- . ..

,
-
A

'

31.

FILE I n

DIN
CRONICA ft

ACESTUI
TIMP
EROIC
;.[

LI

.77.?
www.dacoromanica.ro
 FILE DIN CRONICA
ACESTUI TIMP EROIO

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 OMAGIU
1111011.,

FILE DIN CRONICA

ACESTU
TIMP EROIC

UNIUNEA
SCRIITORILOR
DIN
ROMANIA

Al

www.dacoromanica.ro
 Acum, cind evocam drumul parcurs §I
analizim activitatea din trecut, tinind seama de
tot ceea ce s-a realizat in toati aceastä perioada,
trebuie si spunem cu deplina satisfactie ca
Partidul Comunist Roman a demonstrat ca, repre-
zinti singura forti politica din istoria indelungatä
a patriei noastre care s-a identificat cu interesele
intregii natiuni i a aqionat, cu intreaga raspun-
dere,pentru a asigura ridicarea continua a
Romaniei la tin nou nivel, tot mai inalt, de dez-
voltare economici i sociala, de bunastare i fe-
ricire a poporului.

NICOLAE CEAU$ESCU

(Din Expunere la pdinta comuni a Plenarel

Comitetului Central al Partidului Comunist
Roman, a organismelor democratice si organi-
zatiilor de masa fi obstesti: 28 noiembrie 1988)

www.dacoromanica.ro
darea decisd la civilizatie a satului, In vastele cuceriri
ale Ointei 0 tehnicii românesti, in multipla dezvoltare a
artei f i culturii. Trifind 0 creind in spatiul desfdpreirii
Pei egal prin amploare si nuantd, profunzime 0 semni-
ficatie umand, al construiril Romôniei din anii care au
trecut de la Congresul al IX-lea al partidului, piatrd de
hotar in existenta noasträ ca tall 0 popor, scriitorii 10
inteleg, cu entuziastd rdspundere, cu lucid patriotism,
datoria de a transmite viitorimii, prin slova dirtii, statura
fdrd pereche a acestui timp de ctitorire. Meinunchi de
dragoste stringem aceste file drept simbol al sufletului
literelor românesti de astdzi 0 le Inchindm, In ziva ani-
versard dragd intregului popor, ctitorului 0 conducdtorului
Româniel socialiste, tovardplui Nicolae Cemescu.

UNIUNEA SCRIITORILOR
DIN
REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA

www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1, METROPOLA MODERNA

www.dacoromanica.ro
TRAIAN Dimbovità,
COSOVEI apa dulce..."

Cea mai mare iubire a mea §i marturisitä este, desigur, Dobro-

gea, cu Dunarea, cu Delta, cu Marea §i furtunile, arsitele, uria§ele
descarcari electrice, ruperile de nori 0, din nou, arsitele, furtunile,
ruperile de nori, ploile albastre tesute cu uriae descarcari electrice
§i toate, din universul meu.
Si totu§i, dintre iubirile care rn-au chinuit cel rnai mult, cea mai
mare, printre iubirile mele cele mai secrete indraznesc acum
este riul Dimbovita. sa te indragoste§ti de un Hu, de o apa curgitoare,
pe care ai vazut-o la virsta studentiei, cind vrei si o rapqti pe Cosin-
zeana, chid vrei si schimbi lurnea!
Nici o fiinta de pe lume nu rn-a chinuit, nu mi-a cerut atit de mult
toate puterile, intreaga mea inchipuire, Dimbovita api dulce, cea

11

www.dacoromanica.ro
TRAIAN
CO5OVEI

mai secretä iubire, suferinta a mea. Baiat de la Mare §i de pe Fluviu,

printre dealurile cele mai str5lucitoare cred §i acum cä a fost nor-
mal sä ma indr5gostesc de aceastà ginga§a floare, pe care nu o mai VS-
zusem! Dar, din clipa cind am väzut-o, asta va fi §i dragostea,§i neferici-
rea, §i biruinta mea! Era o sfintä pasäre, privighetoare, care cinta §i
toatä lumea i§i arunca mocirla in ea.
Cea mai mare, secreti §i neajutorati iubire a mea Dimbovita.
De cum am intilnit-o, am §tiut a nu mai am cum sa ma dezleg de ea.
Urcam, uneori, pe firul ei, dincolo de marele ora§, urcam cu gindul
pink' acolo, de unde venea, limpede §i stralucitoare §i acest drum
spre ea, in strälucirea ei ma ficea §i mai nefericit. Ma consola, oarecum,
gindul ca, dupa ce va trece de Bucure§ti, pind la Dunare, 'Dina la mare,
va avea timp sI se purifice, sä uite umilinta prin care a trecut. Ar fi
fost simplu sä o uit, acolo, cu nämolurile ei, cu §obolanii, cu §u§otitul
ei, istovit, inabu§it, in Bucure§tiul ei, sub tramvaiele zdrangänitoare,
dar, §i daci a§ fi plecat in lumea largä, tot nu a§ fi vrut sä ma dezleg
de ea, tot nu puteam sa ma dezleg de ea.
Dintre iubiri, cea mai chinuitoare si te acläposte§ti sub podu-
rile ei §i toati noaptea sa o asculvi, si te ginde§ti ce sa faci pentru ea,
cum &à o iei in brace, cum si fugi cu ea, pe dealurile tale, in Dobrogea.
SS o iau, intr-o noapte, in brace, sa zbor cu ea in Dobrogea, pe dealurile
mele, sä-i a§tern in cale via §i *urea mea. 0 iubeam §i nu a§ fi vrut A
am destinul ei §i nici sà-i schimb destinul nu eram in stare dintre
iubiri cea mai chinuitoare. De-a§ fi murit de sete nu m-a§ fi atins de ea,
atit de nefericit o iubeam!
Vinovat voi ramine, viata intreaga §i in veci, ca nu am scris nimic,
la vremea aceea, despre ea, si-i schimb printr-un cuvint neaflator in
lume destinul, si arunc in aer fatalitatea. Gasesc, din acea pasiune
prin anii 1943'44, citeva rinduri speriate, jalnice. Atit gasesc din
atita iubire. Doamne, dacä, vreodata, ma vei preface in riu, nu ma
face Dimbovita sau fd-mä §i Dimbovita dar nu ma pedepsi sä ma
aduci prin Bucure§ti, nu ma injosi."
Astfel o lubearn pentru ceea ce Raise soarta din ea §i pentru
ca nu aveam puterea sa fac nimic pentru ea nu eram in stare de

12

www.dacoromanica.ro
 Dimbovica,
api dulce...

nimic pentru ea soarta ei 'Area pecetluitä §i o ascultam cum, cu o

resemnare, cu o abandonare cutremuratoare, traversa Bucure§tiul.
Dormeam pe malul ei, ca pe malul Fluviului, ca pe malul fantasticelor
mele girle, din Dunäre in baltile Dekei, §i in care, toad noaptea, sarea
crapul de aur, stralucind la lumina stelelor, la lumina lunii. lar in ea
Dimbovita se baliceau obolanii i, plin'a de mizerii §i mocirle,
abia se Ora. Imi treceam noptile alituri de ea i oricit imi chinuiam
inchipuirea, nu Warn ce sa fac pentru ea, iar pina la urma ma intorceam
tot la gindul si o iau, intr-o noapte, in brace, sa plec cu ea in Dobrogea,
sa ne mutim pe dealurile mele sa-i wern in cale via mea.
Dintre iubiri, cea mai secretä, cea mai chinuitoare fermeci-
toarea Dimbovica! Acum, cind trec pe aproape de ea, imi plec in tacere
§i in fericire §i muta adoratie fruntea. Oglindinduli unduirile de
Dulce Dimbovita" in vastele façade de ferestre qi balcoane ale Capi-
talei moderne a Romaniei, raspindinduli in intreg Bucurwiul prospe-
timea §i mireasma de fata, de zeitate a muntilor eu, abia de indraz-
nesc sa o privesc ea, prea tinara, prea frumoasà, nu mai are cum sill
aminteasca de mine. Frumoasa ei lege ca §i ea! si nuli mai aduci
aminte de nimeni! Stralucitoare lege, ca §i ea! sa nuli aduca aminte de
nimeni! Diaderni de stele curgatoare pe fruntea Bucure§tiului, pe
fruntea Patriei intregi.
lar eu tot mai cred ca printre apele care imi binecuvinteazi podi§u-
rile, viile din Dobrogea trebuie sa fie §i dintre iubiri cea mai
secreta Dimbovita, apa dulce". Dintre iubiri aceea pentru care
trebuia luptat cel mai mult, ca pentru libertate, ca pentru demnitate.

www.dacoromanica.ro
ILIE càlãtorii
TANASACHE cu metroul

roaia alba de hirtie, cu litere §i rinduri scrise in diferite marimi,

poarti inca o prospetime aparte. Destule episoade din realitatea traita
timpul nu are puterea §i nici timpul si le imbitrineasca. Citim:
Comunitii din formatiile de mecanici condUse de inginerul Petre
Nicolici §i maistrul Mihai Titian au realizat in timpul record de 48
de ore lansarea, montarea §i translarea scutului nr. 3, fara intreruperea
procesului de productie pe tunelele I §i II". Urmeaza numele perfor-
merilor. Comuni§ti mai tineri ori mai in virstä. Unii --veniti de pe ake
§antiere ale tarii, incercati in aspre batilii din subteran. Akii formati
aid, in desavirOrea tunelelor metroului bucurqtean, in confruntari nu
mai putin aspre.

14

www.dacoromanica.ro
 cilitorli
cu metroul

Cit timp a stat acest afi§ la gazeta de perete, la punctul de lucru

din zona cuprinsi intre viitoarele stacii de metrou de pe §oseaua tefan
cel Mare-Obor, de pe magistrala III? Nimeni nu a numarat cu exacti-
tate zilele. Un lucru este cert: pucin. Pentru ca au venit din urma alte
performance. Alte incercari la greu. Dar, de fapt, prin ce anume s-a
ridicat in prim-planul atenciei momentul evocat? Prin ... obi§nuit.
Traim aproape zilnic astfel de momente." (ing. Ion Statulescu, §ef de,
brigada la Antrepriza exploatare pentru lucrari de construc cii subterane
intreprinderea Metroul-Bucure§ti), Timpul ne presa cumplit §i nu
aveam alte solucii deck sa dram rapid ... solucii," (Constantin Marian,
adjunctul §efului de brigada), Eram la datorie §i trebuia sa ne-o facem
pina la capat. Sintem comuni§ti." (maistrul Mihai Tujan, secretar de
organizacie de Laza de partid), Important e ca §i in astfel de imprejurari
comuni§tii dau dovada de abnegacie §i competenca, accioneaza unit §I
reu§esc." (maistrul Florin Predescu, secretar de organizacie de bald de
partid.)
Pareri diverse. Cu un ax comun, totu§i, ce incorporeaza in struc-
tura sa icleea potrivit careia, la nwerea metroului monumentala
ctitorie a acestui timp astfel de episoade constituie materia prima"
a cotidianului. Remember: in Piaca Unirii, Dimbovica a fost invinsä §i
mutatä" in conducte de catre constructori, la minus 23 de grade ...
In zona Titan, puhoaiele de apa freatica, de nestapinit, au fost mai intii
inghecate, tunelele s-au sapat in aceastä ... caloti polara §i astfel s-a
dat unda verde" calatoriei cu metroul. La Universitate ...
Dar drumul confruntarilor pentru naterea modernelor bulevarde
sub temeliile Cetacii lui Bucur e lung §i cuprinde nenumarate pagini
de cronici eroica. lar cei care au iscalit cu fapte demne de toata admi-
racia, cei care au zidit, la cea mai inaltä tensiune daruire i efort,
cutezanca §i abnegacie, tenacitate §i incredere in izbinda au fost,
de fiecare data, comunigii.
Comunistul mereu in primele rinduri ...
Destinul deschizatorului de drumuri, al fauritorului de istorie ...
Energia sa transformatoare este compatibila doar cu marecia
idealului comunist flacara mereu vie prin deceniile de lupta §i de
munca, de acciune, aspiracii, speranca §i incredere intr-o lume mai buna.

15

www.dacoromanica.ro
 ILIE
TANASACHE

Translarea scutului cu numarul 3 a inceput in jurul orel 8.

Ora de start intr-o noua cursa contra cronometru. Strada trebuia
redati urgent circulatiei. Utilajul de 200 tone adus in frontul de lucru.
Pozitionat la milimetru. CIçi centimetri le trebuiau acestor oameni ai
adincului, aici, la suprafati, ca sa fie fericiti? In imprejurarea data, dis-
puta s-a incins doar pentru zece centimetri. Cu atit au muiat sutele de
tone armatura plawului unui bazin de apa. Betonul n-a cedat, dar s-a
arcuit. Or, wzarea in front nu ingaduia nici un milimetru abatere.
A inceput ofensiva pentru milimetri. Care, de pierdut, se pot pierde
u§or.. De ci§tigat numai cu o investitie enorma de sudoare, ingenlozi-
tate, curaj. S-a muncit 015 in zori. S-au avansat §i incercat solutii.
Unele au dat rezultate. Altele
Cind am vazut Ca sintem stapini pe situatie, am inceput sa le
spun si piece acasa, la odihni pe cei care socoteam ea' pot fi supliniti.
A doua zi aveam schimb normal, nu ?
Citi au plecat ?
Inginerul Ion Statulescu ridica mirat privirea:
Nici unul.
Incercam sa trecem dincolo de faptul in sine. Sa ajungem la resortu-
rile generatoare de atitudine. Mai mult: de contiinti Malta comunistä.
Apdar, cum se nume§te acel ceva care, §i in aceasti imprejurare, a afir-
mat statura moralä demni a omului de partid ? Exemplul lui de munca,
ce a insufletit, a stimulat aspiratia de a fi urmat? Atitudinea cuteza-
toare, inaintata, care nu o data converte§te imposibilul in posibil?
Mihai Tujan: In astfel de momente §i in tot restul timpului!
§tim ca putem conta unii pe altii. lar in fata greului, comunistul este
neinduplecat. Pur §i simplu: nu §tie pasul inapoi. Asta incurajeazi,
mobilizeaza".
Florin Predescu:Mi-am pus §i eu asemenea intrebäri. i raspunsul
I-am aflat tot in faptele oamenilor. Ne legam aici numele de una din
constructiile de o maretie lira seaman a socialismului. Fiecare se simte
dator sä corespunda, sä dea cit poate. Mai mult: socotqte ca s-a aflat
la inaltime doar atunci cind a atins performanta. Eu zic ca nu-i putin

16

www.dacoromanica.ro
 càlätorli
cu metroul

lucru sä ai motivatii capabile sa ridice pe asemenea trepte de corn-

petitie munca §i gindirea noastrr.
Constantin Marian: Asemenea atitudini cotidiene de munca
nu pot fi despartite de con§tiinta comunistului care §tie c poarta
pe umerii lui raspunderea pentru tot ceea ce zidim in tara noastra".
Inginer Ion Statulescu: Sectorul minier al rnetroului are in fie-
care comUnist cite un nucleu de putere. Oarneni aflati in permanenta
ofensiva, acolo unde este nevoie de ei. Acolo unde greul e mai greu §i
unde energiile trebuie unite, subordonate unui singur scop, orientate
intr-o unica directie. lar nenurnaratele examene c4tigate in lungul celor
cincizeci de kilometri de artere subterane de transport in comun
aflati in functiune i-au cladit comunistului de la metrou un binemeritat
si demn prestigiu".
Liantul care da täria tuturor acestor exprirnari? Raspunderea
comunistä pentru ctitoria incredintata de istorie. Asumarea libera
§i cutezatoare, ca pe o superba povara, a destinului de conducator
in opera vastä, complexa, eroica, plina de certitudini, dar §i cu obsta-
cole nu upr de invins de edificare socialista a patriei.
Marturiile de munci i de constiinta ale comuni§tilor, in aceasta
ordine de idei, sint nenumarate i in rindurile celor ce fauresc metroul
bucure§tean. Opera se desavirlqte la temperatura clipei prezente.
La altitudinea geniului constructiv romfinesc, a cutezantei comuniste
prin care se zidwe aceasta superba rapsodie constructiva. Cu incredere
in ziva de azi §i de miine a patriei, in destinul comunist al României.

Popas in Piata Romand .

inceputul toamnei lui 1988 a debutat la metrou cu un semnificativ

jubileu: inregistrarea primului miliard de calatori de cind facem apel
la acest mijloc de transport in comun prin arterele de sub temeliile
Capitalei. Iatà, a§adar, ca metroul din Bucure§ti are o virstä. Iatä i
felul aparte al acestei ctitorii din constelatia Epocii Nicolae Ceausescu
de a-si afirma uriap ei utilitate.

17

www.dacoromanica.ro
ILIE
TANASACHE

in cutia de rezonanti a existentei diurne, faptul in sine a avut

valoare de eveniment. La metrou insa evenimentele destinate memo-
riei se leaga necontenit cu verigile de aur ale munch!, reteaua de bu-
levarde din adinc se dezvolta permanent, fiecare an adaugind noi kilo-
metri, noi staçii, alte dotari pe Intinsa harta urbanistica a marelui
org. 0 hard croitä prin straturi geologice unde pa0i no§tri nu ajung,
nevazuti de la suprafata, dar unde fauritorii metroulul §i uneltele
lor moderne au acces, Ii dau necontenit contur, o fixeaza pentru
veacuri acolo, In tacerea netulburata a vetrei noastre de statornicie.
Asa cum, chiar in aceste clipe cind grit citite rindurile de fata,
oameni a caror vrednicie a fost probata §i de jubileul miliardului amin-
tit, adauga Inca un semn de recunoatere §i de utilitate a calatorii-
lor cu metroul pe magistrala 2. Este vorba despre statiaPiata Romana".
Citeva cuvinte despre statia propriu-zisi, asa cum apare aceasta
din prezentarea §efului proiectului de speclalitate, arhitect Adriana
Bunu, de la Intreprinderea Metrciul-Bucure§ti (aceea§1 arhitecta care
;i-a pus semnatura pe proiectele statiilor Timpuri Noi", Armata Po-
porului", Pipera" n.r.). Statia Plata Romani" este amplasata, cum bine
arata §i numele, la intersectia a numeroase artere de circulatie in
comun de la suprafata. Din punctul de vedere al fluxulul de calatori,
pe care II poate prelua, ea este comparabila cu mai ... virstnica statie
a Universitatii". Accesele: unul in apropierea Pietei Romane, iar ce-
Walt in vecinatatea cofetariei Gradinita". Taietura betoanelor la lo-
curile de intrare sugereaza modernitate §i trainicie. De la suprafata
la vestibul §i de la vestibul la peron sint montate scari rulante, carora
li se adauga, firesc, mai multe scari fixe. Statia este conceputa pe clod,
niveluri: vestibul si peroane. Ambele niveluri au cite trei nave dis-
tincte: doua laterale §i una centrala. Circulatia pe orizontali se face
prin goluri de corespondenta (arcade), In masura sa preia fluxul de
calatori. Plafoanele sint din sticll securizata montata pe schelet metalic.
Peroanele au amplasare laterala ca in statia Victoriei", de exemplu,
§i, tot ca in Victoriei", ele se dezvolta intr-o curba continua. Cu sin-
gura remarca aici curba este chiar mai strinsa, mai accentuati.
Pentru fiecare peron s-au prevazut deschideri pentru prerdarea flu-

18

www.dacoromanica.ro
 cãltoriI
cu metroul

xului de calatori, existind §i din acest punct de vedere o tratare uni-

tara arhitectonic a vestibulului cu peroanele. Finisajele au fost de
asemenea gindite intr-o fireasca ingemanare. S-a facut apel la mar-
mura numai la placarea banchetei, a stilpilor, la piatra naturali,
granit, travertin, gresie, ceramica. Efectele obtinute cu costuri re-
duse: o cromatica luminoasi, optimista, care intra in relatie de uni-
tate cu toate statiile construite pina acum la metrou i care se disting,
mai intli §i Intli, prin culori calde, prin fantezie §i functionalitate.
Aceasta ar fi, ca sa spunem ata, o privire de arhitect asupra unei
realitati construite §i de unde vor incepe multe din calatoriile noastre
cu metroul. Cum s-ar infati§a aceea§i realitate in ochii inginerilor
Adrian Dascalescu, Ilie Predescu, ori Gheorghe NO, care au condus
lucrarile de aici?
Totul s-a subordonat ritmului rapid de constructie. Au fost cele
mai strinse termene de executie. In conditii cu totul aparte. Una
dintre acesteacalatoriile pe magistrala 2 s-au desfa§urat doar cu
citeva intreruperi. incercarile carora constructorii au trebuit sà le
faca fata? Multe i felurite. Tocmai pentru ca nici o constructie nu
seamana una cu alta. Spargeri de betoane, mutarea paienjeniplui de
conducte de apa, canalizare, gaze , a cablurilor electrice, de tele-
foane etc. Astfel inch locatarii din vecinatate sà simti cit mai putin
aceste necesare interventii din adinc §i in confortul lor diurn. S-a
lucrat masiv sub placa de beton, astfel inch sä se tulbure cit mai
putin viata la suprafata. S-a lucrat din plin §i noaptea, cind s-a eva-
cuat mai ales pamintul rezultat din excavatii, s-au introdus materia-
lele de constructii, instalatiile de pus in opera. Zorii zilei au gasit
de fiecare data libera aceasta arterl de circulatie a Capitalei, dar
numai constructorii §tiu cu ce pret al efortului, in a§a fel incit nici
o clipa, acolo, in adinc, lucrarile sa nu fie, la rindul lor, tulburate.
Cu acest prilej, proiectarea a trecut cu brio un nou examen, fiind
permanent alaturi de constructori, probind astfel, la scara realitatii,
solutiile avansate, avansind prompt noi formule atunci cind reali-
tatea a infirmat ca neviabilä o modalitate de lucru sau alta, optiunea
pentru o tehnologie sau alta. lath' cum o buna experienta se adunä

19

www.dacoromanica.ro
ILIE
TANASACHE
In timp, cu rabdare, bob cu bob, se tezaurizeaza firesc in ,,lada de
zestre" a metroului, devenind un bun care fructified in timp, pe alte
§i pe alte magistrale.
In aceasti ordine de idei ar putea depune marturie i cu munca
lor, de aici, echipele de dulgheri conduse de catre Aurel Bostan,
loja Compot, cele de fierari-betoni§ti in frunte cu Hie Ciuraru, Vasile
Hraplescu, formatiile de zidari-betoni§ti ale lui C. Ro§u, Ion Pencea,
Nicolae Gancea, _Nicolae Petrita, C. Geicu, mozaicaril lui Anghel
Dobre, lacatusii lui Matei Neagu, Leontin Moise, zugravii lui Stelian
Giurca. Si, nu in ultimul rind, daruirea §i profesionalitatea unor mai§tri
ca Hie Voicu, Tudor Craciun, Mircea Ghitä, Ion Pa§ol, Pavel lonita,
a inginerilor L. Tudose, D. lancu. Prin eforturile §i daruirea aces-
tor oameni au fost puse in opera, in ritmuri alerte, cum afirmam
mai inainte, mii §i mii de metri cubi de betoane, gresia canelati §i
glazurata produsa la Intreprinderea Sanex" din Cluj-Napoca, piatra,
marmura §i travertinul fasonate, prelucrate, finisate §i placate de
catre destoinicii muncitori §i speciali§ti ai intreprinderii Marmura
Bucure§ti, placutele ceramice de Cesarom", balustradele §i miinile
curente" din inox de la I.P.A. Carpati", timplaria metalled V grata-
rele executate la IREMOAS §i I.M.C.C., instalatiile de ventilatie elec-
tronied etc., realizate de catre Centrala industriala de automatizari,
intreprinderea antrepriza de semnalizari §i automatizari feroviare,
Energomontaj" Bucurqti, Electroputere" Craiova etc. La montarea
tuturor acestor echipamente §i instalatii §i-au reafirmat daruirea §i
competenta profesionala muncitorii §i speciali§tii de la intreprinde-
rea antrepriza de semnalizari §i automatizari feroviare §i Trustul antre-
prizi lucrari speciale §i instalatii tehnologice Bucure§ti. Totul s-a
desfa§urat sub privirile atente, cu girul competent al speciali§tilor
de la intreprinderea Metroul-Bucure§ti, intreprindere in raspunderea
careia intra conceptia generala §i punerea in functiune, la termenul
fixat, a metroului, calitate din care deriva §i atributiile de proiectant
general, antreprenor general, beneficiar de investitii.
Noua statie de metrou, cea purtind numele Plata Romana", a
trecut cu succes, a§a cum mereu ne-au obi§nuit constructorii arte-
relor de transport in comun din adinc, examenul de la starea de
proiect la cea a realitatii.

20

www.dacoromanica.ro
 cälitorii
cu metroul

...;i in statia Constantin Brincoveanu"

Reteaua metroului bucureftean poate fi asemuiti, de ce nu?
cu un copac in crqtere. Ale carui ramuri, coroana se imbogatesc con-
tinuu. Timpul adauga mereu §i mereu cercurile sale, semnele irever-
sibile ale eternei micari. Atka doar ca la metrou cu totul altele sint
motivatiile eternei mi§cari ce implinwe necontenit copacul" din
adinc. Aici radacinile puternice, seva fascinanti care genereaza neobo-
sita crqtere sint energia umana. Efortul, daruirea, visul frumos at
fauritorilor bulevardelor subterane. Oameni con§tienti de propriul
lor potential de creatie, increzitori in aceastä forta transformatoare.
Oameni care au receptat cu inima f i contiinta reverberatia mereu
tinärului indemn al secretarului general al partidului, pre§edintele
Republicii, tovarawl Nicolae Ceau§escu, de a uni intreaga putere
de munci §i inteligentä, abnegatie §i spirit revolutionar pentru a in-
zestra Capitala patriei dragi cu acest modern, rapid i confortabil mij-
loc de transport in comun.
Argumente la indemina:
Dupa ce constructorii arterelor de sub temeliile marelui oraf
au dat la cheie" una din statiile importante din chiar inima Bucu-
rqtiului este vorba despre cunoscuta Piata Romani" prezen-
tul incircat de fapta al acestui bray detafament de constructori ne
aduce in fata unei noi bucurii: finalizarea lucrarilor la o noua statie
aflata, de asemenea, tot pe magistrala 2 statia Constantin
Brincoveanu". Acesteia, la functiunile tehnice deosebite pe care le
indepline§te, i se adauga acum fi calitatile indispensabile ale unei
statii pentru calatori.
Noul punct de imbarcare ori coborire in calatoriile noastre cu
metroul se aflà situat, cum aminteam, pe magistrala 2, intre Piepta-
nari" §i Piata Sudului". Mai exact: la intersectia dintre §oseaua 01-
tenitei, bulevardul Constantin Brincoveanu i artera de centura,
chiar linga gara de la Parcul Cop ilului. In zona sint cartiere dens
populate in rindurile carora se detwaza noul §i modernul car-
tier Brincoveanu Parcurile Copilului f i Tineretului, sala poliva-
lend. Cu alte cuvinte, fluxuri insemnate de circulatie. Din acest punct

21

www.dacoromanica.ro
ILIE
TANASACHE

de vedere, estimärile preliminare prognozeaza aici o afluenti de

i

pietoni comparabila cu cea din statia Tineretului. Adid, in jur de

40 000 de caratori pe ora i sens.
AvIndu-se in vedere toate aceste date urbanistice, de circulatie,
interes economic etc., si vedem cum a fost gIndità, construid §i
integrad statia Constantin Brincoveanu". Retinem in aceasta ordine
de idei de la ;eful de proiect, arhitect Ion Podocea, de la intreprin-
derea Metroul-Bucureti. Ace la0 profesionist care §i-a pus semni-
tura sa pe proiectele statiilor Titan", Republica", Dristor I", Vic-
toriei II".
Cocheta clidire a Orli destinate Parcului Copilului, placatä cu
drämid5 ro0e, este o metafor5 urbanistid 1.4or de memorat. Cu
alte cuvinte un iemn distinctiv, un contrapunct urbanistic pro-
priu acestei zone a oraplui. Era firesc ca Ind de la constructia in-
trärii acoperite a statiei de metrou Constantin Brincoveanu" sã
se stabileasci necesarele relaçii, cromatica de la suprafatä s afle ele-
mente de sprijin §i la coborirea pentru dratoria cu metroul. Este §i
motivul pentru care s-a apelat la placajul discret, perfect dozat, cu
drämid5 ro0e, a§a-nümita caramida de Bratca. Evident ci au existat
§i alte motivatii in acest sens. PIna a ajunge la ele sa mai notim cä
accesul in statie este orientat dtre piat5, logica acestei optiuni fiind
preluarea fluxurilor pietonale care converg in intersectie fie pe
trama stradall, fie aduse aici de mijloacele de transport In comun
de suprafatä.
Coborirea la vestibul se face printr-o scara fixi, din granit. Ur-
carea la suprafatà: pe scara rulantä alaturata. Diferenta de nivel este
de lase metri, spatiile largi ale scarii fixe avind darul s5 estompeze
vizual diferenta de nivel. Vestibulul are deschideri odihnitoare, re-
confortante. Acrediteaz5 aceasta impresie estetid atit profesionali-
tatea cu care a fost gindit ansamblul, cit §i distinctia in realizarea
fiecärui amanunt. Pardoseala este din gresie canelatä, in armonie cro-
matid fireasc5 cu ceramica ce placheazi spatiile laterale dintre stilpi.
Stilpii, perechi, au capitele inchipuind un M., inspirata lor tratare
plastid despovarindu-i pared de masivitatea de la sine inteleasl, coro-

22

www.dacoromanica.ro
 eilitorii
cu metroul

lar al functiunii de rezistentd. Euritmia pe care spatiul acesta o dez-

volta creeazi un sentiment de confort si tonicd bucurie. Se vddeste
si aici cd, atunci cind preocuparea pentru acuratetea ansamblului se
ingemaneazi cu acelasi viu interes pentru detaliu, implinirea aspira-
tiei de armonie in miscare" poate deveni, cu adevdrat, realitate pal-
pabild.
La peronul central se ajunge prin cloud scari fixe, purtind Inca
pe retina imaginea ritmata a plafoanelor, imagine obtinutd, cum spu-
neam, din chiar structura prefabricatelor. Eduritorii acestora si cei
care le-au pus in opera meritd, din plin, toate laudele si pretuirea
si pentru acest nou examen de profesionalitate trecut cu brio. Sa
mai addugam si faptul cd inspiratele goluri din partea superioard a
peretilor laterali indeplinesc, ca totul aici, si o functiune precisd:
aceea de spatii de ventilare. Frumosul se articuleazd cu functionalul
tocmai pentru cd efortul de cdutare a fost benefic, tocmai pentru
cd s-au folosit cit mai mult conditiile si posibilitatile date.
Si ne intoarcem insi la cele cloud scari care ne duc la peronul
central, aflat exact sub vestibul. Semnele interesului si pentru ama-
nunt le afldm si aici: imaginarea unor motive inedite la balustradele
de metal, ca sa ne oprim doar la un exemplu. Plasticul de gust si
functionalitatea merg necontenit mind in mind cu rezultate pe mdsura
acestei armonizäri. Totul e, cum se demonstreazd din plin, sä afli
acea cheie de sol" a simbiozei intime, nefortate dintre ritmurile
betoanelor, ale luminii, ale gindirii spatiale. Peste tot pind aici am
avut elemente de legdturd cu ambianta de la suprafatd, rolul acestor
verigi jucindu-1 contrapunctele de cardmidd rosie de Bratca, pla-
catd cu masura si exact acolo unde privirea pared ii dorea prezenta.
Peronul este inzestrat, de asemenea, cu stilpi perechi, decorati
cu travertin si marmurd. Peretii laterali sint tratati in aceeasi con-
texturi cu stilpii centrali. Plafoanele se disting prin aceleasi ritmdri
ca la vestibul, realizate din structura betoanelor.
Cine sint oamenii care au desdvirsit aceasta noud statie cu care,
la acest final de an, se imbogateste reteaua metroului din Bucuresti?
Ne-o spune inginerul Florian Mdgui, seful brigdzii numdrul 1 de la

23

www.dacoromanica.ro
ILIE
TANASACHE

intreprinderea de amenajare complexa i exploatare a riului Dimbovita

(I.A.C.E.R.D.). Este acela§i specialist pe care, cu ani in urrna, 1-am
intilnit la constructia statiilor Timpuri Noi", Mihai Bravu", Sudului".
Apoi, la constructia" Dimbovitei, pe unul din tronsoanele cele mai
grele, cuprins intre Tribunal" i Piata Unirii". Acum, reintilnire
din nou, la metrou:
Este o mare bucurie pentru noi ca lasäm in urma, pentru
veacuri, lucrari frumoase §i trainice destinate Capitalei. 0 bucurie
ce ne apartine §i noua, ca locuitori ai Bucurqtiului, §i, in egala ma-
sura, o §ansa de constructori, care ne legam numele de aceasta epoca
de monumentale constructii.
0 mare bucurie, dar §i o imensa §ansa!
Sint date fundamentale de destin ale tuturor acelora care con-
vertesc, la scara unu pe unu, cutezatoarele programe ale Partidului
Comunist Roman, implintind in solul patriei, pentru prezent §i viitor,
luminoasele ctitorii ale Epocii Nicolae Ceau§escu.

Punct fierbinte : magistrala 3

Fauritorii metroului din BucureW ne-au obi§nuit ca la fiecare
final de an sa rotunjeasca cite o noua izbinda. Majoritatea punerilor in
functiune in lungul celor peste 50 de kilometri de retea subterana,
cu 31 de statii, trei depouri si un dispecerat central s-au desa-
virOt, cu deosebire, la sfirOt de an. Implinirile au incununat de fie-
care data o munci aflati, clipa de clipa, sub sigiliul abnegatiei munci-
tore§ti-revolutionare, al competentei profesionale, al raspunderii qi
daruirii cu care se actioneaza §i aici la aceasta ctitorie menita sa
infrunte veacurile, legata definitiv de numele initiatorului ei
secretarul general al partidului, pre§edintele Republicii, tovarawl
Nicolae Ceau§escu.
A§adar, ce bucurii plamadite cu munca tenace, a§ezate adesea
sub semnul eroismului cotidian, au implinit pentru locuitorii Ce-
tatii 1W Bucur" cei ce taie, zi qi noapte, arterele din adinc destinate

24

www.dacoromanica.ro
 cãItoriI
cu metroul

transportului in comun? Care sint noutatile de ultima ora, stadiul

de constructie al .celei de-a 3-a magistrale, al altor lucrari la reteaua
metroului? La ce altitudine actioneald deta§amentul bray i destoi-
nic de constructori, din efortul carora reteaua de transport in comun
din adinc se ramified necontenit, dobinde§te noi dimensiuni?
In aceasta ordine de idei, aflam de la Intreprinderea Metroul-
Bucure§ti:
Tncepute in 1987, lucrarile de pe magistrala 3 sint, la ora pre-
zentului, intr-un stadiu avansat de executie. Inainte de a stlrui asupra
citorva detalii, sa reamintim cititorilor: acest nou bulevard de circu-
latie in comun, din sistemul metroului bucure§tean, mäsoara aproape
zece kilometri, are sase statii §i o parcare. El incepe la Gara de Nord,
continua cu statiile Victoriei III", 5tefan cel Mare", Obor", lancu-
lui", Muncii", Dristor II". De la Gara de Nord §i pina In Victoriei"
se lucreazi in galerie deschisa, a§a cum s-a lucrat pe tronsonul Univer-
sitatii Romana". Plan§eul superior de beton a §i fost turnat, vred-
nicii constructori actionind sub placa. Avantajul acestei modalitati
de lucru redarea in functiune, cit mai curind posibil, a arterelor
de circulatie perturbate in suprafata. Un amanunt: pe strada Polizu
se actioneaza intens pentru terminarea umpluturilor §i refacerea
arterei.
Ce se poate spune despre stadiul actual al executiei pe tot par-
cursul magistralei 3?
Mai intii o privire globala: turnarea peretilor mulati tehno-
logie folositä cu excelente rezultate la constructia metroului din
Bucure§ti se apropie de final. Tunelurile sint realizate aproape in
intregime. Zone fierbinti de munca, de efort tenace la excavatii,
realizarea structurilor, pregatiri minutioase pentru montajul caii de
rulare, pentru punerea in opera a complexelor §i modernelor insta-
latii care fac voiajul cu metroul confortabil, rapid, mult solicitat.
Citeva detalii: la statia Victoriei III" ingemanata cu statia de
pe magistrala 2, aflati in functiune s-au terminat lucrarile de struc-
tura. Eforturi sustinute se depun la finalizarea accesului de pe bule-
vardul Aviatorilor. i Inca o precizare: noua statie din Victorlei se

25

www.dacoromanica.ro
ILIE
TANASACHE

afla amplasati sub pasajul rutier §i sub statia de metrou in fungi-

une. In aceegi ordine de idei: foarte mult s-a avansat la statiile lan-
cului", Muncii", Obor". Argument ca accelerarea lucrarilor, intrata,
putem spune, in traditie, este un fapt curent la metrou.
Cit privgte tunelurile, la afirmatia mai sus notata, mai adaugam:
ele sint gata la ora actuala intre statiile Victoriei" §i 4tefan cel
Mare" ;1 de la 4tefan cel Mare" pini la Lizeanu". Minerii au inregistrat
adevarate recorduri de inaintare cu scuturile de productie roma-
neasci. Ei dau acum batälia pentru cele citeva mil de metrl de tunel
care au mai ramas de sapat pe magistrala 3. lar lined cuvintul §1 fapta
vredniciei de miner se cuvine sa alaturam cuvintul §i fapta construc-
torilor aflati necontenit la aceegi altitudine de vrednicie. Am numit
astfel pe toti cel care lucreaza la Antrepriza Metrou din Centrala
de constructii di ferate, la Trustul de instalatil §1 automatizari
Bucure§ti, la Intreprinderea Marmura §i nu in ultimul rind la intre-
prinderea Metroul-Bucure§ti. TO cei care se afla in poligonul de
ngtere" al metroului bucurgtean 14i fac un titlu de mindrie din
a actiona cu toad energia §i spirit revolutionar pentru all respecta
cuvintul dat 'in fata secretarului general al partidului, tovaralul
Nicolae Ceau§escu, de a termina lucrarile la magistrala 3 pink' la 23
August 1989.

Oarnenil cutezantel
Obstacole in adinc? Nu s-a dus lipsa de ga ceva. Argili f i apa ...
AO i nisip ... Uriga pungi acvatica din Titan. Dimbovita' in ve-
chea-i infati§are care, la plata Unirii, a trebuit a fie mutate ...
Paienjeni§ul de canale, retele electrice, telefonice, de apa, gaze ...
Ghizdurile fintinilor de secole, din Cetatea lui Bucur" ... Innegrite
de vechime §i de intunericul din adinc ... Vasele de ceramica, la
fel cu m u lte veacuri in urma, modelate de mina cu har a olarulul, trecute
prin flacara ce calea §i sibiile pentru apararea vetrei stramo§e§ti, dar
i bucuriile destinate omului acestor locuri. Marturii care nu trebu-

26

www.dacoromanica.ro
 cilitorii
cu metroul

iau rapuse, ci ocrotite ... Toate au stat in cale, s-au opus cu cerbicie,
au refuzat i refula cu incapatinare tulburarea erelor geologice de
sub temeliile ora;ului. 5i pe toate, tunelurile metroului bucurqtean
le-au infruntat 0 le-au invins. Tunelurile? Oamenii lui. Minunatii lui
fauritori, impatimiti at visului, ai aspiratiei la fel de patimae pentru
o Capita la a României, moderna, in pas cu splendorile civilizatiei
sfirlitului de mileniu.
Dar . . . suprafata?
Suprafata vrea, de reguli, imposibilul: si raminä netulburata.
in subteran oamenii si taie arterele metroului, dar sus, la lumina
zilei, copacii salt primeasci la termenul biologic frunzele, florile sa
ne daruie perpetuu corolele lor de lumini, ritualul strazii sali tra-
iasd fluxurile §i refluxurile lui.
Pe unele tronsoane, §i acest imposibil devine, cu eforturi §i
mare risipa de inteligenta, posibil. Cum? il ascultam pe inginerul
tefan Sevastian, leful brigazii care actioneazi pe magistrala 3, in zona
Granitul Republica": Aici, traseul subteran, intr-o curba continua,
a avut de subtraversat 34 de case. Unde viata trebuia sä curgi .ne-
stingherit. Chiar ap?". Chiar a§a!". Prima casa in drumul scutului
care taie tunelul s-a nimerit sa fie Intilnitr in adinc exact intr-un
decembrie cu räsuflarea-i asprä, taloasa. Sus, oamenii 4i pregateau
bucuriile de An Nou. Se impodobea bradul din fiecare camin, ura-
torii pornisera in ritualul vechi de milenii i, totuO, Camas tinar de
milenii. i-n prima ma traditia vetrei noastre de statornicie 41 avea
uOle deschise. Plus Inca altor doi oameni care niciodata nu mai cal-
casera acest prag. Doi straini. Pini in seara aceea. Este vorba despre
inginerul Virgil Mogirescu §i minerul M. Postolache. Oameni cu
trecut" in faurirea metroului bucure§tean. Au fost poftiti ca sä dea
curaj, Inca de cu seara, §i, in zori, s-au despartit prieteni. Locatarii
o pereche care V-a trait viata de munca frumos, acum, i el, §i ea,
pensionari rememorau ani de intimplari §i mereu reveneau cu
intrebarea: Si chiar acum tunelul a ajuns sub noi?". Chiar acum.
N-au pus pleoapa peste pleoapa in noaptea aceea numai weptare
§i In care, totuO, nu s-a intimplat nimic. Ap va fi §i cind vor goni

27

www.dacoromanica.ro
ILIE
TANASACHE

trenurile pe sub mei?" Betoanele dedesubt vor avea grija sä nu se

clinteasca nimic aici ...
A urmat altä casä. 5i alta casa. Si mereu noi prietenii cladite pe acest
traseu al metropolitanului al sentimentelor umane, deopotriva. lar
i
in vara, ,,suprafata" a pus in calea arterei din adinc o coala.
Copiii erau la mare, invatau lectia barbateasca a cutezantei, In in-
fruntarea cu niciodata obositele valuri. Sau pe carari de munte 0
de codru , mereu fascinati de racoarea i splendoarea Carpatilor.
Minerii Emilian Sandu, Ion Berariu ori Florea Preda vreme de
zece zile au tot dat ocol bancilor de colari. S-au jucat cu creta pe
tabla. Au tot ateptat sa auda clopoteluL Ori un semn din adinc,
unde ortaci de ai lor se aflau in front , la datorie. Si minerii din sub-
teran ateptau vqti de sus, din coalà. Telefonul la doi pa0, totul
e in regula, da, totul era in regula, tasarile produse, nesemnificative,
sa se mearga inainte cu aceea0 grija pentru armare. Din qcoala se co-
munica cu brigada prin radio, iar brigada prin telefon cu frontul de
lucru din subteran. Ce nume sa-i dai acestei tafete nevazute 0 totu0
active, vii, in necontenita stare de alerta?
A fost apoi subtraversarea unei cree unde, ca masura de sigu-
ranta in plus, s-au executat ecrane de protectie din beton. Sus, gigi-
lidle neastimparate invatau sa descifreze misterul florilor, al soare-
lui, al lumii in care traiesc; in adinc, oamenii vrednici, intocmai ca §i
parintii lor, oameni care la rindul lor au i ei copiii aflati in fata
misterelor acestei lumi, croiau tunelul metrouluiviitoare artere
de micare fascinantä, de viata la fel de fascinantä.
Ce nume sa dai acestei cutezante care nate superbele, umanele
noastre bucurii?
Luminile din adinc ingemanate cu luminile de la suprafati ale
acestui timp.

www.dacoromanica.ro
ION
drumul
HOREA

Citeva ore printre muncitorii Uzinelor 23 August" din Capita la.

Un fragment din lungul drum spre clasa muncitoare. Drumul de-o
viati. Catre adevarul ei, catre forva ei, catre moralitatea actelor ei.
Sint optsprezece mii de oameni in teritoriul acesta. Orawl tot, ridicat
incolo peste hale V depozite de materiale, pare si fie numai al lor.
Este drept sa-I vad a§a, de vreme ce el existä ca un drept al lor, al
timpului lor netagaduit.
Tn citeva ore treci, vezi, dai gindului dezlegare, o clipa te vezi
peste munti, pe alte platforme, lingi alte cuptoare, sub alte poduri
rulante, ori intr-un baragan incendiat sub caderea amurgului...
intr-o hala de zgura §i fum, intre forme de lemn, de pamint, de ovel,
ca in lucrarea unui §antier arheologic, ciudat, intr-o zare de ceata,

29

www.dacoromanica.ro
ION
HOREA

intr-un timp nedesluOt, cu oameni care prefac tiparele unei civili-

zatii, dind alta m4care timpului, in precizia modelärii §i gäsirii gra-
dului de rezistenta pulberii intoarse din neantul ei aici la vaträ, dupa
cum cere desenul §i calculul matematic.
Aceasta existenta osmotica, a omului, focului §i pamintului, do-
vediti in laboratoare i in birourile conceptiei tehnice,aceasta
lectie a creatiei o vezi inca o data ski duci mai departe intelesurile
in consecintele sociale §i istorice, sub poduri rulante, linga cuptoarele
de otel, intre gramezile de pamint, unde muncitorii se amesteca,
dominind §i suportindu-le rezistenta, cu elementele cosmice.
Trebuie sa cuncqti bine, dad vrei sa spui ce reprezintä, in ordi-
nea valorilor contemporane, aceasta osmozà. Sa §tii intr-adevar ce
sint aceste motoare, din ce retea tehnici 10 aduna puterea §i rostul
de a strabate marl §i oceane, ce sint intr-adevar aceste locomotive,
ca sa poti vorbi de adevarata putere muncitoreasca a tarn. Drumul
spre clasa muncitoare este al fiecarei clipe §i al fiecarei palme de
pamint, §i de asta IV dai seama Inca o data aici, intr-o lumina de gind,
ca in deschiderea acestui cuptor de foc pe vatra caruia doi munci-
tori imping o lingura uria§a ca intr-o oala in care fierbe hrana pentru
toate zilele.

www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN mweri
ZAMFIR marl

Din nou me§teri mari pe Arge§ul voievozilor intemeietorl de tara,

rostitori prin fapta ai libertatii neamului 0 ctitori de frumos §i du-
rabil, pe Arge§ul strabatitor de spatiu §i istorie romaneasca.
Me§teri mari ...
Au fost cindva cei ai lui Manole, care au pus in zidirea dainui-
toare prin veacuri, daca nu o Ana, cum sunä legenda, patosul crea-
viel, transformator i Impodobitor de locuri. Inaintea lor §i dupi ei
au fost cei ce-au ridicat sate §i orw §i le-au recladit iar §i iar, dupa
furtunile luptelor cu cotropitorii.
i au fost, nu de mult, cei ce au ficut lucrarea demiurgica a bara-
jului adunitor de ape argqene §i hidrocentrala ce preschimba aceste
ape argwne in energie, precum §i cei ce au trasat in piatra, la

31

www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN
ZAMFIR

inaltimi alpine, pe riul in sus, 0 mai sus de izvorul lui, ;i pe partea

cealalta a muntelui, Transfagarapnul.
Acum, me;teri marl, pe Arge; in jos, dureaza, pe orizontalä,
o noui uimitoare ctitorie.
De aici, in aval de Cornetu, pe care I-am lasat in urrniCor-
netul ;tiut de mine din copilarie, dar devenind o a;ezare cu atribute
urbane, mi se deschide, in aceasta zi, perspectiva unui ;antler
de o amploare care, de;i devenita obipuita epocii noastre, impre-
sioneazi. Se desfapara, de aici ;i pina la Oltenita, o ofensiva parici.
Oameni, ma;ini ;i utilaje fauresc, ca in atitea alte zone ale patriei so-
cialiste, un nou tablou geografic.
Ma gindesc la destinul acestui riu, a carui denumire dacici se
pare ca romanii au latinizat-o. imi rasuna versurile invatate intre
cele dintii: Pe Arge; in jos / pe un mal frumos, / Negru Vodi trece, i
Cu tovar4i zece ...". Si-i recompun periplul, cum i;i zbuciuma un-
dele coborind din obir;ia-i de stinca, cum aluneca printre dealurile
cu livezi ;i vita de vie, cum ;erpuie;te in largimi ;1 pina in cimpia
Baraganului ;i pina la ingemanarea cu Dunarea. Aici, in aceasta ultima
parte a veqnicei lui calltorii, Arge;ului i se pregate;te un drum maies-
tuos, care ii va innobila ;i mai mult destinul ;i-i va spori darnicia,
intru binele tärii.
Primivara anului 1987 a marcat inaugurarea in mod oficial a efor-
tului de amenajare complexa a riului prin care Capitala Orli va deveni
port la Dunare. Artera navigabila intre Dunare ;i Bucure;ti, se inte-
greaza armonios strategiei atotcuprinzatoare a dezvoltarii generale a
Romäniei, aliniindu-se celorlalte doua magistrale albastre": Canalul
Dunare Marea Neagra ;i Canalul Poarta Alba MidiaNavodari.
De-a lungul acestui al treilea Canal, pe o distanti de peste o sun
de kilometri, se vor asigura conditii pentru folosirea cu maxima efi-
cienta a resurselor de apa ale intregului bazin hidrografic pentru
irigatil ;i navigatie (pe o lungime de 72 km), pentru producerea de
energie electrica, alimentarea cu api potabila ;i industriala a unor
localitaci ;i obiective economice, pentru desecarea unor portiuni
adiacente cu exces de umiditate, precum ;i pentru apararea terenurilor

32

www.dacoromanica.ro
 mqteri
marl

0 a unor localitati objective economice. Un lac de acumulare in

i

aproplerea Capita lei, cu un volum de circa 80 de milioane de metri

cubI, va determina un debit permanent regularizat. Doul porturl,
unul linga Bucure;t1 §I altul la Oltenita, vor inlesni desfa;urarea until
intens trafic de marfuri intre Cap !tall ;i celelalte porturl fluviale
0 maritime ale tarii, precum ;i cu marile ci navigabile europene.
Astfel, vor tranzita anual spre Capita la peste 25 de milloane de tone
de mat-furl, ceea ce inseamnä economii medii anuale provenIte din
transportul pe riu i Dunare, fati de transportul ferovIar pe o peri-
oada de 50 de ani de aproape 550 de milioane de lei. Cit prive;te
valorificarea potentialului hidroenergetic al noii amenajäri complexe,
se apreciazi Ca, prin barajele deversoare concepute i prin realizarea
celor cinci centrale hidroelectrice cu puteri variabile intre 5 0 9 MW,
in cele 5 noduri hidrotehnice prevazute de proiectanti se vor produce
anual circa 56 Gwh, afirmarea hidroenergeticii in Romania socialised
cl;tigind noi elemente.
Datorita aplicarii unor solutii tehnice originale, vizind, in prin-
cipiu, efectuarea lucrarilor in perimetrul actualei albii, fondul agricol
din zona nu va fi afectat; dimpotriva, de pe o suprafata de 57 mii ha
va fi indepartat excesul de umiditate, iar circa 39,5 mii ha ;i peste
28 de localitati vor fi aparate impotriva inundatiilor; totodati, o popu-
latie de 4,5 milioane locuitori va beneficia in permanenta, inclusiv
deciinperioadele cele mai secetoase ale anului, de apapotabila necesara.
Atacarea lucrarilor pe intreaga lungime a Arge;ului, amenajarea
concomitenta a riurilor Sabar i Ciorogirla, sistematizarea localitatilor
din zona, precum ;i organizarea unor spatii de agrement in diferite
puncte vor fi in masura sa valorifice conditiile create, sa contribuie
la inscrierea cit mai rapida a acestei zone pe coordonatele civilizatiei
socialiste ;i comuniste.
Pretutindeni, ;antierul ofera o imagine sugestiva a munch', intelese
1i savir0te ca o chestiune de glorie ;I eroism. Me;terii mari ai noului
Argq, mii ;i mii, insufletiti de indemnurile pre;edintelui tarii,
tovara;Lil Nicolae Ceau;escu, adresate cu prilejul vizitelor de lucru
efectuate, contureaza, zi de zi, ora de ori, cu investitie nedramuita

33

www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN
ZAMFIR

de zel, pricepere, inteligenta, ceea ce va fi Arge§ul miine, moderni-

zeaza tehnologiile, adopta variante deopotriva simple §i novatoare,
cu consum redus de materiale §i energie, cit mai eficiente din punct
de vedere constructiv §i economic.
La ora cind astern aceste rinduri, militarii de pe §antier 1§i adincesc
frontul" intre alti §i alti kilometri. fare constructorii in uniforma
armatei se pot intilni veterani ai grandioaselor edificii. Bunaoara,
acelgi neobosit colonel inginer Nicolae Nana, Erou al Munch Socialiste,
care, in epopeea Transfagara§anului §i Canalului Dunäre Marea
Neagra, s-a impus prin alese capacitati de osta§ i specialist, prin exem-
plaritatea stradaniei.
Pe cit de modest, pe atit de stapin in domeniu, colonelul Vana
prezinti cu argumentele faptelor vrednicia militarilor din punc-
tul de lucru situat la nord de Oltenita. Ei 0-au luat in primire posturile
cind Inca topografii notau pe plan§e ultimele masurätori. Osta§ii geni§ti,
comandati de ofiterul Marian Adam, au inceput asaltul asupra citorva
obiective: indiguiri, terasamente feroviare, fundatii, drumuri tehno-
logice. Constituiti in echipe, actioneaza metodic, iar rezultatele sint
pe masura a§teptarilor.
Estimam, spune colonelul Vara, ci ne incadram in termenele
stabilite pentru fiecare etapa, astfel In& intreaga lucrare sa poata fi
finalizata cit mai curind posibil. Ritmurile imprimate se explica prin
mai buna organizare a muncii §i a productiei, prin continuitatea lucru-
lui. in ce privqte zona din amonte a portului, am ajuns cam la juma-
tatea treburilor. Dad lucrarile la port sint relativ simple, nu la fel
sint cele din amonte. Mai ales cele de la nodul hidroenergetic nr. I,
constind din excavatii §i drumuri tehnologice. in afara acestora, mili-
tarilor no§tri constituiti in formatii specializate de lacatu§i-mecanici
de utilaje, electricieni, §oferi §i altele le-a fost incredintati executia
excavatiilor §i digurilor integrate constructiei canalului propriu-zis
intre kilometrul 0+ 681 §i kilometrul 23 §i de la kilometrul 30 la kilo-
metrul 41. De ce sint complexe lucrarile la care m-am referit? Am
in vedere, in primul rind, conditiile de teren, configuratie §i structura

34

www.dacoromanica.ro
 mqteri
mart

deosebit de dificile, datoriti nisipului fin, curgator, precum ;i pinzei

freatice sub presiune, aflata la o cod ridicati. Explicabil, deoarece
amplasamentul nodului hidroenergetic nr. 1 se afla in perimetrul
de varsare a Argeplui in Dunare. Pentru a stapini situatia, a fost
executat un ecran de protectie pina la adincimea de 14-15 metri,
la adapostul caruia se formeaza 20 de puturi de depresurizare a apei
;i trei puturi de captare qi Indepartare a acesteia.
Dimineata de vara, racoare placuta, primenitoare a inceputului
de zi. Pe ;antierul Portului Bucure;ti 30 Decembrie se duce mai
departe ceea ce s-a facut in cursul noptii, aici lucrindu-se 24 de ore
din 24.
La statia de betoane, folosita la intregul ei potential, inginerul
Mihai Tomescu, ;ef al sectiei de productie secundara, declara ca
fiecare din echipele de osta;i realizeazi nu mai putin de 200 metri
cubi de betoane, a caror calitate este certificata, ;arra cu ;aria, prin
analizele de laborator. In imagine fizica" o garnitura de tren for-
man din 48 de vagoane conventionale, lunga de aproape o jumatate
de kilometru. Mgina dupa ma;ina, conform unui grafic riguros, vehicu-
lele se prezinta la gurile de incircare.
Ca lea ferati care serve;te acum ;antierul (iar miine necesita-
tile functionale ale portului) a ajuns, in rastimp de numai o luna, ;i
aici. S-a obtinut un adevarat record in materie intre linia de centura
feroviara de la Jilava ;i comuna 30 Decembrie, cam 10 kilometri, o
contributie substantiala avind subunitatea comandata de locotenentul
Micu Ion, care a realizat tronsonul incredintat spre executie cu 15
zile mai devreme.
Pe noul drum de fier ;i-a facut aparitia prima garnitura de tren,
ce numara 33 vagoane basculante, incarcate cu piatra bruta de la
cariera Deriji, zona Medgidia Tulcea 1500 de tone pentru pro-
tectia de mai. Piatra este folosita ;i la cheiurile de formare ;i acostare
a convoaielor, la danele destinate manipulärii agregatelor de con-
structii, cerealelor, carbunelui, laminatelor, pieselor grele ;i agaba-
ritice, containerelor ;i märfurilor generale. Intr-o stimulatoare corn-
petitie sint incadrate subunitatile comandate de locotenentii Constantin

35

www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN
ZAMFIR

Dumitru ;i Narcis Glodeanu, ambele pe locul intii in intrecerea socia-

lista. Taluzarea malurilor, turnarea de grinzi care fac obiectul rivnei
lor sint de cea mai buni calltate.
Tntre cele mai grele lucräri se numarä turnarea coloanelor de
24 de metri lungime ;i, apoi, pregatirea lor pentru montarea grinzi-
lor. Dupa cinci luni de asiduitate tinereasca, militarii au inscris in
bilantul realizarilor executarea coloanei cu numarul 1000. Este un
succes notabil. Norma pe o zi pentru o grupa este o coloanao co-
loana ;i jumitate. Dar fiecare grupi face cite doua coloane. Opera-
tiunea solicitä un consum mare de energie fizica. Mal mult decit la
confectionat ;i turnat, la spart efortul este de-a dreptul in limita superi-
oara a puterilor: ore in sir, la orice temperatura, pe orice vreme,
trebuie minuite picamerele de peste 5 kg.
Cu toate acestea, osta;ii se mentin in acelqi ritm al muncii,
care este cu adevarat militar" ne spune conducatorul acestui punct
de lucru.
li urmarim pe militari la operatia de turnare a grinzii M-4, de pe
fundul bazinului portuar, din zona longitudinalà a acestuia.
S-a schimbat mult imaginea ;antierului in aceasta vara, tovar4e
locotenent Dumitru.
Sint multe de facut, intr-adevar, ;i ne straduim si tinem pasul.
Ce inseamna a tine pasul"?
Inseamna repede ;i bine, astfel incit nu numai de la o sapti-
mina la alta, ci chiar de la o zi la alta, schimbarea in imaginea de
detaliu ;i de ansamblu a portului si fie relevanta.
Picameri;tii probeaza virtutile vredniciei ;i dirzeniei. Trepidatii
ce li se transmit in toate fibrele trupului, praf, arqitä, vint, ploaie,
oboseali nimic nu le poate imputina silintele. Pia in prezent au
spart circa 600 de coloane ;1 le-au pregatit pentru montat grinzi.
in aprille, recordul fiecarui picamerist era de doua coloane ... in mai,
soldatul Dan Corcinschi, frunta;u1 frunta;ilor", a hotarit si fad doua
coloane ;i jumitate. Le-a facut. Flaciii ace;tia bravi apropie ziva cind
Arge;u1 va primi barjele incarcate cu utilajele de inalta capacitate pro-
duse de industria Capitalei.

