and caused heavy loss of life in Bucharest
were post-World War I category. Many other buildings of this category, however, survived with
varying degrees of damage. Although the vertical load-carrying capacities of these may have
remained relatively intact, they may have lost much of their original horizontal strength and
rigidity which could make them poor risks in future earthquakes. It is believed that a global
effort should be made to identify such buildings in all cities and demolish or strengthen them
before they become centres of earthquake tragedies.

The performance of the monolithic reinforced concrete structures, although not

conforming to contemporary ductile design, was satisfactory.
The performance of large panel prefabricated reinforced concrete structures was most
satisfactory.
In general, masonry construction performed quite well.
There are more than 200 village buildings of various types and ages in the Village
Museum in Bucharest. They resisted the earthquake splendidly.

In Zimnicea, during the earthquake 4 people died and 25 were injured. A total of 900 houses
collapsed completely while 2000 houses were severely damaged and 3500 people were left
homeless. 80 % of the houses in Zimnicea either collapsed or suffered heavy damage beyond repair.

In Alexandria, during the earthquake only 3 people died and 385 houses, mostly adobe,
collapsed completely. Alarming cracks developed in several brick masonry buildings.

About 108 people died and three multistorey reinforced concrete apartment buildings
(having natural period of vibration of the order 0.8-0.9 s) collapsed completely in the town of
Svistov, northern Bulgaria, approximately 270 km to the south of the epicentre.

The vibrations in buildings were felt by people as far away as Moscow, 1500 km to the north, the
island of Crete, 1000 km to the South, and Trieste, 1000 km to the West.
163
 Fig. 2.32 Cutremurul din 4 Martie 1977 - harta efectelor induse
 Cutremurul de pamant din Romania de la 4 Martie 1977, Monografie, 1982
Fig. 2.31 Lichefiere - cutremurul din 4 Martie 1977: Bucuresti (stanga) si Buzau (dreapta)
Foto  Cutremurul de pamant din Romania de la 4 Martie 1977, Monografie, 1982
 https://www.ngdc.noaa.gov/hazardimages/#/earthquake/41

Alunecarea unui masiv de rocă de-a lungul unei suprafețe plane declanșate de
cutremurul din 4 martie 1977 din Carpații Orientali. Aceasta alunecare a distrus
case din satul Colti din Muntii Buzaului. 167
Fig.2.33 Alunecare de teren in Muntii Buzaului provocata de cutremurul de la 4 Martie 1977
Foto  D. Balteanu, Academia Romana
Alunecare de teren de aproximativ 30-40 de metri adâncime care a blocat o vale în
martie până în aprilie 1973. Alunecarea s-a produs pe versantul sudic al Dealului
Blidisel, în Subcarpații Buzăului. Ruperea a fost reactivata în timpul cutremurului din 4
martie 1977 din Carpații Orientali.
https://www.ngdc.noaa.gov/hazardimages/#/earthquake/41
Căderi de roci în Munții Buzăului (Carpații Orientali) rezultate în urma cutremurului din
4 martie 1977 (M = 7,2). Volumul de rocă deplasat de cutremur a fost de 20 - 50 de ori
mai mare decât volumul anual

https://www.ngdc.noaa.gov/hazardimages/#/earthquake/41
Actiuni politic-administrative si educativ-stiintifice dupa 1977
Dat în folosință în 1984, fiind construit de “compania Budimex-Polonia” din fonduri oferite
de statul polonez imediat după cutremurul din 1977
ARION C RIST IAN 173

The “father of ductile design” was, John Hollings from NZ

Elastic deflected shape & Plastic hinge positions in a ductile frame (1968).
 Prof. Robert Park
Canterbury University

Prof. R. Park a introdus in tarile seismice

structurile din cadre ductile de beton
armat, dar el a spus la acel moment:
Ductilitatea nu este scopul final.
Cartea cea mai importanta in inginerie:
Park & Paulay "Structuri din beton armat"
a fost publicată în 1975.

Arion Cristian 174

ARION C RIST IAN 175

Exterior Beam-Column Joint

testing at Canterbury University.

NZ Engineering, Vol. 26, No. 11,

November 1971.
SOLUȚII INOVATOARE
Izolarea bazei nu este o tehnică nouă utilizată pentru a reduce
accelerațiile seismice și, prin urmare, forțele din clădiri; una dintre primele
sugestii documentate a fost un brevet scos de un neozeelandez în 1929,
care a descris un pat de material moale de reducere a șocurilor amplasat
între fundatia si clădire. Un brevet american a fost acordat în 1932. (de
Montalk 1932)

Scopul izolării bazei este de a izola structura de fundațiile sale prin

susținerea structurii pe izolatori de cauciuc (de obicei) flexibili și absorbind
o mare parte din energia seismică prin utilizarea amortizoarelor de plumb
sau a dispozitivelor din oțel moale. Izolarea crește perioada structurii
deasupra izolatoarelor protejând-o de frecvențele predominante ale
mișcarii terenului. Cel mai inovator absorbant/izolator de energie dezvoltat
a fost (LRB), Inventat by Bill Robinson (Skinner et al 1980), în cazul în
care stratul de cauciuc elastomeric înconjoară absorbantul - miezul de
plumb.

Arion Cristian 176

ARION C RIST IAN 177

Comparison of Basic Seismic Coefficients 1965. From Hollings 1968

ARION C RIST IAN

We, structural engineers, have a

mission to make the world a
better place to live.
Akira Wada