36

www.dacoromanica.ro
 me§teri
marl

Autobasculantele dau o animatie dinamica peisajului. Gonesc

zi i noapte. Pe cabinele citorva este scris cuvintul 4coala". Viitorii
;oferi invata conducerea pe viu". Masura este bineveniti, precizeaza
capitanul George! Stan, comandantul detapmentului. Odata cu reali-
zarea planului de productie al subunitatii, se asigura ;I deprinderea
;oferilor cu conditiile concrete in tronson. Oricit de bine ar fi pregatit
un viitor ;ofer, oricite deprinderi ar dobindi in poligon, el nu poate
IntIlni toate situatiile de teren. La sosirea pe ;antier cei mai buni mili-
tari ai ;colii sint timorati i nelndeminatici. Dar numai in citeva zile
reqesc si cunoasca bine terenul ;i mai ales sa se deprinda cu rigorile
muncii de ;antier.
Majoritatea militarilor pregatiti pentru specialitatea de ;ofer ramin
pe qantier. Dupa ce efectueaza un traseu zilnic de 150-200 kilometri
cu autobasculante sub sarcina, osta;ii pot spune ca au trecut botezul"
;oferiei. impletind direct pregatirea practica cu aceea teoretica, de
cunowere aprofundata a partii tehnice a mginilor, care se face sub
indrumarea atenti a maistrului militar clasa a II-a Dumitru Fuior,
scoala de soferi a dat sute de ;oferi profesioni;ti. Coloana auto coman-
data de malorul Gheorghe Popa realizeaza, zilnic, peste 13 00 de curse
cu parnint excavat din malul Argeplui ;i 120 curse cu materiale auxi-
liare piatra, balast, placi de beton necesare amenajarii viitorului
port Oltenita. Se aduc laude anume plutonului comandat de locote-
nentul-major Dan Barbulescu: subunitatea sa are sute de curse avans
fata de celelalte. in schimburi de zi ;i de noapte, ace14 decor, aceegi
dinamica de oameni i ma;ini. i cu fiecare zi ;i fiecare noapte se
schimba cevadatele topometrice ale zonei. Arge;u1 capata matca
noua. in zona Cornetu, unde prinde contur cel mai mare lac artificial,
actioneaza militari comandati de locotenentul Gheorghe Hotu. Unii
la priza de apa, altii la turnarea betonitel i consolidarea malului.
Se prefigureaza de-acum dimensiunile celui mai mare lac artificial
din tara. Suprafata va fi de 1000 de hectare, care va aduna 100 de
milioane de metri cubi de apa. Intr-o singura lunä au fost definitivate
prizele ce vor asigura transferul apei din lacul Cornetu-Mihaile;ti
catre lacul Vacare;ti, adica pentru consumatorii din Capitala. i tot

37

www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN
ZAMFIR

In acest timp, constructorii civili §i militari au definit tronsonul de

4 kilometri §i drumul national Bucuresti Alexandria, care urmeazi
conturul noului lac. Numero§i militari §i-au impus, alaturi cleceilalti
oameni ai §antierului, numele in rindul me§terilor mari: soldatii Nicu
Deleanu §i Anton Snir, Ion losif Sotan fierar-bEtonist, soldatii
Toma Culcea, Vass Bella §i multi altii.
Da, din nou mqterii mari pe Argev.JI strabatator de spatiu §i
istorie romaneasca. Mii §i mii, cu duhul cel maret ziditor al lui Manole,
vestitul, trecutul in legenda, cu con§dinta de a fi parta§i la inaltarea
in civilizatie, putere, rodnicie §i libertate a Romaniei socialiste §1
de a lam viitorimii mo§tenire intru eternitate.

www.dacoromanica.ro
DINU facerea lumil
SARARU la Bucurqti

0 mare chiar §i In miniatura la portile Bucurestilor nu poate

fi masurata cinstit, in tot adevarul, nici cu cele cloud sute doudzeci de
hectare cit cuprinde oglinda ei albastra §i nici macar cu cele patruzeci
de milioane de metri cubi de apd, cit vezi cu ochii sub rotirea lene§i a
pescarqilor argintati de razele blinde ale soarelui. 0 mare la portile
noilor Bucurwi e o poveste de lumina §i sanatate care ia fiinta sub
ochii no§tri uimiti. 0 noud legendd a Bucurestilor se nwe cu noi de
fati, plamadità din visele noastre de mai bine, din orgoliul nostru
de a lasa viltorimii Insemnele nepieritoare ale cutezantei comuniste,
de a nu pregeta §i de a nu precupeti nimic pentru ca ziva de miine sd
fie mai frumoasd 0 pentru ca acest miine sd nu rif mind departe de noi
ci sd se transforme in realitatea propriei noastre existence.

39

www.dacoromanica.ro
DINU
SARARU

E oare un gind mai adevarat romanesc decit acesta care ne mina

pe noi inaintea zilei de mline pentru ca la judecata fireasca a viitorului
sa ne putem infati;a cu mindria intreaga a pecetii timpului nostru de
ctitorie comunistä insufletita de patima arzinda a iubirii de tara?!
Mergeti, apdar, la Lacul Dimbovitei ce nume frumos, de poveste
0 bucurati-va de uriawl plämin de sanatate care a ;i inceput sä prime-
neasci viata noastra de fiecare zi ;i läsati-va in voia povestilor despre
un trecut care abia ieri mai era viu! Mai ;tie cineva istoria acestor
locuri din care toamna, tirziu, se ridicau ceturi pustii ;I rar, din curti
sarace, taraneqti, fumul tizicului?! Arhitectura zveltä a unui cartier
care poate oricind concura un oras intreg sageteaza cerul senin ;i se
räsfringe cu miile ei de ferestre in undele albastre, iar eu stau sa ma
gindesc cine vor fi aceia care, primii in noua istorie a Bucure;tilor,
vor deschide, dimineata, aceste ferestre prin fata carora vor zbura
pescaru;ii, pentru a cuprinde un rasarit de soare feeric sau un apus
insingerind apele tremurinde sub briza inserarii!
E drept sd trecem pe lingo aceste fapte cu ochii Inchig ?! Mai poate
cineva de aici sau de oriunde, aiurea, sd nu vadd ?! Trebuie sa va spun
ca sint fericit sa ma pot bucura cu tot sufletul cind yeti urca treptele
de piatra alba care duc la faleza Lacului Dimbovitei qi cind yeti vedea
faleza spuzita de lume. Aveti atunci o secunda rabdare sa priviti in
ochii ei uimirea ;i bucuria ;i mindria ;I convingerea cl meriti sä tra-
ie;ti ;I yeti afla 6 rar au stat impreunä aceste sentimente ;i rar pline
de atita incandescenta lacomie de viata!
La Lacul Dimbovitei se afla acum izvoarele noii Dimbovite care
a ;i inceput sa ;erpuiasca, in sfir;it dulce" prin inima oraplui ;I II
rog pe fotoreporter sa ne ajute sa privim cu ochii lui fermecati orawl
strabatut de panglica riului care li el este altul ca ;i albia lui de beton
ocrotindu-i limpezimea cintata demult, intr-o istorie veche, chid
aici era, poate, o lunci deasi de arini ;i plopi fumurii. Ei bine, ;I eu
am prins un crimpei din povestea acestui trecut qi, rezemat de balus-
tradele poetice de fier forjat care dau demnitate Dimbovitei de azi
;i drumului ei prin orawl aflat intr-o prefacere pentru noi toti, de ce
sa nu recunowem, galopanta ;i sufocanta, ma las cu ochii pierduti

40

www.dacoromanica.ro
 facerea lumil
la Bucure§ti

in albastrimea undelor furate de amintirile adolescentei. Cine mai

crede ca venind dinspre Farmacie" unde era o bariera de cale ferati,
undeva prin Militari, deasupra savantei ;i monumentalei arhitecturi a
Politehnicii care a 0 intrat in con;tiinta atitor generatii de ingineri,
venind dinspre Farmacie", scobora spre Dimbovita, la adapatoare" o
poteca de pulbere vara, printre otetari ;iartari si salcii pletoase ocolind
chinuita curti cu case de chirpici, ;i rar acoperite de ;indrila, ;i obraze
de var scorojit. Bazinele albastre care, incepind din vara asta, vor
chema tineretul si se bucure de cMlizatia rigorilor sportive olimpice
;i terenurile de tenis 0 volei ;i handbal n-au cum sa mai pastreze
amintirile mele, ;i lumea noua a Bucure;tilor, imi dau seama, nu mai
are nevoie de ele. Le pärasesc ;i eu, apdar, ;i va chem si admirati
podurile zvelte imbracate in travertin arcuindu-se inalt peste apa
albastra ;i lasind in oglinda ei chipul felinarelor cu brace ca o broderie
0 care noaptea vor tese poezia atitor Wile. Cineva a aruncat in undele
line floarea de foc a unui trandafir row ;I sint sigur ca e prima floare
purtatà de Dimbovita cea noua pe apele ei, o intimplare pe care imi
place a o inteleg ca pe un omagiu adus eroismului cu care, intr-un
rdstimp mai scurt decit lunile unui an, orasul si Hut lui au fost smulse
din poezia veacului trecut fi racordate la urbanistica pregdtind intilnirea
cu mileniul trei !
Desraprarea de forte masate de-a lungul albiei Dimbovitei in
ultimele luni, viteza procesului innoitor, padurea de macarale, frontul
tractoarelor, screperelor, excavatoareior, camioanelor qi basculantelor,
reteaua reflectoarelor transformind noptile cele mai negre in zile de
lucru ambitioase, furnicarul ca;tilor de protectie albe qi galbene qi
albastre au transformat batrina albie a riului care nu mai pastra, siracul,
in infatiprea lui, nimic din poezia care il rause erou de legendl,
intr-unul din cele mai spectaculoase ;antiere urbanistice caruia pito-
rescul prezentei continue a bucure;tenilor fascinati, interzi0, contra-
riati, surprin0 necontenit ;i, dintr-odata, mai nerabdatori chiar deck
constructorii, acest pitoresc ii dadea o culoare atit de umana ;i de
intima in pofida strivitoarei aglomerarii tehnice ;i il imblinzeau ;i 11

41

www.dacoromanica.ro
DINU
SARARU

faceau sa träiasca, in cel mai deplin inteles al cuvintului, prin bataia

emotionanta a inimii intregii Capita le.
Acum mai bine de jurnatate din povestea non Dimbovite a ajuns
la capatul ei poetic. Am vazut i primele barci minate de visle barba-
tqti urcind spre izvorul de la Lacul Dimbovitei, balustradele de fier
forjat au qi inceput sä vibreze sub bratele primilor indragostiti ferme-
cati de forjeria lor vesela in spatiile care, la toamna, vor ocroti cei
dintii arbori, au fost sadite flori, nerabdarea bucurwenilor a inceput
sa fie impacatä: Curind, imi spunea cineva aflat ca qi mine, curios,
pe §antierul in plina expansiune de la Unirii, vom vedea DImbovio
umplind lacul fn care se va oglindi Biblioteca nationald !"
Ajun0 qi noi cu povestea noastra aici nu vom putea sä ocolim
adevarul atitor intrebari §i presupuneri pe care bucurwenii vechi
i noi le-au trait in ultimii doi ani cu privire la destinul Dimbovitei,

al noii infatiari a Pietei Unirii, al fostelor cartiere care se ingramadeau

nu numai provincial i insalubru pe Calea Calara0lor i pe Calea
IDude§tilor, dar i cu o promiscuitate ce nu intimplator facea casa bunä
cu igrasia, chiar 0 morala, i care trimiteau nefericit, ping prea de
curind, laPortile Orientului".
Azi, cind Dimbovita si-a c4tigat demnitatea unui riu tutelar al unei
capitate moderne, cind padurea noilor edificii imbratiseaza atit de inspirat
Bulevardul simbolic numit Victoria Socialismului, trebuie sa spun ca
arhicomplicatele lucrari care structureaza peisajul fostei Piece a Unirii
dominatä, de citeva zile atit de cople0tor, de cupola marelui Complex
agroalimentar Unirea" nu mai apar nimanui, nici unui bucurqtean,
virstnic sau tinar, nici complicate, nici neobipuite, nici misterioase,
ci cit se poate de firqti in noutatea lor altfel indiscutabila i in solutiile
lor tehnice §i tehnologice fara precedent la noi, iar citeva dintre ele
cu un grad de performanca care le face unicat in domeniu.
Acum, tot bucurqteanul tie ci fosta Piaci a Unirii va fi strabatuta
de un bulevard impundtor cu doud benzi sub care trece un pasaj rutier,
sub care trece, brusc, Dimbovita, sub care trec, una deasupra alteia, cloud
linii de metrou ! Sigur propozitiunea simplified lucrurite pina a le aduce
la nivelul dialogului omenesc, de fiecare zi, dar opera tehnica in sine

42

www.dacoromanica.ro
 facerea lumii
la Bucure§ti

este impresionanta si ne obligi pe toti sa privim cu admiratie spre

inginerii si tehnicienii si maistrii si muncitorii simpli care fac viu acest
gind indraznet si care, cu o abnegatie tulburatoare, intruchipeaza
pentru viitorime o mare, cuceritoare, peitimasei si cutezcitoare iubire de
card care se numeste Ctitoria Ceausescu!
Sa-mi ingaduiti, acum, sa vä invit in noua NO a Unirii! Sigur,
gazetele au dat, cu promptitudine jurnalistica, toate sau aproape toate
datele tehnice ale acestui monument, pentru ca se poate vorbi despre
un monument. Nu voi face apel la ele, ma voi stradui sa va fac sa
intelegeti sensul uman al monumentalului Complex agroalimentar
care impune ideea de cMlizatie europeana in viata fiecaruia dintre
noi. Si si nu uitärn ca este, chiar dad cel mai mare, door unul dintre
Complexe le agroalimentare investite cu obligatia de a sustine stan-
dardul de viata al unei capitale cu peste doul milioane de locuitori,
oferindu-le toate conditiile pentru ca ziva fiecaruia clintre ei sa se
poata desfasura firesc si Intr-adevar civilizat.
Ar trebui sa incep cu o intrebare simbol, venita din partea unui
bärbat inclinind bine balanta spre cea de a treia vIrsta si care, cobo-
rind treptele marii piete abia deschise unde facuse, era usor de vazut,
o vizita reusita, isi intreba consoarta cu o impacientare in glas in
stare sa ma faca atit de limpede sa inteleg ca realitatea noului Bucuresti
a intrat in singele nostru, a devenit propria noastra realitate,fiinta
noastra, ii apartine, ne apartine, sIntem proprietarii ei, beneficiarii
ei, am inceput sä avem pretentii si sa gindim curajos la nivelul con-
ditiilor ei de civilizatie.
Cind se darima asta, domnule, fiindca nu mai are nici un rost?!
Cit mai dureaza?1"
In fata ochilor, cum cobori scarile de piatra spre fosta Nati a
Unirii, jos, la poalele lor orgolioase, hangarul trist, pipernicit, sco-
rojit, umil, scund, o biata cosmelie. Hale le, Mari le hale" de altadatä
ale vechilor Bucuresti. lata saltul urbanistic revolutionar, iata saltul
de gindire din constiinta bucuresteanului, iati si motivatia superbei
nerabdari cu care noi toti, acum, participam la Facerea lumii la Bucuresti !
De la intrebarea Ingrijorat mic-burgheza ca mentalitate a bucu-
resteanului preocupat de ce se demoleaza o casa sau alta, ta Cind se

43

www.dacoromanica.ro
DINU
SARARU

darimi, domnule, cit mai dureaza?!" cit mai dureaza pini cind noul
Bucurqti va triumfa definitivsaltul de con§tiinta petrecut intr-un
rastimp atit de scurt mi se pare mai graitor decit orice demonstratie.
0 intrebare i neribdarea cuprinsa in ea capabila sa sintetizeze un
proces de coqtiinta complex, marea incredere a lumii noastre in
forta ideii comuniste, bucuria recunowerii unei opere urbanistice
fara precedent §i care se aflä Inca in plini expansiune. Moderna Piata
a Unirii de azi, cu dotarile ei arhitectural tehnologice la nivelul exi-
gentelor Capita lei noi a Romaniei, are cu adevarat puterea de a con-
vinge cu privire la inaltele virtuti ale tezei Socialismul se construiwe
cu oameni, pentru oameni."
Privesc chipurile celor care, ca §i mine, patrund pentru prima
data sub uriap cupola a pietei, cutreier cu intreaga curiozitate de care
sint capabil kilometri ei de culoare §i etajele ei de magazine ce pot
face fata unui orai mijlociu, constat cu un orgoliu de care nu ma sfiesc
ci täranii" sint §i aici in centrul atentiei in plata lor taraneasca,sint
atent la discutii, ma opresc pe treptele de la intrare; o fume tinärä,
o lume sanatoasa, o lume avida de nou i lacomi de mai bine ma
inconjoara contagios: zeci, sute, mii de familii tinere, cu copli, un
freamat de padure tinärä, iatä, stimati cititori, imaginea noului bucu-
re§tean, bucuregeanul noului Bucuretio realitate care se cere recu-
noscutd cu toatd bucuria 0 cu mindrie. Noul bucure§tean invatat sä
priveasca lumea din perspectiva revolutiei urbanistice care a ficut din
el cetateanul unei lumi a civilizatiei superioare, care face chiar el
aceastä revolutie, care zidete chiar el acest nou Bucure§ti!

E soare, e o dimineata fericita de la inceputul acestei veri, freamatul

tinär al lumii tinere a Bucurqtilor din primele zile ale lui iunie 1987
e contagios, e sufocant. Stau pe treptele marii Piece a Unirii ;i nu-mi
ajung ochii si vac], §i imi dau seama ci Povestea Facerii lumii la Bucu-
re;ti se and in miezul ei cel mai fierbinte.
Il inteleg pe colegul meu, fotoreporterul, care se uita invins la
exceptionalul lui aparat de fotografiat:
Domnule, nu tii ce sa pozezi mai intii!

44

www.dacoromanica.ro
CASCADELE LUMINII

www.dacoromanica.ro
VICTOR a treia
VANTU magistralä albasträ

e
sub stre§inile de piatra ale Fagarawlui, dominInd barajul
arcuit de la Vidraru, se Inalta statuia de otel a omului demiurg care
stapinqte fulgerul. Ca perspectivä §i grandoare constructiva, imagi-
natia o asociaza cu vestitul colos din Rhodos. Dupa cum, prin semni-
ficatie §i simbol, gindul descopera aici expresia monumentala a Pro-
meteului modern. In spaciul §i timpul nostru, statuia semnifica 0 o
schimbare in ordinea naturala' printr-un indraznet act de creatie,
schimbarea de destin a Argesului, transformat intr-o cascada de hidro-
centrale, intr-un fluviu de energie. i caruia i se pregatqte acum,
prin metamorfozarea sa intr-o magistrala albastra", DunareBucu-
re§ti, o noua §i spectaculoasa afirmare in geografia §i istoria Romaniei.
Avem nevoie de ape. Viata moderna, cu multiplele sale cerinte
§i folosinte, soliciti incomparabil mai multa apa deck pe vremea

47

www.dacoromanica.ro
VICTOR
VANTU

patriarhal5 cind omul se multumea cu gäleata scoasa din fintina. lar

mline, in pragul apropiatului mileniu trei, va solicita indoit fata de
astazi. Hidrocentralele, irigatiile, aductiunile, sofisticatele procese in-
dustriale, navigatia, mult mai leftina decit transportul pe ;osea sau
calea ferati, toate cer apä. Apa, ape! Dupsi secole ;I milenii de pulve-
rizare in circuitul universal, riurile române;ti tot mai intens solicitate au
intrat, intra in circuitul valorifidri I lor complexe, superloare. Au inceput
sIfiestrunite, remodelate, puse la treabiceea ce, in limbajul sobru al
hidrotehnicii, se nume;te amenajare hidrografica, acumulare, regularizare.
Sub ochii no;tri se faure;te o noui geografie a apelor. Baraje ;i
lacuri, constelatii energetice ;I magistrale albastre". 0 geografie a
ratiunii ;i temeriatii, a grijii fata de mediul inconjurätor, caläuziti
de exigentele civilizatiei socialiste. 0 geografie pentru prezent ;i
pentru eternitate, plamaditä potrivit programelor ;tiintifice, cutezä-
toare ale partidului privind transformarea naturii pe msasura posibili-
tItilor materiale, ;tiintifice ;i tehnice in cre;tere ale societatii. Avem
nevoie de apa. Avem nevoie de ape. Dinspre izvoare care varsare,
a inceput s5 se ia in stäpinire un intreg bazin hidrografic. Complexi-
tate, amploare, eficienti. Acest gen de amenalari In care fiecare
picaturä e luati in calcul matematic, in perspectiva de a deveni kilo-
wat ;1 bob de grit., ;i factor in ecuatia acumulirii, navigatiei ;i echi-
librului ecologic, este, poate fl socotit, mult rivnitul perpetuum
mobile". Am adus ;I aducem astfel mereu mai aproape de munca ;1
viata lui homo faber ;i homo sapiens Bistrita ;i Oltul, Lotrul ;i Some;u1,
Mil Mare ;i Prutul, Sebe;u1;i Siretul ;i hiss* Dunärea, mareata Dun5re,
cu hidrocentralele ;i magistralele ei t5iate spre mare, spre oceanul planetar.
lar acum a venit, din nou, rindul Argeplui. De ce?

CONTEMPORANUL NOSTRU, MESTERUL MANOLE

Poate chiar ap ar putea si inceapä un viitor film despre Canalul

DunareBucure;ti. Cu aceastä evocatoare secvent5: un bärbat scru,

48

www.dacoromanica.ro
 a treia
magistrali albasträ

tind cu privirea apele lacului devenit o mare aurie in bataia unui soare,
Inca generos. Marea aurie este Argesul, prefacut intr-o oglinda de api
de o mie de hectare, in fata barajului de la Mihailesti-Cornetu. Peste
acest peisaj de o instapinita serenitate, vocea barbatului bine dadit,
in haina si cu casca de constructor, märturisindu-se:
Am fost primul constructor care a venit aici, in ianuarie opt-
zeci si sase. Era un ianuarie cu multi zapada. Nu mai circula nimic
si am batut drumul pe jos, prin viscol, din Piata Unirii. Optsprezece
kilometri, ii tin bine minte. Ce era aici inainte sa facem lacul? Pidurici
de plopi si cimpuri de usturoaie. Dupa ce s-a terminat constructia,
o femeie de la noi din tabara a gasit un pui de caprioara raticit, i-a
gasit adapost si l-a crescut cu biberonul. Cu ce am inceput? Pai cu
ce se incepe, cu organizarea de santier. Echipa noastra, de patruzeci
de oameni, dulgheri, zidari, fierari-betonisti si altii cu care am fost
pe multe santiere, a trebuit si le deschida constructorilor calea. Am
Mat drumuri, am netezit platforme, am inaltat baraci... Dacl a
fost greu? Greu ca orice inceput. Dar nu mai greu ca la Portile de
Fier. Acolo, ehei, am avut de ridicat, la cincizeci de metri inaltime,
grinzi de pod de cite saizeci-saptezeci de tone.
Au urmat barajul de la Mihailesti-Cornetu, oescala" la amena-
jarea Dimbovitei, la noile ei poduri, apoi priza de apa pentru lacul
Welt-esti, iar acum lucrarile pentru hidrocentrala de la nodul nr. 5.
Enumerate precis, ca si cum ar fi citite din cartea de munca. Cit de
greu a fost? Si iarasi: N-a fost greu, ca asta ne e drumul si pe el
mergem". Se cere insa adaugat: cu o constiinta de comunist.
Secventa aceasta, cu mesterul constructor evocind noua ctitorie
pe Arges in jos, pe un mal frumos", reinvie si continua peste timp.
Noul Manole ar putea fi chiar el, barbatul acesta puternic si curajos,
maistrul principal specialist David Balan, dad, in cuprinsul vastului
sander dintre Bucuresti si Dunare, n-ar mai fi, contracandidati, atitia
alti mesteri mari" din spitz legendarului Manole.
.i de unde sinteti?
Stiu si eu? De bastina sint craiovean, dar am crescut si am
trait numai pe §antiere. Podu rile din zona hidrocentralei mari de pe

49

www.dacoromanica.ro
VICTOR
VANTU

Arge;, pod peste Trotu; la Comäne;ti, viaductele de coastä de la

Virclorova, poduri de cale ferata pentru drumurile carbunelui din
Gorj. Sint de specialltate podar. i cine ;tie sa fad poduri poate sa
fad' de toate. A;a am ajuns ;i in Dobrogea, la canalul mare, la portul
de la Cernavoda, iar mai apoi la danele de descarcare pentru centrala
nuclearä. Cind nu e;t1 singur, te Incumetl la orice. Am in formatie
oameni de prima mina, cu care impart plinea de o viata. A, ulte-1
pe lordache Cretu. la zi, mai lordache, de cind lucram noi impreunä?
hi spun eu, de la Portile de Fier. Abia termlnase;1 armata, ;1 uite ca
acum al inceput sä albe;ti.
Dar matale? Ulte ca nici nu ;tii cind ai ajuns bunic.
A;a-i, ap-i, dar un bunic Inca tinar o intoarce moale me;-
terul ;i simte nevoia sa se explice. Am o nepotica de un an ;i jurna-
tate, s-a nSscut aid, pe ;antler. i fata, ;1 ginerele tot alci lucreaza.
Secvença aceasta, cu un Manole maturizat din legenda zilelor
noastre, ;i-ar putea-o revendica, pe buna dreptate, ;I alvii. Trairile
lui David Wan sint categoriale", comune multor constructori. Ele
alcituiesc palmaresul celor ce constItuie nucleul de forta ;I expe-
rienta al acestui nou ;1 Intlns ;I greu ;antler. Oameni ai marilor inte-
melerl, cu pas drept ;I apasat prin vlata, cu Inimi de comunl;t1.
Cind II cuno;t1, cind ii vezI la treaba, Imag1nea Arge;ului de
milne se suprapune cu portretul lor colectIv. Aproape fall exceptie,
ei poarta galoanele profesionale ale prImelor doua magistrale albastre,
Iar unii ;i pe cele mai de demult, ale Bicazului, Argewlui energetic,
Portilor de Fier, ale podurilor dunarene ;i ale porturIlor maritime.
Fundatii, diguri, baraje, ecluze, poduri, porturi, devieri ;i prize de
apa, canale, aductiuni, drumuri, cal ferate. De la betonist la macaragiu,
de la ;ef de brigadi la director de antrepriza, ei sint nascuti ;i crescutl
de doui mari ;coli: amenajarile hidrotehnice ;1 caile ferate. Asa se face
ci amenajarea complexa a Arge;ului beneficiaza de o concentrare de
forte ;i de o organizare pe mäsura, la care 0-au dat mina doi colo;i
ai constructiilor romane;ti, centralele-antrepriza: de constructii hidro-
tehnice Constanta ;1 de cal ferate Bucure;ti.

50

www.dacoromanica.ro
 a trela
magistralä albasträ

0 intrajutorare §i o solidaritate muncitoreasci de proportii:

participarea la lucriri a tuturor judetelor Orli. Oameni §i utilaje
deplasate in formatii de lucru complete, brigizi alcituite din construc-
tori i mecanici ale0 dintre cei mai experimentati §i mai destoinici.
Fiecireia dintre aceste formatii judetene i s-a incredintat rispunderea
precisi i angajati de a construi cite un kilometru de canal. Un judet,
un kilometru: kilometrul Dimbovita", kilometrul Galati", kilo-
metrul Satu Mare"... un kilometraj al elanurilor 0 ambitiilor, al veci-
nititii competitive.
Experienta constructorilor formati la §coala marilor antiere, ca
§i experienta constructorilor din judete fuzioneazi fericit cu roman-
tismul revolutionar pe care-I aduc i aid, pe Argq, tinerii. Tinerii
in uniformi de brigadier §i tinerii in uniformi de militar. Continuim
o traditie", ii aud spunind cu mindrie i pe unii, §i pe altii.

IN UZINA DE PAMINT I APA

De la kilometrul 83 (barajul lacului MihaileW-Cornetu) la kilo-

metrul 0, un conglomerat de puncte de lucru 0 sectoare, de platforme
de utilaje §i mijloace de transport, de statii de betoane i statii de
sortare a agregatelor de balastieri, de tabere §i depozite; un piien-
jeni§ de drumuri §i §leauri, un dute-vino de ma0ni §I oameni. Un
suflu proaspit al anotimpurilor. S-a ivit o lume gräbiti, forfotitoare,
condusi de legile muncil industriale, care iutwe ritmul molcom al
acestor wzäri, WI a le schimba insi desenul cu fermecitoarele-i
linii §i culori, aducind cu ea tonusul marilor prefacer!. Prezenta atitor
meserii atrigitoare §i prospere, aduse de ei, de oamenii §antierului,
fascinatia malinilor §i utilajelor Iasi urme adinci, determini optiuni
§i pasiuni profesionale.
Intr-o singuri zi, in perimetrul unui singur sector, ca si ajung
dintr-un punct de.lucru in altul, urc pe rind intr-un ARO, un autobuz-
-naveti, doui basculante, un atelier mecanic mobil §i o... salvare"!

51

www.dacoromanica.ro
VICTOR
VANTU

Dupa repetate reveniri, un numar de zile, lucrurile incep sa se mai

limpezeasca. Dad nu ca posibilitati de deplasare, macar ca orientare
in spatiu. Deslqe§ti treptat punctele de reper ale amplului front,
pozitiile ocupate de-a lungul sau de respectivele antreprize qi brigazi,
incepi sa personalizezi" kilometrii tineretului, armatei, judetelor dupa
cite un sat, o tablita indicatoare, un grup de utilaje sau chiar un pilc
de copaci. i intelegi, §i te convingi ca sub deconcertanta aparenti
de amalgam guverneaza o logica strinsa a organizarii §i o severi suc-
cesiune tehnologicä. Experienta anterioarelor magistrale albastre 10
spune cuvintul.
Ce sa alegi din cuprinsul uriaplui front? Sa selectezi punctele
fierbinti"? Dar in conditiile in care calea navigabili traie§te" prin
nodurile hidrotehnice (0 invers), sau ratiunea porturilor rezicla in
functionarea primelor doui (0 invers), nici un front nu poate fi mai
important, nici mai putin fierbinte" ca altul. Nu-ti mai ramine deck
si popose§ti oriunde pe firul necunoscut §i plin de meandre al celor
optzeci §i trei de kilometri.

LACUL MIHAILEFII-CORNETU

Primul mare obiectiv terminat, in jurul caruia graviteaza toate

celelalte, vastä acumulare (circa o suti de milioane de metri cubi de
api) care determina multiplele folosinte ale amenajarii complexe.
Cei mai multi dintre calitorii prin aceasta zona-satelit a Capita lei se
opresc sa admire noul ochi albastru deschis pe harta tarii. Barajul
maiestuos traversat pe §oseaua Alexandriei, pe sub care apele Argew-
lui cad intr-o cascada cu miriade de irizari; inaltele, albele diguri aco-
perite de dale ca ni§te imense clape de pian verticale.
Inginerul Cornel Roban, §eful brigazii nationale a tineretului nr. 2,
impreuna cu colegul sau Constantin Pascu de la brigada I, incearca,
sa-mi sugereze ce se afla dincolo" de desenul acestui peisaj de-o serena
i eterna maretie. Deslu§esc in cuvintele lor amestecul inefabil de bucu-

52

www.dacoromanica.ro
 a treia
magistrali albasträ

rie §i de tristete de dupi terminarea unei lucrari. Fiindca, argumenta

un constructor, tot ce a fost mai greu §i mai plin de neprevazut, teme-
liile, rämin ingropate in adincuri, nevizute, ne§tiute §i, odata cu ele,
zilele §i noptile de zbucium, de indoieli §i nelini§ti, lupta cu roca
§i apa, ploile §i viscolele, toad truda §i rostul nostru." Nevazut acum
este ecranul de etan§are, scut de beton contra exfiltratiilor. Pe intinderi
de kilometri, el coboara Ora la adincimi de 18-26 de metri, pe sub
nisipuri §i pinze de apa, trainic incastrat in straturile de argila. Din
calea ecranului, care se cerea perfect etan§ qi vertical, au trebuit inla-
turate stravechi buturugi §i trunchiuri, conducte §i materiale de con-
structie de mult uitate qi parasite. Nevazute, in buni masura, sint §i
digurile, cu inaltimile lor de 13 metri, avind o latime de pina la 124
metri la bald §i 6 metri la coronament. 0 masa de proportii piramidale,
inaltata in straturi succesive de cite 3 0-40 de centimetri, fiecare strat
presupunind repetarea operatiunilor de depunere, impraqtiere §i corn-
pactare a materialelor scoase chiar de-aici, din albia Arge§ului. Dui:A
cum nevazuta este qi Iespedea" de pämint, groasa de o jumatate de
metru, cu care, dupa o minutioasa operatie de curatire, a fost aco-
perit, pe marl intinderi, terenul ce avea si devini pentru vecie fundul
lacului.

PORTUL BUCUR4TI 30 DECEMBRIE"

Nu-i nevoie de prea multi imaginatie ca sä-ti reprezinti cum va

arata acest perimetru in constructie. Inca §antier, dar de pe acum
cu o precis configurata infat4are portuara. La o prima impresie,
acvatoriul alveola de api pe firul Arge§ului pare o filiala" de mai
mici dimensiuni (circa zece mii de metri patrati) a lacului Mihaile§ti-
Cornetu. Danele care marginesc acvatoriul, alcatuind un tirm de
beton §i piatra in lungime de aproape 2500 de metri, sint destinate
incarcarii §i descarcarii de märfuri generale §i tehnice, de cereale §i
carbuni; printre ele §i o dana de pasageri. Pe platforma portuari

53

www.dacoromanica.ro
VICTOR
VANTU

se afla necesarele spatii utilitare: gara fluvialä, ateliere de reparatii,

magazii, sediul beneficiarului Administratia Canalului DunireBucu-
re§ti. Nu e intr-adevar nevoie de cine §tie ce imaginatie ca sä anticipezi
tabloul portului in plina activitate, cu traficul sau intens la toate danele
cu nave venind §i plecind incarcate dinspre §i catre Dunare §i mare.
Bucure§tiul, principalul centru industrial al tarii, are ce oferi §i are ce
primi. Deocamdata aici e momentul tranzitiei, al limpezirii. Undeva,
la intrarea in port, o draga puternica roade §i absoarbe cu lacomie
un ultim petic de parnint, pentru a deschide cale liberi viitoarelor nave;
in timp ce pe calea ferata care patrunde in port, racordati la linia de
centura a Bucure§tiului, trenurile incarcate cu materiale de constructie
destinate §antierului sugereaza de pe acum ceva din freamatul atmo-
sferei portuare de miine.
Prin acest univers in plina metamorfoza ma calauze§te inginerul
Otto Breuer, directorul Antreprizei nationale a tineretului, execu-
tant al lucrarii. Constructor din vocatie, format la §coala asprä a Trans-
fagara§anului §i al primei magistrale albastre el a descins pe Arge§
ca s-o ia din loc de la temelii. Punct §i de la capat ca filozofie de
viata. Scoate §i imi aratio amintire de suflet", fotografia ultimei cupe
de pamint excavat la Dunare Marea Neagra (aprilie 1984), in care
ne recunoa§tem amindoi (ride sanatos)... ceva mai tineri. Mie imi
pare insi neschimbat. Acela§i temperament vulcanic, aceea§i voce
räsunatoare de bariton de §antier, acelali amestec de dinamism, duri-
tate §i sufletism. Urcam in estacada portului, examinam §irul celor
aproape 600 de coloane, adinc implintate in gingiile Arge§ului, care
sustin cheiurile. Ce munch' a fost la ele! Nisipurile in§elatoare ne-au
dat insomnii." Intr-o formulare concentrata, expresiva, istoria tensio-
nati a acestor cilindri de beton care abia pot fi cuprin§i de un om
voinic, lungi de 24 de metri, acoperiti de masive grinzi longitudinale
§i transversale.
Ce a fost mai greu a trecut. Oricum, portul e bine conturat
apreciaza Breuer. Aici lucreaza BNT 3, condusi de inginerul Victor
Donos". Ce inseamnä BNT?" Brigada nationala a tineretului.

54

www.dacoromanica.ro
 a treia
magistralä albastri

Sau, cum traducem noi initialele, mai in glumg, mai In serios, batrinii
no§tri tined."
Batrini... tineri?" DO au in urma lor ani grei de §antier,
au reu§it §i vor sa raminä tineri. Avem copii bunil" E o vorba de-a
lui, favoritä, adusä, banuiesc, de pe Cri§ul de ba§tina. Copii buni."
0 caracterizare luminoasa, tandra, din partea unuia care nu risipwe
laude, un fel de superlativ pentru oamenii de isprava, indiferent de
virstä.

IN AVAL 1 AMONTE DE KILOMETRUL 20

Pe §oseaua spre Oltenita, in zona de canal pe care o construie§te

armata, se afla comuna Curcani. Numele i-afost dat de in§i§i curcanii,
bravii luptatori de la '77, care, primind parnint, s-au statornicit aici
dupi Razboiul de Independentaimi explied, in drum spre §antier,
It. colonel loan Bunescu. Anul acesta de 9 Mai, la festivitatea de la
Monumentul eroilor din parcul comunei, urma0i lor, nepoti li stra-
nepoti, au venit purtind vestitele caciuli cu pana de curcan. Am fost
astfel martorii unui spontan §i emotionant racord istoric: urma§ii lul
Pene§ Curcanul alaturi de ostgii constructori de azi. Alte epoci,
alte fronturi de lupta."
Strabatem o zona joasa de cimpie pentru a ajunge la kilometrul
20, loc care ofera o perspectiva ampla asupra teatrului de operatiuni.
Privirea reu§e§te si imbrati§eze un larg segment de canal conturat
'in forma sa definitiva. Primii cinci kilometri terminati de pe Intregul
traseu dintre Bucurwi §i Dunare, in timp ce multi altii, in aval §i
amonte, se modeleald, se apropie de finisare. E o imagine dificil de fixat
in contururi precise, peisajul se modified necontenit, dragalinele §i
excavatoarele ataca lira incetare limbile de pamint de pe firul apei.
lar digurile cresc peste noapte §i peste zi, vaiind cu ochii.
Printre numeroasele utilaje care actioneaza tenece de-a lungul intre-
gului front, aproape In totalitate mecanizat, observ citeva de un profil

55

www.dacoromanica.ro
VICTOR
VANTU

aparte, semanind cu ni§te ... tancuri. Mi se confirma d sint intr-ade-

var tancuri, mai exact foste, farä turela §i tun, amenajate ca utilaje
grele de constructie la operatiuni de incarcare, impingere, nivelare.
Si devenite astfel, cu succes, unelte ale constructiei papice. N-ar
fi rau sa vina aici, pe Arge, cei ce se obstineaza sa sporeasd arsena-
lele aneantizarii planetei, §i sa vada cu propriii ochi cum se pot
preface sabiile in pluguri" .
Undeva, pe acest tarm räscolit, intr-un lumin4 de padurice, o
anodina remora rutiera acoperiti. Inauntru, cine ar banui, o salita
de §edinte in care stau inghesuiti, cu carnetele pe genunchi §i pixuri
in miini, vreo duzina de barbati in uniforma militarà. Operativa"
zilnica. Fete concentrate. Cadre le de conducere de pe §antiere eva-
lueaza situatia din ultimele 24 de ore §i stabilesc tactica pentru urmatoa-
rele 24. Raport osta§esc sobru, exact. Cifre, cifre. De zeci de ori ros-
tite de cei ce raporteaza, receptionez rebusuri de tipul: 601,11 cu 11"
sau Castor 13 cu 15" sau ... Elipticele formule exprima numele uti-
lajului, precum §i numärul basculantelor insotitoare din schimbul de
noapte §i de zi. 0 urmarire exacta a functionarii utilajelor, un con-
trol riguros al pulsului pe §antier. Dialog strins cu conducatorul
operativei. Ati avut azi noapte ceva greutati cu statia de betoa-
ne?" S-a semnalat, pe la douä, o defectiune la un motor. Dar s-a
remediat". Marinescule, am zis §i ieri sa terminam accesul de la
Km 19!" Turnati ceva astazi, Vasile?" Am §i inceput". Per-
fect, dar sa avem continuitate la turnare". Dincolo de rigoare §i dis-
ciplina razbat competenta §i pasiunea. Ca ii la celelalte magistrale,
sapaturile au uneori darul de a furniza surprize arheologice. Oseminte
sarmatice, morminte dacice adapostind ulcele, sandale, coliere, cuti-
te. Gest patriotic: osta§ii i-au anuntat de indati pe speciali§tii mu-
zeului din Oltenita §i au lucrat cot la cot cu ei pentru a scoate la
iveala noi §i pretioase marturii de sub vatra strabuna.
Intimplarea face sa-1 reintilnesc pe colonelul inginer Constantin
Vana. Acest impätimit al §antierelor, Erou al Muncii Socialiste", nu
putea lipsi nici de pe Arge§. Drumul vietii nu-1 putea duce deck in-
tr-aci pe tinarul locotenent de la Bicaz, capitan la Transfagara§an,

56

www.dacoromanica.ro
 a treia
magistrali albastri

maior la irigatii §i colonel la magistralele albastre dobrogene. Ultima

oara, cu vreo doi ani in urma, il intilnisem in fruntea osta§ilor con-
structori care dadeau asaltul final la Poarta Alba-Midia-Navodari.
Aflu ca experienta qi calitatile sale se valorifica acum intr-o functie
superioari de coordonare pe qantierele armatei. Ne bucuram amin-
doi de revedere, Acum, aici?" imi ghiceqte din privire intrebarile.
Ai fost pe qantier, ai cunoscut oamenii, ce-ai_mai putea adauga? Toate
vorbesc de la sine despre raspunderea qi daruirea cu care se indepli-
neqte misiunea incredintati militarilor constructori de catre coman-
dantul suprem. Continuam o frumoasa traditie ostaqeasca. Retine,
in mod special, faptul ca in aceqti ani de marl ctitorii armata §i-a creat
un valoros corp de specialiqti, ingineri, conducatori de utilaje grele.
Oamenii tineri, plini de elan, nu se sperie de greutati."

NODUL HIDROTEHNIC OLTENITA

Cu o privire distrata descoperisem in biroul sau de qantier, ascunse

intr-un colt, trei perechi de cizme de cauciuc. Trei? La ce va trebuie
trei?" Pai, unele de toamni ploioasa, altele ciptuqite de iarna, iar
celelalte ma cam string, le tin de rezerva", mi-a raspuns, probabil
intrigat ea' o convorbire pentru presa", care ar fi putut debuta cu o
suti de alte intrebari, pornqte de la niqte banale cizme. Curind, prin-
tre nisipurile umede qi marmelada noroioasa a gropii de fundatie, aveam
si-mi amintesc cu invidie de cizmele inginerului Liviu Gruber. Au-
zisem despre el pe antierele primelor magistrale albastre, ca despre
tinerii speciali§ti de talent qi perspectivä, profilat pe lucrari hidro-
tehnice dupi ce, in primii ani de dupa facultate, construise cal ferate
prin Ardeal qi apoi in Baragan. i iati-1 aici, la abia 40 de ani impli-
niti, promovat ca director al antreprizei de la Oltenita, moqie mare qi
grea".
Mergem si vedem. Tarmul Dunirii la varsarea Argeqului, care
picotea in liniqtea livoaielor, s-a transformat intr-o vasti panorama

57

www.dacoromanica.ro
VICTOR
VANTU

de ;antier. Statii de sortare a agregatelor, statii de betoane, poll-

goane de prefabricate, rampe de descarcare , tot ceea ce se cheama,
in limbaj de specialitate, bazi de productie. Acosteazi mereu nave
ale NAVROM Galati, din ale caror pintece de otel se revarsa riuri
de nisip ;I pietri; scoase din albia fluviulul. 0 mi;care continua, alertä,
un flux de materiale de constructie ce urca de-aici, de la kilometrul
0, Ora in celalalt capat al canalului. Trecem intr-o scurta recunoa;-
tere ;i prin perimetrul viitorului port, portul de la intrarea canalu-
lui. 0 baterie de coloane, cu acela;i aspect de templu antic, anunti
linia cheiurilor. Insotitorul ma previne cu modestie: Portul e lucrarea
unei alte antreprize de constructii hidrotehnice. Nu tot ce se vede
aid pe ;antierul din Oltenita ne apartine. Sintem un grup de antre-
prize care colaboram. Una executa ecluze, alta barajul l hidrocen-
trala, o a treia podurile ;i caile ferate din zona. Dar sintem dege-
tele aceleigi miini, Centrala-antrepriza generala din Constanta. Ne
cunogtem bine, ne ajutarn."
Deodata, In fata privirilor se deschide un amplu teatru de ope-
ratiuni. Este ;antierul complex al nodului hidrotehnic, gearnan cu no-
dul de la Copacenl, Goltinari, Bude;t1, in cuprinsul caruia se va des-
Nura ultima aventura a Argeplui inainte de plerderea sa in Dunare.
Santier complex prin marea varietate de objective I lucrari de fete
umane i tilaje, dar mai ales, cum aveam sa aflu, prin varietatea ;1
acuitatea problemelor. Se obi;nule;te greu ochiul i cauta cu infri-
gurare, sperind cä le va descoperi, punctele de reper in acest val-
ma;ag de pamint, ape ;1 mgini. 0 excavatie in trepte ce fac sa alter-
neze imprevizibil uscatul cu mocirla, straturile de nisip cu ochlurlle
de api, platformele cu pantele, movilele cu vaioagele. Dispersata in tot
acest haotic peisaj, actioneaza o curajoasä i tenace escadra a mecani-
zirii. Ochiul descopera legea care guverneaza haosul craterului, care
ordoneaza efortul uman: atingerea cote!. Cota de adincime este fink
sul, tinta, reveria i co;marul de zi ;i noapte al participantilor la bad-
lie. Cota, certitudinea, stratul ferm de fundatie de pe care va putea
cre;te in sus ;i in WV totul baraj, ecluza, cu turnul zvelt, ele-

58

www.dacoromanica.ro
 a trela
magistrali albasträ

gant, cu telefoane §i ecrane de televiziune, cu pupitre de comanda

la care dispecerii de navigatie vor apisa in lini§te butoane.
Ne confruntim aici, la confluenta dintre Arge§ §i Dunäre, cu
o geologie sedimentara despre care, dad e sa-i atribui defecte omene§ti,
a§ spune cä e indarätnica §i capricioasicine si ma introduca di-
rectorul in culisele bataliei. IntIi o argila vinatg, puternic imbibata
cu apa, strat de vreo patru-cinci metri. $i fiindca n-aveam pamint
sigur sub picioare, utilajele au trebuit a§ezate pe platelaje special
amenajate. Vine apoi un strat de nisip fin, imbibat de asemenea cu
api, de circa noua metri. Abia sub el se afla calcarele pe care putem
funda ecluza. Dar drumul spre acest strat, spre cod, e pazit cu incapa-
tinare de ape. Impotriva lor, de jur-imprejurul incintei nodului hidro-
tehnic, am a§ezat pal-plan§e §i un ecran de protectie, iar in interi-
orul ecranului, al fortareter, am sapat douazeci de puturi de depre-
sionare, echipate cu pompe submersibile, avind rolul de a scadea §i
a prelua infaltraçiile. Pompele acestea, la care vegheaza oamenii
maistrului Petre Clin §i ai maistrilliii energetic Anton Dumitriu,
functioneaza 24 de ore din 24. De ele depind ritmul excavatiei §i,
in ultima instantä, atingerea cotei.
Acesta este §antierul: o uzina functionind 24 de ore din 24.
Acesta este §antierul: o uzina de pamint §i apa. 0 uzini de a§e-
zare Intr-o ordine nouä, intr-o logicsa superioarà de folosintä §i efi-
cienti a päminturilor §i apelor. Mare le rezervor de apa din amonte,
digurile din tot tras'eul canalului, nodurile hidrotehnice §i porturile
ce sint altceva deck produse superioare, optim valorificate, innobi-
late, din ... api §i parnint? lar fata de celelalte uzine, Uzina de pa-
mint §i apa, amenajarea hidrotehnica complexi, are avantajul de a
putea produce, farä fluctuatii tehnologice qi reparatii capitale, timp
de secole.

59

www.dacoromanica.ro
MIRCEA RADU
certitudini
IACOBAN

Drumul orica'rei Inaintari victorioase este bornat de certitudini

ci Intemeiat pe certitudini. Nu va ajunge nicaieri acela care se oprecte
s:Dvaitor in dreptul fiecarui pod spre a-i Incerca mai intli trainicia;
in zbor va trece pe ling el detapmentul hotaritor al celor ce Wu
§i simt ca aceasta cale, deschisa lor, este siguri, unica, demna §i eterna.
Marea certitudine a romanilor este partidul comunist. Marea cer-
titudine a partidului este secretarul gu general, tovarawl Nicolae
Ceausescu. Energia, inteligenta, cinstea, daruirea, omenia qi eroismul
cu care secretarul general a condus, conduce ci va conduce destinele
natiunii de la Carpati §i Dunare reprezinta tot atitea temeiuri ale
devenirii noastre. In ochii lui se oglindWe tam. 0 tara ce a ctiut sä
conjuge in linicte ci lira eroisme de parada verbul a ddinui, substan-

60

www.dacoromanica.ro
 certitudini

tivindu-I cu intelepciune in ddinuire, o tarsi pe care echilibrarea a aflat-o

cum tim, ne miram 0 nu uitam. At It de jos §1 de departe ni se
pare punctul de la care am pornit, Inch ne amintim cuvintele drtu-
rarului ce-0 privea fotografiile din tinerete: Ce-i cu voi, baieta0,
cu ce drept purtati numele meu?"
Drag §i sfint, numele de Romania a devenit acum respectat, pre-
cult, admirat de intreaga lume a acestui sfIrlit de veac. Anii care
au trecut de la Congresul al IX-lea pot parea, fati de nesfIgita
curgere a istoriei, o modesta diviziune pe scara timpului; iata Insa ca,
intr-un asemenea incredibil de strIns" rastimp, Romania s-a impli-
nit i fortificat asemenea Fat-Frumosului din poveste Intr-un an cit
altii In zece, intr-un deceniu cit intr-un secol, Romania de astazi
este, in covir0toare masura, Romania Epocii Nicolae Ceaqescu. Cu
secretarul general al partidului §i prqedintele Republicii In frunte,
am gIndit i modelat o tara, exemplul i Indemnurile sale constituind
cuvIntul de ordine al Inse0 devenirii noastre. Si nu sIntem 0 nu vom
fi niciodata la capat de drum, mult a fost 0 mult inainte este. Parti-
dul ne invata, ne cere sa &dim avintat, sa cutezam indraznet,
&à conturam lucid chipul tarii de miine. Dorindu-i Intliului om al
Republicii Socialiste Romania ani multi, sanatate §i bucurii, §tim §i line-
legem ci acelea vor fi i bucuriile noastre, ale comuni§tilor romani.
Ca el este sufletul tirii. Ceaqescu marea certitudine a OHL

www.dacoromanica.ro
TOMA GEORGE
Km 0
MAIORESCU

r RGUMENT. Toate drumurile au un punct de pornire. Drumul

de apa al Magistralei DunareMarea Neagra incepe de la 0. Aici,
Fluviul, pregatindu-se salunece printre venerabilii piloni ai lui Saligny,
Ii indreapta un brat de ape spre malurile de piatra ale Noului Drum.
Fara km 0, n-ar exista km 14, nici km 41, nici km 64,5, solemnul
moment al intilnirii cu Marea. Cei de la km 0 §tiu §i acest adevar.
CEEA CE SE VEDE DE SUS. Pe luciul de api al noului bazin por-
tuar, deocamdati despIrtit de Fluviul Mama printr-un dig proii-
zoriu, trebaluiesc dragi pe chei §i pe talazuri, se toarna ciment §i
asfak, se fac ultimele camawiri", pe cele cinci dane de acostare a nave-
lor incep sä apari uriae trupuri de macarale, se ridici magazii de cereale
§i ateliere de intretinere in calea viitorului §antier naval printre

62

www.dacoromanica.ro
 km 0

schele, in dreptul danei de pasagerifundatiile gärii fluviale. Privit

din inaltimea zborului de pasare, modernul bazin portuar pare ci §i
weapta primele nave.
CEEA CE NU SE VEDE. Ne intereseazi ceea ce nu se vede de
sus, ceea ce se cuprinde in prima vedere, privirile de api. Cine va mai
§ti peste ani ca pietrele galbene de calcar potrivite atit de estetic"
in mal stau pe grinzi, birne §i prismuri", adica sute §i mii de va-
goane 0 gabare cu piatra §i anrocamente. La doi-trei metri liniari
cite o garnitura de tren. Acesta se numqte in limbajul ostgilor-
constructori un PR", adica o durabilä protectie a malurilor. Un singur
metru liniar din aceasti zidarie incorporeala 135 metri cubi de piatra
§i 300 metri cubi de anrocamente. Cite piramide Keops?
CATEDRALA SUBPAMINTEANA. Dedesubtul docurilor, al da-
nelor, in umbra celor 180 de coloane ciclopice, sustinuta de bolta unei
uluitoare catedrale azi subpamintene, miine, cind bazinul i0 va aduna
apele la cota portuari, subacvatice, flacaii plutonului de aur" a§aza
cu palmele zdrentuite, in eleganta haina a cheului-taluz, blocuri de
piatri. Ca intr-un imens joc de puzzle.
VOINTA. 11 intreb pe unul dintre ace§ti oameni cum rezistä pe
viscol, cind Dunärea trebuie si sufle ghiata, aici, in catedrala sub-
terana. Vitregia vremii nu e un obstacol. Obstacolul e cind n-avem
material sa ne indeplinim norma." Privesc tulburätorul tablou mi§ca-
tor in semiumbrele catedralei, cum dintre intrindurile de beton, de
sus, pe pante ametitoare, abrupte, printre coloane, bolovanii sint
carati, bucati cu bucati, pina la buza apei. Cind e vointa, adauga,
merge." Cum spune cintecul, cu vointa spargem §i muncii.
VISUL. Nu tiu dad a navigat vreodata pe Valea Neagra (Carasu)
acea bizara corabie pe care unii Indira s-o descinda din wikingi, altii
s-o atribuie navigatorilor geti sou altora de-o necunoscuta §i-o miste-
rioasä sorginte. Nu ;tiu de unde au aparut pe unul din peretii Mun-
telui de Creed desenul scrijelat al acelei corabii; dad era acel desen
copia unei nave vazute aievea sau doar prospectia unui vis in fata
ochilor ar0 de setea cursurilor de api, al unor locuitori siha§tri,

63

www.dacoromanica.ro
TOMA GEORGE
MA1ORESCU

austeri ci ciudati, retrgi din tainice cauze in straniile chilli, sapate

in peretii Muntelui de Cretà de la km 41 + 100. Aveau acei oameni
claustrati in chiliile lor izvoare ci locuri de moarte, leagane, altare
ci jgheaburi de fintini, dar aveau ci desenul unei corabii: visul depar-
tar i lor al bastre.

www.dacoromanica.ro
NICOLAE
inscriptie
TIC

ste potrivit acum i aici sa &dim o clipa la nemurire: pia cind

se va stabili exact ce lanse ofera lumea de dincolo cu reincarnarea §i
viata veglica noi cei de azi sa admitem c nemurirea se asigura aici,
pe parnint.
De-a lungul veac.urilor au existat oameni care au rostit o vorba
inteleapti la timp necesar, au alinat suferintele unei colectivitati,
§i memoria noastra le pastreaza numele; altii au sapat fintini la mar-
gine de drum pentru cei insetati toate aceste fintini mai poarta
Inca numele fintinarilor; §i &int atitia, fari de numar, cei care au luptat
si s-au jertfit pentru demnitatea §i libertatea acestui neam iar
istoria le este recunoscatoare.

65

www.dacoromanica.ro
NICOLAE
TIC

Timpul ia §i duce mai departe, in nemurire, tot ce este gind 0

fapti spre mai binele omillui, intru prea marirea vietii. Aceastä cale
de apà, de pamint 0 beton, deschisa tuturor navelor lumii pentru
colaborare §i pace, este o constructie monumentall a poporiilui ro-
man in fata popoarelor. Este dovada de netagaduit a fortei noastre
In bataliile papice. Au muncit aid, ani la rind, multe mii de tineri
0 alaturi de ei am fost noi toti, milioanele, douazeci §i doui.
Astfel, si se §tie ca am indraznit, ne-am incercat puterile §i am
invins. Munca a dat un tel nobil existentei noastre. Ne-a calauzit
in toate incercarile dragostea pentru cei de azi §i de miine. Cu multi
strädanie, cinste 0 dreptate, ne-am cucerit dreptul la viitor.
SI razbata prin vreme amintirea oamenilor de azi, care intineresc
§l apari tara noastra.

www.dacoromanica.ro
PAVEL chimia
PERFIL romaneasci

Drumurile reporterului nu se pot sustrage acestui spectacol noc-

turn, unic in felul sau: freamitul ;i arhitecttira combinatului chimic.
Turlele i halele scaldate in lumina par uria;e pacheboturi ancorate
intre valurile cimpiei. 0 dirk' de abur sau o scami de fum sau acele
obsesive facle specifice petrochimiei dau impresia c pachebotul nu
a ancorat inca; el plute;te in continuare, paralel cu drumul de fier
sau de asfalt strabatut in goad de reporter. Ce fascinante shit minu-
tele acestor nopti! Descoperi atunci sensuri noi, nuance neexplorate
in intelegerea acestor citadele muncitoresti i constelatii care lumi-
neaza mai bine un trecut nu prea indepartat. Dupa o asemenea ori
gezati sub impresia acestui univers se cere cel putin o zi de mers
prin halele ;i pe drumurile intortocheate ale combinatului. ji se va

67

www.dacoromanica.ro
PAVEL
PERFIL

spune cu siguranta ci in urrna cu cinci, cu §ase sau cincisprezece ani

pe locul acela a fost o mla§tina, o saraturä sau un ogor nelucrat, pre-
sarat cu pere padurete. A§a a fost la Savine§ti, la One§ti, la Brazi,
la Craiova, la Arad, la Tirgu-Mure§, la Midia §i Slobozia. La fel a fost
§i la Turnu-Magurele, la Calafat, la Victoria, la Vaslui §i la Zalau.
Dezvoltarea atit de rapida a industriei chimice a adus impresionante
schimbari in peisaj, mutatii social-edilitare, transformari rapide in
universul socio-profesional. Mai bine de o jumatate de milion de
barbati §i femei sustin, prin uneltele chimiei, formidabila schimbare
a locurilor §i oamenilor. Ei multiplici, la scara realitatii, laboratoarele
cercetitorilor §i machetele proiectantilor. Ei, ace§ti muncitori, in-
gineri, mai§tri, inventatori §i inovatori, scotocitori de noi adevaruri,
ei, cei prin care straluce§te atit de frumos in noapte pachebotul cim-
piei, constelatia ce lumineazi multe §i de fiecare data unice incercari
umane, inepuizabile §i neasemuit de frumoase energii. Ei, ace§ti oameni
pentru care orientarile §i exemplul de munca ale tovara§ei academician
doctor inginer Elena Ceausescu constituie principalul resort spre
noi cautari, spre noi certitudini.

Oameni cu o mie de atmosfere sub picioare

Me§terul cu care stau de vorbi se trage dintr-o familie de plu-
ta§i. Bunicul §i parintele au purtat pe Bistrita Aurie lemnul de molid
§i brad pina spre Bicaz. Si Vasile ar fi devenit pluta§ dad in aceasta
parte a Moldovei nu s-ar fi intimplat doua evenimente: Hidrocentrala
de la Bicaz §i Combinatul de fire §i fibre sintetice de la Savine§ti.
Primul a transformat dinastia pluta§ilor in §oferi, gateri§ti, parchetari,
iar al doilea a luat din simburele acestei dinastii oameni de nädejde
§i i-a trimis la §coli de chimie. Si din alte dinastii muncitore§ti au
venit oameni in nimbul de foc al acestei inclustrii atit de complexe.
De la Faraoani §i pini-n Ureche§ti, din Raciciuni pina spre Bixad §i
Borsec mii de baieti §i fete au depa§it repede stadiul de memorare
a tabelului lui Mendeleev. Multi dintre ei au fost la specializare in

68

www.dacoromanica.ro
 chimia
romaneasci

Italia, Franca i chiar Japonia. Asta era pe la inceputurile fabricatiei

de fire si fibre sintetice la noi in tara. Citiva ani dupa, aceea tehno-
logiile invatate de la straini au fost depasite de tehnologii concepute
in Romania de cercetatori i proiectanti romani si s-a dovedit ca
nu numai in exploatarea si valorificarea titeiului specialistii nostri
pot concura cu orice institut serios din lume, fie ca este el Ciba, Exxon
sau A. G. Fabrikindustrie.
Dupi terminarea liceului industrial de chimie si dupi citiva ani
de productie in sectiile Melana I si Melana 11, Vasile G., ajuns maistru
sef de schimb, a fost repartizat la Melana IV, un colos care produce
cit toate trei sectiile de melana la un loc, un complex de hale, cu tehno-
logii dintre cele mai rafinate, lansate de Institutul de proiectäri si
inginerie tehnologica pentru industria chimicä Bucuresti. A avut cu
ocazia asta momente de dialog tehnic cu multi proiectanti i chiar cu
specialisti de la Institutul de cercetari chimice din Bucuresti i cu
oameni de la Petru Poni" Iai, filialä a institutului bucurestean.
Proiectele nii se explicau in detaliu spune acum mesterul,
venit din spita de plutasi iar eu intelegeam ci in multe privinte
asemenea proiecte sint mai bune deck cele importate, cumparate pe
bani grei. i daca tot le intelegeam bine veneam uneori i cu cite o
propunere de schimbare, de imbunatatire. Proiectantii si cercetatorii
ma luau in serios, iar asta imi placea cel mai mult. «Dumneata esti
un om al practicii finale imi spunea cite unul dintre ei ajuta-ne
sa lamurim cutare sau cutare problema.» Puneam i eu mina pe condei
si pe hirtie, iar ei pe rigla de calcul si reuseam. Plecau oamenii multu-
miti; dar eu eram si mai multumit. Daca o conducta de distributie
trebuia suprainaltata cu cinci sute treizeci de milirretri, iar eu eram
autorul acestei propuneri, pentru ca stiam cum au mers lucrurile si
in celelalte sectii de melana, simplificam mult lucrarea proiectantilor,
;i asta ma bucura cel mai mult; ma bucura faptul c'a nu sint pus aici
doar ca simplu executant, ci ca un om care gindeste, care cauta, care
scormone lumina, cum s-ar zice."
Din aceste cautari si din aceasti neodihna a mesterului si a
muncitorilor sai, tot de la Melana IV, a inginerilor si a multor, multor

69

www.dacoromanica.ro
PAVEL
PERFIL

oameni de aid, lina artificiala româneasca se cauta in toad lumea,

lInä descoperitä de argonauti care n-au debarcat in Colhida unui mi-
leniu apus, ci au minat plute pe Bistrita, au cultivat sfecla de zahar,
au crescut vite prin poienile de sub munte, apoi au pus mina pe carte
§i au incercat sä descifreze tainele atomului, complicatele metamor-
foze ale gazului metan, noianul de utilaje §i de tehnici de lucru pe care
zecile de laboratoare §i institute de proiectare din vara §i din lume
le lanseazi spre aplicare an de an, luni de luna. Dupi acest proces
teribil de inaltare deasupra propriilor conditii, Savinqtiul a devenit
una din marile citadele ale industriei române§ti, ale chimiei europene.
Unul dintre cele mai marl combinate de fire §i fibre sintetice din lume
aici se aflä. Mii de oameni, formati in §colile din tara, in licee §i facultati,
dau viata unor ambitioase cercetari i proiecte tehnice concepute
tot in tara. Aici, la Sivine§ti, §i-au probat, de asemenea, valabilitatea
metodelor de predare a cuno§tintelor multe licee industriale §i facul-
tati. De aici au plecat oameni sa ridice §i la lai un combinat similar.
Asta s-a intimplat cu ani in urmi. In momentul de fata din Iasi plena
meseria§i de prima mina pentru ridicarea unor noi combinate in
Moldova, Ardeal §i Muntenia. Chiar fiica mqterului se pregate§te
de drum spre Vaslui. Plead pe post de laboranta, dar cu gindul de
a intra §i la o facultate de inginerie chimicà §i de a ramine in Vaslui.
Se pregate§te sä calce cu mai multa dibacie sutele de atmosfere din
urigele reactoare, sä le fad mai folositoare, mai eficiente, cum ne-ar
spune orice economist cu fip de costuri in fata. Acolo e a§teptata
de o intreprindere noui, setoasa de oameni bine calificavi, de un apar-
tament repartizat intr-un cartier nou-nout, putin mai jos de fosta
moari a grecilor.
Mqterul mai are un fecior, tot cu liceul de chimie, dar repartizat
la Arad, la ingr4aminte azotoase §i NPK. De la lasarea la vatra n-a
mai dat pe acasi, dar mwerul §tie cä e bine §i acolo. E un combinat
nou unde e nevoie de baieti priceputi; iar despre baiatul sau nimeni
n-ar spune ca e nepriceput. Si el p4qte peste presiunea sutelor de
atmosfere cu acea siguranti a meseriawlui bine pregitit, §tiind ci
face deja parte dintr-o noua dinastie muncitoreasca, mai con§tienta de

79

www.dacoromanica.ro
 chimia
romaneasca

forta ;i frumusetea ei. In concediu ma duc sa-I vad, zice me;terul;

daca-i place, n-are decit sä raminä acolo; numai sa-I simt eu ca e
bine pregatit."
Nea Vasile, nu vä temeti, nu se simte Inca batrin, dar vrea si ;tie,
sa simta ca descendentii sai au o putere mai mare asupra viitorului,
promit sa creeze, sa inoveze mai mult, s stapineasca mai cu price-
pere, cu mai multä pricepere sutele de atmosfere ale materiel in
prefacere, miile de grade ale incandescentei, tot mai complicatul labi-
rint de retorte, creuzete, sutele de kilometri de tevi inoxidabile,
intregul drum al linei sintetice, al cauciucului artificial, poliizoprenic,
al ingra;Imintelor ;i peiticidelor propuse de Institutul central de
chimie, de acea citadela a noului propulsati spre o notorietate de
exceptie de academician doctor inginer Elena Ceau;escu, personali-
tate politica eminenta ;i remarcabil om de ;tiinta.
intr-un asemenea climat, stimulat de activitatea neobositi a savan-
tului chimist Elena Ceau;escu, a aparut, iata, o noua generatie de
cercetatori, mai bine pregatita, mai imaginativa, de promotori ai
celor mai inalte cuceriri pe care mintea umani le-a putut atinge in
aceste decenii de revolutie tehnicoltiintifica. Toate acestea nu ramin
descoperiri trecute doar in cataloagele marilor inventii, un fel de con-
tinente revelate doar unor Robinsoni, ci ele sint aduse repede la scara
marii industrii i puse sa reactioneze in folosul oamenilor. Cu un
asemenea simtamint lucreazi ;i traiesc i me;terul Vasile G. ;i copiii
sal, i acei o jumitate de milion de barbati ;i femei care mültiplica
laboratoarele la o scara inimaginabil de mare. E poate chiar scara
proprie fiintei i simtirii lor.

La Brazi, unde oamenii sint mai Matti decit brazil ...

Din Ploigti, plecind peste un pod frumos arcuit, sau din Bucu-
re;ti, dupa trei sferturi de ori cu trenul de persoane, ziva sau noaptea,
vezi facia combinatului petrochimic, care se inalta ca un turn de veghe,

71

www.dacoromanica.ro
PAVEL
PERFIL

ca un far peste batai de valuri §i anunta in preajma ei inimitabilul spec-

tacol al muncH chimi§tilor. De ce Brazi, cind in deplina cimpie pra-
hoveana nu cresc decit plopi, arini §i rar de tot stejari cu frunza
lucioasa§i aspra? Si apoi, la Brazi coniferele nu traiesc decit in parcul
din fata pavilionului administrativ! Turnurile de racire, instalaçiile
de cracare catalitica §i turlele de la sectiile de dimetiltereftalat trans-
forma in otel inoxidabil amintirea unor falnici brazi, molizi, sau chiar
inchipuitele (vagi amintiri ale lectiilor de botanica) seqvoia. Privindu-le
in lumina sutelor de becuri, traigti uneori senzatia Ca cei ce au
inaltat asemenea colo§i au dat dovada de un curaj exceptional in fata
naturii. Cum poti concura in fata unor legi cosmice cu logica proiec-
tantilor, a inventatorilor §i constructorilor, agatati la mare inaltime
in chingi tesute parca din fire de paianjen? Si astfel traie§ti üneori
clipa de ciudata a§teptare: parca vezi ca dintr-un moment in altul
natura se va razbuna. Si totu§i, punind cu gravitate degetul la timpla
intelegi ca a§a ceva nu se va intimpla niciodatä. Ai trait doar o clipa
de mirare, dar §i de certitudine. Brazi frumo§i, plantati de mina
omului, cresc in parcul din fata combinatului petrochimic. De peste
cincisprezece ani in pintecul acestui mastodont se nasc benzine §i ule-
iuri, polietilena si tereftalati, iar in preajma lui griul da recolte bune,
padurile de salcim infloresc in fiecare mai, iar prisacarii vind miere cu
kilogramul la chimi§ti.
De citiva ani incoace a§ezarea aceasta industriala e §i primul
nostru centru in productia de cauciuc poliizoprenic. S-au facut o mie
§iuna de testari in §tandurile de probe §i pe §oselele tarii (§i nu
numai ale tarii), iar acest tip de cauciuc, conceput de laboratoarele
coordonate de academician doctor inginer Elena Ceausescu, devine
tot mai solicitat pe piata interna §i internationala. lnstalaçiile uzinei
de cauciuc poliizoprenic au fost, de asemenea, concepute §i reali-
zate in tara. A fost o cursa contra cronometru, o acerba competitie
cu ttmput, dar marile uzine constructoare de utilaj chimic din Bucu-
.
re§ti, Ploie§ti §i Fagara§s-au achitat intru totul de datorie. Nu s-a apelat
la nici un partener strain, astfel inch acest produs din categoria elasto-

72

www.dacoromanica.ro
 chimia
romaneasci

merilor, cercetati In amanunt si cu perseverema, poarta semnatura

exclusiva a inginerilor si muncitorilor, a chimistilor romani.
Despre petrochimistii nostri nu am auzit deck cuvinte de lauda",
imi spunea un inginer din Brazi. coala, facultatea si debutul in
profesie aici le-a facut. A calatorit si prin citeva OH indepartate. Acolo
a auzit vorbindu-se despre produsele petrochimiei romanesti, dar
lucrul cel mai convingator a fost un semiprodus realizat la Brazi si
pe care o firma straina incerca sa-1 asimileze in productie. Un inginer
si doi muncitori, de prin zona Cimpinei, asigurau asistenta tehnica
la pornirea unei instalatii complicate, realizata tot la noi in tail, la
Grivita Rosie" si uzina de utilaj chimic din Gaesti. Citiva muncitori
si ingineri din tara respectivi invatasera carte in Romania si facu-
sera practica de productie chiar la combinatul din Brazi. 0 reIntilnire
cu romanii chiar la ei acasa era Inca un prilej de emotionante amin-
tit i, dar si o demonstratie ca petrochimia romaneasca e cautata in mul-
te colturi ale lumii, iar muncitorii si inginerii romani sint profesionisti
de Malta clasa. Ei nu preiau doar ceea ce e mai valoros din punct de
vedere tehnic si tehnologic pe plan mondial, dar sint in misura si
vina cu propuneri si solutii originale, sint capabili A propuna si si
impuna noi tehnici si metode de lucru, mai ieftine, mai simple, mai
rapide.
CV oameni n-au vibrat cu toad fiinta lor la auzul cuvintelor de
laudi? i nu era o preamarire a propriilor lor persoane, ci a unei OH
pe care ei o reprezentau acolo cu mindrie, demonstrInd ci meseriasul
roman', specialistul nostru in problemele industriei chimice detine
o inalta comktenta. Toate acestea nu skit nici pe departe rostiri de
cOmplezenta. Eu Insumi, Intr-o documentare facuta In combinatul
petrochimic din Bratislava, am auzit cuvinte magulitoare la adresa
chimistilor din Brazi, combinat care colaboreaza fructuos cu unitatea
din Bratislava. Cel care imi vorbea nu fusese niciodata In Romania,
dar cunostea profilul productiei combinatului din Brazi, tehnologiile
de lucru si isi dadea seama ci toate acestea sint de cel mai inalt nivel
tehnic si tehnologic. Era un inginer tinar, pentru care respectul fati
de Romania cuprindea si admiratie fata de competenta chimistilor

73

www.dacoromanica.ro
PAVEL
PERFIL

no§tri. Citi oameni din lumea larga, asemenea acestui inginer din
Bratislava, nu au constatat cu surprindere saltul formidabil facut de
chimia romaneasca? i, de fapt, acesta e adevarul: in mai putin de
doui decenii turnutile din Brazi §i din atitea alte centre din tara
inalta chimia romaneasci la nivelul industriilor similare din tarile
dezvoltate economic.

Chimia si tineretea piimintului

0 agriculturä intensiva nu permite autoregenerarea solului.
Pedologii afirma ca in citeva decenii de exploatare fara practicarea
asolamentelor i fara aplicarea corecta a chimizirii, parnintul se depre-
ciaza ca structUra, textura §i compozitie chin-lid. Recoltde devin tot
mai slabe i exista pericolul ca fostul pamint fertil si devina practic
neproductiv sau nerentabil pentru o exploatare agricola. Chimia
vine i, mai mult deck o simpla speranti, ofera certitudini pentru
redresarea solului. Din aceasta nevoie s-a extins i la noi masiv pro-
ductia de ingra§iminte, insecticide i pesticide. Acum e in prag de
na§teee si productia de biostimulatori.
Lucruri noi, fascinante se intimpla i in ramurile conexe, ca agro-
chimia i biochimia, medicina (prin imbogatirea spectaculoasä a far-
macopeii romane§ti) §i chimia fizica, radiochimia §i electrochimia.
Orizonturi noi sint sortite acestui domeniu atit de necesar omu-
lui de azi. Dar, pard in nici o latura, ca aceea a productiei de in-
gra§aminte §i a petrochimiei, gigantescul nu e insotit de o mai mare
concentrare de oameni, de brace de mund §i de minti scotocitoare.
Giganti care valoreazi miliarde, giganti care produc miliarde anual
s-au inmultit incredibil de repede i aproape ca nu e judet in a carui
platforma industriala" si nu existe turnuri, turle, facle, reactoare
care si nu destainuie materia in prefacere brusca, prin metodele unei
§tiinte perfectionate.
Ati privit vreodata distribuirea intreprinderilor §i cowbinatelor
chimice pe harta tirii?"m-a intrebat un final- maistru din Craiova.

74

www.dacoromanica.ro
 chimia
romaneascä

Priviti, priviti!", rn-a invitat el apoi cu oarecare condescendenta

fata de un semen mai putin dotat pentru priviri de ansamblu. la
uitati-va aid! vedeti? combinatele de ingrasaminte chimice se aflä
in centrul sau in imediata apropiere a unor cimpii manoase, vetre
mari de piine."
Avea dreptate: Tirgu-Mures, Arad, Craiova, Turnu-Magurele,
Slobozia, Roznov ... Harta in fata careia m aflam era plina de becu-
lete rosii, sernn ca acolo, in acele pilpiiri abia sesizate, se afla simbo-
lurile unei teribile batalii cu foamea parnintului. Semn ca acolo, in
cetatile argintii, mii de oameni gindesc si imagineaza noi drumuri,
mai lesnicioase spre desavirsirea unui vis iscat de pornirea noastra
spre recolte tot mai mari.
Multi dintre cei care beneficiaza de productia noastraagro-
nomi stagiari, tarani, mecanizatori din compartimentele de arneliorare
a solului nu cunosc din ce scoatem noi azotatul de amoniu, spune
un operator chirn. ist de la combinatul din Arad. Sty ce intra in re-
tortele acestui gigant? Aer din atrnosfera i calcar, piatra de var
nestins, i citeva materiale de mina a doua. Atit. Mai vin in vizita
pe la noi grupuri de tarani cooperatori, de tractoristi i agronomi
si se mira cind aud ca granulele astea alb-cenusii care pot dubla pro-
ductii de griu, porumb sau cartof sint aduse din aer. Le explicam
intregul proces tehnologic..."
intimplarile de acest gen amintesc de anecdota descrisa cindva
de Marin Preda: un Oran vede o girafl i, neintelegind absurdul acestei
fapturi, exclarni: asa ceva nu exista. Ceva asernanator am intilnit si
la multi dintre vizitatorii acestor giganti care potolesc foamea pa-
mintului. Dar este, intr-adevar, extrem de greu sa intelegi cum
dintr-un metru cub de aer pot iesi citeva grame de ingrasamint, menit
sa imbogateasca pamintul cu azot, potasiu si fosfor. Si nu e vorba
de un metru cub de aer si de citeva grame de ingrasamint, ci de
sute de mii de tone, de milioane chiar, din care o buna parte iau
calea exportului si se bucura de mare cautare. IDe aceea este greu
sa adrniti cä acesti operatori chimiti, electromecanici, laboranti,
controlori de calitate, mecanici de intretinere i reparatii, proiectanti,

75

www.dacoromanica.ro
PAVEL
PERFIL

ingineri i cercetitori nu au ceva iesit din comun in ei, o energie Inca

nelocalizati de noi, oamenii din afara chimiei. Sint desigur oameni
care päsesc pe presiuni de sute de atmosfere, iar vizitatorilor ocazio-
nali le ascund tigirile si bricheta. Ajuns in hala care pare ci nu se mai
termini, acest vizitator, cu o nemirturisità curiozitate, dar i putin
infricosat, simte ci totul in jur vibreazi. Din clipi in clipi se as-
teapti la o declansare nemaiintilniti de energii. Este cuprins in vä-
lurile fine ale nesigurantei i i se pare ciudat ci zeci de bärbati,
multi, foarte multi tineri intre ei, se misci, aleargi, vorbesc, sucesc
butoane, invirt manete, surid, striga ferm i monosilabic, mäninci
in pauze sandviciuri cu pasta de peste. El, vizitatorul, tresare la orice
inflexiune de sunet sau de vibratie, in timp ce unul din tinerii opera-
tori chimisti strigi in gura mare: loane, perfect! vezi daci a urcat
manometrul cu ceva! Daci n-a urcat, subtiall supapa! Auzi, subtiaza
supapa! Supapa, supapa, mi!"
Da, asa devine aerul pe care ii respirim azotat de amoniu sau
NPK. Ciudate punti intre real si ireal, intre verosimil si neverosimil
arunci acesti oameni cu cisti albe i salopete albastre, acesti bar-
bati care fumeazi doar in cotloane special amenajate si invirt mii de
butoane si manete intr-o singurà zi, timp in care aerul incepe sau
chiar devine Ingràmint. Apoi intri in saci de polietileni, ficuti tot
intr-un combinat chimic, la Pitesti, la Borzesti, la Rimnicu Vilcea sau
la Brazi, si se imbarci in garnituri de tren. Sute i sute de gaVnituri
de tren rostogolesc acest aer transformat in ingrisimint la ridicina
viitoarelor recolte; desigur mai bogate, fireste mai gustoase.
Chimia revolutioneaza ancestrala lucrare a parnintului. Multi
Omni nu mai dau cu sapa printre rindurile de porumb, ci stau la
volanul unui tractor special si impristie insecticide si pesticide. Tnainte
de seminat ingrasi pimintul cu NPK, tot asa, cllare pe un tractor
si imbräcati in pufoaice. N-au timp si se gindeasca la biietii din camerele
de comanda ale sectiilor de uree, de amoniac, de azotat. Biietii,
in schimb, socotesc ci fiecare kilogram de ingrisimint da un plus
de o jurnatate de kilogram de porumb. i se gindesc la tirani; nu
ca la pirintii pirintilor lor, ci ca la acei oameni care bat cimpia infofo-

76

www.dacoromanica.ro
 chimia
romineasci

liti in pufoaice potolesc foamea dintotdeauna a pämintului, la acei

i
oameni care invata i aplica agrochimia i mecanica.

Cite nopti albe mdsoarei o reuptd ?

Cunosc destui cercetatori a caror viata e asemanatoare artistic.
$i ei depun un efort nernasurat pentru declansarea acelor momente
de inefabil. Cautarile lor pleaca de la citeva cunostinte de bail i sint
girate de un scop in primul rind practic. i in cazul chimitiIor, ca
si in cazul celor care servesc cercetarea chimicaelectronisti, fizi-
cieni, matematicieni, analisti-programatori asa se intimpla. Reu-
sitele de Ora acum trebuie cunoscute, iar pe linga aceasta insusire
a deja cunoscutului se caut ci noi, solutii inedite, raspunsuri origi-
nate. Bibliografia succeselor trebuie completatä cu noi date, mai pre-
tioase. Un stimulent de mare valoare ii constituie activitatea stiin-
tifica a tovarasei Elena Ceausescu, personalitate proeminenta a stiintei
românesti, recunoscuta de mari institute de cercetare chimica din
lume, de numeroase personalititi tiinçif ice. Operele stiintifice ale
tovarasei Elena Ceausescu au fost primite elogios de oameni de stiinta
cu renume, specialisti recunoscuti pe plan mondial, somitäti in do-
meniul cercetarii chimice. Asemenea gesturi de admiratie si respect
sint o recunoastere a unei activitati de exceptie intr-un domeniu
putin cunoscut, cum este acela al elastomerilor, domeniu in care
creatia academicianului doctor inginer Elena Ceausescu este una de
prim ordin. Pentru cercetatorii chimiti, pentru toti promotorii
revolutiei tehnico-stiintifice, acesta este un stimulent spre noi deschi-
deri de drumuri, spre noi descoperiri pe care, cu siguranti, in scurt
timp le vom vedea multiplicate la scara industriala. In fond, aceastä
accelerare a traseului cercetare-proiectare-productie slujeste scopuri
dintre cele mai Matte.
Oamenii de stiinta sint o parte importanta din acest urias angre-
naj al propasirii economico-sociale. Mai mult, ei sint primii care Ian-
seaza i impun tot ceea ce este mai nou in tehnologie i tehnica. Corn-

77

www.dacoromanica.ro
PAVEL
PERFIL

petitia pe plan international este destul de strinsä, dar i colaborarea

dintre cercetatorii din diverse tari devine tot mai promita'toare. Irn
acest con de lumina, unde competitia inteligentelor slujqte buna-
starea i pacea popoarelor, i fapta chim4tilor romini se disstinge
prin inventivitate, originalitate, umanism. Am amintit de petrochimie,
de azotati i pesticide, de biochimie i chimie fizica, dar in ultima vreme
cercetatorii de la ICECHIM, in colaborare cu alte institute din tari,
incearci si lanseze noi tehnologii de conservare a energiei solare,
noi tipuri de cauciucuri sintetice, noi metode de realizare a acoperirilor
metalice cu saruri topite.
Orice raspuns e o intrebare se spune. Omul de §tiinta e dator
sa tread prin ambele faze: sa preia toate raspunsurile acumulate in
domeniul sau §i si lanseze citre propria sa con§tiinta noi intrebari.
Ce teribill este aceastä nelinite a celui care §tie atit de multe §i are,
totqi, atit de multe intrebari de pus! Citi n-au scris despre tehnolo-
gia" cercetarii materiel i spiritului i totu0 cite bree nu s-au for-
mat intre timp! Da, orice raspuns e o intrebare.
Chimia ramine un teren al viitorului, pentru ca intregul ei trecut
e o incitare, o continua cercetare spre reuOte i mai spectaculoase.
Da, pentru chim4tii romini, viitorul inseamni un intreg noian de ras-
punsuri §i multe, multe intrebiri §i nopti albe, i noi combinate
cu mii de oameni i o m4care spre mai frumos a multor locuri
din frumosul chip al Romaniei.

www.dacoromanica.ro
ILIE arborele
PURCARU de Iumini

e
..
..,,)punem, de mai multa vreme, Dunarea, iar acest fapt unul
din cele mai marl, mai pasionante fapte ale constructiei romane§ti,
unul din cele mai grandioase spectacole din cite s-au intimplat pe
apele lumiis-a petrecut §i se petrece in rastimpul de viati al unei
singure generatii, s-a petrecut si se petrece sub ochii nostri.
Ce inseamna in ochii nostriacest spectacol?
Dar ce inseamna in ochii no§tri Dunarea?
Ridicata pe verticala pina la inaltimea de 2 850 de kilometri, deci
pini in stratosfera, Dunarea ar parea ochilor nostri unul din gran-
diosii arbori de apa ai lumii. Un copac gigant. Virful lui, cel care
azi se afla in Padurea Neagra, s-ar ivi din vecinatatea stelelor, coborind
pe brate §i pe crengi toata lumina siderall a lumii, ca pe o ra§ina.

79

www.dacoromanica.ro
ILIE
PURCARU

Trupul acestui arbore §i radacinile lui pamintgti, adunind 1 100

de kilometri, se afla aici la noi. Aici fluviul se desface in trei gigan-
tice brace, apoi in altele §i altele, unindu-se cu apele lumii §i ispra-
vindu-se in ele. Ispravindu-se? Acest arbore aduni pe frunzele lui,
raspindite ca un umbrar sub stratosferi, toate boabele de apa de pe
cerul Europei, le conduce prin sine prin arterele §i venele lui
pe tot continentul, adapind popoare, industrii, paduri, lanuri.
Zimislindu-se acolo sus, in norii misterio§i §i fertili de de-
asupra continentului, Dunirea devine germene, apoi mIädi, apoi
trunchi, ca sa se daruie pina la urmi apelor lumii, marilor §i ocea-
nelor care o trimit inapoi, in frunzi§ul matrice. Dar care, de la un
timp, o trimit in cu totul altfel, ea fiind aceegi §i totu§i alta, cu
altfel de glas, cu altfel de adincimi, cu altfel de ritmuri.
Fiindca Dunarea, aici, la noi, a devenit §i devine alta, supusa de
noi, daruindcu ajutorul nostrucel mai mare spectacol al fan-
teziei ei geniale, däruind, pentru prima oara in milenarul ei drum
prin timp §i spatiu, lumina §i energie oamenilor.

Cind s-a batut placa inaugurala a §antierului, vestindu-se ca por-

nim sa supunem Dunarea, multi dintre noi (este §i cazul celui ce
scrie aceste rinduri) am fost, in egala masura, uimiti, incintati, dar
§i un pic increduli. Nu sceptici, ci increduli. Eram, in epoci, mult
mai tineri, Inclinaci spre incredere, existind prin incredere, dar acest
proiectcel al supunerii marelui fluviu al continentului!ne de-
pa§ea. Traiam, chiar daca nu pe deplin contient, ideea ca, poate, nu-1
vom apuca realizat, traiam invidia fata de cei ce aveau sa-I apuce,
iar uimirea noastra §i a altora ca noi se traducea (recititi reporta-
jele epocii!) intr-un limbaj grandilocvent, semn al emotiei fara suport
de acte. Pentru ca, in numai citiva ani, acest fantastic proiect sa de-
vinä realitate, facind ca, prin urigul baraj ridicat la ieOrea Dunärii
din Cazane, cimpia romana sa cada cu o suta de trepte mai jos, iar
fluviul si se ridice mai sus cu tot atitea. Am privit, dupa numai
citiva ani, aceasta cimpie dintr-un gigantic balcon, dupa ce, mai in-
tii, ne-am plimbat pe apele-oglinda ale marelui lac de la Or§ova (150

80

www.dacoromanica.ro
 arborele
de luminä

de kilometri lungime, 17 000 de hectare de al:4D, ca o cimpie de

cristal suspendata deasupra celei de lut. Am asistat, asadar, pe par-
cursul a doar citiva ani, la incheierea unui monumental spectacol de
gindire tehnica si de arta, faurit pe masura unei naturi monumen-
tale, de niste oameni pe care ii putem numi monumentali. Un spec-
tacol care, intregit prin altele (prin multe altele, zamislit pe alte ape
transformate in magistrale de energie, ape-afluenti de cintec si de
lumina ai Dunarii, convertite in registrul ei gray, care le conduce
spre aceeasi unica rezolvare simfonica), ne-a destainuit, cu o forta tot
mai impresionanta, larga deschidere, realismul vizionar si profunda
statornicie a politicii energetice a partidului, justetea orientarilor
secretarului general, orientari gratie carora, astazi, putem privi, prin
luminata fereastri deschisa de Congresul al IX-lea, spre o Romanie
care-si va pune-n miscare industria, civilizatia, viata oamenilor prin
propria ei energie, netributara nimanui.
Monumentul de la Portile de Fier 1, acest mare sistem al luminii
care a imbogatit Romania si lugoslavia cu Lin flux anual de energie
de 1,2 miliarde kiloWati-ore, a insemnat insa, in epopeea supunerii
fluviului, numai un inceput.

Ca sa treci de aici, de la Portile de Fier, dincolo, in cimpie, deci

intr-un alt registru de privelisti, trebuia, pina mai acum citiva ani,
sa schimbi gama, sa pui o alta cheie, si te pregatesti sufleteste po-
gorind o scari. Te ajutau, desigur, pentru asta, ecluzele, giganticele
ecluze ale sistemului Portilor, prin care pasager si vapor descindeau,
cum descind si azi, la nivelul cimpiei, apucind drumul lenes al ori-
zontului, plutirea lenesi, calma ca si cimpia, catre marea cea mare.
De citiva ani, insa, lenesul, netedul drum a incetat a mai exista ca ata-
re, el nu mai pogoara, el, dimpotriva, va deveni (a si inceput si
devina!) o suita de trepte, o suiti de noi si inalte privelisti, puse sub
o unica si febrila chele, cea a marilor transformari constructive care
tind sa transforme Dunarea, in intregul ei, intr-un fluviu al energiei.
A intrat in activitate marele complex al Portilor de Fier 11,
opera, ca si primul, al colaborarii dintre Romania si lugoslavia. A

81

www.dacoromanica.ro
ILIE
PURCARU

intrat in activitate §i Complexul hidrotehnic Turnu Mägurele-Nicopole,

opera a colaborarii rornano-bulgare. Este ciudat, Imi spunea un vi-
zitator strain, cum tarile mici sau mijlocii, ca a durnneavoasträ,
nutresc ambitii care le incordeaza umerii. Vor sa fad big science",
,,big construction", big industrial development". Bine, domnule, a con-
chis, dar astea sint masuri covir0toare! Lucrari hidroenergetice ca acelea
pe care vi le propuneti sint totdeauna un fapt de exceptie, un unicat
al genului, un unicat mondial!" Se poate, §i o §tim. Dar nu §tim de
ce acest big", mare", exceptional", unic" trebuie sä fie doar apa-
najul suprafetelor geografice §i al densitatii de automobile pe kilo-
metru patrat. Olanda l-a dat pe Rembrandt cind era, cum a 0 rä-
mas, o tara mica. Po Ionia l-a dat pe Copernic cind era, cum este
§i azi, o tara mijlocie. Genii, §i Inca multe, chiar daca nu de ace-
lai am dat §i noi, §i Inca mai dam.
Nu-i un secret pentru nimeni ca am avut, aici, la noi, o stra-
lucita §coala de savanti, de ingineri i tehnicieni (inclusiv in dome-
niul energeticii, in care §tiinta romaneasca da nu doar de astazi pre-
miere de idei!). Din *ate insa, planurile noastre arnbitioase rami-
neau altadata in mape, proiectele hidrotehnice ale lui Leonida, pri-
vind Bicazul, ingalbeneau in dosare, ca §i schitele pentru stavilirea
Dunarii, care erau acum o jumatate de secol hirtie moartà. Ce fa-
cern astazi am visat Inca de ieri, cind ne zbura doar gindul, dar ari-
pile ne erau strinse. Ce poate fi, deci, neobipuit in proiectele noas-
tre de a face din Dunare o Dunäre-energie, un fluviu-lurnina? Ceea
ce noua in0ne, cu ani in urrna, adica acum un deceniu i jumatate,
cind am inaugurat antierul primelor Porti de Fier, ni se parea un
proiect fantastic, covir0tor prin timpul pe care-I presupunea (sau pe
care credeam ca II presvpune), s-a dovedit, iata, in acwi ultimi ani,
al caror focar de idee qi fapti a fost Congresul al IX-leaal partidului,
anii rnaximei afirrnari a aptitudinilor §i a capacitatilor noastre
creatoare, o realizare la indemina noastra, savir0ta in ritm record.
Si s-a dovedit, in acela0 timp, gratie fortelor pe care le-am cucerit,
le stapinim §i le dezvoltäm, doar ca o prima etapa, ca un punct de

82

www.dacoromanica.ro
 arborele
de lumini

pornire, ca o piatra de temelie, pe care continuam a zidi, inaltin-

du-ne tot mai sus.
Portile de Fier cetate hidroelectrici aflata in plinä edificare
II,
in zona Ostrovul Mare-Prahovo, la 80 km in aval de Drobeta-Turnu
Severin, uncle nu mai sint munti, nu mai sint Porti de Fier", pas-
treaza totqi, precum se vede, ace14 nume, ca pe un simbol. Cele
doua constructii se leaga, de fapt, nu numai simbolic, ele se pot citi
pe firul Dunirii in suita, compunind un sistem de oglinzi, de ceruri
a§ezate in trepte, care se leaga intentional §i intim intr-o cascada
unica a luminilor. Coada lacului de acumulare näscut de barajele de-
versoare (doua la numar) ale Portilor de Fier II va atinge barajul
Portilor I, nouà oglinda fluida (lunga de 180 kilometri), intilnindu-se
astfel cu cealalta, cu lacul primelor Porti (lung de 150 de kilometri)
intr-o Dunare care, abia ie§ita din tumultul muntilor, devine lac, de-
vine, de fapt, o mare, o mare care incepe din vrana Cazanelor, urn-
plind pilnia de farina §i cer a cimpiei româno-sirbe. Cele doua cen-
trale ale Portilor II, dotate cu cite 8 turbine, cu o putere instalata
de 432 MW, vor prelua o parte din sarcinile primelor Porti, obti-
nindu-se astfel o mai buna gospodarire a energiilor apelor. Cele doui
Porti" i§i unesc deci destinul, supuninduli fortele unui singur cen-
tru de comandi. Li se adauga, peste alte citeva zeci de kilometri in
aval, integrindu-se, la fel, in ceea ce nu peste mult vom numi sis-
temul energetic al Dunarii", complexul compus din doua hidrocen-
trale de la Turnu Magurele-Nicopole, ce va produce anual 2 mili-
arde kilowati-ore, transformind Dunarea, spun proiectele, intr-un lac
intins pe 280 de kilometri. Un lac cuprinzind (numai el!) a zecea
parte din trunchiul marelui fluviu, adica un sfert din kilometrii de
apa ce scalda tarmurile Romaniei! Astfel, cu lacurile de acumulare
ale Portilor 1 §i II, jumatate din Dunirea romaneasca devine lac. Lac-
rezervor de noi bogatii, lac-energie, lac-lumina, schimbind reginiul
solar al unei intregi geografii nu numai prin iradierea sorilor arti-
ficiali smul§i din ape §i azvirliti pe cer, ci §i prin radicala transfor-
mare a acestei geografii, devenita deodata alta, dar la fel de teafara,
de arhidurabila ca §i cea sträveche. (Stiu ca, de citva timp, biologii

83

www.dacoromanica.ro
ILIE
PURCARU

studiaza pe lacul primelor Porti de Fier aclimatizarea pasarilor mi-

gratoare. Cind cormoranii, iiiçeie, ratele iau act de existenca unui
asemenea punct geografic, ficindu-si-I loc de popas, inseamna ca na-
tura 1-a votat, 1-a acceptat definitiv).

Cine sint oamenii ce sfintesc ;i transforma, la dimensiuni geo,

grafice, apele fluviului i pamintul scaldat de el, imprimindu-le o ine-
dita mi;care tectonica, cu rezultate dintre cele mai spectaculoase in
spectacolul tehnicii veacului? 1-am cunoscut pe multi dintre ei, i-am
cunoscut pe multi dintre aceqti eroi ai luptei cu apele care, de-a lun-
gul acestor ani, 0-au facut, practic, din eroism o profesie, ba chiar
mai mult: un mod de a fi. Luptele lor, eforturile lor, nu numai fi-
zice, ci, peste toate, de conceptie, de gindire, in zamislirea unor con-
struccii-monumente de tehnica, performance de tehnica, le-au modifi-
cat ins4i pasta umana, conferindu-le acea calitate nod, proprie unor
bärbaci deosebici. Proprie autorilor de baraje ce stavilesc apele unui
fluviu, transformindu-1 in energie.
Pe inginerul Gheorghe Sälägeanu, Erou al Muncii Socialiste (dis-
tins cu inakul titlu in ajunul inaugurarii primelor Porci ale energiei),
I-am cunoscut acolo, pe cel (Jinn ;ander al Dunarii, caruia i-a fost,
de la inceputuri, unul din ;efi, un ;ef cu ;coala Bicazului ;i a Ar-
ge;ului. La 3 decembrie 1977 (cind hidrocentrala primelor Porti livra
sistemului energetic al Romaniei cel de-al 35-lea miliard kWh), era
pe Ostrovul Mare prezent, cu experienta ;i pasiunea sa, la inaugu-
rarea ;i la organizarea noilor Porci de Fier. Cunoa;te sute, multe sute
de constructori cu care, de-a lungul anilor, a impartit eforturi, greu-
tati, victorii, satisfactii, ne-ar putea schica, cu penelul pururea proas-
pat al arnintirii, improspätat cu fiecare noua etapa din viata ener-
geticii romane;ti, nenumarate figuri de muncitori, ingineri ;i tehni-
cieni, nenumarate destine care s-au contopit cu destinele energiei
in Romania: dar, zice, ar trebui ca, inainte de toate, sa spunem un
cuvint, cel pucin unul, despre cercetatorii ;i proiectancii, geologii
;I geofizicienii, climatologii l hidrologii, speciali;tii in construccii hi-
drotehnice, despre arhitectii, energeticienii i economi;tii care, in

84

www.dacoromanica.ro
 arborele
de lumini

toti acqti ani, au supus Dunarea unui perpetuu examen, evaluin-

du-i fortele, decizindu-i noul destin. Ei, altfel spus, sint primii oa-
meni care au avut, de fapt au creat, imaginea materiall a fluviului
transformat, inchinindu-i sute de mii, milioane de ore de energie a
mintii. Milioanelor §i milioanelor de ore de energie intelectuala (in-
terlocutorul nostru ii aminte§te perfect aceasta cifra, ca una ce i-a
calauzit demersul practic), care au insemnat munca de proiectare qi
studiu inchinata primelor Porti de Fier, li s-au adaugat in anii din
urma, pentru supunerea mai departe a fiuviului, alte si alte milioane
de ore, soldate cu aceste realizari-unicate, multe din ele recorduri
absolute ale genului.
Cum se transpune in viata aceasti energie a mintilor românqti?
Un drum pe §antierul Portilor §i cel al Complexului hidrotehnic
11

Turnu Magurele-Nicopole, in acest an de la cumpana afirmarii indepen-

dentei energetice a romanilor, ne pune in fata unor altitudini ale
muncii qi ale creatiei care ne umplu de mindrie, de invioratoarea
mindrie de a le fi contemporani. La Portile de Fier II am vazut insu-
lalantier din mijlocul Dunärii (devenita, in ultimul timp, peninsula,
legati de tarm prin masive diguri); se lucra din plin, la toate co-
tele, la toate nivelele, pe pamint, sub pärnint, sUb apä, deasupra pa-
mintului qi deasupra ape!, intr-o desfaprare de forte care marca
intrarea constructiei in etapa ei decisiva. Era a treia vara a ;antieru-
lul, i poate, prin multiplele solicitari la care erau supu0 cei ai
locului, cea mai grea, cea a unui inalt §i complex examen. in incin-
tele din care Dunarea a fost izgonita, adici in zona centralelor, a
barajului qi a ecluzei romäneqti, se lucra la betonari. Era anul betoa-
nelor", al sutelor de mil de metri cubi de beton ce imbricau relieful
cel nou al insulei. Colonia constructorilor (de fapt, un veritabil oral,
cu frumoase cabane-vile dotate cu toate subtilitatile tehnicii, ale con-
fortului citadin) §i stilpii inaltelor tensiuni, cu altitudini intre 96 §i
97 de metri (stilpi fauriti aid, in atelierele §antierului) sint singurele
puncte fixe intr-un peisaj in care totul, de la o zi la alta, se schimbi,
se modifica, se framinta, crqte, anuntind marea constructie a cinci-
nalului care va veni.

85

www.dacoromanica.ro
ILIE
PURCARU

La Turnu Migurele-Nicopole, §antierul, la fel, era in plinä expan-

siune, un intreg relief se transforma, se muta, facea loc altuia, sub
lucrarea excavatoarelor, a buldotancurilor, a screperelor, a tractoa-
relor cu lama de buldozere, a dragilor rulante de mare capacitate.
Dunarea aid, in plina cimpie, era mai putin vertiginoasa ca dincolo,
pe §antierul noilor Porti (unde in epoca fauririi marelui dig de in-
cinta a atins debite de peste 7 000 m.c., pe secunda!), dar e mai larga
§i, zbuciumata de ploile primaverii, umflatä §i de aversele verii, cla
mereu sa iasa din albie. Asistam, §i aici ca §i la Porti, la un adevarat
transfer de elemente, in rimi doar cu natura locului §i cu fantezia
constructorilor. Fluviul e silit sa dea pamint, pimintul alunga flu-
viul §i II restringe, dar fluviul, indirjit, se infurie §i ataca mai vio-
lent parnintul. Peritru ca lucrurile sa nu se petreaca fara veste, prin
surprindere, batalia a fost abil organizata, fluviul fiind incoltit simul-
tan §i de pe mal (prin marile platforme betonate ale §antierului §i
prin inchiderea, inainte de termen, a unuia dintre nàbadaioasele sale
brave), §i din propria-i albie. Atacul din apa a fost condus de pe bor-
dul navelor speciale care sint dragile. Comandantul unei astfel de dragi,
Cautis Teodor, a cobork aici, pe Dunare, cu nav i cu echipaj, tor-
mai de sus, din muntii Moldovei. Drumul pInä aici a durat, ne po-
veste§te, aproape 30 de ani, acest drum incepind la Bicaz, pe Bis-
trita aurie, continuind pe albia abrupta a Lotrului, coborind la pri-
mele Porti de Fier, urcind apoi pe Olt, revenind pe Dunare. Un
drum ce masoara epopeea constructiei hidroenergetice romane§ti, in
citeva din punctele ei de cea mai inalta incandescenti.
Deci Duriarea, arborele nostru de apa, trunchiul vital al istoriei
§i al vietii noastre, devine un arbore de lumina unul din cei
mai grandio0 ai acestei lumi rasfirinduli auritele crengi peste cerul
tarii romanilor. Ea va fi, deci, mai mult deck un fluviu, ea va fi,
pentru noi, romanii, ca un fluviu de apa. vie.
Din care vom sorbi, ca §i getii din vechiul Istros, cu gindul la
rengterea noastri continua.

www.dacoromanica.ro
TRAIAN la izvoarele
COSOVEI energiei

11
DARAJUL in'altat Ora la o anumita coed trebuie si ni-I in-
chipuim implintat mult in adincul muntelui, 'Dina la roca sinatoasi,
cu care face acea prizi de nezdruncinat. Din cauza latimii lui,---- la
bald mai mult de o jumatate de kilometru! barajul nu te Iasi si
observi ck s-a inaltat: doar versantii abrupti, defripti, pregatiti teh-
nologic arata inaltimea ametitoare, pina unde va trebui construit
iar ceea ce s-a construit arata putin pe ling colosul care va trebui
zidit, lopata cu lopata pentru ci fiecare basculanta de 20, de 40
de tone nu inseamni in imensitatea barajului mai mult deck con-
tinutul unei lopeti!
Pe mijlocul amfiteatrului se afla zona galbena, !area, a nucleului
de argili, mai joasa deck zonele pe care se depun anrocamentele,

$7

www.dacoromanica.ro
TRAIAN
COSOYEI

marcind raminerea in urma la depunerea argilei. 1ntreg barajul este

impinzit cu basculante, utilaje grele pentru nivelat, ccmpactatsi
oameni. Belazuri de 40 si 20 de tone yin, descarca transportul de
anrocamente i plead, lasindu-1 in seama celorlalte utilaje. In zona
de argila vreo doui autobasculante incarca argila i o scot de pe
baraj. A plouat, argila aceea nu mai este bunä ea trebuie razuita
cu grija i scoasa din baraj. Asta este necazul cu ploile i cu argila:
ce ai transportat de la 30 de km si ai depus intr-o zi vine ploaia
si-ti strica jiimatate si mai faci un efort sa arunci a doua zi. Ii gasim
aici pe seful lotului, inginerul Dan Cristodorescu, maistrii Virgil Ma-
riniac si Constantin Craciunescu, dar sint ocupati cu stringerea §i
incarcarea acelei argile depreciate de ploaie i poate i suparati, §i
nu au timp de vorba.
Dar cine este fetita aceea in salopetä care traverseaza, ca o pa-
sare albastra, peisajul zbuciumat al barajului?! Fetita" este inginera
§i lucreaza aicimi se raspunde. Am crezut ca o voi mai intilni din
nou. Nu am mai vazut-o. Ea se ocupa de acea aparatura trainica §i
sensibili care se aseza in trupul barajului, pe tot timpul constructiei,
de la fundatii pina sus, la coronament, o retea vasta i complexa
amintind tehnica electrocardiogramelor, si care va transmite perma-
nent si vesnic la suprafati semnale, date, stiri, buletine trimise din
trupul gigantului, despre comportarea, sanatatea, tensiunea, tempe-
ratura, rezistenta lui, starea lui la orice ora, ca orice organism sub
o observatie medicala savanta, permanenta.
Asa cum arata acum, priviti in jos, de pe baraj, versantii -celor
doi munti intre care se inalta barajul pot sa inspaiminte i sa smulgä
omului intrebarea: Cum s-a lucrat acolo?!" oamenii§i nu
oricare! au lucrat ca aIpinitii, in centuri de siguranta, cu picka-
mere, in costume de protectie. inu de jos in sus. cum poate ati
crezut i asta v-a speriatl ci de sus in jos, coborind treptat, cu
incetinitorul, luni i ani, suspendati cu funii, in centuri de siguranta,
deasupra prapastiei se intelege dar ei nu aveau nevoie sa se uite
in jos, ei erau atenti la frontul lor de lucru, la peretele de stinci,
pe care II pregateau atenti la munca lor si la randamentul muncii

88

www.dacoromanica.ro
 la lzvoarele
energiei

lor! Sigur, cind au ajuns cu opera lor jos ;i au privit in sus, de unde
pornisera, pe unde plutisera s-au speriat ;i ei putin 0 au ris!
Si sigur in clipa aceea au avut revelatia cà ei au fost intr-adevar
ni;te oameni mari ;i sint ;i vor fi in continuare, ni;te suflete mari:
51 cei näscuti din ei vor fi ni;te oameni marl, Din aceasta con;tiinta
dobindita prin uriase eforturi nu-i va clinti nimeni. Greutatile lor au
fost insa cu sigurantä, deasupra acestui gol, pe fel de fel de vint, cu-
renti, ploaie, burnita, ninsoare, ceata, ger, noapte, la lumina rece a
reflectoarelor un cer de stele dedesubt, deasupra cer de stele"...
cu un abis sub ei...S-au incurajat intre ei, s-au incalzit la ra-
paitul pickamerelor lor. Ce au trait ei acolo?! Cine, care geniu al
scrisului a avut puterea s stea aici, cu ei, sa consemneze toate cite
s-au intimplat ;i tot ce au trait ;i au gindit ei, suspendati in vint,
acolo sus! Totul s-a dus au ramas ei! a ramas stinca bine pre-
gatita, sanatoasa, care ne trebuie pentru inaltarea barajului. Ii yeti
intilni in alte locuri de munci la fel de grele. Pentru ca exista o
vocatiesau o soarta a locurilor grele
Pentru asta Energia ar trebui scrisa cu majuscule ;i decretata
ca fiind ceva sfint i orice lipsä de respect fata de Ea, orice risipa
aspru sanctionata prin lege. Pentru a produce energie, ardem in ca-
zanele iadului energie timana, viaçà, suflet omenesc. Fara aceasti ener-
gie umani nu se clinte;te nici o scinteie. Asta trebuie sa ne fie foar-
te clar si am inteles de vreo cincisprezece ani incoace. Si tot atit
de clar trebuie sà ne fie ca un atentat de orice natura la ener-
giile tarii este un atentat la energiile umane, un atentat la umani-
tatea noastra, un atentat la noi insine. Si orice ingaduinta fata de
acest atentat inseamna ca ne tradam pe noi insine.
Niciodati ca acum nu mi-a fost mai clar ce sint acelea drumuri
tehnologice, pe un asemenea ;antier. Ele sint ca insa;i trasarea des-
tinului ca liniile din palma! Mergi pe aici! Umbra de un mi-
lion de ori pe acest drum pe care ti I-am trasat, tiinçific, i dad
corespunzi inseamna sa corespunzi in general. Nu ai nici o treaba
cu abisul peste care umbli I-am cercetat noi destul ;i pentru tine
;i nu ai nevoie si te uiti in el .tu ai treaba numai cu drumul pe

89

www.dacoromanica.ro
TRAIAN
COSOVEI

care ti l-am trasat §i in care am cuprins toate ecuatiile alcatuirii tale,

e§ti cuprins in formula fiecarei curbe, a fiecarui unghi. Unde a fost
nevoie ti-am pus parapete, semne §i reflectoare, pentru noapte. hi
vom mai zidi parapete, IV vom mai pune reflectoare, IV vom a§terne
tot ce vei cerenumai umbla cu grija §i sa te intorci mereu sa-
natos, la volan, sa construie§ti barajul !...

Ne-am angajat pe drumul care duce la cariera de anrocamente

muntele Neti§cel care trebuie rupt din locul lui §i transpor-
tat in corpul barajului. M-am läsat ademenit de peisaj §i mai ales
de tentatia sa privesc lumea de acolo, de sus. Dar dupa ce a
inceput aventura" a§ vrea sa oprim §i sä cobor. Cu cit inaintam pe ser-
pentine, lumea se large§te in jurul nostru §i mai ales se adince§te;
apar in sus crestele, culmi ne§tiute, dimensiuni noi, priveli§ti ne-
maivazute; §i apar, in jos, noi adincimi, pravali§uri, abisuri, pe care
nu le banuisem.
Abia acum §oferul mi-a prins släbiciunea qi-I simt cit de mult
i-ar place sail demonstreze virtuozitatea §i mai ales sa-mi arate cum
circula ei §oferii In mod normal, pe acest drum, avind sa-§i in-
deplineasca ni§te norme. Ma menajeala, il vad ceilalti §oferi de pe
boliziiBelazurile de 40 tone, de 60 tone-0 din cind in cind, el
accelereaza. 0 data abisul vine pe partea lui, iar pe partea mea stin-
dile aplecate, la iniltimi; o data abisul se-ntoarce cu fata la mine, §i
de la inaltimea cabinei nu vad §oseaua, nu §tiu pe unde s-or fi in-
virtind uria§ele roti ale basculantei §i am senzatia ca am §i trecut
hotarul ve§niciei §i simt un gol uria§ am §i ramas, cred, de citeva
ori in urrna, in abis in timp ce sint totu§i in cabina, cu respon-
sabilul cu protectia muncii linga mine, in Kamazul §oferului care,
atent, sigur pe el, stinjenit de mine ca nu poate conduce cu viteza
lor obi§nuita conduce corecto data el spre abis, o data eu, ru-
gindu-l: va rog frumos, lásati-ma sa merg pe jos" §i el zimbind,
sigur de el, pe §coala lui; sigur pe volan, pe reactiile verificate, ale
lui §i ale Kamazului, salutind sou raspunzind cu claxoane scurte spre
Belazurile, Kamazurile cu care ne intilnim in viteza.

90

www.dacoromanica.ro
 la lzvoarele
energiel

Muntele pe care il cgutäm a apgrut i a dispgrut de citeva ori

§i acum a izbucnit in fata noastrg, stincg dezvelitg, dureroasg, ingl-
tinduli spre cer splendidul trup sf4iat de dinamitg, privit de departe,
cu sumbrg compasiune, de culmile inzgpezite ale Retezatului, Tar-
cului §i Godeanului. imi pare räu cg nu mai avem unde si urcgm!
Privesc in jur, in adinc, de uncle venim i o dipg imi trece prin min-
te ci va trebui sg §i coborim 1§i mai bucuros a.1 rgmine aici decit
sg cobor! Este ca V cum am trecut hotarul in altä lume, in cosmo-
sul strain §i mi se pare mai grea intoarcerea decit A ramin, pe ve-
cie, in acest cosmos strain i de care simt cg nu am si ma mai des-
part este al meu!
Deocamdad si lasgm grijile intoarcerii §i sg ne bucurim de a-
ceasta platforma solidg, tgiatä in creasta muntelui spatiu larg, si-
gur! Si ne bucurgm de privel4tile uriw i de putinii oameni, no-
roco§i ca noi; sg ne bucurgm §i de privel4tea acestui bgrbat gol ping
la briu, ars de soare, inchis ca intr-o cetate in uria§a lui maVng
Lin excavator E.K.G. cu cupa lui Inspgimintgtoare.
PRIVESC zgpezile ve§nice din departare, in jurul nostru a vrea
sä ma prindg aid acele ruperi de nori, frecvente, furtunile cu grin-
ding; a vrea si ramin cu ace§ti oameni nu pentru cg sfgrimg un
munte, ci pentru maretia vietii lor aici. Pentru ci in asemenea
locuri de exceptie se nasc sau se trezesc coqtiintele, si meditgm pe
care va trebui sg ni le insOm dacg vom vrea &I ne insusim maretia
lor, dad vom crede cg avem nevoie si ne insuOm miretia §i
nobletea, i patriotismul, i devotamentul, §i umanitatea acestei
epoci!
Ping si ajungg A dea lumina, energie ce se intimpli aid?! Se
intimplg un lucru mai uria i mai durabil decit energia: oamenii
sfgrimau un munte §i din acest sacrilegiu, i din acest chin, pedep-
siti, biciuiti de tot cosmosul se construiau pe ei in§41, se inaltau pe
ei inV§i. Cit a§ vrea sg rgmin! Dar protectia muncii a fost de parere
si coborim. L-am mai privit o data pe excavatorist.
Coborirea a fost mult mai spectaculoasidar nu rn-a mai in-
teresat , ma smulgea dintr-o existenci posibilg, i, spre norocul meu,

91

www.dacoromanica.ro
TRAIAN
CO$OYEI

traisem pe un munte, urcasem i eu un munte! L-am rugat pe sofer

si opreasca la un izvor din coasta acelui munte: nu-mi era sete; am
baut sa ma sfintesc cu nemurirea vietii acelor oameni lasati in urma,
sus, in cariera de anrocamente, muntele Netis. Muntele Netis, druia,
peste citiva ani petrecuti acolo sus, Il vom spune barajul de la Gura
ApelorHidrocentrala Riul Mare-Retezat.
La coborire, abisul este mult mai infiorator. Ca si in viatä. Si
ca sa nu mai fiu atent, ii las in seama soferului de performanti si
in timp ce tot mi se pare ea' ajung in neant, incerc
s-ar putea s
sa clarific o problema, sa-mi folosesc clipele intr-un mod mai curat.
Este aproape clar d pe acesti oameni lasati acolo, sus, nu am sa-i
mai intilnesc, decit pe vreunul, cine stie ... Dar dad a vrea sa
scriu capodopera vietii mele i capodopera vietii loraici, cu ei ar
-trebui sa stau i sä scriu! S-ar scrie singuracapodopera! Numal
sä stau, numai sä-1 rog sa opreasca, sa cobor, sä ma intorc acolo!
-Ei isi vor trai maretia lor, eu am sä o caut mult si bine pe a mea
sau poate o am fara sa stiu, cum poate nici ei nu sint convinsi,
constienti in fiecare clipa de maretia vietii si a operei lor.
Nu stiu cine tot pe acest mare santierreprosa ca scriitorii
au stimufat cam prea mutt in oamenii societatii noastre constiino
valorii lor, iar acest lucru a cam inceput sã dud, pentru unii, la un
fel de infumurare. Constatarea aceasta se potriveste lumii comertu-
lui, altor lumi Omul respectiv lucra de mult cu oameni multi si
avea dreptul sa formuleze observatii psihologice asupra oamenilor.
Exista pretutindeni oameni care se considera mai mutt deck vabo-
reazafara incurajarea scriitorilor dar pe acest imens santier nu
am observat nici un asemenea om. Ar fi naiv sa cred casi fara
scrierile noastreoamenii acestia nu Ii au cu multi luciditate con-
stiinta valorii lor reale, confruntata zilnic cu solicitärile bor., cu fap-
tele lor de munca, cu conditiile lor de viatacu opera realizata
de ei. Imi clarificsau imi subliniez, aici, la Riul Marein timp ce
cobor de pe Muntele Netis, care va deveni barajul Gura Apelor, un
adevar, o axioma aparuta pe masa mea de lucrusi scrisa pe stinca
uriasa, acolo, sus, pe muntele Netis, unde mi-am notat, Th graba, a-

32

www.dacoromanica.ro
 la izvoarele
energiel

ceste ginduri: nu ceea ce spunem noi despre oameni ajunge vreo-%

data conWinta lor! ConWinta a ceea ce sint ei, con§tiinta valorii lor
este data de valoarea muncii qi a vietii lor; de calitatea,de maretia
operei i a vietii lor de umanitatea existentei lor. Scrisul nostru
nu poate d.ecit sa lumineze 0 si consolideze, eventual-0 0 re-
cunoasci aceastä gingasa zidire prin ea Ins50 a conqtiintei de sine a
omului!
Au existat false culturi care au dus la hipertrofiere, la alienarea
§1 pina la urma la pulverizarea omului. Un argument in plus pentru
ceea ce vreau sa spun. Nu vorbele creeaza omul adevarat si conWinta
sa adevrataci propria sa munci, opera sa. Omul si faptele luil0
sInt sie0 mäsura. Nici munca fail piine, nici pline f4ra munca; i de-
opotriva, pe un plan mai inalt, nici munca fara coquinta, nici con-
tiinta fara munca! Vreau sä spun ceea ce de multi ani ma calauzqte
0 imi limpezesc aici, la Riul Mare, pe muntele Neti§: oamenii nu
cresc din vorbele buchisite sau potrivite de altii despre ei, oamenii
cresc direct, din munca lor, din valoarea vietii for. Nimeni nu va-
loreazanici in ochii altora, nici in ochii proprii!mai mult decit
munca so! Nimeni nu este, nu poate fi mai mare sau mai fericit de-
ck munca sa! Si nu orice muncaci numai munca pentru binele,
pentru mai binele oamenilor!
lad legea pe care o transcriu dictata de muntele Net4, care va
suferi, el insu0, miracolul de a transforma intr-un baraj uria mili-
oane de metri cubi rupti din trupul lui!
Nici un plus de privilegii, de bel§uguri, de beatitudini nu poate
influenta aceasta lege I .,
Au aparut inainte, pe serpentine, gura unui tunel §i n4te ba-
raci, utilaje, siluete omeneW. Mica wzare! 0 zarisem i la venire:
o zarim i de acolo, de sus. L-am rugat pe §ofer sa opreasca. Aduc4
tiunea principala a sistemului Retezatsantierul 2, lotul Net4. Era
§i timpul sa ajung, sa intru aici! Drumul subteran tunelul Riului
Mare, din lacul de acumulare, de la baraj, pIna jos, in hidrocentrala
Riul Mare 18,4 km, Diametrul interior al tunelului, 4,9 m, Ince-
lesesem ci nu era deloc qor sa umbli, sa tai tuneluri pe sub muncii

93

www.dacoromanica.ro
TRAIAN
CO5OVEI

Retezat. Din cele cinci fronturi de Inaintare, in amonte §i in aval,

ale minerilor pe aductiunea principala, am intrat aici, la lotul Neti§...
Cind ne Intoarcem la Kamazul nostru, §oferul, mai tInar cu do1
ani decit Traian al meu, la fel incoruptibil pe drumurile lui ambi-
tioasedormea. Abia acum am inteles cit de mult ii solicita pe§o-
feri acest drum fantastic §i, totodata, cit de intelept §i cuminte
§tiau ei si-§i valorifice timpul, sa-§i recupereze fortele§i cite force
suplimentare scoteau din ei la drum! Era aproape un copil, iar noi
nu scapam de obsesia de a fi parinti!...
Se lucreazi in trei schimburicIte §apte oameni in Schimb. Mi-
nerii folosesc instalatii de perforatOltraccu doua brace: mi-
nerii Sint de fapt mecanici-forezi§ti. Sectiunea galeriei este de 24,42
m.p. Un atac In stinca muntelui, in timp de opt ore, este de trei
metri. Evacuarea materialului excavat se face cu un utilaj de mare
productivitate, realizat In atelierele centrale de la Voineasa-Lotru...
Chiar acum Ina pe celälalt front, in aval, s-a produs o surpare
cum n-am mai vazut. Goluri in munte, geode, falii de rod fisurata
armarea executata cu atItea eforturi s-a prabu§it. Se fac eforturi
sa repare: cintre metalice, sustineri metalice. In loc de trel metri,
se Inainteala jumatate de metru In 24 de ore iar in ultimele trel
schimburi nu s-a Inaintat deloc! La ora asta este ora 14 shit pe
galerie §apte oameni. Dau frigari"adica lungi §ine ascutite §i
pun cintre, coaste metalice. Este o zona cu o geologie foarte grea,
conditii foarte grele de munca. Oamenii sint toti foarte buni §i cu
mare experienta §i lupta sa depa§easca aceasta zona §ubreda a mun-
telui. Majoritatea oamenilor yin aici de la Motru, de la Some§, Sebe§,
Cerna, Tismana au experienta la viata lor! ... Prichici Gh. de
exemplu de prin 1952 miner la Bicaz, fierar-betonist la Bicaz, Por-
tile de Fier, A rge§, Gorj, Cerna-Tismana, apoi la Lotru; apoi la un
baraj in Algeria §i acum aici la Riul Mare intr-un tunel cu sur-
pari cum nu mai vazuse. Este un fel de a spune ca nu mai vazuse!...
Din intimplare §i eu vazusem asemenea surpari §i prabu§iri, §i
chiar scrisesem despre ele, Intr-o mina exploatata de capitali§ti: la
nationalizare toate hartile acelei mine fuseseri furate de patroni §i,

94

www.dacoromanica.ro
 la izvoarele
energiel

lipsiti de mijloacele de orientare, minerii inaintau totu0 prin munte,

dind mereu in golurile lasate de exploatarea jefuitoare. Fusese un
infern, prin care oamenii sapau bijbiind, primind lovitura duri lovi-
tura. Deosebirea era ca acolo minerii puteau schimba directia unei ga-
lerii, de indati ce simteau intilnirea cu prapastia lasatä de exploa-
tarea hrapareatain timp ce aid oamenii trebuiau s respecte direc-
tia tunelului, incliferent prin ce prapastii sau pe sub ce capcane geo-
logice ar avea de trecut!
Deci: roca dura, buna de lucru, dar cu ploi uria§e, vepice; §i
roca §ubredi, muntele ca un burete, surpari in galeriiziva ce zi-
deau, noaptea se surpeoamenii pe acluctiunea principal5-18,4
km de ploi nemiloase, surpari fioroase§i inaintau totu§i! i pe
sub toate aceste calamitati, dezastrelinia dreapta, pina la carat!
Minereasca tenacitate §i umanitate! Ce oameni uria0 are aceasta
Rominie! Simt §i acum prin inima, prin oase, in timp ce tran-
scriu aceste insemnari, dinspre Retezatca o mustrare, ca o imbär-
batare sufletul inalt al unei uriae umanitati in slujba constructiei
Roman iei . . .

Ajung acolo sus, la capatul din aval al tunelului aductiunii

principale, unde tocmai se afla in probe noua ma§ini de forat la sec-
tiune pIin. Un inginer imi spune: Este vorba de modernizarea, de
introducerea unei tehnologii noi in constructia de mari galerii,tu-
neluri. Folosim §i acum, pe toate celelalte fronturi ale aductiunii, mij-
loacele clasicemineri, electroforeze, excavatii, d inamit, armari. Se
inainteazi cu 50-60 m pe lunä §1 atm vizut ce greutati sint! MaVna
nciastra foreala la sectiune pliniun diametru de 5,5 m, este corn-
plet automatizata; pentru pastrarea directiei tunelului este dirijati
printr-un sistem laserse conduce singura, cum s-ar spune. Vorba
vine ca se conduce singura! Avantajele acestei maVni: inlocuiqte
efortul greu §i elimina dificultatile pe care le intimpini minerii in a-
ce§ti munti fisurati; scurteaza timpul de executie al lucrariiinain-
teaza de zece ori mai repede deck prin metodele clasice: elimina
excavatiile prin exploziv, care uneori pot zdruncina'muntii; permite
mecanizarea betonarii tunelului; prin realizarea profilelor exacte

95

www.dacoromanica.ro
 TRAIAN
COSOVEI

adici tuneful de dimensiunea ceruti, fara s rupa asa cum rupe orice
explozie, creind goluri, pe care pe urma trebuie sa le zidesti cu be-
ton!conduce fa insemnate economii de ciment. Masinasingura
cintareste 260 tone si este actionata electrohidraulic. In spatele
ei am cuplat o instalatie lunga de 150 m care permite evacuarea
materialului exacavat de masina. Aceasta instalatie este executata du-
pa proiect propriu adica proiectata i executata aici, in santier.
Instalatia cintareste si ea in jur de 230 tone. Montajul ma§inii de
foraj s-a facut in capatul aductiunii principale, de unde porneste ina-
intarea prin stinca muntelui, pe directia aductiunii principale
Deci aceastä instalatie de foraj la sectiunea plina nu se teme
de roca dura, de roca slaba, de munti fisurati, de surpari de stra-
turi, de prabusiri de ploi subterane vesnice: ca un fel de tren blin-
dat ca un sfredel cu diametrul de 5,5 m ca un mixer care ma-
cina cafea, ca o cirtita uriasä instalatia inainteala prin masa mun-
telui condusa prin laser cu o viteza de 3,5 m pe ora. In urma
ei amine tuneful. Tnseamni cl minerii vor scapa de uriasele lor efor-
turi i suferinte si primejdii acolo, in adincul muntilor; atitea munci
grele vor fi simplificate sau eliminate si atitea chinuri iertate! i munci
uriase, volume uriase .de roca vor fi evacuate de zeci de ori mai re-
pede in toate privintele mai eficient si mai uman! Dar minerii,
artificierii, fierar-betonistii ce vor face daca sapa masina in locul lor?!
... Siasa de multi anitoti acqti oameni au Inlocuit uneltele
lor clasice cu utilaje modernesi pentru foraj si pentru armare:
acum vor face un salt, se vor pregati pentru aceste utilaje complexe,
pentru aceasta tehnica de virf In care, iad, se si dovedesc foarte buni!
Nu inseamni socialismul, prin promovarea cuceririfor celor mai
avansate ale stiintei si ale tehnicii, eliberarea omului, cucerirea dem-
nitaçii lui, inclusiv eliberarea lui de povara si de suferinta muncilor
brute, redarea demnitätii lui!? latäse implineste i in acest
sector !... Sigur, ramin Inca destule munci grele pentru mineri,
pentru mecanici forezisti cum le spunem acumsi loc destul mai
este pentru pickamer si dinamita, si pentru brace, si buna pregatire,
eroica däruire.

96

www.dacoromanica.ro
 la izvoarele
energiel

AM ADUS cu mine un univers, o lume intreaga de la Riul Mare,

de la Retezat. Si spun ca am mai vazut o data Lotrul?
Am vazut §antierul acestei mari hidrocentrale de pe Riul Mare-
Retezat! Prin maretie se aseamana cu Lotrul, cu alte opere; prin ma-
retie se deosebe§te. Uriasul suflet omenesc le da viata i le unelte.
Sufletul omenesc, epopeic, al constructiei socialiste le une§te. Spiritul
revolutionar, innoitor, creator, al secretarului general al partidului,
tovarapl Nicolae Ceausescu, le une§te in trainica zidire a pa-
triei intregi.
Tn seara in care imi luam rimas bun de la Riul Mare rasarea
luna peste mun;i. Viata in colonie se lini§tise, invaluita in cintecul
amplu, aspru, al riului grabit. Jocurile copiilor se potolisera de mult
in culcuprile bor. La cantina bucataresele pregateau masa pentru mi-
nerii din schimbul de noapte acea masa consistenta, gratuita, ser-
vita minerilor din toad tara inainte de intrarea in schimbul de noapte.
M-am gindit, mi-au trecut pe dinaintea ochilor galeria §iroind, sur-
parea, truda oamenilor acolo, in pustietatea adincurilor §i ce gust
o fi avind friptura, omleta, cu gindul acolo, in adinc!...
in rastimpuri de lini§te nemarginita mi s-a parut ca aud chernari
de zimbri in departarile enigmatice ale muntilor §i latrat de clini,
fluiere, glasuri omenefti la senile din adincul mileniilor. Sub puterea
de atractie a lunii, acele nenumärate lacuri glaciare, presarate pe
intinderile lunare ale masivului Retezat, cre§teau, le auzeam revar-
sindu-se peste marginile lor, risipindu-se in izvoare care aveau si
ajunga in galeriile minerilor §i in acest riu navalnic. Erau aproape
Sarmisegetuza, intreaga Hunedoara, Gradi§tea, Ora§tie. Si iara§i am
simtit acea respiratie cosmica §i ktorica vintul rece, vintul aspru,
vintul tare, de pe Rezetat, din adincimile lui i din adincimile istoriei.
Noaptea era clara, vegheata de luniziva fusese insoritä qi fierbinte:
argila era buna §i se lucra in plin §i cu toate fortele pe baraj. Schimbul
de noapte al pferilor grei, pe autobasculantele bor uria.e, cu reflec-
toare puternice, pe drumurile, pe serpentinele, peste abisurile sece-
rate in viteza de lumina farurilor, in singuratatea muntilor. oferii

97

www.dacoromanica.ro
TRAIAN
COSOVE I

Inaltimilor adevarate clepsidre umane, cronometrInd timpul marilor

santiere, timpul istoriei noastre.
Am simtit nevoia, Inainte de plecare, si urc impreuna cu Lin inginer
sus, pe baraj, pIna acolo unde aduceau pretentioasa argila. Pentru
munca pe baraj dupa atitea hartuieli cu ploile, era o noapte ca o
One de griu nou! Munca, frenezia si bucuria oamenilor imi amintira
de frenezia, graba griului. Aici, in uriasul amfiteatru al barajului ca si
dincolo, in adincul galeriilor, ca si acolo sub, in cariera, ca si dincolo,
in centrala subterana, ca si pentru fantastica masina de foraj fiecare
clipa era foarte greasi foarte plinasi legea vietii este aici ca fie-
carei clipe oamenii sa-i smulga toate energiile. Gustati-va clipa",
Carpe diem" Inseamna aici, in vintul aspru, de pe Retezat si
In toate intelesurile de care avem nevoie nici o clip bunk' pierduta!
in uriasul amfiteatru al barajului scaldat de lumina lunii, luminat
de puternice reflectoare, muncea o lume de aur. Asa va fi aid, Ora
cind barajul va ajunge acolo, sus, de unde ne privesc acum, naive si
iscoditoare, gingase, caprele negre, iezii lor.
Eram in mijlocul genezei. M-am simtit vinovat ci plec din asemenea
maretie. Am plecat cu aceasta imagine. 0 noua constelatie rasare
acolo, sus, in Retezat, pe pamintul generos al patriei milenare.
La RIul Mare-Retezat, constelatia sau generatia de hidrocen-
trale izvorite din conceptia vizionara a partidului si inaltate pe pamin-
tul patriei, se Imbogateste cu Inca o capodopera generatoare de energie
si lumina. i cu o tInara umanitate.

www.dacoromanica.ro
CONSTANTA Universalä, nelipsiti mina
BUZEA in apirare, mina pirinteasci...

r tit de rar, topiti intre clipele care trec peste parerile noastre
§i sentimentele noastre i ne impun ritmul lor, atit de rar ni se
Intimpla sa ne opunem acestui ritm, si ne oprim, sa contemplam,
sa meditam linga lucrurile devenite fireti, linga pacea somnului de dupa
amiaza, de pilda, a citorva zeci de copii. Imaginea pe care ne-o ofera
copilul dormind in vreme ce afara ziva e alba de o ninsoare deasa
este la fel de odihnitoare ca propriul nostru somn, este poate mult
mai odihnitoare decit propriul nostru somn. Copii multi §i marunti,
trupuri fragede, respiratii parfumate, copii care duc in stralucirea
pielii §i a parului ravasit pe perna iubirea parintilor lor, ingrijirea
§i minglierea miinilor celor maturi care i-au adus pe lume in echi-
libru, muncesc in ea cu cea mai papica rivna. Copii dormind §i care

99

www.dacoromanica.ro
CONSTANTA
BUZEA

sint parci reversul medallei stärli lor de jos, de comunicare intre ei,
de cintec colectiv, de tesaturg sonora de glasuri foarte, foarte limpezi.
Copii adinciti in somnul de dupg amiazà, somn scurt, de refacere a
fortelor, de trecere a imaginatiei vii, naturale, reale in zone ale visului
§i ale inchipuirii fantastice. De la sunet la lini§te, de la cuvint la
tgcere, de la mi§carea navalnici a fiintei celei mai energicecopilul,
la dezarmanta senzatie cã el, ei, ti se lag cu incredere in grip, con-
tind pe iubirea ochilor pgrintesti in adgpostul cald, in universul nea-
menintat de nimeni §i nimic. Tntre copil dormind i lumea de atitea
ori agresivg se vede transparentg, universalg, nelipsitä, mina in apg-
rare, mina mamei, mina pgrinteasca, bung §i cakla ca un adgpost sigur,
insotitä de cintecul, de sufletul cintecului inginat in limba parintilor.
In timpul somnului copiilor jucgriile revin cuminti la locurile lor,
revistele colorate se inchid §i intra in rafturi, hainutele se indreapti
pe umerme, se fierbe laptele, se coace piinea, se pune un lemn pe
foc §i uOle se inchid färä nici un zgomot. Fulgii par a veni de undeva
dinspre linia orizontului, nu de sus, lipinduli stelutele de ferestrele
calde ale odgii in care dorm copii. Patuturi mid, perne liliputane,
a§ternuturi brodate in tara piticilor. Genunchi adu§i la guri §i coate
peste care mineca s-a strins lasind la vedere strglucirea de nufgr a
pielii. Zulufi risipiti, pleoape adinc trase peste vedere, §i totu0 acolo,
sub pleoape, se agita o lume formidabilg, defikaza imagini, se mentine
in mugure starea de joc, de chiot, de bucurie §i de sängtate. Fiinta
care supravegheazi acest somn de dupg amiaza indreaptg genunchii
celor care nu dorm corect, ii invele§te pe cei care s-au dezvelit, ii
mingiie cu privirea pe cei lini§titi. Ne putem opri aici cu derularea
filmului, sau ne putem la infinit exprirna in jurul acestui Subject uni-
versal §i plin de o calmg poezie care este somnul de dupg amiazi al
citorva zeci de copii, in vreme ce afara ninge linitit. Ne-am referit
insä la un loc anUrne, la ni§te copii anume, la o dupg amiaza anume.
Am vizitat fabrica de mobilg din Vaslui. Copiii sint, dupg cum am
aflat, una din preocupgrile principale atit ale tinerei familii vasluiene
cit §i a forurilor care conduc destinul mtmnicipiubui Vaslui. Vasluiul
decine performanta celei mai mari rate a natalitatii pe targ. Condu-

100

www.dacoromanica.ro
 universali, nelipsitä mina
in apirare, mina pirinteasc5...

cerea fabricii de mobila din Vaslui a rezolvat excelent problema, ame-

najind la parterul cladirii un spatiu special pentru copiii salariatilor.
Vizitind intreprinderca vasluiana, am nimerit intr-un moment in care
acelti copii erau adinciti in somnul lor de dupa amiazi. Nu putem
spune ca printre camarele a§ezate pe perna nu au fost §i citeva
care la aparitia noastra in cadrul u§ii s-au inaltat pline de o uimire
intrebatoare. Ne-am retras in lini§te, pentru a nu tulbura ordinea
§i pacea curata a somnului lor.

www.dacoromanica.ro
VASILE Romania
BARAN tall de constructori

Jk n drum in Carpati, acum in ianuarie 1989, un drum in Bärigan

sau jos, in Dobrogea, un drum in Transilvania, in Bucovina, in Oltenia
sau in Banat, in Maramure, sau in Moldova, toate aceste drumuri de
miazazi i de miazanoapte, de apus §i de rasarit ne vor arata chipul
stralucitor al patriei.
Vin chiar acum din Vrancea, straveche tall a Mioritei, astazi cu
infati§are noui, iar ceva mai inainte am fost la Brasov 0 la Sfintu
Gheorghe, wzari de munte cu oameni ce miresc, prin munca lor,
farmecul anotimpurilor. Ceva i mai inainte fusesem la Dun 5re. La
Dunare am vazut ora§ul Turnu Magurele, unde nu vazusem cindva
decit un cimp räscolit de buldozere spre a se ridica in marginea lui
un mare combinat chimic. La Dunare am vazut noul ora; Zimnicea

102

www.dacoromanica.ro
 Romania
tari de constructori

intrat in con§tiinta noastri ca Una dintre cele mai vechi mezari men-
tionate incg in jurnalul expeditiei lui Alexandru Macedon, dar §i ca
un loc in care s-au strins parcä, dintr-odata, in zilele noastre, toate
calitatile morale, eroice ale constructorilor, ridicindu-se in intre-
gime §i la modul propriu pe trainice temelii. Zimnicea este atazi de
nerecunoscut: un ora§ cu totul nou!
Si tot la Dunare am vazut Oltenita, sub un cer de toamna de-o
blindete ce parea sa coboare lent §i neintrerupt, odati cu apele flu-
viului, si care ma facea 01 am senzatia ca i vasul pe care urcasem
pornise. Dar vasul, un cargou uria§, era abia in constructie. Statea
infipt in mal: inalt, lung, larg, izbit din toate partile §i-nvaluit cu
solzi scinteietori, in vreme ce condorii-macaralune.cau inainte §i inapoi,
avind infati§area unor vulturi mitici. La Dunare am vazut Cetatea
Drobeta §i Portile de Fier unu §i doi, cu luminile lor de soare de zi
§i de noapte. De la Dunare am trecut apoi prin Cimpia Romana §i
pe la Fabrica de rulmenti din Alexandria, unde bilele argintii semanau,
curgind, precum nu cu mult timp in urma, boabele grIului§i porumbului
din combinele Gloria", creatii de ultim tip al modernei noastre indus-
trii constructoare de ma§ini.
Apoi, dui:4 citeva zile, drumul avea sä ma clued in Transilvania,
intli la Cluj-Napoca, apoi la Tirgu Mure§ unde am revAzut platfor-
mele industriale §i cartierele noi de o rarA frumusete urbanistica,
nAscute toate in anii no§tri de constructie. i in incercarea din acest
moment de a strabate cu memoria drumurile de reporter nu pot sa
nu ma opresc la Vaslui. Centrul acestui munkipiu, cu cladirile sale
dispuse in semicerc, ingemanind case §i cetati din Moldova, intr-un
ansamblu arhitectonic indraznet §i original, s-a imbogatit repede cu
citeva, le-a§ numi blocuri faguri", lasind intre ele, ca intr-o deschi-
dere de potcoava, o cale spre colinele din est, inundate de soarele
gata sa asfinteasca. Trec apoi pe la Muzeul judetean, mereu imbogitit
§i el cu noi exponate §i in care cit vezi cu ochii cum am retinut
metafora unui vizitator e numai istorie". 0 istorie care incepe cu
pietre tocite de mii §i mii de ani, ca prime descoperiri de urme mate-
riale din acest tinut, culminind cu ceramica de Cucuteni §i cu inven-

103

www.dacoromanica.ro
VASILE
BARAN

tarul uneltelor de cultivare a pamintului, de pescuit, pastorit §i albi-

narit. Si privesc tulburat de gindul 6 in timpuri stravechi cu aceste
unelte s-a muncit, ele dezvaluind, totodata, statornicia oamenilor,
legatura lor dintotdeauna cu tarina strabung. Mai ales acele §tiubeie
uria§e din trunchi de copac si gigantice teascuri pentru struguri par
a-ti spune ci nu din goana calului iti construie§ti asemenea lucruri
anevoie de mutat dintr-un loc intr-altul. In zilele urmatoare am vazut
Spitalul §i Filatura, ambele obiective fiind inrudite nu numai prin
gradul inalt de dotare tehnica, nu numai printr-o ambianti pe care-o
dau doua unitati social-industriale timpului pe care-I traim, ci §i prin
imprejurarea, frapanta pentru un reporter, de a fi intrat in functiune
laolaltä cu un liceu §i o gradinita pentru copii, doar cu citiva ani in
urma. Nu prea departe se aflä, inaltati §i ea in ace§ti ani, Fabrica de
mobilä, de fapt de-o virstä cu judetul, considerata printre cei mai
buni artizani" ai no§tri §i, totodatä, printre cei mai solicitati furnizori
din Europa. lar dupa amiaza ma aflu intr-un sat in care, iara§i in
ace§ti ani, un invatator a dat fiinta, in cadrul Festivalului national
Cintarea Romanier uneia dintre cele mai interesante formatii de
muzica §i dansuri populare: Ansamblul de copii din Padureni", cel
care cu viorile, cobzele, fluierele, naiurile, tambalurile §i jocurile sale
moldovene§ti a fost nu numai o revelatie pentru Televiziunea romana,
ci §i un concurent admirat la citeva dintre festivalurile internationale
de folclor.
Din Moldova revin la Bucure§ti, printre constructii §i innoiri
petrecute, a§ spune, clipa de clipa. Citeodatä, in drumurile mele prin
Bucure§ti, ajung §i pe Ca lea Grivitei §i ma opresc la locuri pe care
le §tiu Inca din anii cei mai tineri. i imaginea se suprapune alteia mult
departate, aducind in memorie acel timp in care, imediat dura rizboi,
venind pentru prima oara in Capita la tarii, din Gorj, de sub Muntii
Paringului, §i cautind un consatean la care urma si locuiesc pina ce
aveam si dau examen la o §coala cu internat, am trait sentimentul
de revoltä impotriva distrugerilor catastrofale §i a marilor suferinte
omene§ti. Acel consatean, nedespartit de felinarul sat, row, statuse pe
Ca lea Grivitei §i cind am ie§it din gara, fascinanta Gall de Nord, am

104

www.dacoromanica.ro
 Romania
tarä de constructori

dat de o strada in ruine, iar la numarul pe care-1 cautam am intilnit

o cladire care ciudat--- mi s-a parut ca orbise.
Dar imaginea aceea a Bucurestiului lovit de razboi avea si dispara
neinchipuit de repede. Pretutindeni, de la periferie la centru, au
prins a se arata santierele edilitare, opera eroica a eroicei epopei a
reconstructiei. Ceea ce se petrecea, elanul constructiv declansat la
chemarea partidului comunist, era cu adevarat inceputul unei lumi
noi. Asa inch, la 15 februarie 1948 (cram atunci corespondentul cel
mai tinär al Scinteii tineretului") in Capita la putea fi dat in folosintä
primul bloc de locuinte muncitoresti. Apoi, pared de pe o zi pe alta,
parca pe nevazute, au inceput si apara asa cum apar, deodata, albele
si giganticele vapoare (imaginea e dintre cele mai reale, asa mi se si
pareau noile blocuri: aidoma unor vapoare albe ancorate in port!)
mari ansambluri de cladiri pentru locuit, precum cele din Floreasca",
23 August", Vatra Luminoasa", Bucurestii Noi", Ter, Gara de
Nord". i m-am ginclit la acel prim bloc de locuinte construit anume
pentru muncitori si mi-am spus ca dad ar fi fost nu un bloc, ci doar
un singur apartament si tot ar fi putut sa sublinieze, prin destinatia
sa expresi si prin conditiile cu totul noi in care se dadea el in folo-
sinta, o semnificatie noua cu un nou caracter din punctul de vedere
al creatiei istorico-sociale din noua Romanie, devenita Republica.
Mare le santier al Romaniei in care incepuse sa se construiasci
socialismul a fost mereu, de la un an la altul, cu o desfäsurare tot
mal larga. Congresul al 1X-lea, cel care a ales in fruntea partidului
si a statului nostru pe tovarasul Nicolae Ceausescu, a deschis intregii
OH un sander care a cuprins in miscarea si patosul constructiei toate
colturile patriei. Moment istoric: o noua epoci a constructiei socia-
liste. Para lel si in iuresul acestei dezvoldri dinamice, Bucurestiul
si-a schimbat mereu infatisarea. La numai un an de la Congresul al
noualea se facea un bilant numit, pe drept cuvint, glorios: in I 966,
productia globall a intreprinderilor bucurestene era de doui ori mai
mare decit cea obtinuta in Romania anului I 938. Odata cu comple-
tarea noilor ansambluri din Balta Alba, Drumul Taberei, Soseaua
Glurgiului, s-au deschis noi perimetre de lucru in Bucurestii Noi,

105

www.dacoromanica.ro
VASILE
BARAN

Lacul Tei, Vatra Luminoasä, Colentina, Magistrala Est-Vest. La indi-

catia tovaraplui Nicolae Ceausescu s-au pus in studiu vaste ansambluri
urbanistice, lucriri edilitare de cea mai mare importanta ce reclamä
impletirea rationamentului tiintific cu maiestria artistica §i fantezia
cea mai indrazneata. In stadiu de proiect se aflau pe atunci Politehnica
§i Centrul de Televiziune, precum i redarea circuitului turistic a unor
locuri monumentale ca Hanul lui Manuc §i Curtea Veche, cadru impre-
sionant pentru reprezentarea unor valoroase vestigii rnateriale, de
fapt marturii ale vietii spirituale din trecut. i tot in chip de machete
se aflau multe dintre frumoasele bulevarde din atit de numeroasele
cartiere de azi ale marelui oras.
Cu doisprezece ani in urma, dupa o vizita de lucru a tovara§ului
Nicolae Ceausescu la Institutul Proiect" Bucure§ti s-a hotarit inten-
sificarea constructiei de locuinte pe arterele de penetratie §i in zona
mediana a Capita lei. Indicatiile erau ca urbanistica sa evolueze spre
o mai accentuata personalitate, definita prin frumusete, confort §i
functionalitate. Ceva mai tirziu se incheia receptia a mii de aparta-
mente in cartierele Berceni", Pantelimon", Drumul Taberei" i
Colentina". Un bilant pe care-I incheiam atunci ne arata ca in cel
mai mare oras al orii Capitala eiie intemeiasera, de fapt mai
multe orw (in zilele unui singur an se mutasera in case i cartiere
noi 90 000 de oameni!) Mai aproape de exactitate, pe teritoriul Capi-
talei s-au contruit in anii din urma in fiecare zi cel putin 60 de apar-
tamente. Vom adauga Metroul, amenajarea Dimbovitei §i construirea
Centrului Civic §i ne vom edifica, deindata, de amploarea fara pre-
cedent a acestui mare §antier de constructie de rang national. i vom
adauga de asemenea §i urmatoarele date cu privire la ceea ce am realizat
in domeniul locuintelor grava problema cu grea ieVre pe intregul
glob pamintesc: in ultimii douazeci de ani s-au mutat in locuinte nou
construite peste zece milioane de oameni; exista perspectiva certa
ca, in citiva ani, nici un om din Romania sa nu ramini fara casa.
Ritmul constructiilor de locuinte se va intensifica.
Dad s-ar fi mentinut ritmul constructiilor din perioada 1945
1965, Romania ar fi ajuns la actualul fond de-abia dupa anul 2000

106

www.dacoromanica.ro
 Rorninia
tari de constructori

aceasta ar fi o concluzie din discutia cu arhitectii de azi ai capitalei

noastre, Bucuresti.
La noi, la romani, exista o zicala exceptionala Omul sfinteste
locul". Ce vrea sa spuna ea? Aceasta zicali ne spune ca acolo unde
exista oameni vrednici pamintul, fie el din piatra seaca", rodeste.
i mai exista o maxima: Natura l-a creat pe pictor, dar si pictorul
creeaza, la rindu-i, natura". Omul adauga, deci, naturii ceva care se
numeste creatie. lata, muntii nostri s-au imbogatit nu numai cu o
mulcime de hidrocentrale si cu localitäti noi, moderne, ci si cu un
drum miraculos prin constructie, Transfagarasanul, iar Cimpia Dobro-
gei, din apropierea Medgidiei pina la Agigea, cu uriasa magistrala
albastra, Canalul DunareMarea Neagra, mareata ctitorie a acestor
ani, numita, pe drept cuvint, efigia epocii care poarta numele secre-
tarului general al partidului, tovarasul Nicolae Ceausescu. A inceput,
de asemenea, constructia unui nou canal BucurestiDunare. De
la un cincinal la altul, de la un an la altul, chiar de la un anotimp
la altul, poporul roman isi dovedeste propria si puternica sa capaci-
tate de creatie. Faptul acesta se poate explica in modul cel mai lirn-
pede acum, in plini iarna, cind tot ce se petrece pe cimp este facut
cu gindul la primavara, perioada care simbolizeaza in gradul cel mai
inalt puterea muncii din toate celelalte anotimpuri. Munca roditoare.
Tot ce se lucreaza acum rodeste in primavara. Am facut in aceste
zile un drum de la Bucuresti la Tirgu Jiu si de acolo, mai departe,
la Motru, si am vazut extraordinara forta a muncii de iarna spre prima-
vara. Din Capitala spre Tirgu Jiu se merge pe o autostrada care se
incheie la Pitesti. Cei care au cunoscut cindva acest oras ramin acum
uluiti, iar cei care-I vad India oari il considera intr-adevar o localitate
moderna. De la Pitesti spre Rimnicu Vilcea e un drum pe care l-as
numi pe de-a-ntregul european. Tntr-o parte si in alta sint muntii
si ogoarele. Niciunde cimpia si muntii nu sint mai ingemanate ca aici.
Si astfel si muntii si cimpia capäti, prin contradictie, maretie. Acum
pare si fie peste tot o liniste de iarna, dar ia sa ne ducem la cei care
pregatesc primavara: mecanici, mecanizatori, ingineri si inginere, pri-
mari si primsarite, §i vom vedea ea de pe acum, in planurile lor de

107

www.dacoromanica.ro
VASILE
BARAN

activitate se ara §i se seamana, se ingrijesc culturile ce vor räsari

curind, curind... Sate le acestea nici de munte, nici de cimpie sint
pline de farmec. Ceea ce impresioneala de la o prima ochire
e bunul gust dintotcleauna al romanilor. Eram in rna0n1 patru, din
generatii diferite. Studentul mi-a spus: titi ce emotioneaza: rafina-
mentul §i simplitatea. Ca la Brancu0". Dam apoi de Rimnicu Vilcea.
Orawl e de-a dreptul fascinant. Pare a fi creionat de un artist al munte-
lui, ansamblurile arhitecturale te atrag ca o poezie buna.
Dupl Rimnicu Vilcea trecem prin Horezu §i prin Slatioara unde
traiesc N4te tarani" §i mai pe urma prin Cimpu-Mare unde, iara§i
un arhitect, de astä data al cimpului, a dat na§tere unei plantatii de
pomi rar intilniti. Facem aici un popas, fiindca nu cu multä vreme
inainte il intilnisem pe seful Ocolului Silvic de la Cornetu care ne
spusese: Treceti prin Cimpu-Mare sa vedeti ce-i acolo". Ca om al
pamintului" tinea foarte mult si ne oprim o clipa §i la Copacii im-
blinziti". De altminteri, el se ocupa §i de pomi fructiferi. 'hi aduc
aminte de aceste cuvinte abia in Gorj, unde directorul minei Ro§iuta,
marturisindu-mi planurile sale privind scoaterea spre termocentrale
a unor cantitati tot mai mari de arbori carbonizati carbunele olte-
nesc mi-a spus cu o mindrie uqor de inteles: Nici o tara din lume
nu are un pamint atit de bun ca al nostru. in toate privintele. E un
pamint de aur". i mi-am spus ca are deplina dreptate: pämintul roma-
nesc e pamint de aur". Pamint de munte, pamint de deal, pamint
de cimpie.
Nu cu mult timp in urma am trecut prin Doftana. Ce este azi
dincolo de fcsta fortareata" care a cazut mai mult de jumatate intr-un
cutremur §i in care §i-au pierdut viata atitia militanti ai partidului,
§i in care regimul burghezo-mqieresc i§i propusese si concentreze
in aceasta inchisoare, la Doftana, pe toti militantii comuni§ti, cu
dorinta declarati de a-i distruge, §i fizic, §i moral, voind prin aceasta
sa distruga mi§carea revolutionara romaneasca, partidul comunist, s'a
inabu§e lupta clasei muncitoare, a täranimii, a intelectualitatii, a poporu-
lui nostru pentru libertate, pentru dreptate sociala, pentru indepen-

108

www.dacoromanica.ro
 Romania
tara de constructori

denta Romanier, asa cum a subliniat secretarul general al

partidului? Ce este azi, dincolo de Doftana? Am Camas acolo doui zile.
i astfel am aflat istoria de azi a localitatii. Doftana e, de fapt, un riu
limpede cu o culoare neobisnuit de albasträ, asa cum o au lacurile,
apele care nu alearga, imprumutind irizarile pietrelor si arborilor de
pe margini. Doftana izvoraste din muntii Girbovei si dupa cincizeci
de kilometri aventurosi se iritilneste, la sud de Cimpina, cu Prahova.
Aceasta e Valea Doftanei. Sigur ca numele te Infioara. Dar iata si senti-
mentul de glorie: aici s-au calit cum spunea tovarasul Nicolae
Ceausescu multi eroi comunisti. Aici s-a calit insusi Presedintele
Romaniei de azi. Fiindca dupa ce a indeplinit i'n zona Prahovei sarcini
inalte incredintate de partid si dupi procesul de la Brasov, tovarasul
Nicolae Ceausescu, intemnitat aid, a Camas nedespartit de speranta
victoriei revolutiei socialiste.
Intrind azi pe vaioaga, senzatia e mereu a unor uluitoare desco-
periri. Drumul incepe de la Cimpina si trece prin Telega, Paltinu,
Tesila si Traisteni, ultimele doua asezari compunind comuna Valea
Doftanei", de fapt un orasel cu peite 2 000 de case si peste 7 000 de
locuitori. Dintr-o monografie consistenta de aproape 300 de pagini
scrisi cu har si spirit de cercetator, aflu ca aceasta a§ezare nu numal
ca e atestati documentar de prin anii 1500, dar ca Inca din stravechime
ea a indeplinit un rol de exceptie intre locuitorii fostei Dacii.Fiindca
pe aid treceau drumuri negustoresti si carturaresti spre toate zonele
mari ale tarii, iar dad ne apropiem de timpul premergator al Marii
Uniri, Valea Doftanei poate fi considerati o trecatoare a simtaminte-
lor nationale. Vom spune mai intli ca pe aici au trecut Badea Cartan
si Nicolae Grigorescu, cu desagii lor incarcati cu carti si peneluri,
si Vlahuta, poetul-reporter, inscriind comuna in a sa celebra Romania
pitoreasca", in §iragul meleagurilor-perle". Vom aminti, de asemenea,
ca tot aici li-a avut un obiect de studiu visatorul Teodor Diamant,
cel care, alaturi, la Sciieni, a initiat falansterul experimental si ca
tot aici a fost emis un act istoric privitor la starea populatiei scris
de mina slujbasului Luca Caragiale", tatal lui I. L. Caragiale. Dar
mai intli si intii trebOie mentionata trecerea lui Basarab, interneietorul,
care, conform cronicilor, a cistigat la Posada (un loc apropiat intre

109

www.dacoromanica.ro
VASILE
BARAN

Comarnic §i Sinaia) cea dintii batalie pentru independenta impotriva

lui Carol Robert, care abia a scapat cu viata de sub copacii taiati §i
stincile dislocate de locuitorii acestui pamint romanesc. Si a mai
trecut Mircea cel Mare, sarbätoritul, de la a carui urcare pe tron s-au
implinit 600 de ani, despre care i azi pe Valea Doftanei se spune ca
s-a pornit prin tara dupa batalia de la Rovine, ca s afle pasul bietului
o§tean", si-a trecut Mihai spre lumea Transilvaniei, care era a noastra",
ca sa ne uneasca". Desigur, date istorice atestate documentar, dar §i
legende. Dar ce e folclorul, ce sint legendele deck o emanatie a vietii
neintrerupte intr-un anumit spatiu?
Am vazut pe un munte ce strajuie§te Valea Doftanei un lucru
uluitor: o poteca! Dar cine n-a vazut o poteca? Uncle duce clrumea-
gul asta?" intrebi. Si cel intrebat Içi rispunde: Pal, incolo spre Ora".
Tara fiind fie istorica Tara Romaneasca, de cimpie, fie istorica Tara
Romaneasca de munte a Transilvaniei. Din monografia cercetata aflu
ca transporturile, inainte vreme, erau dintre cele mai diferite, cu
toate Ca pe pamint aparusera trenuri §i chiar avioane. A§adar, puteai
trece un munte cu piciorul, calare sau cu caruta". Carpatii spre Tran-
silvania §i invers se treceau destul de greu. Dar greutatea cea mai
mare era pina in 1918 alta, §i anume granita ce separa trupul tarii
printr-o linie nefireasci pe marginea de miazanoapte a satului Trai-
steni. Cu toate acestea, o nemaivazuta unitate economici §i culturala
a stidat dintotdeauna Moldova, Transilvania I Muntenia (Dr. Ion T.
Cojocaru: Monografia comunei Valea Doftanei"). Merg pe poteca
§i mi se spune ca pot sä iau §i alt drum. Sint cu un om, nu tiu cum
sa-I descriu, nici tinar, nici batrin. E Oran, crescator de animale, §i-mi
spune ca pe aici spre Transilvania au fost acum o suta de ani peste
o sued de poteci. Si toate duceau §i veneau din Transilvania. Si-mi
spune, pe urma, cugetarea lui: De demult, tovar4e, erau fel de fel
de retele peste munti. Pal, cum sä nu fi trecut unii catre altii?" Era
grabit, trebuia sa-§i duel repede vitele i oile la papnat. Trebuia sa
le urce pinä sus, pe coamele, atunci, cu iarbi inalta, in care cind
intrau se auzea sunetul universului. Chiar el mi-a dat metafora: Cind
m-apuca seara, aud stelele".

110

www.dacoromanica.ro
 Romania
tar5. de constructori

Am colindat prin Valea Doftanei pina la Valea Neagra i se zice

astfel din pricina intunecirnii iscate de padurea deasaun loc unde
am aflat, iara§i, un fapt mai nou: anume ca in anul 1977, deci in
epoca noasträ, in Valea Doftanei s-a infiintat Asociatia crescatorilor
de animale cu cel dintii statut de acest profil. Cum a fost gindita o ast-
fel de asociatie? Ea se infiinteazi la sate prin liberul consimtamint.
i iati Ca, la cel dintii Congres al TaranimH, un cioban, Ion Popa din

Valea Doftanei, a vorbit de la tribuna despre rezultatele obtinute:

Cele 2 000 de gospodarii ale comunei Valea Doftanei, unite in asocia-
tia de cre§tere a animalelor cu o anexa de prelucrare a produselor,
au adus venituri nebanuit de mari. S-au nascut, astfel, o multime de
fabrici": de filatura, de tricotaje, de cojocarie, de claracit, de boian-
gerie, nemaivorbind de lactate, 0 iaa a uitam incaltamintea, dar
cite nu se pot uita? Valea Doftanei este astazi un sat-ora§. Exista
aici un obicei. La fintina de peste drum gospodina scoate o donita
cu apa. i Iasi acolo qi o ulcici. Pentru drumeti. Un obicei pe care
1-am putea numi Fintina româneasca, fiindci el existä in toad tam.
Dar profesorul care mi-a atras atentia asupra lui imi poveste§te despre
un izvor care poate fi, dupa opinia sa, chiar in Valea Doftanei, §i nu
pot sa nu-i dau dreptatea cuvenita. Anume ca oamenii de pe aici
au fost odinioara foarte izolati. Ca Inca in Dieta de la 1600 de la
Alba lulia, Mihai vocla Viteazul a insistat ca satele romine§ti, maghiare
0 sase§ti, oierii §i plugarii din muntii Carpati §i din preajma lor si
se ajute intre ei §i cu privire la pa§unat 0 cu privire la arat. Nu
era o pornire nejustificata. Era o cautare necesara. Nimeni nu pleaca
la drum gra un scop. Nimeni nu se culca sub acoperi§ul unei fin-
tini firi ca dimineata si se spele pe fata cu apa ei. i pe urma sa-§i
urmeze drumul mi-a spus profesorul.
Aflu apoi cite ceva despre infaptuirile §i preocuparile oameni-
lor de azi din Valea Doftanei. Cite ceva despre noua viata care a in-
florit aici in noua orinduire socialista. Vad pentru prima data Bara-
jul Paltin, cunoscut prin lacul sau de acumulare. intr-adevar, albastru
ca §i riul, dar a§ spune a mi-a aparut 0 mai albastru. Cit de albastru?
Se poate spune? Da, pentru ci tot ce-a urmat dupa desfiintarea in-

111

www.dacoromanica.ro
VASILE
BARAN

chisorii Doftana, dupa desfiintarea regimului de oprimare burghezo-

mo§ieresc, Valea Doftanei, asemenea tuturor mezarilor noastre, s-a
trezit la o viata noui activä cu mereu mai multe impliniri pe multiple
planuri. Fiindca in Valea Doftanei nu se cresc numai oi li vite, nu se
face numai agricultura (de0 acestea, spre meritul locuitorilor, sint
ramuri de baza), ci de aid pornqte spre mobila din casele noastre
lemnul, porne§te spre ziduri de orae i sate piatra de riu, iar din
iarba muntelui, a spune vepic verde, izvora§te laptele, §i, in gene-
ral, de aici pornqte §i un minunat proverb spre ornenie: La voie buna,
oamenii se-aduna".
Am facut, aladar, o calatorie prin tari in toate cele patru ano-
timpuri. A§a incit a spune ca rn-am intors pe cind griul din coasta
Dobrogei, semanat, in vreme ce pescaru§ii zburätaceau agitati dea-
supra unei mari de pamint, intrase acum in hambare, läsind in urml-1,
din nou, acele cuiburi de brazdemir4tea cu araturi. In astfel de
indelungi calatorii ai senzatia ca pe tälpile picioarelor s-a strins atita
pamint incit ai vazut tu insuti cum rodqte. A fost o calatorie in
lumea muncii i a spiritului, in care, plecind cumva de dlnlauntrul
tau, te intorci incarcat de impresii, a§a cum se intimpli dupi ce ai
citit o carte pe care o socotise0 tiut'a din propria-ti experienta. Sen-
timentul care pe moment fusese doar o fulgurare de tablouri abia
conturate devine in cele din urrni o inzestrare atit de profunda, incit
simti nevoia sa-ti refaci mereu itinerariul. Nu-i nevoie de o ordo-
nareiti spui degi ai putea sa revezi judetele §i apzirile pe alfa-
bet, de la A la Z, de la Alba ;I Alba lulia la Salaj V Zaläu. Cite ju-
dete are Romania? Le-am strabatut noi pe toate? Am intuit noi, cit
de cit, imaginea lor adevarata?
in Gorj exista un loc numit Motru, strabatut de camioane f 1
trenuri, intr-o continua fuga, intr-un continuu zvicnet, un fel de
murmur al unui riu mecanic inimitabil. in Gorj exista ora§ul Ticleni,
ora§ul petrolitilor. in Gorj se nwe in ace§ti ani un nou ora§ al petro-
li§tilor Albeni (Albeni-Alb, ora; al aurului negru!) §i tot acolo exista
Turcenii, marea termocentralä, §i tot acolo Liceul Tudor Vladimirescu
§i Fabrica de confectii, superba fabrica a elegantei, purtind acela§i

112

www.dacoromanica.ro
 Romania
tari de constructori

nume, si tot acolo Coloana lui Brancusi. in Buzau, dincolo de copacul

lui Andreescu, se intinde Marea platforma industriala cu zecl de
fabrici si combinate Fabrica de sticla fiind una dintre cele mai marl
din Europa, fabrici de toate tipurile: de tesaturi si utilaj tehnologic,
de sirma si mase plastice, de materiale pentru constructii si zahar,
toate aparute in ultimele doui decenii. Si tot la Buzau, in cealalta
margine a lui, se afla tabara de sculptura Magura, statui pe un deal
albe flicari incremenite. La Giurgiu s-a construit imensa Uzina de ma-
sini si utilaje grele; la Giurgiu se desavirseste Platforma industriala
de pe Dunäre construita impreuna cu tara vecina si prietena, Bul-
garia, si tot aici exista un muzeu cu vestigii de cultura datind Inca
din paleolitic, Cu !tura Giurgiului", si tot aici, inconjurat de blocurile-
turn se afla Turnul cel vechi al ceasornicului. La Giurgiu sint urmele
lui Mircea cel Mare si ale lui Dan al II-lea, ale lui Vlad Tepe§ si ale
lui Mihai Viteazul si ale multor voievozi care si-au inceput domnia
prin lupta de a readuce la Tara Romaneasca aceasta cetate cazuti
vremelnic sub stapinirea otomana. La Giurgiu existi un document
cu inscrisul Domnului Mihai, cel care, in preziva marii batalii de la
Calugareni, cuvinta ostenilor sai inainte de a iesi impotriva armatelor
lui Sinan-pasa: Ginditi-va ca in cumpana barbatiei voastre atirni
azi destinele Orli, mindria si viitorul neamului nostru".
La Hunedoara te Intimpina o lume de colosi metalici, o lume
de gigantice constructii fumeginde, irumpind clip de clip insem-
nele usor descifrabile ale unui neintrecut ritual al focului. La Hune-
doara IV apare invaluit in mantia sa vinat-caramizie Caste lul Corvi-
nestilor, cu turnurile sale de suliti, si in albul varului proaspat, ora-
sul nou de pe Dealul Chizidului, si mai incolo te ademeneste ciuda-
tul lac de acumulare de la Cindis-Cerna, parind a fi de origine vul-
canica, si te atrag centrele miniere de pe vremea dacilor si satele din
Tinutul Pidurenilor, in care stravechi obiceiuri si chiar vesminte au
ramas neschimbate: acele costume de in si din piele ce ne apar astazi
foarte moderne si pe care le gasesti in Muzeul de arta populara, pre-
miate in cadrul Festivalului National Cintarea Romanier.
La Resita iti amintesti de Hunedoara, intiile noastre Cetati de
foc"orasul cu strizi cind orizontale, cind in pantl, intr-o mereu

113

www.dacoromanica.ro
VASILE
BARAN

chematoare urcare florala. La Re§ita domina Semenicul, rnuntele

sau de aer", cu sate turistice §i mori de lemn, cu moteluri pastrind
farmecul viu al padurilor colorate de arborii cei mai feluriti mes-
teceni §i larice ale caror crengi seamana mult cu ni§te cozi de ve-
verita. La Bra§ov existä Uzinele Tractorul", fala a industriei romi-
ne§ti marca prestigioasa cunoscuta in numeroase locuri de pe
Terra. La Bra§ov existä doua cetati tarane§ti, fiecare de un fel deosebit,
una care se nume§te chiar Cetatea taraneasca, cetatea de la Prej-
mer, impresionanti prin multitudinea evenimentelor istorice legate
de numele el, §i Cetatea numiti Intreprinderea de stat Prejmer, de
eiteva ori distinsa cu Ordinul Muncii clasa I, frunta§a pe tara pentru
inaltul ei grad de productie agroindustriala.
Si iata cum, intr-o astfel de calatorie, ai putea realiza o pano-
rama, adica o mare fotografie facuti de o pasare rotitoare, pasarea-
vultur, cu aparatul in propriile-i retine, dar o fotografie mereu
schimbatoare, o fotografie intr-o continua mi§care (sate ce se prefac
in orge, orge ce devin mari centre urbane detinatoare ale unor bogate
tezaure de cultura materiala §i spiritualS).
lar la sfir§itul acestei calatorii rn-am gindit ca, dintre toate ade-
varurile noastre, unul este sacru: Patria fiind vatra, este, totodati,
§I mediul necesar in care ne simtim oameni. Calatorind prin Patrie vezi
in aceea§i clipa trecutul, prezentul §i viitorul ei, viitorul de aur.
Vi itorul comun ist.

www.dacoromanica.ro
ANGHEL inima
DUMBRAVEANU poetului

Cu citiva ani in urmI am fost, impreunä cu tin grup de colegi

§i prieteni, intr-o cälätorie celi propunea s'a reconstituie un itinerar
eminescian, pornInd de la la§i la lpote§ti, la Boto§ani §i Suceava, iar
apoi, pe lingä fruntea Ceahläului, am trecut Carpatii räsariteni, la
Top lita, la Tirgu-Murq, la Blaj §i la Alba lulia, intorcindu-ne prin
Cetatea Bra§ovului la Bucure§ti.
A fost o calatorie de neuitat, in interiorul unui simbol de ne-
muritoare lumini, o caratorie inceputä mult mai de mult, un drum
care nu se va sfir0 niciodati §i-mi amintesc emotia cu care eram
intimpinavi la izvoare.
Alfa data am pornit singur, urcind pe urmele lui BlIcescu, de la
Caransebe§, pe sub Portile de Fier ale Transilvaniei, la Hateg i la

115

www.dacoromanica.ro
ANGHEL
DUMBRAVEANU

Deva, iar de-acolo la Cimpeni, unde Balcescu se intilnise cu lancu,

urmInd sä plece apoi, silit de opresiunile vremii, 'in straie taranesti,
VinzInd donite prin tirguri si sate, Ora la Timisoara si mai departe,
mistuit de un ideal pentru care s-a jertfit, arend ca o flacari ce va
lumina mereu in constiintele noastre si ale celor ce vor veni.
in acele calatorii, si mereu dupa aceea, prin intimplarile si faptele
anilor, rn-am gindit la datoria si rostul poetului care, cu vorbele unui
mare scriitor modern, ii face pe oameni mai constienti de ceea ce
simt, si, prin urmare, ii invata ceva despre ei MOO."
Fiinta poeziei si a literaturii l'n genere este una din infatisarile
miraculoase ale Patriei, ale frumusetilor si traditiilor ei neasemuite.
Ea aspira sa dea grai inalt marilor idealuri ale unui popor. Caci o
literatura fara patrie este un nonsens. 0 asemenea literatura n-a exis-
tat si nu va exista niciodata.
Fiind trunchi din trunchiul tarii ei, radacinile literaturii s'int
insesi radacinile Patriei. Ideile, sentimentele si formele ei incearci
si sublimeze, cu mijloace specifice, ceva din adevarul si märetia fara
margini a sufletului nepieritor al Patriei. Cunoasterea acestui suflet
ramIne pentru scriitor o datorie niciodati indeajuns implinita. 0
asemenea cunoastere inseamna nevoia intima de a trai viata, destinul
poporului tau, de a fi contopit, cu intreaga fiinta, in istoria, lupta si
idealurile sale.
A cunoaste f i a iubi patria pIna la lent-A.
A cunoaste si a iubi, cu munca ta, cu ideile si sperantele tale, cu
mileniile de credinta si lupta, cu bucuria faptelor de azi, cu visul celor
de azi si de miine.
Asa precum scria Balcescu, inainte de a inchide ochii: cel din
urma al meu cuvint va fi Inca un imn tie, tam mea mult dragr.
Inima poetului este insasi Patria sa.

www.dacoromanica.ro
NICOLAE pe drumurile satului,
DRAGOS prin anotimpuri

imi amintesc, chemindu-le din timpurile amintirilor, de noptile

copil5riei, noptile cind fierbeau sevele in tulpinele porumbilor §i
cinta soarele in sferele moi, zemoase ale viilor. Trni amintesc, chemin-
du-le din timpurile copilgriei, de noptile cind in valurile Motrului,
mici, zbuciumate, luna se impartea in cioburi luminoase, recom-
punindu-se in tihna de-o clip a unui val, ca sä se risipeasci iarali
asemeni unei oglinzi nestatornice. Erau nopti frumoase, rasärite ca
prin miracol din noaptea lungi a rizboiului care se intimplase pared
doar cu citeva ceasuri in urmä cä prea le sfirteca, in zorl, strAlucirea
zbuciumul indelung al mamelor deli jeleau fiii, ling crucile din

117

www.dacoromanica.ro
NICOLAE
DRAGO

cimitir, sub care se afla doar imaginea celui pierit, nu ;i trupul lui
inghitit, undeva departe, de hidra neierta'toare.
Tmi amintesc ;i acele nopti ale satului cind luna qi stelele se ascun-
deau privirilor, cind copacii isi pierdeau contururile, fintinile i;i ascun-
deau cumpenele ;i ciuturile, cind casele odati cu asfintitul lampi-
lor dispireau ;i ele. Atunci, totul se transmuta in negru, peste lu-
mea satului cobora o singura culoare impenetrabila, ca un doliu imens
0 amenintator. Parea ca ma aflu intr-o pe;tera de intuneric fail di-
mensiuni, in care, printr-un miracol greu de inteles, doar monoto-
nul cintec al greierilor cimpiei mai strabatea, anirnind peisajul ;tiut,
inghitit de intuneric, ori zbuciumul ciinilor presimtind animalele de
prada coborite in dunga padurii. Nici privighetorile nu se auzeau in
noaptea ca un fluviu de ulei negru prin care oamenii inotau, cautind
firul drumului cu simturile talpilor, oprindu-se in fata portilor dupi
relieful aproape invizibil al drumului pe care mai mult instinctual
il descoperea. Erau nopti apasatoare, nopti banuitoare, nopti ale gin-
dului ;i ale faptei rele.Satul se adincea in somn nelini;tit ;i greu; se re-
peta, parca in secret, o colectiva scena a unei morti de citeva ceasuri.
De cite ori ma aflu azi intr-o cati de tara, cind vine seara wept,
urmaresc cu o febrila curiozitate gesturile prin care, cu o simpla miq-
care, cu o zeiasca miqcare lumina electrica inundi odaile. Fiecare fe-
reastra care-i marturise;te prezenta se materializeaza, ia forma unei
imense, unei inverynate palme aruncate in obrazul noptilor ca ni;te
pe;teri, ale copilariei mele, cind peisajul intreg se cufunda in tacere,
lipsindu-mi total §i infricolindu-ma cu disparitia lui lira urme.
Nu de mult, intr-un sat, un batrin imi spunea, aratindu-mi o
lampa de petrol, ca o pastreaza drept amintire. Civilizatia concreti-
zata in bunuri de uz casnic face inutile obiecte fara de care altädata
era de neconceput existenta printre ele, ca un simbol, lampa de
petrol. Mtfel, fiecare familie 41 alcatuie;te un muzeu" al obiectelor
ce dispar. Privind cu uimire, cu compatimire parca lampa de petrol,
ace14 batrin ma intreba, se intreba; Cum am putut sa traim o
viata doar la lumina ei? Mai bine vedeai la lumina lunii!"

118

www.dacoromanica.ro
 pe drumurile satului,
prin anotimpuri

Se afla, astfel, in miracolul repetat cotidian la scara intregii

OH al aprinderii luminii electrice simbolul intim al unui drum si
al unor vremuri.
Dar acum, cind de la actul de nastere" al primei centrale electrice
intrate in functiune au trecut atitia ani, cind Bkazului i s-au adlugat
hidrocentralele de pe Arges, de la Lotru si Portile de Fier, termo-
centrala de la Craiova, centralele de la Ludus, Borzesti i Paroseni,
merita, este cazul sa ne amintim despre lampile de petrol. Sint sigur,
ele nu vor fi pentru nimeni pretext de nostalgii ci, dimpotriva, vor
genera o stare de autentica bucurie, pe care ti-o da intotdeauna desco-
perirea unui fapt aparent banal, prin care inveti sa intelegi altele de
grava insemnatate. Acum, cind biografia prezentului" nu poate fi
scrisa fara a conferi un loc de onoare acestui personaj al timpului care
se numeste simplu Lumind, ne apropiem de clipa lansarii cu patetism
a unui apel ultimativ:Pastrati lampile de petrol! Pentru muzeele deve-
n iri i noastre!"
E rindul poetilor, cu certitudine e rindul poetilor, sa aseze in
trunchiurile viguroase ale barajelor cuvintele de vapaie ale elogiului.
Lumina ii asteapta cintecul si el trebuie cintat.

It

Cit de fara egal e sentimentul pe care-I incerci stiind ca ai mereu

un loc in tara ta catre care sa revii incarcat de amintiri, retraindu-ti
virstele, miracolele lor.
Ca in acest ceas de primavara in care ma indrept spre satul natal
cautind cu privirea in azi ceasurile de ieri, i regasind eternitatea apei,
mereu aceeasi i mereu alta, cu podul imbatrinit, devenit parci el
insusi o miraculoasa amintire vie. Si ulita satului, pastrind ceva din idi-
lismul anilor tineri. Si virstele satului, privind mirate lurnea. Sau co-
mentind cu gesturi largi ultimul serial T.V. Ori ascultind intr-o astep-
tare demna cum curge vremea, intelegindu-i infinitele drumuri.

119

www.dacoromanica.ro
NICOLAE
DRAGOS

... Para ieri aveam virsta acestor copii, parca ieri paseam in
aceastä modesta scoala din Clesnesti, paziti de un brad maiestuos,
apus de batrinete.
Pe aici natura a fost generoasä cu sine. Un pictor genial a modelat
dealurile ca pe niste imense hirtii verzi, a asezat copacii drept semne
de exclamatie ... A poruncit apelor si se rosteasca in intrebari, ...
Copacilor sa-si disimuleze tandretea in flori.
Eu cred ea vesnicia s-a nascut la sat", spunea marele poet, ale carui
ritmuri adinci esti indemnat A le insotesti de ritmurile colinelor
explodind vegetal. Si am privit jocul tirziu, nevinovat de-a numaratul
petalelor, al mamei. Si barba'teasca lupta cu lucerna verde, supusä sub
cintecul aparent pasnic al coasei.
Fiecare sat, fiecare geana de tara' isi are reperele sale. Aici, in
Glogova, dainuind peste vreme, sta impunatoare cula Glogoveanului,
la curtea caruia a poposit marele Tudor Vladimirescu. Zidurile masive,
crenelate, arhitectura de o simplitate ce marturiseste acutul simt
estetic al mesterului popular, au mai rimas sa dea searni despre cite
au fost pe aceste meleaguri.
Tritilnesc pe drumurile comunei copii ce au virsta mea de acum
mai mult de un sfert de veac. Dintr-un alt timp, cu un alt orizont
de viati. Drumul de la mine pini la ei poate fi rezumat si prin coni-
pararea noii scoli de cultura generala din localitate cu modesta scoali
cu doui sali de clasa in care am deprins vocalele si consoanele.
Satul insusi are alta virstä. 0 virsta a despärtirilor, nu intot-
deauna simple, de trecutul pitoresc si sarac, pentru a ajunge la noul
peisaj arhitectural de azi. In viata satului se simt, in infinite chipuri,
impulsurile trimise de noul oras minier, Motru.
Cit de fira egal e sentimentul pe care-I incerci stiind ca ai mereu
un loc incircat de amintiri.
Si sa Iasi in urma ta chipul statuar al unui batrin in privirile
caruia razbat parca acordurile unei Apassionate fara sunete.
Si cit de dramatic si simbolic este drumul stilpilor de inalta ten-
siune, printre eternitatea copacilor care stiu taina florilor, a fructe-
lor, a iernilor si primaverilor.

120

www.dacoromanica.ro
 pe drumurile satului,
prin anotimpuri

Drumurile primaverii ce rn-au purtat in satul natal, in nordul

Olteniei, rn-au intimpinat cu lumina.

III

Drumurile iernii rn-au purtat,din nou, pentru citeva zile in nor-

dul Olteniei, pe Valea Motrului, acolo uncle s-a as'cuns, pasäre Phönix,
copiläria, ca sa rasara doar pentru citeva clipe, ca flacara pe comori,
sa-§1 joace stralucirea §i candorile, si ma invaluie in pulberea invizi-
bird a amintirilor. Padurile se incarcasera de povara alba a iernii.
Toad imprejurimea era un spectacol maret, o sarbatoare in alb. Parca
natura wepta un semn din parte-mi ca din orgile incremenite, ascunse,
ale copacilor si inceapi cintecul. Cintecul copilariei. Rar, printre
arbori, zvicnea pentru scurta vreme cite o pasare miniatura rnisca-
toarestirnind cu aripile el, pentru o clipa, o parere de pulbere
din imensitatea alba.
Din adincuri, de demult, reinviau acelea0 imagini, de parca cineva
träsese pentru citiva ani cortina peste acest decor etern. Doar pentru
citiva ani.
Sa mergem!" am spus celor ce ma insoteau, i care se läsaseri
ei in0§1 cuprinqi de misterioasa frumusete imaculata a padurii, ori
imi respectau, in felul lor, emotia reintilnirii cu meleagurile natale.
Aki, pe Valea Motrului, in lumea unor oameni aprigi, cu minti
patrunzatoare, genero0 pina la risipa cu putinul ce-I aveau, am in-
ceput si invat in anii razboiului, inainte de literele alfabetului, literele
vietii. Asemeni tuturor Erau litere aspre cele pe care mi le preda
pentru totdeauna viata.
Oamenii nu o duceau pe atunci deloc bine. Piinea era in anii copi-
lariei mele un produs de lux, visul sarbatorilor, qi ele mult prea rare,
pentru ca era greu de imaginat sarbatoare farä piine.
Ti privesc pe insotitorii mei. 0 parte dintre ei copii de tarani.
Bine imbracati, senini. Unul §i-a arborat ca pe un accident grafic, in
coltul buzelor, o pipa uria§a, neagra, §i trage din ea cu un aer aristo-

121

www.dacoromanica.ro
NICOLAE
DRAGO$

cratic. Tatgl lui, mi-I amintesc bine, rgsucea indelung tutunul in foaia
asprä de ziar, flrg grabg, amggind timpul.
... De-a lungul soselei asfaltate trec mereu camioane, turisme.
Doar pg'durea, doar colinele de sub muntii Closanilor par a se fi pas-
trat aproape neschimbate.
in noptile de atunci, din copilgrie, cind cerul se refuza stelelor,
se läsa peste intinderi o tgcere intunecatg. Totul pgrea un imens ocean
de intuneric, in care doar glasul nocturn al cocosilor si semnalele de
vigilentg inutilg ale clinilor erau dovezi ca aid s-ar fi putut visa, prin
somn, rgsgritul soarelui. Asa era peste tot si noaptea inväluia in nefiinta
satele de pe valea sau din apropierea MotruluiGlogova, Crainici,
Zegujani, Lupoaia, Leurda, Meris, Rosiuta. Nume frumoase si nume
stranii, aducind cu ele legende, intimplgri fabuloase.
in noptile lungi, prea lungi, ale acelor ani asistam, din cind in
cind, de obicei la sfirsit de saptgrning, la un spectacol cu totul I cu
totul miraculos. Din loc in loc, ncaptea eta sagetata de flacari ce ju-
cau necontenit un dans potolit. Pgrea cg pgmintul respira flacgri. in
fapt, in cuptoarele olarilor luau chip definitiv oalele si strachinile,
oale bocene sau zmältuite, cgrora dupg märime li se spunea ulcele,
impgtreli, indoieli, oale maridupg niste norme transmise din tati-n
flu. Miini iscusite, unele pline de har, scriau din lut si din vopsele
vegetaleo parte mai putin cercetatg a ceramicei romanesti.
Acum, numgrul cuptoarelor de ars oale a scazut. Pe soseaua asfal-
tatg altcindva un drum care devenea toamna cadrul unor trudite
inclestäri trec mereu maini, nenumgrate masini.
Cu doar citeva decenii in urmg, porneau pe acest drum carele in-
carcate cu oale, ajungind ping departe in sud, sute de kilometri,
pentru a le preschimba pe bucate, pe cereale. Pentru ca pimintul
era sgrac, zgircit in daruri, iar alt mijloc de a asigura hrana familiilor,
de obicei numeroase, nu era. Sau, altgdatg, legind cu mestesug oa-
lele subtiri, bine arse, care sunau cum spunea mos Semen, lgu-
dindu-si marfa ca portelanur, le purta in spate ca pe niste jucgrii
utile, in sus, cgtre munte, spre Ponoare si Scorila, schimbindu-le pe
ling si pe bring.

122

www.dacoromanica.ro
 pe drumurile satului,
prin anotimpuri

Zile si saptamini dura aceasta peregrinare. Apoi oamenii se

inapoiau acasi, citeodata bine dispusi; alteori, ingindurati. Erau ierni
grele, cu zile si copii multi.
Pe aici, pe unde porneau la drum ca niste tragici peregrini mes-
terii olarl, trec acum uriase masini, intr-un continuu du-te vino. in
alte parti aceasta competitie a vitezei pe patru sau mai mLlte roti
nu mi-ar provoca, desigur, nici o uimire. Dar aici, unde aud cum urea
din copilarie monotonul sunet al carelor incarcate cu oale, urmindu-si
cu lentoare destinul, caii-putere ai masinilor uriase echivaleazi cu
suprapunerea peste un timp, pastrat in memorie, a altei lu mi.
Lumea celor ce au descoperit CA aceste dealuri, imbracate acum
in hlamida alba, incremenita a zapezii, sint depozitare ale unei mari
bogatii. Ei, oamenii locurilor copilariei mele, care aflau gustul piinii
doar la sarbatori §i cit de rare erau sarbatorile! care stiau da
dovada unei inepuizabile inteligente in amagirea timpului au descope-
rit ca vremea a copt, prin milenii, sub verdele ierbii o piine atit de
necesara industriei carbunele.
In 1960, s-a batut pe dealul H or4t i lor primul tärus. Semn cl marea
batilie a carbunelui de pe Valea Motrului a inceput. Cei ce au inva-
tat din tatä in fiu sa främinte lutul, sa-I cake in picioare intr-un istovi-
tor ritual domestic, cei ce il mingiiau cu palmele, intr-un dans fasci-
nant, pe road, facindu-1 sa ia forme unduioase, sa vorbeasca, au de-
prins o aka meseriemineritul.
Poate noptile, din loc in loc se mai inaltä si acum dansul flicarilor
pe vreunul din putinele cuptoare ale olarilor, ramase prin sate. Dar
flacara lor e panda, nu se mai distinge ca o explozie luminoasa in intu-
neric, pentru ca de multi ani satele au fost electrificate, iar lumina
becurilor aluneca blind pini-n umbra padurilor. Timpul se masoara
azi pe Valea Motrului cu alte unitati de masura, in sute de mii de tone
de carbune. La intretaierea drumurilor care duc de la Turnu Severin
la TirguJiu, sau la Baia de Ararna, in plin cimp, unde doar vintul hala-
duia peste intinderile nu prea rodnice sau apele Motrului incarcau
fata pamintului cu mil si nisip, la revarsari, s-a inaltat un oral din teme-
lie, orasul minier Motru, un oras cu toate caracteristicile unui centru

123

www.dacoromanica.ro
NICOLAE
DRAGO

urban: blocuri confortabile, ca in oricare cartier al Capita lei, §coll,

policlinici, spital, cinematograf, grupuri comerciale etc.
Tntr-o zi de iarna, am participat la H or'a§t i la o intilnire cu minerii.
Era dupi-amiaza. Minerii abia ieVsera din schimbul de dimineatä.
Se strinsesera in safa de festivitavi. Pe capetele multora tronau albe
c4tile de miner, veritabile coroane de regi ai subpämintului. Fetele
barbate§ti, ingindurate, privirile parca rasfrinte inauntru imi dadeau
senzatia unei lumi ce mediteaza de mult la destinul sau. Para asistam
la o scena dintr-un film ce comunica sobru ideea de foil, de pro-
funzime. Oamenii ascultau cu atenvie incordata cele citite. Era o lini§te
cum doar la cele mai stralucite seri ale Ateneului se poate intilni.
Aqezati cu temeinicie in banci, ca n4te §colari maturi, oamenii ascul-
tau atenti cuvintele rostite. Voiau sa afle, sa §tie, si intekaga.
Erau cei ce altadati pazeau noptile sä tread% Si noptile treceau
amarnic de greu. Aveau de acum intiparite pe chipuri, in priviri,
blazonul noii profesii, de miner.
Ei au inaltat un ora. Ei au dat sute de mii, rnilioane de tone de
carbune industriei. Aici, oamenii au obligat timpul si accepte unitatile
lor de masura. Pe potriva staturii lor de azi, a harniciei lor.
Me§terii de altadata, cei ce dideau chipuri zvelte lutului, oamenii
acestor coline pot fi cu adevarat mindri de virsta for de azi. I-am privit
gravi, meditativi, indreptindu-se spre galerii ca spre niqte catedrale
ale adincurilor. Sall masoare cu erele geologice priceperea, puterea.
... Si drumurile iernii, ce rn-au purtat in nordul Olteniei, mi-au
parut adinc de luminoasef

124

www.dacoromanica.ro
MIHAI omul
STO1AN muncii

IMAGINATI-VA o masa prelunga la care sint asezati niste lArbati,

copii de familie", citeva sute, mii, de la individ la individ fiind vizi-
bil un salt de aproximativ 33 ani, asadar, la fiecare secol, trei indi-
vizi din aceeasi familie; ceea ce, de fapt, reprezinti cele trei generatii
care se succed, in Timp, pe parcursul unui veac, i ma mai departe ...
Cit sa se fi scurs de la aparitia focului pe Pamint? Focul a apärut
existalin Cosmos, Soarele e focul primordial de care depind toti
§i depind toate. Zice-se d, in urma cu trei miliarde i jumatate de
ani, pe Terra existau forme primitive de vimi, dovadi fiind micro-
fosilele descoperite recent pe malul unel ape, confirmare a presu-
punerii ca existenta noastri a inceput in mediul acvatic, iar printre

125

www.dacoromanica.ro
MIHAI
STOIAN
stra-strä-stra-mosii personali se cuvine a cita oxigenul, fära de care
nimeni i nimic n-ar fi fost.
Fiecare dintre noi sintem virful de lance a cine stie citor generatii:
individ fara istorie nu exista! Cum sa credem, altminteri, ca poti res-
pira in absenta oxigenului? Atmosfera propriei vietuiri decurge din
existenta predecesorului din care deriv ... De eft de departe vine omul
care a descoperit Focul! Nici o vietate de pe scoarta Parnintului n-a
fost In stare sa ajungi la Foc, cu exceptia Omului. Animale, pasari,
insecte au anticipat tesutul sau cusutul, insa Focul a fost i ramine
o revelatie strict umanä. Mitul prometeic vine, cum se zice, din negura
vremurilor" desi normal ar fi s spui cl vine din stralucirea vieii pe
PamInt, inalterabili: deloc intimplator. Prometeu este socotit, pe
merit, drept binefacator al pamintenilor, chiar daca-i nevoit s tina
piept supremului Zeus care, la un moment dat, le rapeste oamenilor
focul. Fara foc? Ce-i de facut? Prometeu II reda pamintenilor. Zeus
nu se lasa, ambitios nascoceste o mie i unul de tertipuri, ca sa-si satis-
fad orgoliul, noroc de Heracles d trece pe-acolo (adici pe-aici, pe
PamInt) ;i-i dejoaca planurile Intr-o aka versiune, Prometeu Insusi
i-a plämädit pe oameni din lut I I-a Insufletit prin foc, ceea ce ar in-
semna c sintem cu tocii un fel de ceramica vie, coapta in jurul a o
mie de grade, iar ochii albastri, verzi, negri, castanii n-ar fi deck
smalt minjit cu pensula si bine maturizat in cuptorul olarului.
Despre toate acestea i altele asemanatoare am discutat cu ote-
larul galavean tartorul focului.

Numärul 15 000
sau mai mutt
Prieten sau dusman ?
Cine?
Focul.
Glumiti
Fara doar i poate, intrebarea-i aiurea pentru un otelar, ca si
pentru un brutar, un sudor, un ceramist, un mecanic de locomo-
tiva sau altil care ii exercita profesiunea de-o viati in preajma focului,
cu aportul focului. Dar exista i foc interior, in matricele oricarei

126

www.dacoromanica.ro
 omul
muncH

indeletniciri ti-ai turna aptitudinile, inclinatiile ...

Aici, pe platforma
siderurgica a Galatiului, am aprins §i eu un foc, in urma cu vreo doua
decenii, pentru a coace la jar citiva porumbi tocmai culqi din ultima
recoltä, inainte ca excavatorul de o tona, in zorii unei dimineti de iulie,
sä fi mu§cat, pentru prima data, pamintul, sapind temelia actualului
cornbinat.
Strabat incinta Laminorului Slebing, cu casca de protectie pe cap,
consemnez in blocnotes date §i date, ceea ce nu ma impiedica sa-mi
las gindurile slobode, sa fuga' inapoi, tot catre bipedul care, intr-o
sclipire de geniu (focul mintii?) a frecat doua lemne intre ele §i a desco-
perit ... Dar mai intii datele de la Laminorul Slebing galatean: supli-
mentar mii §i mii de tone sleburi de relaminare, datoriti modului de
utilizare a lingourilor reci, cre§terii gradului de folosire a cuptoarelor;
a sporit i coeficientul de scoatere la metal. Vqti bune! Sub cased imi
pulseaza imaginea hominidului terorizat de foc, infricopt, care a cute-
zat, totuO, sa-1 manipuleze, imblinzindu-I, conservindu-I, perpe-
tuindu-1; un fleac de 500 de mii de ani il desparte pe european, deci
§i pe otelarii dunäreni pe care-i urmaresc la lucru, in costumele lor
speciale, de debutul intrebuintarii corqtiente a focului pe continent.
In §irul predecesorilor, la giganticul praznic pamintean, am socotit
cl purtam numarul 15 000 (cam atitea generatii s-au succedat, clad nu
§i mai multe, avind in vedere longevitatea medie precis scazuta in
misterioasele straturi). Mult? Putin? 0 semnificatie cu miez incandes-
cent putem decortica: pe umerii no§tri, supu§i imperceptibilei ero-
ziuni, apasa intreaga raspundere preluata de pe umerii antecesorilor ...
Grea povara!
lad moderna baterie nr. 7 de cocs metalurgic. Prima §arja: acum
§apte ani. La sfirlitul lunii ianuarie '82. Acum asigura o parte insemnata
din materia primV necesara functionarii celui mai mare furnal din
tara, aflat de asemenea pe platforma siderurgica a Galatilor. Atit pro-
iectul, cit §i constructia, montajul, precum §i spatiile de adapostire ale
acestui mamut industrial sint de conceptie romaneasca: 25 la suta
creite productivitatea, scade substantial efortul fizic depus la coc-
sari ceea ce demonstreaza, fara drept de tagada, el o particica din

127

www.dacoromanica.ro
MIHAI
STOIAN

focul sacru ancestral se pistreazi 0 lumineazi mintea omului (la urma

urmei creierul tot cu foc" cite§te: electricitate! functioneazi).
Asta nu inseamni deloc ci piminteanul fuge de efort, insi, logic, nu
dore§te si cheltuiasci de pomani nici un fel de energie: chiar din
vremurile imemoriale, el 0-ar fi putut lua focul de-a gata, pindind uncle
cade fulgerul, dar 0-a dat seama, destul de repede, ci Ida trudi nimic
nu merge, a preferat osteneala ca si obtinä, cind are nevoie, ce are
nevoie (in cazul lui: fo c u I).
Creierul acesta striluminat, stribitut de fulgerele mintii, nisco-
ce§te destule vepic nemultumit 0 aici in cea de-a 111-a Cetate-
de-Foc a tirii, in care profesiunea de siderurgist e noui, deprinderea
de a gindi cu cap propriu, veche! Citeva dovezi: un nou sortiment de
tabli elaborat de speciali§tii combinatului, in vederea confectionirii
vagoanelor-cisterna pentru transportul lichidelor extrem de corozive
(otel special, tehnologie originali, rezrstenti mare la §ocuri, la variatii
de temperaturilichidele in cauzi fiind transportate la diferite tern-
peraturi). Un grup de speciali§ti de la Facultatea de metalurgie (Galati
oral universitar!) a conceput §i realizat o alti ciptqeali refractari
pentru cuptoarele cu inductie de elaborare a otelului din materiale
indigene §i mai rezistenta decit cea din cuartita, la probi suportind
cu succes 1 800 grade Celsius, adici cu 100-150 grade in plus fata de
ciptqeala anterior folositä; abur irosit energie electrici! procedeu
de recuperare integralä a aburului rezultat in procesul de stingere a
cocsului, producindu-se astfel jumitate din necesititile de energie
electrici ale uzinei etc.
Numirul 15 000 nu se dezminte!

Soarele trandafir de foc

PROFESIUNEA e noul la Galati, la Tirgovi§te, la Beclean §i intr-alte
locuri !... Si totu0: cu mii de ani in urmä, dacii I0 sipau in panti
cuptoarele-furnale, astupindu-le cu semidiscuri de lut prin care trecea
tubul de insuflat aerul necesar intretinerii focului. A§a se reducea
minereul. intr-alta parte se ficeau unelte, podoabe, arme, se bitea
monedä ... Geto-dacul cu o mini ari, cu cealalta tine arma" (Ovidiu).

128

www.dacoromanica.ro
 omul
muncii

Plugul e cu brazdar de fier. Daci-i la sapat, la greblat, la cosit, la

secerat uneltele-s de fier; dad 0-a strins recolta, toarna boabele
in ripita de rod vulcanica, rasuce§te minerul metalic 0 macina; daca-i
la padure, dupa lemn, atunci nu-i lipsesc nici securile, nici topoarele,
nici fierastraiele cu ping ingusta sau lag, dupa cum e rostul treburi-
lor; dacai0 face iarna car 0 vara sanie, fasoneag lemnul cu n4te cuti-
toaie, cu tesla §i rindea; dad cioplete la piatri, are un ciocan cu doui
brace ascutite 0 Lqor curbate; dad tabacqte i croiqte pieile, folo-
sqte lame de fier cu o tija de care-i prins minerul de lemn; daca-0
pregate§te de-ale gurii, atirna vasul metalic cu fierturi peste foc,
de lanturi, sau, daca-i de fript ceva, infige carnea in frigaruia cu doi
dinti 0 o risucqte pe suportur Ile de ceramica sau tot de fier % .. Fierul/
lemnul/piatra/pamintul au fost supuse de om prin foc 0 munca!
La masa prelunga a generatiilor, cu vreo 60-70 de numere Ina-
inte de 15 000, cam pe la 14 930-14 940, stä un barbat de talie
mijlocie, culoarea pirului deschisi sau ro§cata, privirea senina, mustä-
clog, barbos, pletos, cu orbite adinci, ochi vast, nas masiv, frunte
Malta, maxilare puternice, brace, umeri, picioare cu musculaturi dez-
voltata, palme late, muncite ... Este predecesorul nostru geto-dac,
pentru care focul, Marele Foc, nu-i doar un auxiliar al existentei,
ci insa0 torta prometeica datatoare de viarl, intr-acest univers ras-
turnat, ca o catedrala scufundati ... Deceneu i-a aratat mersul plane-
telor 0 toate tainele stelelor: cum cre;te qi scade Luna, cu cit glodul
de foc al Soarelui intrece misura globului pämintesc ..." (Strabon)
Adoratia fata de Marele Foc a ramas inscrisa in soarele sacru, de an-
dezit, din sanctuarul Sarmizegetusei. Cam 60-70--80 generatii il
despart pe otelarul galatean sau hunedorean de antecesorul lui musta-
cios, barbos, pletos ... Pu5in ? Mult? Oricum, adoratia noastra fati
de Marele Foc n-a regresat, dimpotriva, doar ca s-ar putea spune
c-am inhämat Soarele la carul cu grip al Terrei.
La Somepni-Cluj panouri solare de cite doi metri patrati capteag
energia Marelui Foc conducte pompa de reciclarea apei §i iatä,
intr-o zi senini, crescind temperatura din reteaua de alimentare, de
la 16 grade la 85 grade (in instalatiile de incalzire) la 55 grade (in
1

www.dacoromanica.ro
MIHAI
STOIAN

boilere de opt sute de litri); acum, la Baza de productie a Ministerului

Transporturilor ;I Telecomunicatiilor, apa calda pentru grupurile so-
ciale vine ... de la Soare, economisindu-se, anual, cinci mii de kilo-
grame carbune..Ceva asemanator ;i pe Valea Sebelului, unde s-a pus
la punct cea mai mare instalatie de acest gen din judetul Alba-lulia,
racordati la centrala termica a coloniei muncitore;ti Sugag 62
captatoare, tot de doi metri patrati fiecare, aSigura preincalzirea apei
menajere in locuinte. Dar ;i in industrie energia solara patrunde cu
aplomb; la Gheorghieni, judetul Harghita, am vazut la treaba cap-
tind Soarele o instalatie de uscare a cherestelei, un tunel de trei-
zeci de metri lungime, imbracat in geam placat cu tabla neagra cind
razele mirgicului astru ajung aici, pe scoarta noastra terestra, la peste
20 de grade (de;i temperatura interioara a zeului Ra depa;e;te, la
origine, 10 milioane de grade! ) 80 metri cubi de lemn pot fi uscati
dintr-o data; cind Soarele e rece, cind sint nori, un dispozitiv
automat de termoreglare ingiduie racordarea instalatiei la aburul
tehnologic, deci, practic, functionare neintrerupta. La Craiova (peste
3 600 apartamente), la Cluj (peste 4 000 apartamente), in nenumarate
localitati din tara, bateriile solare vor pulsa in conductele noilor blocuri
apa incalzita de-a dreptul de la Soarele care, pina mai ieri (repet: doar
60-70-80 generatii) II uimea si-1inspaiminta, pe drept cuvint, pe
bravul nostru predecesor, mai cu seama atunci cind astrul vietii apu-
nea i incepea domnia noptii
Sub binefacitorul jet de apa inclIzita de Soare, la du;, oare clu-
jenii sau craiovenii Ii vor aduce aminte, fie ;i pentru o clipa, de nenu-
maratele legende care-au inflacarat imaginatia antecesorilor, ca de
pilda legenda africana potrivit ca'reia un trib de elefanti, sub conducerea
zeului Aziza, au coborit in fundul prapastiei in care cazuse enormul
bloc de foc ;i, opintindu-se laolaltä, 1-au proiectat din nou pe cer;
sau legenda inca;a in care marele condor, mesagerul cerului, plonjind
in locul unde fiicele Soarelui, in genunchi, pazeau lämpile de argila
care nu trebuiau sa se stinga niciodata, a luat in plisc una din lampile
acestea ;i a zburat degraba de cealalti parte a Pamintului, ca sä re-
aprinda Soarele: ca si nu mai vorbim de indienii din America de

130

www.dacoromanica.ro
 omul
muncli

Nord, pentru care termenul came fiartV este sinonim cu sarba-

toare" ...
La destule lucruri prezente, trecute sau viitoare se poate gindi
omul contemporan sub stropii de apa, rostogolinci ;i ei, pe masura
puterii lor, macar un graunte, cite o raza de soare captiva. Soarele un
trandafir de foc la butoniera Universului. lar noi, copiii lui ;i ai propriei
munci, nu ne mai temem ;i nici nu facem complexe de inferioritate,
desi ;dm ca, intr-o unica secundl, el cheltuielte mai multa energie
decit ar fi in stare sa produca, in zeci de mii de ani, toate uzinele elec-
trice ale planetei. De aceea nascocim, deScifram natura ;i o copiem,
reproducem in miniatura in centralele atomice ceea ce se petrece
de citeva buni;oare miliarde de ani in Soarele nostru, comparabil,
dad vreti, cu o bucata de carbune, energia lui produsa intr-un
an fiind comparabilä cu cea eliberati de o bucata de carbune avind
de 150 de ori volumul Terrei. Mult ? Puvin ? OricUm o lectie tacitä,
benefici pentru simtul proportiilor!
Omul s-a invatat sä scoad focul din foc, focul din piatra, focul
din apa ;i focul din propria-i incandescend creatoare; omul de
aceea e om, fiindca nu se cla batut. Nicicind. Nici cind ...

Energie fdrii metafore

UN e;antion din Soare, desigur mai modest, teluric, zace ;i in
centrul Terrei, frate bun cu cel din sferele inalte, asemanator Inge-
rului care a pica pe Par-flint ;i a devenit diavol. Zace. Dar ;i cind
1;i aduce aminte cine-i ;i ce poate, rabufne;te, miezul incendiar il
sperie pe individ 0-1 pune, totodata, la treaba... intrebarea este: ar
fi posibil A vi se aprinda becul din casä, indirect alimentindu-se cu
simburele de foc terestru? Raspunsul afirmativ, concretizat in lumina
electrica, 1-a dat de curind un grup de cadre didactice ;i studenti
de la Institutul de invatamint superior din Oradea, ceea ce constituie
o reala noutate. Premiera mondialà: apele geotermale cu o tempe-
ratura de peste 150 grade Celsius sint folosite pe glob pentru obti-
nerea de energie electrica; aici Ind, printr-un procedeu original, in-

131

www.dacoromanica.ro
MIHAI
STOIAN

stalatia oradeani izbute§te si obtina conversia unor ape geotermale

cu temperaturi moderate, de numai 80 grade Celsius. 0 simpli apa-
sare pe buton, in Centrala electrica geotermali din Oradea, §i iata-
ne conectati pard la marUntaiele Terrei; motoarele lucreaza, becurile
se aprind ... Apa-i captati de la trei mii de metri adincime, circula
la suprafata prin conductele i radiatoarele salilor de cursuri, prin
laboratoare ;i ateliere (lunar: 3 500 kilograme combustibil economi-
sit); in acelmi timp, apa termaliIncalzind bioxid de carbon '11

dilata i-1 obliga si puni in miFare turbina ...Deocamdata: 100 kWh.

Perspectiva: I 000 kWh. Functionare: pe intregul cuprins al anului.
Intr-o mie §i cinci sute de zile se amortizeaza toate investitiile. Si
Inca o idee in curs de realizare prin studiu acerb, necontenit: pro-
cedura de biomasä, de proteina, din aceemi apa termala venita me-
saj rogtogolit din profunzimile Pamintului, de fapt din Universul
pe care bietul titan Atlas, component al primei generatii de divini-
tati monstruoase, violente, infrint fiind de Zeus, a fost pedepsit sä
tinä pe umerii sai ve§nic bolta cereasca. A tine pe umeri o pedeapsa!
Conditia umani nu se deosebe§te, fundamental, de cea a divinitä-
tilor, fie monstruoase, violente, fie gata invinse §i puse sa dud greul,
frinti sub even imente ...
La Oradea, apa geotermala ne face cu ochiul,
clipqte in filamentul becurilor, §i noi intelegem perfect mesajul, a-
dica orice Atlas TO are dialectica proprie, timpul revolut nu glumqte.
Foc din apa! Nici o metafora. Afit la Oradea cit §i pretutindeni
unde apa-i In hamati la treaba, pe Dunare, pe Argq, pe Olt. Foc din
vint? Da, §i foc" din vint energie electrica din mor4tile de vint
care nu mai au nimic comun cu Don Quijote, nici cu Rosinanta, de0
produc ... cai (insa cai-putere). La ora aceasta pe Terra se in-
virtesc de zor §i produc energie eoliana peste un milion de mori
de Vint. Existä Insä, categoric exista, i o energie spirituala, nepie-
ritoare ;i comparabila stelelor care n-ar fi altceva deck giganticele
ruguri pe care arde Timpul, actiunea Timpului avind rostul precis de a
impiedica tocmai impra§tierea energiei, el constituind combustibilul care
alimenteaza astrele. Omul truditor nu pregeta säli cheltuiasca energia
proprie in cautarea energiei de orice fel din apa, din vInt, din soare,

132

www.dacoromanica.ro
 omul
muncli

din piatra seacaincredintat fiind ca si o gura de femeie, särutati,

poate fi la fel de fierbinte ca insusi simburele Astrului sacru

Tricolorul incununeazd munca

AICI, la Portile de Fier II, e senin, munca nu inceteaza, iar eu
privesc cu incintare tricolorul: flutura sus, incununind stradaniile ce-
lor care au turnat ultima benä de beton, atingind cota finala a pe-
retelui sting al eclUzei, in capatul din amonte. Detasamente de con-
structori emeriti, meritind pe deplin acest calificativ, fie ca sint be-
tonisti gait fierari-betonisti, montori sau dulgheri, lacatusi sau meca-
nici, toti pentru unul si unul pentru toti, au Iucrat eroic cu gindul
la energia smulsä din apele stravechiului Istru Acum primavara
e cu noi, cum sa nu-ti fuga mintea de colo-colo, la armata tuturor
celor care, intr-un fel sau altul, muncesc neintrerupt, mina-n mina,
umar la umar, pentru a sustine pe umerii lor coplesitoarele raspun-
deri cu care i-au investit predecesorii si, magic, urmasii. A fost co-
nectata la sistemul energetic national prima unitate energetica a Vail
Sebesului, prin grupul generator nr. I, instalat la hidrocentrala Gil-
ceag; la poalele alimanilor, la Colibita, start in construirea hidro-
centralei, captate fiind Streja, lezerul, oimul de Jos si oimul de Sus,
Pietroasele, Repedea, Tiha.
Se construiesc hidrocentrale pe toate riurile noastre mari.
Soarele e pentru toti Marele Focfocul vital statornic indemn
la munca si pace, la neuitarea trecutului, la prefigurarea viitorului;
captam razele SoarelUi in gigantice oglinzi, pentru a-i sorbi ceva din
putere, si tot ca intr-o oglindä s-ar cuveni sa ne cercetam chipul,
intocmai asa cum ne indeamna Miron Costin:Cauti-te dar acum, ce-
titorule, ca intr-o oglindä i te priveste de unde esti". De unde sint?
Sint din Soare, din apa, din munci i visare ... se rostesc texte
devenite celebre: Fugit irreparabile tempus"... Primum vivere, de-
inde philosophare!" Replicam si noi, de pe la locul 15 000: Sa tre-
cem la treaba, fratilor, neintirziat!".

133

www.dacoromanica.ro
GEORGE
cuvintele
BALAITA

II
rarta actualului judet Bacäu seamana cu o foaie de manuscris ci-
nuts in bataia vintului sau cu un pergament strävechi abia desfi§u-
rat. Cea din vremea lui Bandinus, mesagerul papal de acum trei se-
cole, are aka infati§are. In hotarele lumii vintul istoriei bate ca in
pinzele unei corabii. Tinutul Bacaului din vremea lui Alexandru cel
Bun, de pilda, plute§te in memoria mea ca o insula fericiti. Era dui:4
descalecare §i inainte de marile cumpene, zumzetul albinei se auzea
de la mari departäri, drumurile care legau Baltica de Pontul Euxin
erau sigure §i bine aparate, pe atunci dideam cu imprumut o§teni-
tarani calarind ca nalucile cai marunti cu potcoave de argint §i care
puneau pe fuga mai in glumamai in serios ditamai namilele teutone
acoperite cu fier din cre§tetul trufa§ pina la copita armisarului §i pri-

134

www.dacoromanica.ro
 cuvintele

meam in dar cu multumire pocutii cu care nu aveam ce face ... Nu,

nu cred ea m-as fi simtit la larg in vremurile patriarhale. Prea multa
liniste! Fireste vis, legenda, fantasmagorii, cuvinte. Urmaresc fara in-
trerupere o constructie, un fel de a reface lumea pr:n cuvint si lo-
curile astea revin mereu. Vorbesc tot timpul despre cle, fie ca ima-
ginez, fie ca transcriu direct cotidianul. Este un foraj continuu care
trebuie sa ajunga in cele din urma in stratul nobil. Aici sint marile
mele rezerve. Memorie si experienta, un laborator complicat unde
nimeni in afara de mine nu poate lucra fara Ali arda miinile cu a-
cizi, si asta Inca n-ar fi nimic. Cind lipsesc eu, chiar daca usile si fe-
restrele sint deschise, nimeni nu poate da de carat retortelor care
continua sa fiarba. Trebuie, oriunde as fi, sä vin sa fac ordine, sa plec
din nou si sä revin. Caut piatra filosofala si asta cere timp, se stie.
Aici rn-am nascut. Aici au murk mama si bunica. Aici traieste tatal
meu. Aici a scris Bacovia. Am prieteni in tinutul asta, o multime de
cunostinte, am oameni care ma iubesc si asta face mai mult deck le-as
putea eu da vreodati. Ce spun acum nu e numaideck nostalgie,
amagire, sarlatanie, cirlige de om cu calimara si condei. Doar ne cu-
noastem oarecum, trebuie sa. avem incredere, macar din cind in cind,
unii intr-altii, sä nu ne temem de cuvinte, asta e o gaselnitä, si le
folosim, sa le biruim, asta da. Omul se misca, Isi schimbl locul, caug,
vrea si fad ceva. Nu ma simt singur si nici lipsit de puteri In casa
unde stau acum. Dimpotriva. Dar locul natal este lampa, fumegincla
poate, dar nesting, care IV arata drumul. Asa trebuie sa fie si nu-
mai asa ramii tu insuti. Am scris de multe ori la gazed despre acest
loc care astazi inseamnä schimbare radicala. Am privit o zi si o noapte,
ca in fumul unui oracol, norul de praf peite cartierul demolat,
buldozerul si sobolanii fugind printre grinzile putrede ale magherni-
telor si din intunericul beciurilor de sub pravaliile si circiumile mari
si mici de altadata. Am scris despre orasele noi, despre cele vechi
si in schimbare, despre oameni, case, masini, evenimente. Am folosit
cifre, biografii contemporane, documente. Acum las numai cuvintele
in licarul lor.

www.dacoromanica.ro
VASILE Cluj-Napoca un ora;
REBREANU pentru eternitate

De multe ori imi yin in minte cuvintele unui mare prieten al

meu, regretatul profesor academician Octavian Fodor, urma§ul cele-
brului Hatieganu in galeria de stralucite figuri ale §colii medicale clu-
jene: Din cit am cutreierat prin lume, spunea ilustrul profesor, nu-
mai de doua orge m-am simtit legat cu adevarat: de Cluj li de Flo-
renta. Florenta imi placea s-o vad (profesorul era unul dintre cei mai
rafinati degustatori de arta din citi am cunoscut), dar orawl in
care imi place sa traiesc e Clujul. Urcati-va dupa-amiaza pe Cetatuie
§i priviti orawl prin pulberea de aur a soarelui plecat spre crepus-
cul. Este aidoma Florentei. i totu0 e o priveli§te unica, a singurulul
ora cu care viata mea s-a confundat intrutotul".

136

www.dacoromanica.ro
 Cluj-Napoca un ora§
pentru eternitate

5i nu numai eu ii urmez Indemnul, ci zecile de mii de clujeni,

§i nu numai dupl-amiezile, ci in toate orele zilei, Cetätuia fiind lo-
cul preferat de promenada, ea dezvaluind farmecul intr-adevar unic
al batrInului §i mereu intineritului ora.
De cealalti parte, dincolo de Some§, arcada enorma a Feleacu-
lui, de dupa care, chid vii dinspre Alba lulia pe §oseaua Europa 15,
dad te nimereW la ceas de seara, orasul iti apare, feericisurpriza,
galaxie de lirmini revirsata la picioarele tale intr-o viziune superb
eminesciana: Un cer de stele dedesubt, / Deasupra cer de stele..."
Dar Cetätuia §i Feleacul, aceste dou Inlçimi ce dominä orasul,
nu sInt numai fermecatoare zone turistice, ci, in acela0 timp, zgu-
duitoare repere ale unei zbuciumate istorii. Pe Cetätuie a fost Im-
pu§cat in 1848 invatatul german Stephan Ludwig Roth, pentruvine
de a fi sustinut drepturile românilor din Transilvania. Pe Feleac trec
mereu, obsesive, intr-o balada ce nu contenwe sä ne infioare inimile,
carale lui Avram lancu Incircate de toate dorurile noastre. 5i Boii
au coarne de cead / Om ca lancu nu-i in cara/Boii au coarne de
spume / Om ca lancu nu-i in lume".
Mi se pare simbolica alezarea Clujului intre doua dealuri intrate
in istoria nationala. Pentru c aceasta apzare din Ingusta lund a
Somewlui e o vatri in care, Inca din zorile aparitiei omului pe pla-
ned, urmele vietii acestuia s-au depozitat aici gra Intrerupere, ca
intr-un emotionant osuar.
in urma cu mai bine de dou'a mii de ani aici se gasea cetatea
Napoca. Dupa cucerirea romana ea cunowe o nouà epod de Inflo-
rire §i noi, cei de azi, ne mIndrim cu faptul cà cea dindi atestare
a latinitatii sale, o inscriptie s'apata pe o borni militara, ii alätura nu-
mele marelui nostru strimou
1MPERATOR CAESAR NERVA TRAIANUS AUGUSTUS GER-
MANICUS DACICUS, PONTIFEX MAXIMUS TRIBUNICA POTESTA-
TE XII, CONSUL V, 1MPERATOR VI, PATER PATR1AE FECIT PER
COHORTEM 1 FLAVIAM ULPIAM HISPANORUM MILLIARIAM CI-
VIUM ROMANORUM EQUITATUM A POTAISSA NAPOCAE MIL-
LIA PASSUUM X".

137.

www.dacoromanica.ro
VASILE
REBREANU

Nascut pe aceste locuri, din daci §i din romani, poporul roman

a continuat sa ramina i sali duca viata legat de pamintul patriei sale,
de limba, datina §i port, infruntind vicisitudinile mdtor secole po-
trivnice, pastrinduli fiinta sub navala dura a popoarelor migratoare.
Aici, in vecinatatea Mana§turului, a cazut eroic, dupi lupte crincene,
voevodul Gelu. Dar setea lui de libertate a ramas mo§tenire urma-
§ilor. lati testamentul sau in viziunea marelui poet George Co§buc:
p poate sosi-va o vreme / Cind muntii vor fierbe, vor geme 1 Cu hohote
mamele-n praguri, / Vor trece barbatii-n ;iraguri / Cind bucium suna-va
sd cheme / Pe tineri sub steaguri. // lar tu de-i trdi, frdtioare, 1Sd-mi vezi
lupteitorii-n picioare, / Atunci cInd sosit va fi ceasul / Abate-ti pe-icea tu
pasul : 1 Necheazd-mi, 0-atunci eu din groapd / Cunoa;te-ti-voi glasul ! 11
i-armat voi ie;i eu afard/i veseli vom trece noi lard 1 Prin suliti ;i
foc inainte 1 Sd tie protivnicii minte / Cd-s vii, chid e vorba de card, 51
morti-n morminte !"
in biserica-monument-istoric Calvaria a fost semnat Pactul dintre
rasculati nobili in prima mare räscoala täräneasca de pe intreg
i

cuprinsul carii, la 1437.

Clujul e legat de marea familie a Huniazilor, regele Matei nas-
cindu-se chiar aici, intr-o casa pastrata i azi. In timpul domniei aces-
tuia, legaturile dintre Transilvania §i celelalte provincii romane§ti au
Insemnat, ca qi Ora atunci §i ca §i mai tirziu, o continua osmoza a
fratilor de o parte §i de cealalta a Carpatilor, tefan cel Mare, slä-
vitul domn al Moldovei, ctitorind, aici, la Feleac, o biserica de ase-
meni ramasa pinä azi. In Cluj a poposit, dupa intrarea triumfala in
Alba lulia, marele intregitor Mihai Viteazirl, cel ce se intitula pentru
India data dupg ciderea regilor daci Domn al Tarii Romane§ti, al
Ardealului §i a toata Tara Moldoveil". In acqti ani, urmaqii recunos-
catori, cu un fast ce aducea a legenda, au dezvelit aici, la Cluj-Na-
poca, in inima Transilvaniei §i in nemurire, o uriag statuie ecvestri
a Viteazului.
Clujul a trait marile convulsii ale rascoalei conduse de Horea,
Clcica §i Cri§an, nemuriti §i ei in bronz de inspiratia sculptorului
Ion Vlasiu, ca §i dramatica epopee a revolutiei de la 1848, sau zilele

138

www.dacoromanica.ro
 Cluj-Napoca un orq
pentru eternitate

de maxima tensiune ale Proces'ului memorandi;tilor, luptatori pina la

sacrificiu pentru drepturile poporului lor.
Dorit cu ardoare de-a lungul tuturor secolelor, istoricul act de
la 1 decembrie 1918, care venea sa desavirleasci unitatea de stat a
Romaniei, a inscris Clujul intr-o noted era de inflorire qi lumina, care
avea sa capete noi ;i stralucite dimensiuni oclata cu revolucia de e-
liberare naciorfala din august 1944.
Devenit, dupl marea Unire, ;i cu atit mai intens in anii no;tri,
o putern id cetate industriala, ale carei dimensiuni cresc miraculos
sub ochii no;tri, Clujul se mindre;te cu produsele sale, incepind cu
renumitele articole de incalcaminte ;i imbracaminte, atribute ale ce-
lei mai rafinate elegance, ;i pina la cele mai moderne tipuri de ma-
;ini ;i aparate, competitive ;i solicitate in multe zeci de cari ale
lumii.
Firme ca Tehnofrig", Carbochim", Unirea", Clujana", Iris",
Flacara", Romania muncitoare", Farmec", ca sa enumeram numai
citeva din zecile ce ar putea fi amintite, grit prezence obi;nuite nu
numai in peisajul industrial al Orli, ci ;I departe, pe toate meridi-
anele. Puternicul proces de industrializare pe care-1 cunowe Romania
socialista 4i face simcita prezenca ;i in bätrinul ora;, Clujul fiind el in-
su;i Inca un argument peremptoriu pentru modul in care Partidul
Comunist Roman aplicaIn practica acea fericiti concepcie de dezvoltare
armonioasi a tuturor regiunilor carii. i se materializeaza aici ;i un
alt major deziderat al societacii noastre, acela de a pune cercetarea
;tiincifica in slujba producciei materiale, prestigioasele institute de cer-
cetari ;I de invacamint superior fiind direct ;i fecund implicate in a-
cest impetuos mar; al industrializarii. Un simbol inalcator al deve-
nirii venerabilei Napoca in urmatorii ani e Combinatul de utilaj greu,
cel mai mare cu acest profil din intreaga cara, la temelia caruia insu;i
pre;edintele Republicii noastre, tovara;u1 Nicolae Ceau;escu, a pus
prima mistrie de ciment.
Glorioasele tradicii spirituale clujene se pot urmari ;I ele pina
departe in adincul istoriei. in Evul Mediu a activat aici unul din cei
mai mari umani;ti ai Europei, Nicolae Olahus, descendent din fami-

139

www.dacoromanica.ro
VASILE
REBREANU

Hite domnitoare ale Tarii Romane§ti, prieten bun al lui Erasmus din
Rotterdam, cu care a purtat o prodigioasä corespondenta, dupa cum
un magnific monument datorat lui Romul Ladea aminte§te cäIntre
aceste ziduri au ars flacarile vizionare ale corifeilor Rena§terii arde-
lene: Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior.
Centru academic de larga reputatie internationala, cu atit de stra-
luciti precursori, orawl de pe Some§ a inscris pe firmamentul sau
spiritual numele unor mari savanti, scriitori §i arti§ti, dintre care,
neputindu-i aminti pe toti, sa pomenim doar pe naturalistul Emil Ra-
covita, creatorul unei noi §tiinte, speologia, medicii Victor Babe§ §i
luliu Hatieganu, matematicianul Bolyai, istoricii Vasile Parvan, Ion Lu-
pa§ §i Constantin Daicoviciu, scriitorii George Co§buc, Octavian Goga,
Ady Endre, Lucian Blaga, Ion Agarbiceanu, cintaretii de faimä mon-
diala Traian Grozavescu §i Ana Rozsa Vasiliu, mari actori ca sotii Bar-
san §i Stefan Braborescu, pictorii Tase Demian §i Catul Bogdan, sculp-
torii Romul Ladea §1 Ion Vlasiu, ca §i multi altii din generatiile mai
noi, cunoscuti §i ei pina departe, dincolo de hotarele
0 suma de institutii de arta, intre care trei teatre, doua opere,
filarmonica, muzee, case de cultura, renumite biblioteci, coruri, for-
matii camerale, ansambluri folclorice, detinatoare a nenumärate trofee
ci§tigate pe mari scene raspindite pe toate continentele, la care tre-
buie adaugate revistele literare §i §tiintifice, Editura Dacia, publicatiile
cotidiene, in toate acestea, creatia, imbracind firesc, intr-un chip ar-
monios, limba romana sau cea maghiara, printr-o inteleaptä §i dreapta
politica a statului roman, se manifestä liber §i deplin.
Ca un foc nestins, ca o flacaraltafetä, generatiile tinere, in zeci
de §coli §i facultati, preiau de la ilu§trii inainta§i mesajul unei acti-
vitati fecunde §i dinamice.
Cluj-Napoca. Imperechere de cuvinte ce exprima trecut de glorii
§i prezent luminos, o dinamica expansiune economica §i inflorire a
spiritului intr-o fabuloasa impletire de lumini, de focuri nestinse, tri-
mitindu-si jerbele generoase, departe, pe meridiane.
Cind, peste secole, un cercetator va trebui sa priveasci in tre-
cut §i sa descifreze din marturii viata de azi a oraplui, el va ran-line

140.

www.dacoromanica.ro
 Cluj-Napoca un ora;
pentru eternitate

fara indoiala s'urprins sa constate ca aid, de o parte i de aka a So-

mqului, sub fruntile semete ale colinelor impadurite, au putut sa se
ingemaneze cu atita subtilitate arta §i industria, supletea spiritului cu
forta tehnicii, gindul fulgurat al poetilor §i staruinta in timp a fau-
rarilor. Fara indoialä, Clujul ca §i Florenta de care-mi vorbea pro-
fesorul Octavian Fodoreste un ot-a pentru eternitate, un loc geo-
metric al farmecului cotidian i al rezonancei istorice.

www.dacoromanica.ro
MIHAI
incandescence
NEGULESCU

f"...:0Pll Inca fiind, un geam fumuriu ne ajunge sä punem stavili ra-

zelor prea intense, spre a percepe pulsarea miraculoasi a acelei ar-
deri vitale, pentru destinul naturii de linga noi, pentru viaca noastra
de fiecare zi. Mai drziu, ne-am apropiat privirile de cuptoarele Martin,
de cuptoare electrice, de orice vatra de foc §i de preluare in stapi-
n ire a unor tezaure ale naturii, avind cu noi, cortina miniaturalä,
filtrul intens al sticlei de cobalt.
Devenita piatra unghiulara a noii geneze a patriei, stapinireafo-
cului s-a petrecut in insocirea tot mai deplina a izbInzilor §tiincei cu
uneltele, aparate §i utilaje menite sa controleze §i sa dimensioneze
fapta dogorii, a consumurilor de energie, la incandescence optime,
la riguro§i parametri ceruti de tehnologiile cele mai avansate.

142

www.dacoromanica.ro
 incandescente

Sint ginduri pe care ni le aduc in minte zed de carnete de re-

porter cu care am batut la portile seculare §i noi ale cetatilor side-
rurgiei romane§ti: Re§ita, Otelul Rop, Hunedoara, Calm, Galati, Ur-
govi§te, Calarali. Sint ginduri care se aduna deopotriva din fiecare
reper al dezvoltärii, al izbinzii focului pentru nevoile omului, de la
industria sticlei la cuptorul de pline.
Pretutindeni §i dintotdeauna omul §i-a treat mijloace de cunoa§-
tere .continua ;i exacta a intensitatii caldurii. Le-am regasit pe viu
in dialogul cu oamenii de veghe la furnale, la cuptoare, la laminoare.
Le-am gäsit de curind sintetizate intr-un aparat menit sa interpuni
intre om §i inima orbitoare a spatiilor incandescente aportul de ri-
goare §i sensibilitate optici a Unei realizari deosebite. In incinta in-
treprinderii de aparate §i utilaje pentru cercetare din Bucüre§ti
imitate de prima linie, adevarat punct strategic in afirmarea progre-
sului §tiintific romanesc, ca §i in numeroase unitati din tara unde
a fost livrata, poate fi intilnità acum la lucru lampa pirometrica.
Am vazut acolo, in incinta in care traiesc" cele mai reprezen-
tative realiziri ale acestei unitati industriale de virf, unul din zecile
de exemplare ale acestui aparat de o mare sensibilitate §i eficientä,
care prelungind privirea §i simtul tactil al omului catre inimile lu-
miniscente ale vetrelor de foc pun astazi umarul in diferite colturi
din tara, ca din otelul incandescent, din celelalte corpuri trecute prin
inalte temperaturi sa izvorasca materia innobilata, apta sa se integreze
tot mai deplin in aspiratia catre o noui calitate, a fiecarui colectiv,
a fiecarei uzine, a Orli intregi.
Ceea ce ni se destainuie pretutindeni, dincolo de ochiul ultra-
sensibil al unei asemenea lämpi pirometrice, este o intensa lumina
umani, ardoarea aspiratiei catre autodepa§ire, cornbustia constanta
a creatiei socialiste, pentru ca la intilnirea cu focul omul sa vini tot
mai temeinic dotat §i prega'tit, apt sä confere muncii sale caratele
diamantului pur, nascut la inalte temperaturi.

www.dacoromanica.ro
ILIE Galati:
TANASACHE in vetrele- fierbinti ale muncii

1 ntre cei 6 000 de constructori care au pregltit prin munca lor ;ar-
jele de noui campanie la cel mai mare furnal al Orii aflat in vatra
de foc a Galatiului se afla ;i cei trei oameni despre care vom vorbi
in rindurile de faca. Toti trei sint comuni;ti. TO trei daruici pro-
fesiei lor. Care cere abnegatie, pasiune, tenacitate. Disciplini V ros-
tirea räspicati a acelui prezent cu fapta a;ezat la temelia tuturor in-
temeierilor socialiste. Pe toti trei ii leagi amintirea atitor zidiri, plus
epopeea celor peste I 500 de zile, cit a durat na;terea celui mai pu-
ternic izvor de fond al Romaniei.
Este greu de cuprins in cuvinte intreaga mogenire pentru viitor
!Lai de astfel de oameni. Noi, aici ;i acum, ne vom opri numai la

144

www.dacoromanica.ro
 Galati:
in vetrele fierbinti ale muncii

zestrea care pretuieste cit toate comorile lumii luate la un loc: sen-
timentul de perpetua tinerete al itthirii de patrie.
...Spune Ifrim Chipailä, sef de echipa:
Eram pe terminate la constructia furnalului 5, am tot astep-
tat sg prind o zi buna, adica senina, i l-am adus aici pe feciorul cel
mare, am urcat cu el ping la saptezeci de metri si, ajunsi sus, l-am
pus sg priveascg.
Pentru asta aveati nevoie de o zi cit mai senina?
intocmai. sa vada baiatul cit mai departe...
Cit mai departe...
Ping sg sträpunga zärile, spre marginile tarii, privirea fiului de
constructor a stäruit peste uriasa cetate de foc. Vatra rascolitä mai
inainte de arheologi. In straturile geologice ale dainuirii noastre s-au
aflat monede de argint din timpul lui Diocletian, Arcadiu, Constan-
tin... Statuete de marmura... Urmele unui templu ce pare a fi
fost al Venerei... Urmele unui castru roman si Valul lui Traian
Peste stratul stravechi de civilizatie s-a asezat trainic opera omului
acestui timp. Cu sarjele fierbinti care, in clipa lor de inceput, aici,
i-au avut drept oaspeti dragi pe tovargsul Nicolae Ceausescu, pe
tovarasa Elena CeaUsescu
Priviri peste orasul-port. Intinerit cu peste optzeci de mii de
apartamente imensa majoritate cu temelii puse in ultimul sfert de
veac. Vechile, stravechile Porti de lut", prin care Istros ori Danu-
bius cum ii spuneau cei din vechime Dunariiintra in orasul le-
gänat de douasprezece legende, pentru a-i oglindi chipul de azi in
unda.sa mai tinarà decit clipa si mai veche deck tablitele cerate pe
care Herodot insemna de pe aici, pentru istorie, intimpläri despre
o civilizatie intrata in istorie. 0 civilizatie aflati la raclacinile stator-
niciei noastre pe acest pàmInt i cu care incepe eterna dragoste de
patrie.
Dar strabatea oare privirea tinarului urcat la cota maxima a fur-
nalului pina la santierul naval din valea orasului, unde tanl sau lu-
crase patru ani ca strungar pentru intlile nave romanesti de tonaj
mai mare? Poate. Dar pink' la Hunedoara, Ploiesti ori Onesti, unde

145

www.dacoromanica.ro
ILIE
TANASACHE

s-a spus ci e nevoie de el, si construiasci, nu aveau cum si bata

privirile baiatului. 0 aratau insa miinile puternice ale lui Ifrim Chi-
pailä, care au deprins, pe aceste marl §antiere ale patriei, meseria
de lacatu§ constructor, apoi de sudor.... SI fie mai de folos Orli, care
avea §i are atitea de zidit. A§a cum au fost zidite aid, de inainta§i
in lungul timpului, bätrinele schele portuare evocate de Dimitrie Can-
temir §i unde se construiau nave cu lemnul adus din ocoalele Bis-
tritei de Sus sau de Jos .. A§a cum a zidit pentru tara, cu patriotis-
mul lui fierbinte, un fiu al locului, Costache Negri, devotat operei
de ctitorie a primului domn al Principatelor Romane... A§a cum a
zidit cu aceea§i dragoste pentru acest pamint mintea stralucità a lui
Anghel Saligny, ale carui instalatii portuare, faurite de el, mai dainuie
§i azi, la Galati.
Prive§te, fiule, la bateria de furnale de aici, §i-a indrumat fe-
ciorul Ifrim Chipaili. S-au ridicat §i cu munca mea. lar la unul din-
tre primele construite am fost primit in partid...
Tara are locul ei in inima fiecaruia, statornicit pentru totdeauna,
prin munca daruita tarii. Lectia comunistului constructor a sadit in
inima fiului, pentru toata viata, aspiratia pentru un asemenea loc in
inimä. Este li motivul pentru care se numärá §i el, fiul, printre miile
de siderurgi§ti de aici, unde §i-a clidit autoritatea morard care-i da
dreptul si arate celor mai tineri deck el drumul prin munca al iu-
birii de patrie.
... Meseria, Ion Ifrim, a invatat-o de la un comunist. Aid, la
combinat, comunistul acela era maistru. Tot un maistru i-a dat §i
recomandarea pentru primirea in partid. Se construia furnalul unu.
Traie§te-ti viata cu rost, imi spuneau ace§ti oameni de la care
odata cu meseria am invatat infinit mai mult ca om §i viitor co-
munist. Lasa semne in urma, cu care sä te mindre§ti.
lndemn cu temeinici acoperire in fapte. Pentru ca, se §tie: pe
unde au trecut constructorii, in aceasti epoca de destin liber, au la-
sat in urma nenumarate puncte de reper pe harta tarii. i aici, la
Galati, uzine moderne zidite peste ruine. Un ora§ nou urcat in lu-
mina prezentului peste cenu§a razboiului. Cind Ion Ifrim era adus

140

www.dacoromanica.ro
 Galati:
In vetrele fierbinti ale muncii

de mina, de catre tatal lui, dintr-o comuna apropiata spre scoala pro-
fesionala, lama unui buldozer disloca pamintul i pregatea izvoarele
de otel, de fonta.
Multe repere de acest fel tot atitea palpabile, trainice semne
ale iubirii de patrie are comunistul Ion Ifrim. Citeva dintre aces-
tea:
S-a cisätorit cind aid era zorul cel mare pentrit punerea in func-
tiune a furnalului numarul 4. Unii i-au spus mai in gluma, mai
in seriosca n-a ales un moment prea potrivit. El le-a raspuns ca,
dimpotrivi, clocotul muncii traite si primii pasi pe corabia cu doi
pasageri la bord" vor deveni repere ingemanate, usor de tinut minte.
(Asa cum, fara indoiala, nenumarate semne de acest fel au marcat viata
romanticilor fauritori ai cetatilor luminii ori chimiei, Transfägarasanu-
lui ori magistralelor albastre, metroului sau uriaselor sisteme de iri-
gatii, podurilor peste Dunäre ori sculpturii dealurilor in uriase am-
fiteatre cu rod bogat.) Ion Ifrim a tot mäsurat apoi numai astfel anii
de cind lucreaza aici: Marlena, fata lui cea mare, s-a nascut tot la
o punere in functiune. i cea mica, Georgiana. i absolvirea scolii de
maistri, la fel s-a potrivit sa fie. Toate acestea le infatiseaza tinerilor
care vin i incep aici India dimineati a muncii. Adica, le arata cum
a inteles el, maistrul comunist Ion Ifrim, sa-si traiasci viata. Cu multi
din acesti tineri a lucrat cot la cot si la inaltimea de 95 de metri, cum
s-a intimplat si la furnalul numarul 6.
--Totul se vede de aici altfel, mestere, mai frumos, i-a spus o
data Cezar Staicu, pe atunci proaspat in meseria de constructor, acum
sef de echipa cu destule obiective in functiune la activ.
Ca sa fie si mai frumos, tinere, hai sa aratam de ce sintem
in stare. Pentru ca ora ne-o iubim, mai intii i intii, prin tot ceea
ce facem noi pentru ea.
Ca asemenea profesiuni de credincisau cum mai vrem sa le
numim au un ecou adinc in constiinta celor mai tineri este probat
si de urrnitorul fapt: din cei peste 60 de incepatori in meserie, care
au trecut prin mina mesterului, multi dintre ei i-au solicitat reco-
mandari pentru a fi primiti in rindul comunistilor..

147

www.dacoromanica.ro
ILIE
TANASACHE

... La furnalul numarul 6 temperatura arjei de fond urca,

urca; clipa de rod apropiat are ceva unic in ea, dupa cum ceva unic
traia 0 Constantin Ulan.
Baiatul meu, Paul Octavian, a primit astazi repartitie sa lucreze
tot aici, pe platformg.
Momente omengti de emotie. Ca orice inceput de drum.Paul
Octavian este al treilea fiu care intemeiad aici Inca o dinastie mun-
citoreasci: dinastia Ba lan. Comunistul Constantin Ba lan ii-a adus toti
fiii, de indatI ce pentru acqtia i, in egala masurä pentru el, in-
cepeau intrebarile pentru calea de urmat in viad. SI vada ce inalta
miinile lui, cum impodobesc chipul tarii §i miinile lui. (0 succinta
paranted. Sa tie inchipuim, fie 0 numai pentru o clip, ridicarea a-
cestei pedagogii de cultivare a dragostei de patrie la scara ngionala.
Milioane de oameni ar avea ce arata urmgilor lor. Ar avea cu ce
se mindri in fata viitorului. Ei lad celor care yin din urma o tara
tiara, cu impliniri fail precedent. Cu sate 0 orge in haini noui.
Cu o zestre economici competitiva. Cu afirmarea din plin a poten-
tialului §tiintei §i culturii. Miini harnice au lucrat §i au inaltat toate
acestea 0-i firesc sentimentul de mindrie pentru toate cite s-au zi-
dit in acqti ani in gradina tarii.) Dar sa ne intoarcem la copiii lui
Constantin Ulan. Cel mare a mers i dincolo, unde tatal lui a lucrat
la antierul naval din Galati. Era mic atunci, auzise de un cuvint
cargou 0 nu §tia ce inseamna. L-a luat de mina, i-a aritat mi-
neralierele Suceava", Victoria".
.--i cargou? a intrebat baiatul.
Pal, e tot ga, o navg, Galati", de exemplu, dar a plecat in
curd. Dar cell spun numele astea?
Sint ga... nume adunate din toad taxa.
Da, fiule, ga e. Nume adunate din toata tare, pe care le
scriem cu mund oriunde am fi noi.
De ani buni, comunistul Constantin Man scrie numele Romaniei
cu munca sa in vatra de metal a Galgiului §i a tarii. Acum,aläturi
de umärul lui, lucreaza Inca doi din fiii lui. Sigur ca ne aflam aici la
momentul de inceput al unei dinastii muncitorgti.Unde ;tafeta va-

148

www.dacoromanica.ro
 Galati:
in vetrele fierbinti ale muncH

lorilor perene proprii clasei muncitoaredragostea de munca, dir-

zenia in fata obstacolelor, cinstea §i spiritul revolutionar se trans-
mite cu grija deplina pentru tot ceea ce este de pret i trebuie pas-
trat, dus mai departe, din generatie in generatie.
Dar mai presus de toate acestea se afla viguroasà, mereu tinara,
dragostea de patrie, care se adauga acestui tezaur, de asemenea din
generatie in generatie.

www.dacoromanica.ro
GEORGE
Suceava
MUNTEAN

r STAZI Suceava este un ora; modern, de o complexitate in care

tirgul de odinioara abia mai poate fi intrezarit. Populatia lui a cres-
cut la peste o suta de mii, din care circa 80 la suta reprezinta sur-
plusul aparut de la razboi. Cam tot pe atitia locuiesc in case noi
(peste 26 000 de apartamente construite, carora li se vor adauga in
curind Inca 4 500). 0 asemenea cre§tere a pus i pune in continuare
probleme sociale i urbanistice, a caror rezolvare cere competenta,
initiativa §i curaj, devotament fata de om i fata de soarta unei lo-
calitati cu un dinamism dintre cele mai reprezentative. Asumarea lor
lucida a dus la restructurarea aproape din temelii a wzarii,intr-o
perspectiva ce a generat un orai nou, multifunctional §i elastic, apt
a satisface cele mai diverse §i strigente nevoi de confort §i civiIizaie

150

www.dacoromanica.ro
 Suceava

ale unei asemenea aglomerari. in plus, se punea si se pune acut pro-

blema conservarii intregului fond viabil, a protejarii aspectelor arheo-
logice celor mai diverse si a monumentelor de cultura, care au la
Suceava o clensitate putin obisnuita, o frumusete si o importanta
batind adesea catre universalitate. A edifica conform contemporane-
itatii and excavarile îçì releva marturii dintre cele mai pretioase, iar
monumentele din preajma te constrIng uneori la echilibristica pre-
supune suplete in gindire si comportament, racordarea continua la
situatii concrete, in care nu o data proiectele devin implacabile. lar
la Suceava astfel de confruntari tin aproape de cotidian. Spre cin-
stea lor, edilii de acolo au gasit in destule i semnificative cazuri so-
lutiile optime. Extins astazi la o suprafata intravilana de 2 370 de
hectare, brazdata de circa 70 de km de strazi asfaltate, orasul si-a
gäsit un echilibru arhitectonic general, permeabil Inca multor adec-
vari la vremurile ce vin. Ansambluri si cartiere precum Areni, Ana
Ipatescu, Cuza Voda, George Enescu, Marasesti, Mihai Viteazul, Ob-
cinilor, Stefan cel Mare, Tudor Vladimirescu, Zamca si akele sint de
natura sa stabilizeze echilibrul amintit, dind orasului convingatoare
accente specifice. Privelistea se diversifica prin cele doua zone in-
dustriale --cea din lunca riului Suceava (care trecea cindva la o dis-
tanta notabila de asezare, iar astazi e cuprins in perimetrul ei ad-
ministrativ) si cea de catre Scheia.
Cit sint acestea de noi i semnificative pentru devenirea contem-
porana a vechii capitale, poate rezulta i dintr-o enumerare precum
cea care urmeaza. Astfel, in 1962 a intrat In functiune Combinatul
de celulozi i Ifirtie, in 1963 cel de prelucrare a lemnului (sintem
aici in plina tara a fagilor)si Uzina mecanica. in I 966 a devenit pro-
ductivi Intreprinderea de reparatii auto, In 1968 Fabrica de pline si
Intreprinderea de utilaje i piese de schimb (unde s-a pus la punct
tehnologia turnarii pieselor In forme ceramice, care sporeste poten-
tialul tehnic al unitatii, calitatea produselor si asigura o mare cres-
tere a productivitatii muncii, fata de procedeele clasice). Din 1970
functioneaza la intreaga capacitate intreprinderea de tricotaje Zim-
brul" (desi ar fi trebuit sä i se zica Bourul", cad acesta si nu ce-

151

www.dacoromanica.ro
GEORGE
MUNTEAN

Malt, diferit, figura falnic in sterna Moldovei). In 1972 s-a construit

Fabrica de conserve i semipreparate din carne i un mare complex
frigorific in zona cheia, tot atunci intrind pe rol Fabrica de sti-
clä-menaj, iar in 1974 Fabrica de bere, in 1975 Fabrica de produse
lactate 0 citeva importante antrepozite, in 1981 lntegrata de lini,
intre 1983 §i 1986 intrind succesiv in productie sectiile de
celofibrä (30 000 tone pe an) qi de rnatase sintetica (5 000 tone pe
an) ale intreprinderii de fibre artificiale, urmind intreprinderea de
rulmenti, inch ritmul industrializirii e acolo de-a dreptul impresio-
nant. Ar mai fi de adaugat, pentru conturarea ansamblului, reteaua
industriei locale qi cea a cooperatiei mqtqugarqti, ca §i intrarea
in ritm industrial a unei parti a agriculturii din perimetrul munici-
piului (15 000 ha teren, la care participa §i cele patru comune sub-
ordonate ale sale Ipotqti, Mitocu-Dragomirnei, Salcea i cheia)
cu diferite ferme (vaci, pasa'ri, iepuri etc.) 0 sectii de prelucrare, do-
tate cu o ball tehnico-materiala corespunzatoare). A inceput sa pro-
duca primul grup de 50 MW al intreprinderii electrice de tertriofi-
ficare (electrocentrale) care acopera cam o treime din necesarul de
energie electrica al judetului (cind vor intra in functiune cele trei
grupe, judetul va fi independent din punct de vedere energetic). Sint
doar citeva din elementele industrializarii extensive a ora§ului, re-
levind o complexitate de fenomene in legatura cu baza de materii
prime, cu echilibrul dintre cerinte §i pregatirea continua a oameni-
lor, cu aspectele ecologice §i justa repartizare a fortei de munca 0
cu calitatea procluselor etc. a ciror stapinire §i aducere la un nivel
optim presupune eforturi dintre cele mai insemnate. Adaptarea per-
petua nu se termina niciodata, ba cu cit le rezolvi mai bine 0 com-
plex, cu atit genereaza altele, uneori Inca mai solicitante. Orawl o,
cupi astazi locul 1 pe tara la productia de saci 0 pungi de hirtie,
carne de bovine 0 conserve din carne; locul la fire 0 fibre ar-
11

tificiale; locul III la placi fibrolemnoase, celuloza i semiceluloza; locul

IV la placaje §i mobila. El este cunoscut in peste 50 de tari prin cele
37 de grupe de produse pe care le exporta, urmind ca in 1990 volumul
marfurilor exportate sä sporeasca cu un ritm mediu anual de 100/0.

152

www.dacoromanica.ro
 Suceava

COMPLEXITAT11 vietii in general tinde sa-i corespunclä §i o ac-

tivitate culturala, §tlintifica §i artistica pe masura vietiicontemporane
apta deci a stirni energiile §i a intretine elanurile, a canaliza apti-
tudinile §i a sprijini §i promova talentele i valorile, a intretine vie
§i a amplifica flacira artei §i cercetärilor la nivelul dinamicii con-
temporane. Continuind o veche traditie publicistica, apare aici de mai
multe decenii ziarul Zori Noi," care a editat pe parcurs §i eteva
notabile suplimente social-culturale, a caror reluare s-ar impune. Din
1982 revista Convorbiri literare" de la la§i gazduie§te semnificative-
le Pagini bucovinene" alcatuite de suceveni §i intrate deja in con-
tiinça publicl. Muzeul judetean, unul dintre cele mai vechi (a fost in-
fiintat la 1900), mai bogate §i complexe din tara (circa 300 000 obiec-
te), cu o echipa de speciali§ti apti a face fata oricaror probleme,
scoate de aproape 20 de ani un masiv Anuar", ale carui contributii
la cunowerea valorilor bucovinene si nationale din zona tind a se
inchega intr-o veritabila monografie. Biblioteca judeteana insumind
peste 250 000 de volume i adapostind citeva mari fonduri (precum
cele provenind de la Petru Comarnescu, Leca Morariu, Ion Vico-
veanu etc.) a inceput de citiva ani editarea unor foarte serioase §i
edificatoare contributii biobibliografice bucovinene (au aparut deja trei
volume) care se cuvin continuate In ritm sustinut, ping la epuiza-
rea fenomenelor cercetate, fiind de natura a reliefa aportul major
al oamenilor din aceste loruri la cultura nationala §i la cea a lumii.
In cei 55 ani de existenta, aceasta institutie a desfawrat o mult mai
ampla activitate, din 1973 incepind constituirea unei colectii mono-
grafice intitulata Bucovina", ca §i a uneia speciale cuprinend corespon-
denta cu autori bucovineni, tintind tezaurizarea §i popularizarea va-
lorilor din aceste locuri.
De 20 de ani se desfapara la Suceava concursul national de poe-
zie Nicolae Labi§, dintre ai carui laureati ar fi de amintit macar Cleo-
patra Lorintiu, Cornelia Maria Savu, Paul Balahur, Constantin: Pricop,
Constantin tefuriuc, Dan Verona ori tinara promisiune Angelica Mi-
halcea. De notat ca la Suceava activeaza un remarcabil Cenaclu al
Uniunii Scriitorilor §i ca In planurile editoriale figureaza §i suceveni.

153

www.dacoromanica.ro
GEORGE
MUNTEAN

Pentru arti§tii plastici se desfa§oara acolo concursul Voronetiana (res-

pectivul monument a implinit §i el 5 00 de ani), singurul din tara des-
tinat profesioni§tilor. Dedicat alternativ, un an picturii, un an gra-
ficii, el are §i menirea de a inchega la Suceava o noua colectie de
arta, lucrarile premiate raminind de fiecare data acolo. Existä, de
asemenea, acolo, §i un Cenaclu al Uniunii Arti§tilor Plastici, o ga-
lerie de arta, in care expun sistematic arti§ti suceveni §i de pe alte
meleaguri, ca §i o filialã a Uniunii Arhitectilor, toate cu activitati
ce tind a se inscrie substantial in viata culturala §i artistica a tarn.
I§i fac tot mai vie prezenta §i filiale ale unor societati, precum cele
de §tiinte filologice (infiintata in 1954), cu aproape 700 de membri,
de §tiinte istorice, biologice, medicate, numismatice, ale arhivelor sta-
tului (infiintata in 1945 §i avind circa 700 de fonduri §i colectii, intre
care o seami de piese de valoare deosebita). Tot la Suceava func-
tioneaza Consiliul judetean de ocrotire a naturii, care intretine le-
gaturi §tlintifice cu universitati §i institutii specializate din Romania
§i din peste 40 de tari ale lumii, sufletul ei fiind devotatul inginer
Taras Seghedin.
Municipiul are de mai multi ani un teatru popular, iar din 1985
Teatrul National din la§i §i-a deschis o sectie la Suceava, care 1§i des-
fa§oara activitatea intr-o cladire pe masura (arhitect Constantin Ra-
biniuc; constructor inginerul Vasile Galan). Casa de cultura de acolo
organizeaza cam 500 de manifestari cukural-educative anual. De ase-
menea, activeaza in municipiu 800 de formatii artistice de amatori,
cu un efectiv de 19 000 de membri, dintre care 552 de interpreti
individuali, care au obtinut la ultima editie a Festivalului National
Cintarea Romanier 322 premii republicane. Ansamblul de cintece
§i dansuri are soli§ti ca Sofia Vicoveanca, Constantin Sofian, Marga-
rata Clip, Daniela Condurache §i altii foarte cunoscuti. Evident nu-
mete sau este Ciprian Porumbescu". Sint, apoi, la Suceava mai multi
colectionari de arta, care-i imbogatesc patrimoniul. L-a§ aminti, in-
tre ei, pe prietenul Cornet Ciornei, care a adunat de vreo 30 de
ani un numar de peste 1 500 de obiecte din metal, os, lemn, pic-
tura taraneasca, pe lemn §i sticla, ceramici, intre care §i cea de Kuty.

154

www.dacoromanica.ro
 S uceava

0 PLIMBARE atenta prin oras, al carui centru, desi consolidat,

va comporta in continuare imbunatatiri, pentru a i se conferi solemni-
tatea si frumusetea cuvenite, o vizita la Inititutul de proiectari in
arhitectura si constructii si o discutie sau mai multe cu specialisti ca
Eusebie Lates, Teodor Buliga, Florin Duduta, Corneliu Mireuta, care
rn-au ghidat in expozitia de realizari si proiecte, sint de natura a te
face sa calci in urbea de miine, care-si defineste un profil cert, rezultat
din imbinarea tot mai inteligenta dintre patrimoniul trecutului si
cerintele actuale si de perspectiva ale vietii intr-o metropola repre-
zentativa. Cad, fiind centrul vital al celei mai vechi si frumoase parti
de tara", cum numea Eminescu Bucovina, municipiul Suceava incepe
chiar de pe acum sa aiba un aer de metropola cu o dinamica si o sta-
tornicie specifica, prietenoasa si demna, ca si oamenii ce vietuiesc
in ea. Pentru ca sub toate aceste aspecte, relevate mai mult cantitativ,
se cuvin vazuti tocmai oamenii, anonimii care-i dau forta si genero-
zitate, creeaza si pastreaza valori, isi pun sufletul in temeliile ei, con-
ferindu-i o verticalitate care Virg cea a lor n-ar reprezenta mare lucru,
fie ca e vorba de arheologie sau de computerizare si laseri. fare
Cetatea de Scaun si zona industriala din vestul orasului, intre marele
spital judetean in care muncesc si desfisoara o vie activitate stiintifica
aproape 400 de medici si aproape I 000 de cadre medii, intre obser-
vatorul astronomic si planetariul (vizitat pina acum de peste 3 00 000
de oameni dornici a se initia in tainele universului), intre monumentul
Zamca si Mirauti, ori turnul de la ctitoria lui Rare§ si noul cartier
de la Burdujenii lui Jean Bart, se Malta o lume care paseste lucid
si drept in al saptelea centenar de existenta documentara a orasului
ei, constienta de cele citeva anterioare si atenta la cele ce se prefi-
gureaza. Acesti stranepoti ai lui Stefan cel Mare si Sfint isi deschid
cu cuviinta si speranta portile cetatii lor catre luminoasa zi de astazi.

155

www.dacoromanica.ro
MIRCEA incredere in fapta
ERBANESCU muncitoreasci

La 14 septembrie 1978, cu ocazia vizitei de lucru la Intreprinderea

metalurgica din Bocsa, judetul Caras-Severin, 'tovarasul Nicolae
Ceausescu a notat in cartea de onoare ce i-a fost prezentatä: Am
vizitat uzina constructoare de masini din Bocsa, o intreprindere mai
veche aflata in plina dezvoltare. Si aceasta a trecut la o productie teh-
nica superioara, urmind A produca in viitor utilaj metalurgic complex.
Prin aceasta, colectivul de muncitori de aici va dovedi ca poate sta
in rind cu toti constructorii de masini din tara".
Perspectiva revolutionara a gindului avintat, indemnul rostit
atunci au rodit si s-au implinit in rastimp de un deceniu un timp
relativ scurt dad avem in vedere ca traditia industriala dateaza aici
din 1719 si chiar mai de mult. Colectivul de metalurgisti bocseni se

156

www.dacoromanica.ro
 Incredere in fapta
muncitoreascä

plaseaza tot mai hotarit pe locuri fruntase pe ramura, onorind cu

cinste si vrednicie, prin ordine si disciplina, nobilul indemn al condu-
catorului partidului si statului nostru. Practic, emblema actuala a
intreprinderii C.M.B. (Constructii metalice Bocsa) se afli incrustati
in procesul de modernizare a industriei si mineritului, in domeniul
transporturilor si feroviare, inclusiv in realizarea metroului bucures-
tean, ca si in alte ramuri de activitate. Punind la inima, ca pe un
nepretuit indemn si program de activitate, cuvintele venite din partea
ctitorului prezentului si viitorului patriei noastre socialiste, colec-
tivul de muncitori de la Bocsa a considerat minimale sarcinile asezate
in fata lor; stradaniile lor au vizat nivelurile maxime si, de aceea,
culesul roadelor muncii este pe masura.
Exista, desigur, un romantism generat de trecut, de greutatile,
vicisitudinile, durata lui razbatind pina in vremea noastra intr-un loc
de indelungata activitate miniera si metalurgici in aceastä parte de
tara, dar mult mai fascinant s-a manifestat si se manifestä romantismul
noului, al indraznelii in actiune, al suisurilor cutezatoare! Din traditia
de veche intreprindere se pastreaza incleosebi valorile perene ale vir-
tutilor muncii, pecete de aur a locurilor, ca si aspiratia de a fi intot-
deauna in acord si in armonie cu cerintele imperioase ale timpului.
A nu ramine in urma timpului si, daca se poate, a merge cu un pas
inaintea lui iata gindul sub care traiesc si muncesc acesti oameni
minunati. Pe baza amplului program de investitii ce a urmat dupa
vizita amintita, intreprinderea s-a conturat tot mai precis la alte dimen-
siuni de modernitate si eficienta.
Privelistea de azi a uzinei tine de prezentul prefigurind viitorul.
Sub vastele acoperisuri geometrice, sectiile intreprinderii modeleazi
val dupa val metalul in formele precise si frumoase ale produselor
finite. Strabatem dile slefuirii" lui, jalonate admirabil de oameni.
Ei se numesc Nicolae Barbu, Teodor Cojocarul (cistigatorul olimpi-
adei de sudura pe tara de anul acesta), Dionisie Vizdei, Vasile Loga,
Ion Novac, Constantin Petrisor, Petru Ghita, lancu Ciuta, Mihai
Munteanu, Constantin Popescu si altii; maistri, sudori, strungari
lacatusi, autori individuali si colectivi ai unor adevarate opere tehnice.

157

www.dacoromanica.ro
M1RCEA
ERBANESCU

Brace le lor ridici la valori actuale vechea si cinstita mostenire a muncii

inaintasilor lor.
0 noui maturitate tehnica, un alt orizont al activitatii industriale
s-au consolidat in aceste conditii, in masura sa räspunda cu prompti-
tudine i Malta profesionalitate maretelor desavirsiri la care intreprin-
derea a fost chemata sa-si aduca si ea contributia. Majoritatea reperelor
in productie se bazeaza pe documentatii de conceptie proprie, fie
obtinute prin inteligenta tehnici acumulati, fie prin fructuoase cola-
borari cu oameni de stiinta, cu institute si institutii de specialitate.
Ina in primul rind intelectualitatea tehnica proprie sta sub atentie
pi grija, ca de exemplu tinerii ingineri. Ei sInt plasati la inceput pe
lined cei mai de frunte muncitori, atit pentru a se desivIrsi profe-
sional, CIt i pentru a se patrunde de spiritul specific al muncii, al
ordinii i disciplinei. Un accent principal este pus pe studierea desenu-
lui tehnic, intr-un cerc pe acest profil, primele 12 serii intrunind in
jur de 600 de cursanti.
Timp de zece ani deci, intreprinderea a cunoscut o dinamica
noua a dezvoltarli, in pas cu timpul, raspunzind cu poduri i viaducte
o buna parte dintre ele destinate magistralei albastre dintre Dunäre
pi Marea Neagra apoi cu utilaje complexe pentru minerit, cu maca-
rale pentru porturi, cu agregate pentru fabricile de zahar etc. Incre-
derii i sarcinilor ce i-au fost incredintate. Prin truda i inteligenta
creatoare au fost realizate echipamentele hidromecanice, ca i uriasele
porti de otel puse in calea Dunarii la monumentale constructii, dind
un sens nou stravechii metafore a denumirii Portilor de Fier prin
stralucita realitate a zilelor noastre. Portile de Fier I i II. De mare
actualitate este colaborarea la realizarea primei centrale atomoelectrice
in plina constructie. i enumerarea ar putea continua. Ca sa caprindem
pe viu pretiosul catalog al realizarilor uzinei, ne-a fost de mare ajutor
sala in care paleta de produse miniaturizate ne-a sugerat adeväratele
dimensiuni i posibilitati ale colectivului de aici. Chiar la scara foarte
redusa a machetelor, ansamblul cuprins este impresionant i elocvent.
Informatiile ne-au fost substantial imbogatite de convorbirile
purtate cu factori de raspundere ai uzinei, in primul rind cu ing.

158

www.dacoromanica.ro
 Increderea in fapta
muncitoreasci

Victor Creanga, directorul intreprinderii, cu tovarawl Ion Sanfiroiu,

secretarul comitetului de partid 0 nu numai cu ei deslqind
mai exact esenta stradaniilor pentru calitatea productiei, pentru para-
metri tehnici ;I economici vizind competitivitatea. Ca ;i largile des-
chideri ale colectivului catre exigentele viitorului. Obiective de maxima
insemnatate, in parte atinse prin strinsä colaborare cu cercetarea
;tiintifica. Ca argument hotaritor in acest sens sa luam recenta asi-
milare in productie a agregatului aeroelectric in trei variante, opera
conceputa in institutele timi;orene, de prestigiu ;i in tara i peste
hotare ,Centrul de cercetare ;i inginerie tehnologica pentru echi-
pamente hidrotehnice ;i Institutul politehnic Traian Vuia". Timp de
mai multi ani peste unul din pavilioanele moderne ale Politehnicii
din centrul Timi;oarei plana un corp metalic, prelung ca o tigara de
foi i avind la capat o elice; siluetä pe care o regasim la Boc;a, acolo
unde in prezent agregatul respectiv se afla in productie. De aici, aceste
unitati eoliene Ii vor ocupa locul acolo unde menirea lor este sa
transforme energia vintului in energie electrica. Ca sa dea randamentul
cel mai bun, agregatul dispune de un sistem de reglare a paletelor,
ca ;I de prezenta unui microcalculator de conceptie romaneasca desti-
nat conducerii ;i protectiei in regim automat.
Legata de prezent ;i viitor prin fire nenumarate, intreprinderea
moderna de la Boga indepline;te cu succes un complex program
pentru export. Punctele cardinale ale acestei activitati radiaza ;i mai
aproape, dar i foarte departe, atit in continentul european, cit §i
pe alte continente, in America, Asia, Africa: beneficiarii acestei pro-
ductil sint raspinditi in peste treizeci de tari. Sint dovezile hotaririi
cu care oamenii muncii de aici, intregul colectiv al intreprinderii au
trecut la implinirea a ceea ce, acum zece ani, patriotul inflacarat
ctitor al Rominiei socialiste, tovarawl Nicolae Ceau;escu, i-a chemat
sa infaptuiasca. Este rezultatul increderii partidului, a secretarului sau
general in capacitatea de creatie a clasei noastre muncitoare, in resur-
sele imense ce sala;luiesc in rindul muncitorilor i tehnicienilor no;tri.
Este un exemplu al roadelor aduse de descatu;area energiilor creatoarea
ale maselor celi afla momentul istoric hotaritor in Congresul al IX-lea

159

www.dacoromanica.ro
MIRCEA
ERBANESCU

al partidului. lad de ce oamenii de la Bocla, oamenii acestui harnic

colectiv muncitoresc psistreala inscrise cu litere de aur in inima lor
cuvintele tovaraplui Nicolae Ceaulescu, expresie a increderii cä prin
faptà muncitoreascä va dovedi cä poate sta in rind cu toti construc-
torii de maVni din targ."

www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU mica
BALACI Romi"

Lxistä puncte nodale de frumusete a lumii, exista wzari umane

incircate de istorie §i de arta. Exista locuri peste care va sufla tot-
deiuna spiritul. Exista un ora cu 22000 de locuitori, inscris In nudeul
iradiant al spiritualitatii acestui popor inradacinat de milenii in humusul
fertil al pamInturilor romane§ti. Exista Blajul care se descopera vederii
calitorului la inceputul lunii martie, de pe inakimile sale de ninsori
strajuite de teiul eminescian. Pentru ca mai existä un arbore sacru,
in afara ora§ului culturii, la§i, cetatea de vis a celui mai mare poet
roman. El se inaltä la orizontul transilvan, acolo unde cerul, astazi
atk de profund albastru, atinge inefabil ondulatia mioritica, divina
alternantä a unui ak mare poet, Invecinat acestor mirifice zone, Lucian
Blaga. De pe treapta cea mai Malta a vastului amfiteatru geologic

161.

www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU
BALACI

strabatut de undele ingemanate ale celor doui Tirnave, va fi salutat,

in extaz, adolescentul romantic Mihai Eminescu, pelegrin in Transil-
vania, mica Roma. Omagiul lui se indreapta catre steaua latina orien-
tatoare a invatatilor care au stralucit in perimetrul Blajului, unde se
amalgameall in marl creuzete frumusetea alternanti a erelor. Ace;ti
invatati care studiaza indelung la marea Roma, Caput Mundi, aflaseri
acolo cheile istoriei romane;ti. Ei putuserl citi pe cilindrul de mar-
mori 0 de arta al Columnei lui Traian actul de na;tere al poporului
roman, clovada de piatra a vitejlei stramo;ilor, semnul perfect al
latinitatii räsäritene.
De la acest punct legendar de popas pe creasta al luceafarului
poeziei romane;ti se deschide vederii, la orizontul indepartat, nobila
emblema a ora;ului. Cimpia in care au risunat vocile grave ale lupti-
torilor pentru libertate nationala ;i socialä, pentru recunoWerea
drepturilor funclamentale ale romanilor din Transilvania. In incinta
sacra 4 Cimpiei Libertatii se inalta statuile acelora care au reprezentat,
cu eroismul gindirii ;i al faptei, partea de jertfi ;i lupti romaneasca
la marile furtuni revolutionare ale primaverii popoarelor din anul
istoric 1848. Se profileaza, nu departe, zidurile ;colii intemeiata pentru
luminarea mintilor, in urrn5 a 225 de ani, fi catedrala in care au rasunat
cuvintele de flacara ale lui Simion Barnutiu, indemnind la lupta pentru
libertate ;i dreptate sociala. Aci se aflä ;i cea mai mare biblioted
pe care a putut-o stringe ;1 cu citä dragoste de carte romaneasd ilus-
trul reprezentant al culturii, unul dintre intemeietorii filologiei roma-
ne;ti, Timotei Cipariu.
Dar in acest oral in care fiecare pas trezelte ecourile vaste ale
istoriei pulseaza intens viata contemporana a culturii, ale carei unde
vii le poate recepta orice dlator care intilne;te oameni ai muncii care,
invatind de la istorie, au dezvoltat ;i dus mai departe aceste inaintate
traditii ale existentei ora;ului, integrindu-le cu o noua viziune despre
lume, despre omul care aflä, in organizarea institutionala prezentä,
premisele dezvoltarii ;i infloririi personalitatii sale. Am ascultat zeci
;i zeci de oameni ai Blajului care, vorbind despre viata ;i realizarile
lor, i;i exprimau, cu fermitate deplina, increderea in mersul mereu

162

www.dacoromanica.ro
 mica
Romi

ascendent al societatii romane§ti. Am fost martorii credincio§i ai unui

viu, lucid §i patetic dialog intre creatorii valorilor materiale §i spi-
rituale. in splendidul Combinat de prelucrare a lemnului, uzina vie a
infrumusetarii vietii §i caselor noastre, ni s-a vorbit cu indreptatita
mindrie despre iradierea productiei acestei intreprinderi in mai mult
de 25 de OH ale lumii, dintre care nu lipsesc Italia, Franca, R. F. Ger-
mania, Anglia, ale caror traditii in arta lemnului se inscriu de secole
intre certele realizari de arta a mobilei. Nu vom uita fervoarea tine-
rilor in raportarea activitatii lor de fauritori ai valorilor materiale,
setea lor de cultura, cunowerea temeinica a istoriei orawlui lor,
impinsa Orli la dorinta exprimata cu patos, de reintoarcere in pa-
mintul Blajului a marelui precursor al colii Ardelene, loan Ino-
centiu Micu-Klein, ale carui rarna§ite repauzeaza intr-o biserici a
Cetatii Eterne.
Cultura influenteazi covir§itor intreaga societate contemporana,
finalitatea ei fiind modelarea omului nou, in osmoza cu traditiile cele
mai nobile ale unui popor, generate §i plasmuite in focul luptelor
sale nationale §i sociale. Blajul ramine un luminos punct de referintä
in dramatica istorie a poporului roman, un centru emblematic al
existent& sale in efervescenta creatoare a prezentului.

www.dacoromanica.ro
NICOLAE
Craiova
ILIESCU

1. Nu posed nici un fel de-nrudire cu urma0i Viteazului, ai

fascinantului Brancoveanu, ai pandurilor slugerului Tudor din Vladimiri,
ci numai de prietenie ;I alianta prin verii §i ver4oarele mele care
au purces la o noua invatare pe teren a geografiei neamului acestuia.
lar alegerea Craiovei ca subiect al acestor insemnari este cit se poate
de intimplätoare, ca 0 alegerea Brai lei parintilor mei, deoarece toate
prieteniile sint intimplatoare 0, peste tot, pe harta sentimentelor
noastre, exprimate in limba romaneasca, nasc oameni.
Sa incepem dar cu inceputul.
iunie 1475, primul hrisov care atestä documentar localitatea.
1

In 1532 un alt hrisov arata ca marele ban Hamza avea in stipinire

Craiova §i satele apropiate pentru dreapta 0 credincioasä slujbi cu

164

www.dacoromanica.ro
 Craiova

virsare de singe", adica, altfel zis, avea de aparat hotarul de sud-vest

al tärii. In 1546 un mare ban Dumitru emite o hotarire referitoare
la posesia pamintului, hotarire care confirma autoritatea judecato-
reasci a cetatii banilor, fiindci §i drept de batere a monedei avea
Craiova.
Porta de legatura cu Sibiu!, cu toad Transilvania, cu Banatul,
cu Moldova, cu Toscana, cu imparavii de la Praga §i de la Viena i
de unde vor mai fi fost, reiese din nenumaratele fapte de vitejie, din
zbuciumatele clipe traite secole de-a rindul de Mihai Viteazul, Con-
stantin Brancoveanu, Tudor Vladimirescu, banul Manta, banul Mihalcea,
Buze§tii, Lacenii §i toti ceilalti,cu totii §i-n ordine cronologica
pentru pistrarea acasa a paftalei lucrarea in argint §i siclef repre-
zentind vulturul muntenesc.
Diferite nume proprii se aduna pe noile strazi ale Craiovei ca
un covor impletit cu istorie. Astazi, verticale sincere, variate, noile
constructii ale Craiovei nu sint o aparenta in§elatoare, ci o adevarati
§i continua transformare, un compact impact al actualitatii.
Incontestabil, nu ne vom multumi niciodata cu putin. Tot ceea
ce am infaptuit §i se poate vedea cu ochiul liber (sublinierea ns.) pe tot
conturul de dor al Romaniei de azi se cere enorm amplificat de noi
§i de altii ca noi.
2. Prima intilnire cu marea intreprindere Electroputere" s-a
produs in sala de festivitati a clubului uzinei unde directorul cenaclului
ne-a prezentat membrii cenaclului care, la rindul lor, ne-au prezentat
poeziile dumnealor. Dupi aceasta impresie artistica a urmat ceea ce
trebuia sä urmeze: vizita la masa de lucru a fiecaruia. Si masa de
lucru a fiecaruia din cei care scriau poezii seamana atit de putin cu
o masa de lucru, inch am zis cu totii ca-i o ma§ina sau banchetä de
lucru. Acolo, catarati pe mastodontii de fier de mii de cai-putere,
oamenii aveau w de putin timp sa ne observe. i dad n-ar fi fost
uria§ul pod rulant, ei nici macar nu s-ar fi sinchisit de noi (iata; deci,
ca privirea lor este mereu atintita in sus).
Chiar dad ie§ite pe poarta, versurile lor mai §chioapata, miini
atente le corecteaza §i rebobineazi metaforele.

165

www.dacoromanica.ro
NICOLAE
ILIESCU

Citi muncitori sä aibi intreprinderea?

Peste zece mii.
Zece mii de oameni. Doui cluburi: unul acolo unde v-am spus
ca am auzit poezii, cu echipa de dansuri, biblioteca, cercuri tehnice,
arhitecturi ultramoderna; altul sportiv, cu stadion §i alte terenuri
de sport, cantina, liceu industrial in curtea fabricii. Mai sint necesare
comentarii sau fraze pentru a zice, diplomatic, precum ca satisfactia
se cite§te in fetele tuturor? Nu.

3. in drum spre Universitate start) de vorba cu §oferul micului

autoturism §i cu pre§edintele sindicatului de la Intreprinderea de
utilaj greu. Despre viata, despre ceea ce vedem pe geam (Calea
Bucure§ti). oferul are doi copii. Sint la §coala. Vor sa devina ceva
pe la avioane" sau pe la Electro". Stau intr-un apartament cu trei
camere pe Unirii" §i in fiecare dimineata räsare pe balconul lor o
portocala. Tot pe balcon fac gimnastica de inviorare, minca-i-ar tata!
Nu este, sigur, u§or sa-i cre§ti, le trebuie de toate, este virsta, dar
numai pentru ei traim, ce sa-i faci. i uitati-va aici, asta-i spitalul de
ftiziologie, cladirea aia verde care nu-i la strada a mutat-o pe rotile
inginerul ala tinar de la Bucure§ti §i, modernizindu-se cum vedeti,
simplu, §i dumneavoastra, noi oltenii, deh, ii datoram numele de ca
la Bucure§ti". Ne mearsi mintea, ce mai!
Inginerul de la Electro", CU un an mai In virsti deck mine, imi
spune ca-i chinuit de gelozie pe intreprinderea unde lucreaza. Nu
poate sta o zi, chiar daci-i in concediu, fara s-o vada. i ca el sint
multi. Au studiat problema ca oamenii sä aiba in chiar incinta fabricii
tot ceea ce le trebuie: cantina, bufet, cliioF de ziare, debit de tutun.
Au §i o gospodarie anexa.
Dezinvolt, trece la alte lucruri. S-au construit in tad nu mai
putin de zece combinate de utilaj greu. Adica intii trei, patru, mari
de tot, §i cu ajutorul acestora Inca §ase. Sint acum la Bucure§ti,
Craiova, Cluj-Napoca §i laV. Intreprinderea de utilaj greu Craiova,
de§i foarte tinari, este o mama cinstita in tara §i peste hotare. Dintre
toate cifrele pe care statisticienii le §tiu mai bine, n-am retinut mare

166

www.dacoromanica.ro
 Craiova

lucru. Dar am inteles ca totul este complet automatizat, iar tinärul

meu interlocutor, tocmai sosit din Italia de la nu tiu ce schimb de
experienta, mi-a spus cu mindrie cum altfel ?ci LU.G. Craiova
este cam cit Fiat de mare. Probleme? Desigur. Greutati cu benefi-
ciarii, cu cei care nu se prea pricep sa scoata totul din mginile ultra-
moderne pe care le au sub mina, contracte facute anapoda de cei
din birourile centralei sau ale ministerului. Dar toate cer ore, zile,
nopti de ginduri, de munca, de dragoste fati de munca.
Rar am mai vazut oameni ap de preocupati ca la Craiova.
Sila intreprinderea Oltcit", care pe citeva statii de autobuz
bune (vreo trei kilometri) se intinde sobri, alba, zvelta.
Vazusem liniile de productie din fabricile de automobile in
prospectele pe care mi le-aducea tata de la diverse expozitii §i tirguri.
Ceea ce am v5zut la Oltcit" este cam ca acolo, deoarece cu totul
modern se lucreaza aici. De la primul urub, de la prima roata, trec
in aproximativ cinci minute citeva milenii de istorie §i ies pe poarta
intreprinderii elegante Oltcit Club" §i Oltcit Special". Deocamdati,
fiindca productia se va diversifica.
Prin fabrica totul miroase a nou. Si pista de incercare e noua.
Tinarul din stinga mea are 18 ani i conduce cum a v5zut la televizor
6 fac cei de la Formula I. Ap trebuie mgina incercata, acum oprim
aici, caci ne inchipuim ca ar fi un soi de semafor i o zebra §i nenea
militianul ne fluiera. Acum mergem pe valuri, hop, gata. Acum incercarn
§i viteza asta i gata. Dad nu s-a descleiat din toate oasele ei, zice
zimbind Itrengarqte, inseamna ci poate trece pe sub tampila C.T.C.
-ului. Bineinteles.

4. Oltenia, azi, are peste o jumatate de milion de studenti §i elevi.

Craiova, din 1966, a devenit centru universitar, iar din 1850 avea
Teatru National, astazi intr-un iplendid edificiu. Dupa vizita la Uni-
versitate ne mai susura in minte glasurile celor din amfiteatru. Vii-
torii speciali§ti ai ctitoriilor anilor '90 §i mai departe skit firi aprige,
cu cautatura deschisa, putin teribili la inceput, dar ap e bine, ala
sint toti tinerii cu preocupari, fie ei viitori ingineri, agronomi, profesori.

167

www.dacoromanica.ro
NICOLAE
ILIESCU

5. Cind am intrat in biroul directorului Intreprinderil de con-

fectii Craiova am rgmas putin descumpgniti (la plural, caci eram trei).
Un bärbat simplu. Imbräcat intr-un impecabil costum, ne-a intimpinat
zimbind. A urmat o scura prezentare a intreprinderii. A urmat un
telefon de la Bucurqti, la care, jovial, directorul de peste dougzeci
qi cinci de ani (vechime, de0 nu s-ar zice dupg infati§are) a vorbit cu
cineva din minister, cum vorbea adincauri cu noi. A urmat vizita
prin intreprindere, timp in care, Inca din liftul care ne transporta
silentios de la un etaj la altul, directorul recita versuri, pentru a
confirma spusele pre§edintei Comitetului judetean al U.G.S.R. §i ale
secretarei cu propaganda, ci Intreprinderea de confectii Craiova
are cea mai bung conducere, cele mai harnice femei i cele mai repre-
ze ntat ive p rod use.
Elegant §i sever, directorul ne aratä sectie dupa sectie, mai in-
dreptind o bentitg, mai semnalind nu §tiu ce nereguli, mai netezind
o cutg a unei noi rochii, poate pentru dinsul prea mecanic cälcatg.
Revenind in birou, am observat biblioteca piing cu ultimele nou-
tati, am remarcat ordinea de pe masa de lucru a directorului, pres-
tanta acestui conducgtor de intreprindere, preocuparea fati de toate
problemele oamenilor de aici. Alte amgnunte: directorul intreprin-
derii de confectii este organizatorul i secretarul cenaclului din fabrici,
este un bun cunoscgtor al tuturor incadratilor din unitate.

6. De altadata §i ping acum se ordoneazg pe hirtia istoriei dife-

rite arhetipuri ale agerimei de minte romanqti: primul abecedar in
limba romana §i prima carte de citire intitulatg Cele dintii cuno-
tinte" le publici Grigore PleFdanu, craiovean, in 1828; coala Cen-
tralä din Craiova se infiinteaza in anul 1826, adici imediat dui:4 cole-
giul Sf. Sava" din Bucurqti; tad! lui Titu Liviu, loan Maiorescu, pune
in Cetatea Bgniei bazele unei societati numite... Junimea"; incepu-
turile artistice ale lui Brancusi sint legate de coala de arte §i meserii
din Craiova; Tuculescu, Sirato, Baba deseneazg romance colorate
oltene§ti; Alex. Macedonski, Mihail Cruceanu, Elena Farago, Caton
Theodorian, Pius Servien, Alexandru Balaci, Marin Sorescu, Ileana

168

www.dacoromanica.ro
 Craiova

Vulpescu aduc vibracie Doljului literar; Henri Coancli, Petrache

Poenaru, Gogu Constantinescu, Gheorghe Ticeica, Ludovik Mrazek,
5tefan Milcu, D. M. Pippidi, C. Radulescu-Motru suscin la ambele
capete §tiinca §i filosofiascoarca olteneasca traditionala.
5i tot astfel, plimbindu-ne prin centrul Craiovei, vedem unele
cladiri vechi, in stil neoclasic, semnate de Petre Antonescu. In mijlocul
oraplui, putin mai incolo de Galeriile de Arta, de splendidul hotel
Minerva", intram in rkoarea parcului Bibescu" sau Romanescu",
denumit dupa unul din vechii primari ai Cralovel. Pe banca, tinind
pe genunchi tocmai carnetul de insemnari, nu §tiu ce adjectiv sä
gasesc dupa cuvintul insemnari". Sa zic insorite"? A§ zice, dar n-a§
vrea si ascund in banalul vorbelor dragostea §i competenta gazdelor
mele.
Ce-ar mai fi de spus?
Ca in 1900, la Expozicia internacionala de la Paris, proiectului de
amenajare a Parcului Romanescu i-a fost atribuit medalia de aur ?
Ca in etapa finala, cind toate reperele vor fi produse in proportie
de 100 la suta de industria româneasca, intreprinderea Oltcit" va
tipari in chenare lucioase un autoturism lafiecare &LA minute ? Ca Filar-
monica Oltenie §i Teatrul de papu§i din Craiova §i-au transmis cal-
dura §i prietenia in peste 20 de tari? Ca zeci de mii de tractoare pro-
duse din 1975 incoace la Craiova brazdeaza ogoarele patriei? Ca loco-
motivele Diesel" electrice skit bine cunoscute in Suedia, Ceho-
slovacia, R. F. Germania, Elvetia, lugoslavia? Ca aceia0 parteneri externi,
plus U.R.S.S., S.U.A., Canada §.a. cunosc §i produsele viu colorate
0 trainice §i upare ale intreprinderii de confeccii Craiova"? Ca in
sport clubul alb-alba§trilor din cetatea banilor a adus Romaniei cele
dintii performance deosebite in arena internationala, alcatuind pro-
babil una dintre cele mai bune echipe ale tuturor timpurilor noastre
fotbalistice? Ca intreprinderea de utilaj greu Craiova" semneaza
ma§ini-unelte pentru industria metalurgica a multor OH de pe trei,
patru continente?
Toate acestea §i Inca multe altele dau seama despre tot ceea ce
devine in tara sub ochii no§tri. Vazute din fata, marile construccii

169

www.dacoromanica.ro
N1COLAE
1LIESCU

ale anilor acestora se inalva spre cer armonios, grandios, fiind un fel
de cod al umanitatii.
Monumentele (caci aitfel se numeic) ascund in lin4tea lor dintre
bolti promisiuni de §i mai bine adresate generatiilor viitoare. In
orice directie ai strabate cu pasul tara aceasta, simti indrazneala coloa-
nelor indreptate spre brazii §i soarele din sterna.

www.dacoromanica.ro
EUGEN mireata
TEODORU constructie

r 6,

ste fara incloiali o mindrie sä prive;ti tara dupl 20 de ani de la

infaptuirea unuia din obiectivele primordiale, care a inceput in anul
1968 ;i pina astazi, reorganizarea teritorial-administrativä a firii, care
reprezinta pentru fiecare dintre noi, pentru intregul nostru popor,
un salt uria;, o imensi oglindi in care-s prinse toate aspectele nova-
toare.
Cifrele, ritmurile ;i procentele, care au insotit fiecare referire
la acest mare act de civilizatie conceput de Partidul Comunist Roman,
de secretarul sau general, tovara;u1 Nicolae Ceau;escu, produc pe
drept cuvint senzatie, cind le apreciai la justa lor valoare ;i realizezi
o comparatie exhaustiva intre acel ieri fierbinte ;i romantic al inceputu-
rilor de drum Innoitor qi acest azi covir;itor ;i demn, care se ofera

171

www.dacoromanica.ro
EUGEN
TEODORU

generos privirilor, infaptuiri ce nu puteau fi imaginate inaintea aces-

tui ev.
Aplicindu-se strategia partidului, a conducatorului säu plin de
energie §i clarviziune revolutionara, s-a procedat in virtutea legilor
construirii socialisrnului adaptat la specificul national, istoric §i geo-
grafic al Romaniei la aplicarea soluviilor celor mai propice pentru
aceastä dezvoltare. Era o nevoie imperioasä, viata insa0 o impunea;
analizarea acestor cerinte de dtre partid a dus la concluzia ca drumul
neabatut ce se deschidea in fata patriei trebuia urmat. Acest drum
a preschimbat viata atit in mediul urban cit §i in cel rural.
Aspiratiile ce au stat la temelia intregului edificiu socialist s-au
implinit cu precadere i fara §ovaire, intr-un ritm accelerat, necu-
noscut anterior. Revolutia a patruns in cugetele oamenilor, desca-
tqindu-le toate energiile, mobilizindu-le intru atingerea parametrilor
stabiliti in marile planuri de dezvoltare ale patriei romane, pentru
ca unitatea intregului nostru popor sä fie puternica i neclintita pre-
cum Carpatii.
Diversificincl activitatea economid a farii pe zone specifice, che-
mind la lumina creatiei toate tarimurile lumii noastre, toti cetatenii,
fara deosebire de nationalitate, 0-au incordat puterile spre a pune
in valoare. planurile cincinale, adoptate succesiv de la Congresul al
IX-lea ;i pina astazi. Diversificarea multilaterala economico-socialä a
patriei s-a sprijinit permanent pe conceptia dezvoltarii §i repartizarii
rationale §i echilibrate a fortelor de productie pe intregul teritoriu
al tarii, vizind cre§terea armonioasa a tuturor judetelor, municipiilor,
oraelor 0 comunelor.
Acest fapt determinant, condus cu maiestrie de catre partid, a
dat un impuls social i material extrem de puternic fortelor de pro-
ductie care 0-au gäsit astfel utilizarea i aplicarea integrali in locurile
de mund nou create, pe §antierele ce s-au deschis pretutindeni, pe
platformele industriale carora li s-au pus bazele in ideea statornica
de trecere de la o tad agrara la una cu o industrie puternica, mo-
derna, §i o agricultura in permanenta inflorire.

172

www.dacoromanica.ro
 märeata
constructie

Intr-o tara organizati judicios, slujita de un popor harnic, destoi-

nic §i infladrat de dorinta izbinzilor papice, elementul creativitatii,
fermentul cunowerii qi aplidrii celor mai recente cuceriri ale §tiintei
au dovedit ca rezultatele se fac simtite simultan §i pretutindeni. Tara
a ei§tigat trepte uria§e in urcupl säu impetuos eatre afirmarea unei
noi calitäti a vietii, caci trebuie si recunoa§tem d problema construc-
tiilor de locuinte in noile §i vechile judete a stat neindoios pe prim-
planul investitiilor §i realizarilor, ca un deziderat esential al ridicarii
gradului de bunistare a oamenilor muncii.
Clar §i sugestiv ne pune in fata unei realitati palpabile o cifra
pe deplin graitoare asupra acestei Epoci marete: in perioada 1968
1987 au fost construite circa 3 200 000 locuinte. lar dad ne referim
la situatia Romaniei in contextul international, in raport cu alte täri
ale lumii, ori al zonelor bintuite de insecuritatea locativa, tam noastra
se putea mindri ed dispunea in 1987 de un fond locativ statornic de
peste 7,5 milioane locuinte.
Din acest punct de vedere Romania poate servi ca un exemplu
in privinta ritmului fara precedent in constructia de locuinte,
ceea ce-i justified un loc de onoare, printre primele din intreaga
lume.
Si notim ca, dad s-ar fi mentinut ritmul constructiilor anterior
anului 1968, fondul actual locativ ar fi fost realizat abia in anul 2080.
Programul de dezvoltare, modernizare §i sistematizare a locali-
tatilor rurale §i urbane a ficut ca numarul ora§elor i municipiilor sa
sporeased de la 183, cite se aflau pe intinsul Orli inainte de reforma
teritorial-administrativa, la 237 in zilele de fati.
Semnificativ §i imbucurator este de asemenea faptul el multe
localitäti au devenit centre industriale puternice, ele aträgind spre
locurile lor de munca, spre platformele industriale nou create, brace
de muncl din mediul rural, integrindu-le in mediul urban. Ritmul
de urbanizare cel mai elocvent s-a facut resimtit in judetele lalomita,
Bistrita-Näsaud, Maramure§, Covasna, Cara§-Severin, Gorj §i H arg h ita;

173

www.dacoromanica.ro
EUGEN
TEODORU

ora;ele au atras, precum un magnet, forta de munci menita sä le pro-

iecteze pe traiectoria unei dezvoltari impetuoase ;i de mare anvergura.
intregul complex de masuri menit si inalte pe verticall ansambluri
de locuinte confortabile, cartiere noi, edificii politico-administrative
precum ;i case de cultura sau importante amenajäri edilitar-gospo-
dare;ti au conferit majoritatii covir;itoare a localitatilor Orli o nod
cu totul deosebita in ace;ti 20 de ani glorio;i.
Drumurile prin tari imi aduc de fiecare data Inaintea ochilor
tablouri tonice, demne de timpul extraordinar pe care-I traim, expri-
mind tocmai acest adevar viabil: Rominia nu mai seamana cu ceea
ce a fost chiar si acum doua decenii, 20 de ani fiind, s-o recunogtem,
o perioadi relativ scurta in raport cu istoria. Din periplurile riiele
reporterice;ti imi vine in minte un exemplu ilustrativ, ;i anume rep-
dinta de judet Hunedoara, care eite Deva de astazi.
Orawl de la poalele cetatii lui Decebal, una din cele mai vechl
gezari din spatiul romanesc, a cunoscut o dezvoltare impetuoasa, iar
in privinta ansamblurilor de locuinte ma incumet sa spun uluitoare.
De la intrarea in ora;, pina in centru sau gara, pe bulevardul care
poarta numele marelui rege dac, s-au inaltat, intr-un deceniu, zed
de blocuri cu sute de apartamente. Esplanada aceasta ce deschide
perspectiva catre muntele sacru dacic fiind flancati de façade impre-
sionante cu balcoane divers concepute, drepte sau ogivale, admirabile
prin expresia lor arhitecturali. Bulevardele Devei s-au edificat potrivit
aplicarii unor proiecte ingenioase, la care au contribuit talentatii arhi-
tecti ;i constructori ai municipiului, dind dovada paflunii ;i fanteziel
in problemele urbanistice contemporane. Aceste strizi deschise, co-
chete, elegante, marginite de magazine stralucitor intretinute la par-
terele blocurilor, pot rivaliza cu ale oricarui modern ora; european.
Hotelul Deva, ultima creatie a edililor hunedoreni, supermagazinul
Ulpia, sau hotelul Sarmis se asambleaza in chip fericit geografiei noului
municipiu.
Cind un poet din Deva, prieten de condei ;i suflet, rn-a purtat
plin de mindrie pe strazile vestitului municipiu renascut, dar incarcat
de simbolurile permanentei strabune, purtind efigia harniciei con-

174

www.dacoromanica.ro
 märeata
constructie

temporane, am avut revelatia iubirii fati de trecut §i prezent printr-o

sensibilitate adecvata anilor no§tri de constructie socialista §i comunistä.
Cetatea de otel a Hunedoarei, careli inaltà in acest colt de patrie
silueta masiva a gloriosului ei destin muncitoresc, capabil sa te emo-
tioneze permanent prin innoirile §i cre§terile ce ci§tiga an de an cote
de eficienti tot mai elocvente, ii daruie§te aceegi imagine a dainuirii
linga marturia mukiseculara a castelului Huniazilor, la poalele caruia
orawl timpului socialist se scalda in feeria reputatiei marelui nostru
centru siderurgic. Si in fata acestui uria§ al cuptoarelor cu otel in
clocot, poetii §i-au incordat lira, cintind imnuri inchinate muncii pentru
cauza eliberarii patriei de umbrele unui trecut de obida. Cum arata
viata minunatilor topitori de fier, otel §i fonta, a formatorilor de lin-
gouri, a truditorilor in bluminguri, a tehnicienilor §i inginerilor in
acest pivot al industriei grele unde focul nu se stinge niciodata? Ras-
punsul II aflam in amfiteatrul de blocuri al celor trei trepte in care este
dispus orawl; incepind de la gara, in cartierul Trans ilvaniei, in centrul
oraplui, pe magistrala §oselei HunedoaraDeva, s-au creat pentru
oameni conditii dintre cele mai confortabile care ii invaluie deopotriva
pe copii, parinti §i bunici.
Prezentul socialist se materializeaza in tot mai multe opere de
durati care au incununat un efort neintrerupt pentru ca viata §i civi-
lizatia socialista sa risplateasca pe deplin intregul efort al tuturor.
Locuitorii meleagurilor romane§ti sint puternic implicaçi prin con-
§tiinti §i munch in dezvoltarea comunelor, ora§elor §i municipiilor
tarn. Un interes comun, idealul prosperitatii, ii anima deopotriva, le
di curaj §i pasiune, pentru ca tot ce iese din cugetul §i mina lor sä
slujeasci binelui general.
Socialismul multilateral dezvoltat se construie§te prin popor §i
pentru popor, constituind astfel suprema expresie a politicii partidului
de asigurare a conditiilor tot mai bune de munci §i viata in intreaga tara.
Si pentru ca ne aflam la scrutarea unui drum de doua decenii in
activitatile consiliilor populare, care s-au intrunit in marele lor for,
marturisesc cu reali emotie un fapt de viati trait aevea in calitate

175

www.dacoromanica.ro
EUGEN
TEODORU

de reporter, exact in perioada cind s-au pus bazele acestei noi impar-
tir i teritorial-adm in istrative.
Am incercat deci si urmaresc primii pa0 facuti de o colectivitate
umana in aplicarea noii reorganizari teritoriale, sa prind, ca sa zic ala,
in cuvinte punctele semnificative ale acestui inceput de perioadä.
Aceste fapte se intimplau la Stintu Gheorghe, capitala noului judet
Covasna.
Orawl apartinuse regiunii Brasov, iar acum spre el se indreptau
muncitori, functionari, arhitecti §i constructori pentru intreprin-
derile ce abia se infiripau. Veneau pentru o prima recunowere,
urmind ca ace0 pionieri ai inceputului sali gaseasca un spatiu §i
aopi &Ili aduca linga ei familiile., Parca spre a confirma scepticismul
unora dintre ei, un hotel vechi i citeva case de oaspeti abia au reu0t
sa primeasca acest prim val de speciali§ti. Noul hotel se afla in curs
de constructie. Organele de partid, apreciind situatia, au trecut la
mobilizarea imediati a muncitorilor constructori apartinind dife-
ritelor uzine, pentru a crea locuri de cazare, facindu-se diferite ame-
najari 0 baraci, toate efectuate intr-un timp record. Se lucra räzbit
din zori §i pina in noapte, concomitent cu punerea in lucru a citorva
blocuri de locuinte ce incadrau parcul i scuarul central. Acest sincro-
nizat efort comun, asupra caruia actiona conWinta celor angajati sa
munceasca la primele zidiri, a meritat ca eu sa-1 consemnez in articolul
meu de atunci, scotind in evidenta puterea celor multi, reuniti intr-un
scop nobil, intr-un detapment capabil sä invinga toate inertiile §i
neajunsurile, spre binele obtei, al acelei comunitati uman-socialiste
ce voia §i trebuia sä c4tige o mare batalie. Au ci§tigat-o muncitorii,
spre cinstea lor, a partidului care i-a chemat la luptä, pentru o viati
noug i demna pe aceste meleaguri.
Astazi judetul Covasna §i centrul sau de gravitatie Sfintu Gheorghe
reprezinta o mindrie a tarii. Mci convietuiesc cele doui nationalitati
infratite, romänii i maghiarii, §i edifica, prin exemplare ctitorii, cea
mai libera §i democratica societate, societatea socialised. Ea i-a gasit
expresia specifica Romfiniei de azi intr-o zona ce exceleaza prin frumu-

176

www.dacoromanica.ro
 mireata
constructie

sete, maturitate, slujind interesele patriei comune la sinul careia toti

fiii ei se afla deopotriva acasa, traind firesc intr-o inteleapta armonie.
Retrospectiva bogata in semnificatii majore reflecta pe intreg
teritoriul Covasnei saltul fara precedent, efervescenta creatoare din
aceasta zond fertila, dar cu douazeci de ani in urmd insuficient valori-
ficata. inceputul lui martie 1968 a declanpt renwerea, la care am fost
martor, acestui vechi tinut. Locuitorii romani i maghiari ai strabu-
nelor meleaguri aspirau de secole la un reviriment social, material,
economic, in stare sa le schimbe substantial viata, iar acest lucru s-a
petrecut pe parcursul celor doua decenii. Au trebuit sa fie invinse
mentalitati provinciale, lipsa de orizont a unora. Economia de atunci
avea o eficienta scazuti, limitati la citeva alezari industriale slujite
de un numar restrins de muncitori, fabrici fara perspective, folosind
utilaje depasite din punct de vedere tehnic, cu un randament pre-
car §i nesatisfacator.
In judetul Covasna s-a pornit de la un nivel apropiat de o coti
minima productiva, bunurile se rnargineau doar la sfera industriei cas-
nice, cooperatiste, sau la atelierele de reparatii, amintind de vechile
bresle metqugarqti. Pe atunci in viata economica se punea accentul
pe aportul comunelor i satelor din vai i de la munte, pe cre§terea
animalelor, cultivarea cartofilor i sfeclei de zahar. Si, dintr-o data,
judetul Covasna, prin grija forurilor tutelare, coordonate cu acelea
locale, folosind resursele de energie umana i materiala existente la
fata locului, inainteaza catre adevarata sa menire socialistä in peisajul
economico-social al intregii tari. Judetul Covasna a atins ritmuri de dez-
voltare record, de lansare spectaculoasa pe drumul crearii unei in-
dustrii proprii, a unei agriculturi moderne, a unei retele corner-
ciale pe masura noilor cerinte de crqtere a coeficientului de urbani-
zare. Volumul investitiilor s-a ridicat rapid in aceasta perioadä, fiind
printre cele mai dinamice din economia nationala. Aceasta a avut drept
consecinta ridicarea primelor platforme industriale la Sfintu Gheorghe
i Tirgul Secuiesc, a caror reputatie a cucerit cote nebanuite. Oamenii
locurilor, indeosebi tinerii, s-au calificat in activitati industriale mo-
derne, §i-au instgit meserii noi, au patruns tainele tehnologiilor corn-

177

www.dacoromanica.ro
EUGEN
TEODORU

plexe contemporane, s-au adaptat imperativelor unei industrii moder-

ne, in plina evolutie i ale unei agriculturi corelate la cuceririle noii
revolutii. Sate le §i orwle s-au Imbogatit cu edificii administrativ-
gospodarqti, cu mari cvartale de blocuri, cu §coli, spitale, case de
cultura, teatre, Intr-o totala diferenta fati de trecut, ie0nd de sub
zodia batrinului provincialism stinjenitor.
Dinamismul revolutiei pe toate planurile, economic, industrial
agrar, 0-a gasit in acest judet exemplar faga0z1 pe care au pornit cel
231 000 de locuitori romäni, maghiari i de alte nationalitati, care
traiesc i muncesc laolalta pentru a culege roadele infratirii, pentru
prosperitate i conditli de viatä la inaltimea aspiratiilor legitime ale
Intregului popor.
Nu putem omite de pe harta judetului aflat 'in curbura Carpati-
lor, cu peisajul ski mirific, extrem de variat §i atragator, aportul pe
care-I aduc la sanatatea generala a oamenilor tärii intregi localitatile
sale balneo-climaterice renumite, care 0-au dublat spatiile de cazare
0 prin darea in folosinti a unor sanatorii §i noi obiective sanitare:
Covasna, Vilcele, Malna; §i Balvanyos, adevarate uzine de sanatate
§i relaxare.
Masura de exceptionala insemnatate in viata patriei, reorgani-
zarea teritorial-administrativa de acum doua decenii a creat un cadru
optim aplicarii politicii partidului, dinamizata de viziunea secretarului
eau general, tovarapil Nicolae Ceau§escu, de dezvoltare fara prece-
dent a tuturor zonelor patriel intr-o armonioasi amplasare a forte-
lor de productie, in a§a fel inch toate qezarile tarii, toti oamenii
muncii sa beneficieze echitabil de roadele progresului §i civilizatiei
socialiste.

www.dacoromanica.ro
MARIN
Semenicul
SORESCU

jAm dutat in dictionar sa vad ce inseamni Semenicul. 0 floare!

Siminocul (Helichrysum arenarium). N-am gasit-o sau n-am §tiut
s-o caut la fata locului, neavind dictionarul cu mine. Am nimerit insa
muntele. Trebuie sa marturisesc deschis cl prima ascensiune pe Seme-
nic, facuta cu un grup de prieteni, scriitori, rn-a uluit, umilind tot-
odati cuno§tintele mele In materie de frumuseti ale patriei. Am call-
torit mult dar nu §tiu cum s-a facut c judeol Cara§-Severin imi era
dezvaluit numai la un colt: frumoasa statiune Herculane, Bile mira-
culoase, amintirile romane, stincile spectaccloase pe care se insoresc
vipere cu ochi de diamant, bucurindu-se §i ele de clima meditera-
neana §i ocupind, dupa statistica unui prieten, 0,000 la suta din florile
locului. Practic, deci, napircile nu conteaza, dar teoretic, existä, §i

179

www.dacoromanica.ro
MARIN
SORESCU

natura generoasa le cultiva pentru veninul lor, utilizat in medicina.

Am plecat de data aceasta, de la Resita, ascultind c-o ureche expli-
catiile ... Am stat prea putin la Resita. Orasul ar merita un capitol
aparte si o documentare neturistica. Duc in inima muntilor, pe ser-
pentine care stranguleaza crestele, läsindu-se la rindul lor incinse
strins cu briuri de paduri, imaginea halucinanta a otelului fierbind,
privit la gura cuptorului prin niste sticle cu care te uiti la eclipse.
Fiecare otelar isi are sticla lui, nelipsitä din halat, ca o oglinjoara fer-
mecata. Dupa culoarea i nuanta pe care i-o arata oglinda in miezul
cuptorului, stie cum si actioneze, sa scada sau sa inteteasca focul.
Dogoarea care iese in valuri e in stare si inmoale si muntele, dar
oamenii par obisnuiti si, intr-adevar, mai tari ca piatra. Zimbetul le
e curat, frumos, si simti in gesturile si cuvintele lor prin care incearci
sa ne introduca in tainele otelului mindria celor care s-au calit de-ade-
varatelea, depasindu-si intr-un fel conditia umana. Ti-i imaginezi stind
ore in sir la posturi in vuietul halelor imense, strabatute, pe sus, de
poduri rulante, create parca pentru un trafic dintr-o aka planeta;
si ii vezi, cu cangi lungi in mini, intorcind, cu mare dexteritate, erpii
de foc. Cei de la cuptoare iti par firesti, ba chiar relaxati, ca intr-o
fineata insorita, o fineata de scintei. Aici soarele e mult mai aproape.
Nu vreau sa fac literatura. Chiar ma intrebam, in timpul vizitei, cum
se face ca aceasta munci de-o infricosatoare maretie, care te face sa
simti acut dimensiunea reala a omului, a avut ecouri atit de palide
in literatura? Furnalele Combinatului siderurgic de la Resita ard cu
foc nestins din 1771. Au inghitit munti de minereu. Funicularele care
ies din galerii si strabat orasul pe deasupra unui pod de sirma, ce
protejeaza capetele de ploaia de meteoriti", functioneaza ca niste
ace de ceasornic. Aici timpul nu trece degeaba. Incandescente nu
e vorba goala.
Am urcat mult pe un drum in zig-zag. Aerul e tare, nori mici, rotunzi,
plutesc peste padurile in panta, ca niste aureole care sfintesc locul.
Mai mutt ozon nici nu poate fabrica" un judet. Caras-Severinul are
atitea paduri! Regret ca acest paradis montan e mai putin cunoscut
si ci numarul amatorilor de drumetie este destul de redus. 0 juma-

180

www.dacoromanica.ro
 Semenicul

tate de ori de repaus pe malul lacului Secu. In ciuda numelui, e des-

tul de plin. Mai sus, trei ape, Brebu, Gradistea si Semenic, au pus
mina de la mina, susur de la susur si-au format lacul de acumulare
Trei Ape. Ake pinze albastre-verzui valuresc si clipesc prin vai.
0 adevarata salba de lacuri, justificind intru totul Sarbatoarea lacu-
rilor", un fel de nedeie acvatica si nautica. Pe malul lor insa n-am poposit
deck cu gindul. 1ntinderea de ape abia incretita de vint limpezeste
mintea si retina. Te bate gindul sa te fixezi pe aici, sä scrii acea carte
mare pe care o asteapta rabdatoare lumea de la tine. Chiar cauti locul
potrivit unde sa-ti construiqti Un Robinson cu insula in suflet",
cum spune poetul, o cabana de birne intre Valiug si Crivaia ...
in cinci minute toata lumea sä fie la autobuz". Parasesti debarca-
derul, greu ca o barca trasa pe uscat. De ce atita graba? Unde tot
gonim ca apucatii, cind in sus, cind in jos? Peisajul parca imi inrä-
mase sufletul si trebuie sa mi-1 scot din rama, sfisiat de regrete.
Am aflat ca in jur sint le si simtsute, mii de pesteri, bintuite
de speologi, lilieci, schelete de ursi nelipsitele picaturi. Potopul
si
luat in doze farmaceutice. Ai vrea sa te fixezi sub o picdtura, sa-ti
ia muntele cam intr-un secol masura de stalactita, care va dainui
negresit, mai tare deck bronzul".
Am ajuns, in sfirsit, la Statiunea Semenic. Sintem la 1400 de
metri. Un platou usor hurducat, cu viroage si movile. Cineva mi le
arata cu degetul pe acestea din urma: Virful Semenic, Piatra Nedeii,
Piatra Goaznei. Pddurea n-a vrut sä se tin'a dup5, noi pina aici. Din
loc in loc, cite un brad traznit, cite un trunchi retezat. larbl si flori,
valurind ager. Vintul destul de puternic iti clatina parca si privirea
si te face sa descoperi si niste arbori jupuiti si cu coroana sfirtecata,
colo spre Piatra Goaznei. Te gindesti cum o fi aici iarna, daca acum
in august e asa de frig. Aflu ca e minunat si-mi pun in gind sa probez
minunca, cu prima ocazie.
Abia de la aceasta altitudine poti aprecia, in cunostinta de cauza,
Banatul. Cel strabatut de noi in aceste citeva zile: cimpiao imensa
margine de clop, pe care porumbul creste, floare la palarie, inalt
de doi metri. Inginerul loan Josu, de la C.A.P. Topolovatul Mare, privea

181

www.dacoromanica.ro
MARIN
SORESCU

ingrijorat cerul f i Wepta o ploaie, care s5 sileasd talazurile de po-

rumb s1 lege". Ploaia a 0 venit intre timp. Ascultindu-i ropotul,
a doua zi, pard simteam pe piele frisoanele §i delirul acelei mari vege-
tate. Discutiile cu oamenii au avut subiecte obsesive: griul, porum-
but, izlazurile, fermele de porci, livezile de pomi. Tot la Topolova'tul
Mare, cu o luna in urrra, a Vatut grindina au eazut de fapt pie-
troaie §i aFhii marl de gheati. Nu §tiu cite hectare de meri au fost
compromise. Dar acea grindina a insemnat i-o ploaie bund i ce s-a
distrus intr-o parte a fost raspratit de setea potolid a porumbului.
Poate d din cauza cetil, care s-a Ilsat pe neweptate, nu se vede
de aid Timi§oara, orgul parcurilor, ora; puternic, viu 0 frumos,
unde am atitia prieteni. Nu se mai zäre§te nici Re0tao descoperire
tirzie a mea. Am ascultat la casa de culturI un cor extraordinar. Ba-
natul nu poate fi imaginat lira coruri. Un cor e ca o catedralä, re-
prezentind in acela0 timp 0 edificiul insuli i orga. Si pe fundalul
uriaplor pipe care beau cer in loc de tutun, de sute de ani, acele
voci, atit de curate, Fri-au emotionat. E drept, fusesem avertizat.
/4 fi nedrept dad n-a; mentiona aid §i frumosul recital al talen-
tatel pianiste Miroslava Ghera, elevä a lui Dan Grigore.
Ceata s-a ridicat, tot ap pe nesirritite, i iara0 se largwe per-
spectiva. Semenicul este Ceahläul Banatului, culme a uimirilor 0 creuzet
de imagini. Impresiile se stratified aici ca norii cumulus, nimbus etc.
ca i el, sint in verid miFare, ascolind fiori 0 emotii. Chiar
cuvintele se incard de nu §tiu ce sensuri, de mult ingropate in ele,
care in aerul sticlos les deodad la suprafaci, fulgerindu-te.
Un confrate, om de-al locului, Ili aduce aminte intr-un tirziu,
cu fireased mindrie, de bandtenii lui. Este evocat Eftimie Murgu, pro-
fesorul lui Nicolae Bälcescu. Incheie cu un cintec care sunä ca un
ecou frumos la impresiile §i descoperirile noastre vechi i nour din
aceste zile de drumetie, prin munti i prin cimpii.

www.dacoromanica.ro
DAN monumentele de spirit
TARCHILA ale Tirgoviftei

iirgovi§te a fost i a ramas un orai de civilizatie §i de cultura

romaneasca, trecutul lui mergind multe secole in urma, iar prezentul
aratindu-se generos in oameni §i in faptele lor.
Tirgovi§te se proiecteaza azi pe harta Romfiniei moderne ca un
punct a carui stralucire urbana se mare§te de la un an la altul. lar a-
ceasta se datoreall locuitorilor lui, edililor oraplui, planului de dez-
voltare a carii creat §i implinit de partid. 0 vizita in Tirgovi§te IV
vorbe§te astki despre trecut, dar §1 despre un prezent §i mai glorios
pe care contemporanii ora§ului il construiesc cu bratele §i sufletul
lor nou. Alaturi de monumentele istorice, care stau chez4ie pentru
vitejia veacurilor §i idealurile generatiilor trecute, se ridica monu-
mentele de azi, marile intreprinderi §i cladirile frumoase, care pun

183

www.dacoromanica.ro
DAN
TARCHILA

pecetea continuitatii §i statorniciei romane§ti, a viziunii juste a politl-

cii partidului, a socialismului.
Cunoscind mai bine viata culturala a oraplui Tirgovi§te, poti
intelege cita dragoste au tirgovi§tenii pentru lucrarile spiritului §i
cita pasiune pentru creatia autentica pusa in slujba progresului im-
petuos al anilor no§tri. Intr-o convorbire cu secretarul Comitetului
municipal de partid am putut afla liniile directoare ale activitatilor
culturale, precum §i manifestarile de arta §i cultura ale oraplui. Ceea ce
caracterizeaza in primul rind aceste manifestäri este elementul de con-
tinuitate, multe dintre ele capatind statutul de a fi devenit traditionale.
Aici, la Tirgoviste, are loc in fiecare an Festiva lul Crizantema
de aur", festivalul romantei. Tot aici, la Tirgovi§te, are lunga traditie
festivalul briga'zilor artistice Oameni §i fapte", manifestare de am-
ploare, la care participa, umplind salile de spectacol, mii de oameni.
Exista Festiva lul de film dramatic romanesc Contemporania". Mai
recent, dar nu mai putin important, festivalul de teatru istoric,
denumit Permanenta materiala §i spirituala". Echipe de amatori
din toata tam au venit aici la Tirgovi§te §i au jucat in fata publicului
piese inspirate din istoria noastra veche §i moderna, evocind cu forth'
emotionala epocile de glorie ale poporului roman, luptele lui pentru
libertate sociala §i nationala, pentru libertate §i independenta. Mun-
citori de la Combinatul de col, de la Intreprinderea de utilaje petro-
liere, ca §i cei de la intreprinderile Rombax §i Strunguri §i de la
Baza de aprovizionare §i transporturi au primit cu caldura pe actori,
i-au aplaudat indelung §i i-au condus dupa spectacol pina la plecare,
felicitindu-i.
Ora§ul Tirgovi§te a fost §i a ramas un ora§ de civilizatie §i de cul-
tura romaneasca, a devenit un ora§ model, ca multe ora§e ale
Romaniei socialiste, un ora§ in plina desfa§urare a fortei lui materiale
§i spirituale, un ora§ ai carui locuitori sint demni de lauda §i de dra-
gostea noastra a tuturor.

www.dacoromanica.ro
PLATON permanenta
PARDAU innoire

pilkirturisesc CA ideea acestor Insemnäri s-a constituit abia dupa

ce periplul de citeva mii de kilometri prin tara s-a incheiat, acele
drumuri i zile" de drum cu fel de fel de mijloace au Camas in urrni,
dizolvindu-se in toamna reintoarcerii acasà, unde, ca intotdeauna,
te afli intre indoielile benefice ale unui proiect devenind lucru qi
ale altuia pe cale sl se infiripe ca posibilitate. Am strabatut un fel
de larg arc de cerc, din muntii Mararnureplui pina la intorsura Bu-
zäului. in dreapta, mereu, acel edificiu de munti domoliti de marele
pod4 al Transilvaniei; in stinga, minunea cimpiilor moldave, cu lun-
ch Siretului ;i susurul de crengi V ierbi palite de prelungita vara
a Moldovei. Ca o piramida fastuoasa, Prislopul cel mare, la carat
de munti. Am fost, de citeva ori, nu putine, in puncte fierbinti ale

185

www.dacoromanica.ro
PLATON
PARDAU

istoriei noastre nationale. Unul e acest Prislop care 41 Intinde umbre

de aducere-aminte peste cu sila impusele graniti pamintului roma-
nesc §terse de-a pururi Intre care o tragica borna e Moiseiul:
intr-o livada, pe-o lespede de deal, monumentul ridicat de Vida
Gheza victimelor horthntilor (din mina carora numai datorita unei
extraordinare §anse §i priceperii de om cunoscator al muntilor a
scapat tata!), 41 impanel temeliile in caldura pamintului acoperit
de flori.
Cine aduce florile? rn-am intrebat aici, ca §i la mormintul lui
Bogdan Voda, intemeietorul de pe un ascut4 de deal la Cirlibaba,
sau in gradina din inaltul Rad4enilor, la margine de Falticeni, unde
a trait ani buni §i rodnici Sadoveanu, ori la solemna statuie a lui
tefan cel Mare din Suceava, la mormintul aceluia§i slävit domn mol-
dovean de la Putna, la mausoleul eroilor de la Mara§e§ti, inchinat
celor cazuti spre libertatea patriei in gravii §i decisivii ani ai primului
razboi mondial ... Sint jerbele comemorärilor, semnele omagiului
cite unei colectivitati, dar cele mai multe gilt florile lasate de dru-
meti necunoscuti, perechi sau solitari, gesturi de calatori strabatind
tara ca pe un spatiu al casei lor mereu incarcat de amintirile pre-
zentului ...
De aceea, rememorind drumurile acestei veri/toamne, imi dau
seama ca este imposibila alta imagine interioarapentru mine cel
putin in care timpul, timpii s-au constituit cu o personalitate a lor,
specifica, identificatoare: Romania contemporana! Romania dintot-
deauna, printre ipostazele ei, cu acqti oameni necunoscuti depunind
cite o floare drept omagiu, proba de suflet ca sint, §i mereu vor fi
§i ei, cei multi, necunoscutii, aici!

Sigur, intimplarea a hotarit spatiul acestor drumuri, dar nu-i

mai putin adevarat cl poate exista o rigoare a intimplarii; i acum,
cind, cu ochii mintii, vad" locurile prin care am trecut, de pretutin-
deni mi se infat4eazi totul intr-o severa §i logica inlantuire. Exista
aici o unitate, o unire, o omogenitate de spirit, pe care o sirriti vie,
pulsind din adincul istoriei, fie ca te afli pe Mara sau Iza, fie ca ai poposit
la acel riu din umbra Muntilor Vrancei, unde simbolul de bronz de

186

www.dacoromanica.ro
 permanenta
innoire

bronzul unei urige energii §i vointe roste§te: Pe aici nu se

trece!".
Impletita cu aceasta, imposibil de desprins din ea, exista uni-
tatea, unirea tarii care traiqte, muncqte, construie§te! Profilurile
macaralelor populeaza cerul, fie ca e§ti la Suceava sau Vatra Dornei,
la Foc§ani ori Falticeni Apoi exists acel cu adevarat vuiet de fond
al constructiilor, caracteristica inconfundabila a satelor, a mediului
rural, acel cintec de topoare i ferästraie pe care 1-am auzit §i la Dorna
Arin1 §i pe valea Salautei, pe la Co§buc, I prin celalalt Prislop, al lui
Ion" V in lungul Birgaielor, peste Magura, inapoi in Moldova. Nimic
nu vorbwe mai sugestiv despre starea de lin4te, despre conditia
unei lumi deck aceasta, cu adevarat frenezie a construitului. Dad
despre constructiile de la orge vorbim deseori, cercetam statisti-
cile, comparam cifrele cu justificata mindrie §1, de ce nu? socoata
asupra viitorului urbanisticii, vertiginoasei dezvoltari a urbanisticii
romSne§ti in care un ora§ ca Foc§ani, de exemplu, in patru decenii,
trece de la 25 000-27 000 de locuitori la 127 0004 meditim mai putin
parca la formidabila innoire a satului românesc!
Ap cum intrebam cine sint necunoscutii care Iasi flori pe margi-
nea pläcilor marilor monumente, adesea rn-am oprit entuziasmat
in fata cite unei strazi intregi de adevarate vile noi, in cite un sat
cu intrebarea: cine le-a ficut? Din obi§nuitul interes profesional al
scriitorului, de a schimba idei, a discuta, a compara ceea ce tii tu cu
ceea ce cunogte el, un coleg rn-a intrebat ce anume rn-a interesat
cu deosebire in aceste drumuri? Marturisesc ca n-am putut raspunde
mai mult decit sa vacl", de§i, cu carnetul in mini, stirnind deseori
interesul interlocutorilor mei de a fi la dispozitia opiniei publice",
prin intermediul presei, am intrebat §i eu am primit raspunsuri, am
fost ziaristul proaspatului eveniment, celui nu de mult consumat aflat
in final de pregatire, in citeva marl intreprinderi, la consilii populare,
la intreprinderi agricole. Poate r'*unsul pe care eu trebuie sa-I dau
sa mi-I dau mie ca scriitor, este ca, dincolo de amploarea, mai mare
sau mai mica, a acestor drumuri, se afla nevoia interioari de a fi de
fata la viata §i munca altor oameni, a cunowe mai degraba cu sufle-

187

www.dacoromanica.ro
PLATON
PARDAU

tul deck cu luciditatea care sa oblige la consemnarea de cifre ;i fapte,

realizari ;i probleme, diverse in mi;care, acele4 ;i mereu altele ...
Da, a vedea la Vatra Dornei, cum se pregate;te declanprea unei ade-
varate ofensive in plan urbanistico-edilitar, a vedea in acelqi ora;
cum fapte ale prezentului inseamna un act de respect pentru memoria
unuia dintre oamenii de valoare de aici: pictorul Gavril Cacina, care
;i-a legat intreaga sa viata, printr-o opera inspiratade istoria Moldovei,
de inegalabilele frumuseti ale naturii Bucovinei. Prezentindu-mi nume-
roasele activitati ale cooperatiei me;tepgaresti, intre care un intere-
sant atelier de pictura, pre;edintele me;te;ugarilor locali o face cu
gindul la exigentele unui plan de productie, dar ;i cu acel sentiment
ca ei, me;te;ugarii, se situeaza intr-o continuitate de harnicie, de talent
uman, intre care, intr-un punct inalt, s-a aflat acel artist al pene-
lului, cronicar cu uneltele lui, al locului natal. Unirea, unitatea vin
pe aceasta filiera a topirii tuturor timpurilor intr-un unic prezent,
al muncii pentru accelerarea dezvokarii, pentru recuperarea unor
restante" de dezvoltare de care vinovate au fost conjuncturi neistorice,
le voi zice nefavorabile.
Poate de aici frerezia edificarii, facerii, mai mult deck prefacerii
sau refacerii. Exista un real gust pentru nou ;i proaspat pretutindeni
aici, ;i ce pilda mai buna poate fi deck Suceava! Un ora; care, vazut
de la fosta cetate de scaun a Muptinilor, straluce in albeata lui; un
ora; pe care l-am cunoscut cindva in punctul de pornire al acestei
Thnoiri 0 care, acum, s-a inchegat modern ;i puternic. Nimic nu e
idealizator in aceste cuvinte ;i ma voi grabi sa spun ca moderni-
tatea si puterea Sucevei stau tocmai in realismul muncii ei, in viata
de zi cu zi, de munca, a oamenilor de aici, fie ei directorul fabricii
de confectii Zimbrul" sau Victoria Ipsilat, Maftei Elena, atitea ;i aft-
tea muncitoare din acee4 intreprindere, ori inginerii de la case
vecina, intreprinderea de confectii care produce, 0 le veclem in
magazine 286 variante de camasi ;i 300 variante de pantaloni! In
aceste intreprinderi ;i in altele din Focsani, din Radauti, Falticeni ...
Nu vreau si afirm ca centrul de greutate al unor domenii s-a mutat
in ceea ce se numea cindva provincie" (probabil e 0 ap), insa, indiscu-

188

www.dacoromanica.ro
 permanenta
innoire

tabil, aici, aceste orase moderne, In mare masura construite pe locul

unde tronau paianta i mahalaua, sint azi scena unor intimplari cu ample
repercusiuni asupra societatii noastre. Nu e o intimplare oarecare
un simpozion national al rnatematicienilor care se tine la Suceava,
sinici faptul ca din acelasi oras un elev a dobindit locul intii la o oflm-
piadã de limba latina desfasurata la ... Roma! Evident, meritele si
performantele sint individuale; climatul prielnic este insa colectiv,
constituie fondul fertil. La Focsani, aveam sa aflu clteva alte asemenea
exemple ilustre, si nu se poate sa nu le pui in strinsa legatura cu
acea forta intelectuala a orasului, numarind peste 3 500 de ingineri
si economisti, I 2,00 de cadre didactice, 400 de medici, specialisti de
fina nuanta in cercetare i in practica, de la vie si vin pina la scule
si elemente de instalatii hidraulice, mecanica, mase plastice, fire de
bumbac cu efect", adica tesaturi sofisticate etc.
Este, efectiv, o lume noua, pe care e greu sa ti-o imaginezi fara
sà o fi vazut in existenta si In munca ei, o lume as zice, confirmind
planuri i anticipari, in ultimele doul decenii mai cu seama i, in
acelasi timp esential pentru scriitor, desigur dind trup uman
ingenios, inventiv, imprevizibil poate, acestor planuri si anticipari
la care generatia noastra a luat parte. La Suceava, cel mai nou teatru
este real prin ceea ce intreprinde ca prezenta culturali i prin ceea ce
vrea, ar vrea sa izbuteasca. La Focsani se grabea punerea in folosinti,
ca edificiu cultural important, a ateneului popular. La Vatra Dornei,
se discuta retete inedite de preparare a brinzeturilor Exemplele
sint multe, foarte multe; pretutindeni, In fiecare colectivitate exista
macar un om framintat de o idee, dorind sa-si justifice cu o fapta
pentru obste trecerea lui prin viata. Pentru scriitor, acesti oameni
sint un seismograf al timpului pe care-I traiesc, exponenti ai unei
stari a faptei, in care un loc important II ocupa si creatia artistica.
0 stare a muncii, dar si a gIndirii, cum imi spunea unul dintre multii
interlocutori din aceasta calatorie: sa asiguram rnereu un timp pen-
tru gindire. Pentru c fapte, performante, mari pariuri cu ziva de azi
si cea de miine, au la temelia lor acest izvor al nemuririi: gindul. Cu
riscul retorizarii, spun la incheierea acestor insemniri, cui ma intreaba,
mie insumi, ci am vazut cu ochiul si cu sufletul o lume care gindeste.

189

www.dacoromanica.ro
POP Marea Verde" de la Marea Neagra
SIMION reportaj de anticipatie ;i nu tocmai-

27 mai 2010 cade Intr-o joi, zi excelenta pentru zborul pe care

tocmai Ii proiectasem. Urc In libelula", elicopterul verde-oliv al re-
dactiei revistei Pontice i uite-rni dansind libelulic deasupra celor
doul marl gemene: spre sud-sud-est, cit bati cu privirea, se intinde
Marea Neagra, cu fopitoarele ei cimpii de sare, a caror albastrime
irizata ii dezminte numele (dar asta-i aka caciula), In timp ce spre nord,
nord-vest curge maiestuos-Invaluratä, rästocinduli apele de cloro-
fila, Marea Verde" a padurilor dobrogene, subiectul reportajului
meu de azi. Se Impline;te Un sfert de veac de cind a fost trash'
asupra Dobrogei aceasta fantastici plapuma verde, ImbracInd 20 000
de hectare, intrata in istoria României sub numele de padurea seco-
lului XXI", sau sprinceana verde a Marii Negre", sau dumbrava do-
brogeana a Mileniului Trei" 1.a.m.d., curg metaforele ca apa bulbonatä,

190

www.dacoromanica.ro
 Mama Verde de la Marea Neagra
reportaj de anticipatie si nu tocmai

fie fantezia romanului binecuvintata! Dar mie nu metaforele imi dau

insomnii, ma isca la drum si ma lanseall in largi piruete sub privirile
cerului, deasupra Marii Verzi", pe care o survolez in crucis si-n
curmezis; o realitate pragmatica, concret-palpabila, m-a facut sä urc
in cer si sä citesc aripa verde, sud-estica, a Romaniei" (iar metafora?)
cu ochi de Argus si viziune de sociolog, ori politolog, ori economist,
in nici un caz de poet. Realitatea care rn-a plasat pe orbita e mai tare,
zice-se, deck poezia, se cere infatisat-rostita in adevarul eau gol-
golut, adici in cifre, rationamente, sinteze, tabele comparative si
limbaj codificat. Sa incerc.
Sint 25 de ani de cind concetatenii mei traitori in amurgul veacu-
lui trecut, care si-a trait traiul si si-a mincat malaiul (sub soarele ani-
lor '86-90), au facut gestul cu adevarat istoric de a intemeia in geana
sud-estica a Romaniei, in pridvorul Marii Negre, padurile peste care
tocmai zbor. Sint marl, viguroase, ajunse in pragul maturitatii, al de-
plinatatii lor. Cele 100 de milioane de arbori (cifrele-s cifre!) au deja
in trunchiurile lor 25 de cercuri de copac anul si cercul tot
atitea fotografii" ale sfirsitului de veac si de mileniu, adica cele 25
de secvente ale filmului" ce da marturia acestui benefic ragaz de timp
de crestere (a copacilor i istoriei nationale). Anul de gratie 2010,
din palma caruia privim autodevenirea padurilor dobrogene, este
anul-limita al Programului de lungi bataie pentru impaduriri i ame-
najari silvice a zonelor neproductive, degradate sau erodate, pro-
gram lansat in anul 1976 de catre generatia anterioara, adica de tatii
nostri, pentru mai binele celor de azi. Sintem, carevasazica, in punctul
terminus al programului verde", a sunat ora H, motiv sa facem suma,
sa numaram bobocii", adica sa realizez acest tur de orizont peste
Mama Verde" de la Marea Neagra. Este un reportaj de uzanta al
revistei Pontice i, in acelasi timp, remember jubiliar al unui insemnat
fragment de istorie nationala. 0 istorie examinata prin verticalitatea,
statornicia, blindetea, forta pururi renascatoare, demnitatea i atot-
puternicia padurii romanesti. Uneltele mele pentru a realiza acest
reportaj sint cele obisnuite: libelula" (elicopterul redactional), tele-
reportofonul cu inregiitrare audio-vizuala i minicomputerul, dis-

191

www.dacoromanica.ro
POP
SIMION

pozitiv electronic pe bazi de laseri si cristale lichide, eficace in de-

codari si analize instantanee a celor mai diverse fenomene ale mediu-
lui explorat (temperatura, noxe, umiditate, compozitia luminii, mag-
netism, nivelul decibelic al jurimprejurului, graclul de trembolenta
a scoartei, explozii solare, tOria vintului, a valului, roua cosmicä, ex-
plozia de clorofira, revolutia genelor, granita dintre viu si neviu, si
atitea altele, pe care n-am timp si spatiu sa le nurresc). De asta dad,
expeditia mea de reporter are acest unic obiectiv: P.P.P., personali-
tatea pOdurii pontice. Evit termenul stiintific de biogenezd care denu-
meste totalitatea organismelor vegetale si animale din acest
mediu fecund, frenetic, formind un tot unitar, lumea secretO a
padurii, in care elementele constitutive se aflä intr-o inlantuire de
interdependentä, conditionindu-si existenta reciproc. Dar s-o luIm
cu binisorul, si exarninOrn covorul cind verde-crud, cind verde-mentä,
cind verde-veronez, ce se deruleala sub zborul nostru planat, la
infinit.
Pun in functie aparatul de luat imagini, inregistrez pe bands mag-
netica impresiile sugerate de spectacolul silvic care se deruleazO dede-
subt si pentru o mai precisI expertizi a fenornenelor apls pe
butonul oranj super-gate, poarta majori a computerului care actioneala
creierul central de transmitere a informatiei, ceea ce imi permite
sO decodez verdea panorama in profunzime, sa fac analize de ordin
caracterologic. Da, survolez pOdurile de salcim in plinl eflorescentä,
ca niste esarfe verzi-alburii, lungi cit zarea, de la Rasova la Cochirleni,
drapind Cernavoda, la Dunare, fIcind volte si bucle la Pantelimon,
Dobromir si Ciobanu, curgind torential spre mare, careia i-au dat
randevu in zona Topalu-Navodari; salcimul este specia dominanta a
padurii pontice, cea mai bine adaptata pentru clima si solul Dobrogei
(citesc pe ecran primele date ale portretului-robot afisate de mini-
computer, si informatiile curg cu nemiluita): inOltimea paclurii IS
metri, grosimea arborilor 22 centimetri in diametru (industriali-
zabila), efluviile de mireasmä de floare de salcim parfumeazi zirile,
Old de lucru popoarelor de albine, si un viguros fluviu de miere
traverseazO Dobrogea. Introduc in computer cuvintul albini" si iati

192

www.dacoromanica.ro
 Marea Verde de la Marea Neagra
reportaj de anticipatie §i nu tocmal

cum mi se Infiti;eazi harnicia vietatii ce lucra cu erg in padurile de

salcim ale Dobrogei: pentru a prelucra 100 grame de miere pal-verzuie,
de salcim, albina dobrogeani trebuie sä care nectarul de la un milion
de flori; in caz ca nectarul ie afla la depärtari de 8-10 kilometri, cum
se intimpli ades, albinei ii este dat sa parcurgi pentru aceasta canti
tate de miere aproximativ 50 000 kilometri. i ce vrei sa spui cu asta?
intreb computerul ;i apas butonul argintiu, punind in functie memo-
ria vocalã a ma;inariei care nu di gre;, ;i dialogul se incheaga: La
albine, nimic nou sub soare. Ca pe vremea lui Herodot, despre albi-
nele dacilor, dixit!
Un verde-albastru energic, blend spre indigo, co1oreaza spatiile
peste care zbor: ma aflu deasupra padurilor de pin negru, care acopar
suprafetele stincos-välurate de la Hir;ova, unde foioasele nu pot
exista. Sint paduri tinere, abia depa;ind 10 metri inaltime, cu trun-
chiuri de 15 centimetri grosime ;i ancora" raclacinilor adinc cobo-
rid in solul inospitalier. Compun pe clape vocabula radacina" ;i ochlul
electronic al memoriei computerului indid servirea solutiei; se pune
in mi;care imediat dispozitivul de decodificare, asemanator unui
creion, care cite;te" ;i comunica instantaneu, deopotriva, vizual 0
fonic. Erorile mai e oare de spus? sint excluse. Deci: reteaua de
radacini a unui singur pin negru de 25 de ani totalizeaza un kilo-
metru ;i jumatate, asigura solului stabilitate ;i energie germinativa.
Un hectar de padure de pin retine anual circa 10 000 metri cubi de apa,
din care bea o treime pentru a produce lemn, restul de doui treimi
se inmagazineaza ca rezervi pentru alimentarea izvoarelor prin stratul
freatic. Acesta e dedesubtul. Dar suprastructura padurii de pin negru:
e un filtru" natural antipoluant, curatä vazduhul de miliarde de tone
de noxe, praf ;I alte impuritati. Un hectar de ra;inoase retine anual
peste 30 tone de colburi 0 felurite otravuri din atmosfera, insanato-
lind-o substantial. In consecinta: inmultiti cifrele de mai sus cu 6 800
hectare, cit insumeaza doar padurile de pin ale Dobrogei ;i yeti obti-
ne ... Stop! Arunc cit colo computerul. Libelule face o eschiva ;i
ajung in zona stejarului brumariu, de la Cotu Vali, Cheia ;I Ion Corvin,
plarnin" vital al Dobrogei, plantat-implantat, intr-o inginerie savanta,

193

www.dacoromanica.ro
.POP
SIMION

in amestec cu frasin, tei (aka mireasma), cire§ amar §i paltin cret

(bun de vioara), plop, ultimul ajuns la a doua generatie (se recolteaza
din 20 in 20 de ani), dud, glädita, malin, adevarat coctail silvestru!
Un hectar de padure In amestec" are darul de a prelucra, intr-un sezon
de vegetatie, aproximativ 14 milioane cubi de aer, exercitind o sacra
§i niciodata inteleasa alchimie: pentru producerea unei tone de bio-
masa lemnoasa, arborii sorb" bioxidul de carbon din 1,4 milioane
metri cubi de aer, eliberind, in schimb, 2,7 tone de oxigen, adeva-
rat balsam pentru om.
Uzina verde" functioneaza dupa cu totul alte principii deck
uzina-uzina, rod al civilizatiei industriale: prima este un organism
viu, nu poate fi apreciata exclusiv cantitativ adica masurata cu
metrul, litrul, tona, cu fluxuri cifrice, biti §i efecte clar determinabile,
cum se intimpla in cazul celei de a doua. intreb, a§adar, computerul
atoate§tiutor: Cu ce se mäsoara Uzina verde"? Cu omul! vine ras-
punsul. Mai pe indelete! pretind. Imi serve§te citeva insumari catego-
riale din zestrea umanistr a pädurii: vegetatia forestierd (covorul de
plante ierboase, arbustiere sau arboricole care, prin folosul lor,
dimensiuni, forma, esenta etc., indica valoarea §i caracterele de baza
ale padurii); animalele (de la microfauna pinä la mamifere, de la insec-
tar pina la raiul cinegetic); solul (mereu imbogatit, asanat, stabilizat
de padure, prin relatia de interactiune bilaterala); atmosfera (uria§ul
transfer realizat prin oxigenare §i procesele subsumate); in sfir§it,
siindtatea (slujita convergent prin aer curat, umiditate atmosferici
ridicata, lumina mai pura, mai blinda, insolatie puternica, substance
aromate parfumind jurimprejurul, lini§te reconfortanta, frumusetea
peisajelor, toate menite sa alunge oboseala fizica §i intelectuall, A
spele" toate relele stresante, de care abunda marile centre urbane
§i industriale. E vorba, suma-sumarum, de ameliorarea habitatului,
de intemeiereaprin padure §i datorita ei a unui nou mediu de
viata.
E cazul si intreb numaidecit pe sfetnicul meu electronic: in ce
imprejurari ni s-a dat noua, primei generatii din secolul )XI, acest
inestimabil cec in alb? Cine sint genero§ii autori ai magnificei opere

194

www.dacoromanica.ro
 Mama Verde de la Marea Neagri
reportaj de anticipatie §i nu tocmai

anonime? Multi ca frunza padurii! exclami, cu inocenta electronica,

§i pe ecran apare un fluviu de nume, de localitati, de destine ome-
ne§ti pe care se fntemelaza, cumva piramidal, epopeea padurilor do-
brogene. Cei 100 milioane de puieti au izvorit" In urma cu un
sfert de secol din pepinierele Mamaia, Agigea, Corbu, Cobadin,
Filr§ova, Valea Dacilor, Palas. Pe primarul comunei Pe§tera I-au ur-
mat (spune cronica vremii) 4000 de sateni care au lucrat la impa-
durire, au pus pe picioare uria§ul cordon forestier care leaga o in-
treaga constelatie de a§ezari (Girbova, Tirgu§or, Pe§tera, Rasova,
Dobromir). Santierele" silvice au fost puzderie, ca §i taberele de
mund patriotica ale tineretului. Monumentul Tropaeum Traiani" de
la Adamclisi este concurat, iata, de Obeliscul prietenilor padurii dc-
brogene", monument al unei batalii papice, octaedru de Ru§chita
pe fetele caruia sint gravate numele §i faptele celor care au dus la
bun capat opera de impadurire a Dobrogei. Aleg dintre mille de
nume pe acela al tehnicianului Hie NO, veteranul inspectoratului
silvic Mamaia, care practica aceasta meserie din anul 1949 §i se apro-
pie, catinel (imi spune computerul) de venerabila virsta de 90 (noui-
zeci) de ani, end va fi sarbatorit pidurare§te", in ambianti forestieri
de pin, tei, dud, päducel, salcioara, mace§ §i alte flamuri verzi", cum
binemerita acest patriarh al padurilor pontice (alt subiect reporteri-
cesc de altitudine").
In viitor, cine va avea padure va avea aurr suna-rasunä in auzul
nostru afirmatia vizionari a tovara§ului Nicolae Ceausescu, cel care
a insotit, dinamizat §i revolutionat deceniile de aur ale impaduririi
Dobrogei. Adevarul acestei previziuni socio-economice s-a adeverit:
Romania ocupa locul 9 in Europa in ceea ce prive§te suprafata fon-
dului forestier, locul 1 in ceea ce prive§te suprafata paduroasä pe
locuitor §i locul 2 dui:A volumul mediu de masa lemnoasa la hectar.
Padurea romana cre§te, inverze§te, ocrote§te §i nemure§te pe fiii sal,
nimbat-descintata eminescian: impdrat sldvit e codrul.. ." Maria Sa
padurea leaga intr-o chinga de aur verde mileniile de vietuire ro-
maneasca, face din trecut-prezent-viitor treimea de nedesfacut a ro-
manilor. 0 atestä §i prima lucrare de impadurire autohtona, Vacua

195

www.dacoromanica.ro
POP
SIMION

ln anul 1497 de tefan cel Mare la Coclrul Cosminului. Sint 500 de

ani de atunci! imi atrage atentia computerul §i, fill a fi 1ntrebat-
programat, incepe si depene din fir-a-par toate istorioarele cu Co-
drul Cosminului, declan§induli intregul sistem sofisticat de mijloace
audio-vizuale. Stop! 11 somez. Avem despre asta documente §i cronici.

www.dacoromanica.ro
 TARA DE VIS

www.dacoromanica.ro
GEO
In Carpati
BOGZA

TULBURATOARE poate fi o cumpana a apelor... Stau pe o cul-

me de munte, in mina cu un bulgare de zapada. Dad il arunc spre
miazazi, el va lua parte la viata lalomicei. Daca II arunc spre miaza-
noapte se va duce sa sporeasca fiinta Oltului.
Ma uit spre miazazi §i urmaresc in minte drumul lalomitei. Dupa
ce i§i petrece copilaria in munti grandiosi, repede ajunge in cimpie,
devenind riul milos al Baraganului. Daca in timp ce curge pe acolo,
pe sub volburi de praf, ar povesti rarilor salcimi pe care-i intilnqte
cit de stralucit i-a fost inceputul vietii, nimeni nu i-ar da crezare.
Ma uit spre miazanoapte §i-mi inchipui Oltul curgind spre apus
zile §i nopti, prin cimpia de la poalele Muntilor Fagara§, oglindind

199

www.dacoromanica.ro
GEO
BOGZA

In apele lui intreaga maretie a Ardealului V traversind apoi Carpatii

purtinduli tumultul prin mari cetati de piatra.
Tin in mina un bulgare de zapada. SS-I fac lalomiti, si-1 fac Olt?
Tulburatoare poate fi, in fizica §i metafizica ei, o cumpana a apelor...

www.dacoromanica.ro
FRANCISC sub semnul
PACURARIU faptelor

La inceputul acestei toamne, in ni§te zile cind meleagurile de la

miazazi, de unde pornisem, erau scalclate de un soare cald §i plin
de promisiuni, de parci ar fi vestit ca vara e farä sfir§it, am facut
o lunga calatorie spre locurile mele de ba§tina din miazanoapte, spre
satul din Cimpia Ardealului, in care s-a nascut nal meu, unde i§i
are radacinile semintia Pacurarilor care umple o jumatate de sat. Am
trecut, in acest drum de-a latul tärii, printre camioane, tractoare,
care roiau ca ni§te furnici grabite, pe IMO urige uzine, in plina
activitate, pe linga §antiere cuprinse de febra fauriril de noi izvoare
care-§i vor revarsa in tara bel§ugul de bunuri materiale necesare pro-
pi§irii mai departe §i trebuincioase vietii mai lesnicioase §i mai upare
a oamenilor. Am trecut prin orge pe care le cunoscusem in and

201

www.dacoromanica.ro
FRANCISC
PACURARIU

mei tineri si in care crescuseri noi cartiere, fabrici duduind cu har-

nicie, noi spitale, noi scoli, noi parcuri. in ultima zi a acestei cälä-
toni strabateam ultima parte a drumului intr-un vagon al trenului
ce duce din Tirgu Mures, prin Band si Teaca, la Lechinta, unind me-
leagurile bogate din valea Muresului cu regiunea de podgorii din de-
presiunile Reteag, Dumitra i Lechinta-Tulcea, de unde se rasfira
alte drumuri printre vii l livezi de pomi fructiferi, spre dealurile
Suplaiului, Bistritei i ieului, care inchid zarea spre Tara Nasaudului
spre muntii cei marl dinspre Nord si Est. in acele ceasuri de in-
serare strabateam partea de miazanoapte a Cimpiei Ardealului, in-
dna mare de hurni l lut cu valuri de dealuri rotunjite de timp
roase de torenti, care timp de lungi secole a simtit greul stapinirii
mosieresti, smulgind prin truda aspra pe intinsele mosii ale grofilor
roade din glia saraca si vitregi, pentru a fi transformate in palate
la Viena, Budapesta sau Cluj, ca sä hraneasca din siracia zecilor de
mii de tarani flarninzi apriga semetie a citorva zeci de nemesi, si care
nu a fost mintuita de saracie i inapoiere,din casele umile cu marl
acoperisuri de paie, din lipsa de cal de comunicatie, nici in anii de
dura 1918, ca sa nu mai vorbim de anii stapinirii horthyste care au
adincit starea vitrega a acestui pamint transformat prin dictatul de
la Viena in zona de frontiera.
Era o dupa-amiazi de simbata, i trenuletul acela cu linie ingusta
care imi evoca anii copil5riei 51 lunile de dup5 eliberarea din oc-
tombrie 1944 a acestor meleaguri, cind distrugerea minutioasa a a-
cestei linii ferate de catre trupele hitleriste l horthyste in retragere
a cerut eforturile atit de eroice de reconstructie era plin de bar-
bati care se intorceau la casele lor, in mijlocul familiilor lor, de pe
santierele din Tirgu Mures. in acelasi ore, altii ca i ei se intorceau
cu autobuzele ori camioanele de pe santierele din Bistrita. Priveam
privelistea desfäsurindu-se sub ochii mei, care se invaluia incetul cu
incetul in picla subtire a insearii, estompind tractoarele care suiau
51 coborau pe dealurile domoale arind ogoarele de pe care fusese

carat in hambare griul, i ascultam larmuirea inceata a glasurilor in

202

www.dacoromanica.ro
 sub semnul
faptelor

vagon, rostogolirea uneori aspri si alteori bolovanoasä a graiului tran-

silvanean, a carui revenire in urechile mele ma umplea de-o calma
bucurie, de parch' as fi intrezarit deodati tarmul demult pierdut al
tineretii, si in care desluseam tesindu-se firesc si frateste convorbiri
la fel de domoale si cumpanite intr-o aka limba, in limba maghiara.
Uite, spuse deodata cu glas tare cineva asezat pe o band in spa-
tele meu, si pe care nu-I vedeam. Au inceput forajele si acolo, uite
sondele la poala dealului din stinga! Am auzit ca-i nadejde sa gäseas-
6' si pe la noi bogatii subpamintene... Mosii nostri asteptau sa des-
luseasca in vreo noapte o pilipire albastra, pe undeva, semn ca-i as-
cunsa o comoara. Acum comorile se cauta altfel, uite ca aici, son-
dind pina la zeci de metri, si comorile cautate sint altele: gaz metan,
carbune, poate petrol... Azi-rniine se zidesc si pe la noi fabrici. Nu
va mai trebui si mergem la munca in departari, la Tirgu Mures sau
Bistrita... Nu vorn mai merge noi la fabrici, vor veni ele la noir
C ALATORESC impreuna cu varul meu Ion Hie Milesan, profe-
sor la Tirgu Mures, si cu verii prin alianta Emil si lonas, sotii veri-
soarelor mele Silvia si Otilia. Careva scoate din sacosa o sticla cu vin
si spune incet in timp ce ii scoate cu griji dopul: Asta asteptarn
cu totii... N-am vrea si ne rupem de pamint, ce sa-i faci, noi sin-
tern tarani sipämintul ni-e tata si mama! Dar muncile se mecani-
zeaza tot mai mult... Folosirea bratelor de mund trebuie facuta
cumpanit, cad dad nu-i munch' destulä s'au e numai in unele peri-
oade de virf, lucrurile se complica ... Asa ca trebuie sa ne grabim
si noi sa trecem la industrializarea agriculturii, sa prelucram noi in-
sine produsele ogorului nostru ... Produse fainoase, conserve de le-
gume si de fructe, marmelade si dulceturi, toate acestea aduc alte
venituri deck rodul neprelucrat. Tovarasul Nicolae Ceausescu a spus
sa cistige mai mult taranii, dci noi nu vrem socialism in saracie d
in belsug! Dar cum sa cistigam mai mult dad raminem sä muncim
ca pe vremea bunicului: griu si porumb, gradinarii doar pe cite un
petic de pamint, cresterea animalelor slaba? Trebuie sa trecem cu
indrazneala la lucruri noi, eficiente, moderne!"

203

www.dacoromanica.ro
FRANCISC
PACURARIU

Varul meu, profesorul, ma prive§te cu un zimbet: Ei, rubedenii

ti-au trebuit, acum asculta-le!"
Intre timp, cei mai batrini care l-au cunoscut pe tatäl meu s-au
apropiat, §i multi tineri aflind ca-s din neamul Pacurarilor, var
cu Milä§e§tii, cele doua familii care constituievreo jumatate de sat,
0 ca vin de la Bucure§ti ca sa-mi revad rubedeniile, se gramadesc
in jurul nostru. in curind imi dau seama ca-s rubedenie cu jumatate
dintre cei aflati in vagon. i discutiile devin tot mai pasionante in
seara care incepe sa cuprinda lumea §i invaluie in intuneric vagonul
in care conductorul socote§te probabil ca-i inutil si aprinda lumina
caci ne lumineaza indeajuns sticlele de bäutura care circula din mina
in mina, dupa obiceiul pamintului.
Vorbele nu se mai schimbi intre un scriitor cazut de la Bucu-
re§ti in mocanita care giffie pe valea Comlodului, probabil ca in a-
fara de varul meu profesorul nimeni nu §tie ca sint 0 eu un tru-
ditor al condeiului, cei mai batrini i§i amintesc ca in urmi cu patru
decenii am fost citeva luni un fel de medic de circumscriptie la Teaca,
in vecini, §i la inceput ma simt cam stingher ca toad lumea ma nu-
me§te doctor".
Ceea ce ramine de neuitat din acele discutii purtate in intune-
ricul care inghitise vagonul ce se apropia de tinta calatoriel noas-
tre sint citeva concluzii foarte simple dar capabile sa dezvaluie una
dintre noile infati§ari ale satului romanesc de astazi.
Este impresionanta in prirnul rind ceea ce a§ numi setea de vi-
itor. Uneori simt §i eu, a§a cum simt multi intelectuali veniti de la
tall, nostalgia satului din vremea copilariei mele, care imi apare, prin
picla amintirii, care infrurnuseteaza toate, ca o lume plina de drep-
tate §i de bunatate, gezati pe rinduieli stravechi §i pe care le res-
pectau toti camenii, capabile si dornoleasci pornirile negative, rau-
tatea, egoismul, invidia, avaritia, setea de avere. Pentru taranul ro-
man de astazi trecutul nu este idilic, intoarcerea spre el, chiar §i
prin evocarea amintirii vechi, i se pare zadarnica pierdere de vreme.
Trecutul este mort, ceea ce conteazi este: unde duce ziva de astazi,
ce va fi miine, ce va fi cu copiii no§tri? Mi se pare ci o caracte-

204

www.dacoromanica.ro
 sub semnul
faptelor

ristica actuala a gindirii taranului nostru de astazi este inlocuirea vi-

ziunii statice, din trecut, despre lume ca tarim incremenit, cu rin-
cluieli date din veac §i menite sa dureze in veci, printr-o viziune
dinamici a unei lumi aflate in vepica schimbare, §i in a cirei schim-
bare au §i ei un cuvint hotaritor de spus. De aici o privire a pre-
zentului ca moment fluent, menit a se schimbe, §i considerarea greu-
tatilor ce existi ca obstacole care miine vor disparea §i nu le va
ramine nici amintirea!
in acela§i timp, mi s-a parut incarcat de importante consecinte
modul modern de a gindi al unor oameni pe care-i socoteam cufun-
dati, a§a cum mi s-au pirut a fi, in trecut, in problemele marunte,
cotidiene, dintre deakrile lor, socotind problernele de aiurea sau
problemele de ordin general ca ni§te abstractiuni care nu prezinti
interes pentru ei. Modernitatea preocuparilor taranului roman de as-
tazi nu se exprima numai in cre§terea interesului sau fata de pro-
blemele §tiintifice ale activitatii agro-zootehnice, ci §i in preocuparea
profunda fata de problematica politkä §i economico-sociala a Orli,
fata de situatia lumii contemporane. Activitatea politico-educativi §i
culturala desfawrata in satele noastre, interesul sporit fati de pro-
gramele de radio §i televiziune, participarea la manifestarile din ca-
drul Festivalului national Cintarea Romaniei" au farä indoiala un rol
de prima importanta in faurirea con§tiintei unei apartenente vii, di-
recte la problemele intregii tari, la eforturile de ansamblu ale na-
tiunii, la sperantele §i la vointa intregului nostru popor. Dar cred
ci schimbarea produsä in modul de a fi de astazi se datoreaza in-
tr-o importanta masuri unui factor primordial, care este: situatia sa
concreti in angajamentul societatii, largirea experientei directe, a ac-
tiunii sociale a fortelor de productie, adica acea realitate cuprinza-
toare pe care tovarawl Nicolae Ceau§escu, a definit-o la cel de-al
Xl ll-lea Congres al P.C.R., ca felul concret in care se afirmi modul
de productie socialist, precum §i dezvoltarca proprietatil socialiste
de stat §1 cooperatisteinterdependenta §i perspectiva acestei pro-

205

www.dacoromanica.ro
FRANCISC
PACURARIU

prietati ca o conditie obiectiva a fauririi cu succes a societatii so-

cialiste multilateral dezvoltate i inaintärii spre comunism".
ERA un amurg innorat de inceput de toamna ardeleanacaci
in aceste parti nordice ale tarii toamna sose§te mai repede 0, cu ea,
ploile, frigul §i ceatacind ttäteam in cerdacul casutei matu0i Lu-
cretia, de vorba cu Emil Pop, secretar al Consiliului comunal Mila§,
sosit cu treburi oficiale in satul de nastere al tatalui meu, care, aflind
ca ma aflu la rubedenii, a venit sa-mi dea mina.
ii marturiseam ca am ramas impresionat de faptul ca oamenii
cu care am stat de vorba dovedeau un foarte viu interes fata de
perspectivele constructiei economice pe plan national, de obiectivele
mari care vor fi stabilite §i de corelatia strinsa dintre existenta lor
§i a familiei lor §i mersul de ansamblu al indeplinirii sarcinilor pe
plan national. Da, spuse interlocutorul meu. Sintem departe de o-
rase, uneori, parem izolati in preocupari mirunte, dar satele ce al-
catuiesc comuna noastra se simt clipa de chi:4 parte integranta: a
vietii intregii tari. Oamenii din aceste parti §tiu bine ca dezvoltarea
satului lor, cheza0e a cre§terii nivelului material §i cultural al pro-
priei lor vieti, depinde de puterea economica a tarii, de obiectivele
de ansamblu care se fixeazi, de dezvoltarea teritoriala, deci inclusiv
locala, pe care obiectivele de ansamblu o fac posibila. De aici si
interesul lor foarte viu fati de hotaririle viitorului Congres al
partidului, fata de propunerea, dezbatuta pe planul intregii tari, ca
tovarawl Nicolae Ceausescu sä fie reales in functia suprema de Secretar
general al partidului!"
DE la acea calatorie din zilele inceputului de toamni timpul
a trecut cu repeziciune. Cel de-al XlIl-lea Congres al Partidului
Comunist Roman a avut loc §i lucrarile sale au fost urmarite cu cea
mai mare atentie de catre intregul nostru popor..Hotaririle Con-
gresului au fost cele care corespund in mod deplin necesitatilor vietii
noastre politice, economice, sociale §i ideologice actuale, iar reale-
gerea tovarawlui Nicolae Ceausescu in functia de secretar general
a fost infaptuitä cu impresionanta unanimitate, constituind garantia

206

www.dacoromanica.ro
 sub semnul
faptelor

siguri amersului ferm spre indeplinirea in fapti a hotarlrilor

Congresului.
Pe aceste temeiuri, avind de indeplinit obiective de importanta
hotailtoare pentru dezvoltarea 'in continuare a tarn, poporul nostru
a pa§it sub semnul faptelor. Milioane i milioane de oameni au tre-
cut la realizarea neabituti a amplului program de constructie pg-
nica prin care Romania se va ridica la situatia de tara socialista cu
dezvoltare economici medie, pentru a 00 mai departe, pe noi trepte
de dezvoltare §i civilizatie.

www.dacoromanica.ro
FANUS
firanil
NEAGU

De el se leagi toad fiinta mea. Sint iarba §i gpezile mele, um-

bra fintinilor imperechindu-se cu vara f i gindul din spicul griului
care se pregke§te si la chipul piinil f i implicit pe al Orli. Copll
fiind, cind auzeam strigkul cocoplui din Ind nerisipirea nomil f t l-
am ci ai mei se vor scula si piece repede in cimpie, call parci in-
trau singuri in hamuri, glasuri aspre spirgeau inocenta, barbara pen-
tru Oran, a somnului din zori al celor mid, salcimii se umpleau de
sensuri adinci. Cind imi vin In minte noptile de demult aud cum
bat clopotele de utrenie cu doui ceasuri mai devreme f i cum bron-
zul se descarneaza spre a se Intrupa in ideea de munci, §1-1 vkl pe
bunicul galben ca luna, cind luna di pe git imense cantiati de bald,
bucurindu-se gräbit a trebuie sa le§im la cimp. Intr-un roman ii

208

www.dacoromanica.ro
 pranii

adun viata §i amintirea pe citeva rinduri: fruntea lui lad ca fierul

plugului, §i toad fata lui semanind cu cormana unui plug sarac care-a
zgiriat deprimant fata pamintului, fara sa ajunga vreodata sa stir-
peasca definitiv buruienile §i nici macar sa raneasca adinc radacinile
lor clure, otravite, ci doar subtiindu-le vlaga pe distanta de citeva
taptamini, atit cit are nevoie griul §i porumbul sa tireasca in lu-
mina §i sa inceapa lupta, de atitea ori pierduti, de-a se schimba in
singe, povara §i poate §i ornament sarcastic al vieVi. Cimpia
Baraganului e frumoasa pina la istovire pentru ca toti ai lui §i-au yin-
dut sufletul sa schimbe cimpia intr-o mare palpitind griu §i porumb
§i razoare corupte de floarea soarelui, mei tatarasc, piducei, vi§ini,
!ale le salbatice, negari albastra §i stilpi ca de sticli intrevesuti cu
fir de aur cind dogora§te iulie, cind rugine§te corola toamnel §1 spi-
cul mohorului se petrece prin inele de funigei.
Taranul roman i§i traie§te viata pe hotarul dintre necunoscutul
pastrat §1 necunoscutul invins. El §i-a respins du§manii cu furca sau
cu tacerea. Teribila lui dragoste de oameni e pepenele spart in mar-
ginea ariei §i impartit cu toti drumetii. Moralitatea lui e A diru-
iasca pline, iar privilegiul eau, acela de ali inväta mereu copii1 ce
e griul i munca, durerea §i bucuria, ce &int macii §i ce sint stelele.
Bunicul meu Oran §i tatal meu Oran, cind i-am intrebat cit de ba-
trin e un riu la värsarea in alt Hu, rn-au dus la varsarea Buzau lul in
Siret §i a Siretului in Dunäre:- uite, cind un riu se yard in altul
parci se schimba in om. Varsindu-se, Buzau! §i Siretul intrau blind
in cea mai mare pierdere, ca §i caranul intrind in paminturl Ca-
targe plutind prin iezerele de sus, luntrii plutind prin griu.
Daruindu-ne, de cloui mii de ani, fructele pämintulul, taranii
ne-au däruit §i limba ce-o vorbim, fara de moarte in inimlle tuturora.
Acolo unde sint täranii Romaniei va fi tnereu §i aroma case! mele.

www.dacoromanica.ro
FLORENTIN uzinele
POPESCU cimpiei

Drumuri prin Baragan, drumuri prin Transilvania, prin Cimpia Ba-

natului §i prin Moldova ori Dobrogea...
Drumuri prin nesfir§itul lanurilor de griu §i secara, de porumb
V de floarea soarelui...
Drumuri prin lanurile imbracind, la acest ceas al inceputului de
vara, aidoma unui covor verde, pamintul...
Drumuri printre spicele In care se-aude fo§netul boabelor din
roadele verilor §i toamnelor romaneW, dar §i drumuri prin livezile,
scuturinduli florile, prin podgoriile adasend rubiniul licorilor vii-
toare...
Pretutindeni rodului pregätit de lanuri i se adauga rodul gin-
dulul §ibratului, rodul härniciel oamenilor de la cimpie, de la §es
ori de la munte.

210

www.dacoromanica.ro
 uzinele
cimplei

Satul romanescvatra a civilizatiei stramosesti, locul crearii,

prin veacuri, a atItor valori materiale si spirituale si totodata case
care i-a dat Orli si lumii pe Eminescu si Creanga, pe Brancusi si
Blaga, si pe atitia altii care au sporit patrimoniul culturii universale
se afla antrenat astazi pe drumul unei evolutii fari precedent in
intreaga lui istorie. Mutatiile produse, ori pe cale de a se produce
in satul romanesc socialist,au ridicat si ridica nivelul sau de existenti
pe noi si tot mai inalte trepte.
Agricultura noastra dispune, cum a aratat in atitea rInduri to-
varasul Nicolae Ceausescu, atIt de importante suprafete de teren a-
rabil, de livezi, pasuni si podgorii, cit si de o dotare tehnico-mate-
riala corespunzatoare, apti a-i asigura progresul, acel salt calitativ
necesar si asteptat intr-un timp relativ scurt. Dar poate ci mai pre-
sus de toate trebuie spus ca In agricultura noastra lucreaza un im-
portant contingent de specialisti, de oameni crescuti, educati si in-
struiti in spiritul iubirii de pamint si de roadele lui. De la ei, ca si
de la toti oamenii satului romanesc, se asteapta, de fapt, Implinlrea
importantelor obiective inscrise in strategia noli revolutii agrare.
Argumentul necesitätii objective
Noua revolutie agraraimperativ major si de cea mai strin-
genta actualitate al tuturor celor ce lucreaza la sate, tarani coope-
ratorl si specialisti cu diverse grade de calificareIsi afla acum, in
cel de-al 8-lea cincinal, concretizarea nu numai in afirmarea unor
principii si idei, ci in Insasi desfasurarea propriu-zisä a muncii in co-
perativele agricole de productie, in Intreprinderile agricole de stat,
in consiliile agroindustriale din toad tam.
Acesta este un adevar. Acesta este, totodati, un punct de por-
nire, temeinic si judicios stabilit pe baza tezelor si ideilor tovarasului
Nicolae Ceausescu, iar oamenii ogoarelor Ii valideazaprin faptele lor
cotid iene valoarea.
Unul dintre minunatii oameni ai cImpului este inginerul Ion Jo-
su, de la I.A.S. Topolovatul Mare (Timis), Erou al Muncii Socialiste,
deopotriva lucrator al pamintului, dar si cercetator si experimenta-.
tor (cu mult succes) al unor metode originale si de mare eficienti

211

www.dacoromanica.ro
FLORENTIN
POPESCU

prin care a spotit, an de an, productia la cultura mare. Numele lui,

rostit cu respect pretutindeni unde se cultiva griu i porumb, orz
;i floarea soarelui, a ajuns de mare notorietate printre confratii intr-
ale muncilor agricole ;i a ficut demult inconjurul tärii. Secretul
roadelor noastre bogate Imi raspundea el la o intrebare nu poate
fi decit unul: munca, claruirea, dragostea pentru pamint". Si toate
acestea, reunite intr-o ecuatie pe cit de simpla ;i de banal rostita,
se relevau reporterului la tot pasul: qi in lanurile de griu (vazute
la diferite ceasuri ale cre;terii spicelor) ;i in cele de porumb ;i in
statornicia cu caredin aceea;i pasiune pentru lucrul cimpului!
luni in ir, zi i noapte, locuie;te intr-o modesta cabana in mijlocul
ogoarelor, indiferent de capriciile anotimpurilor.
Gindindu-ma in aceste zile la Ion Josu, mi-am reamintit una din
Ideile cuprinse intr-una din recentele cuvintari ale secretarului ge-
neral al partidului nostru: lnginerul agronom trebuie si fie de cli-
mineata pina seara-0, cind este nevoie i noapteain cimp!
Trebuie sa inteleaga ;1 sä cunoasca pämintul, sä inteleaga l sa cu-
noasci planta, sä inteleaga i sa cunoasca animalele! Acesta este un
bun specialist agricol, un bun agronom, zootehnist, veterinar §i aa
mai departe! Din birou, nu poti si sesizezi nevoile plantel sau ani-
malului! Numai dad cunclti, daca vezi care este situatia, poti sä sta-
bile;ti ce trebuie facut intr-un moment sau altul".

Argumentul faptelor
Privind retrospectiv, dar intr-o retrospectiva nu mai mare de
doulzed de ani, agricultura romfineasca a strabatut etape importante
;1 a obtinut o serie de rezultate remarcabile, reu;indu-se crearea
bazelor solide ale dezvoltarii in vlitorii ani in chip unitar l armo-
nios. Bunaoara, ca urmare a masurilor intreprinse in perioada 1968
1988,comunele au devenit astazi unitati administrativ-teritoriale mai
puternice, datoritä Infiinärii unei echilibrate i solide retele de con-
silii agroindustriale, de stat i cooperatiste, ca unitatl de conclucere
;1 coordonare a intregii activitati economice i sociale in mediul ru-
ral. Agricultura Insl, ca ramura a economiel nationale, a cunoscut

212

www.dacoromanica.ro
 uzinele
cimpiei

in acqti ani ritmuri de dezvoltare lira precedent. Ea a beneficiat

de importante investitii, de eforturi materiale deosebite, care au per-
mis realizarea unor impresionante programe de irigatii §i imbuna-
tatiri funciare, materializate intr-o suprafati de peste 2,95 milioane
de hectare.
lin spatele tuturor acestor infaptuiri, de fapt tot atitea impliniri
revolutionare, stau oamenii. I-am intilnit pretutindeni: din Baragan
pig in Maramurq, din Oltenia §i Banat pina in Transilvania sau
Moldova.
Un popas din multele posibile se poate face, de pilda, intr-una
din comunele judetului Buzau, Catinaamplu dezvoltata i moder-
nizati in anii din urma. Primarul el dadea mai deunazi grai ginduri-
lor §i sentimentelor intregii ol:Iti care 1-a ales sa-i fie in frunte. In-
semnele noului din satele comunei noastreimi spuneapot fi ob-
servate cu qurinta de catre orice vizitator. Ele constau in aparitia
a zeci de case noi, in cre§terea nivelului de viata §i a gradului de
civilizatie al locuitorilor. Avem la ora actuala un sector pomicol §i
unul zootehnic puternice, iar venituril6 obtinute an de an ne ofera
certitudinea §i satisfactia ca munca noastra este pe deplin rasplatiti.
Livrarile de produse la fondul de stat, mereu sporite §i ele, ne dau,
pe de aka parte, sentimentul contributiei nemijlocite la cre§terea
§1 dezvoltarea generali a patriei, la inflorirea ei. Faptele, cred, sint
cele ce conving mai mult deck orice declaratii §i angajamente."

Strategli ale noli revolutii agrare

Ca §i in alte domenii ale economiei nationale §i in agriculturI
exista un program complex de modernizare §i de dezvoltare pentru
urmatorii ani. Cincinalul 1986-1990se prevede in Directive le
Congresului al XIII-lea al P.C.R.va asigura in continuare dezvol-
tarea intensiva i modernizarea intregii agriculturi, accelerarea cre--
terii productiei vegetale §i animale prin mai buna organizare §i fo-
losire a intregii suprafete agricole a tarii, aplicarea cuceririlor §tiin-
tei agrozootehnice inaintate. Productia globala agricola va spori in-
tr-un ritm mediu anual de 5,4-5,8 la sutä".

213

www.dacoromanica.ro
FLORENTIN
POPESCU

Dou5 din strategiile noii revolutii agrare din România constau

in generalizarea experientei inaintate i valoroase a unit5tilor agri-
cole frunta;e, pe de o parte, iar pe de alta in rolul pe care 71 are
;I, mai ales, va trebui s1-1 aib5 in viitor cercetarea ;tiintifica in do-
meniu i invatämintul de toate gradele. De altfel, preciza secretarul
general al partidului nostru, inflptuirea revolutiei agrare, agricul-
tura intensiva presupun o angajare mai ferma, mai hotarita, a ;tiintei
agricole din toate sectoarele In realizarea in mod corespungtor a
programelor pe care le avem Trebuie sa imbunätatim ;I invätä-
mintul agricol, activitatea de formare a cadrelor, de ridicare a gra-
dulul de calificare profesiona15 a oamenilor muncii, a intregii taranimi.
Nu se poate face agrlculturà modern5 f5r5 cadre, Ma un invacamint
de toate gradele, bazat pe cele mai noi cuceriri ale ;tiintei i teh-
nicii, färl o strins5 leglturä a InvItimintului cu cercetarea, cu pro-
ductlar
1 lad ca aceste imperative desprinse din cuvintarea secreta-
rului general al partidului au inceput s5. prindä viatä imediat.
Un Jude% din Barägan, lalomita, a fost gazda unui schimb
de experiente interjudetean. Locul organilarii unui astfel de schimb
de experientl n-a fost ales intImplator, ci datorità rezultatelor de-
osebite obtinute de ialomiteni in cooperative agricole de productie
cum ar fi cele din Grindu ;i din Smirna (prima: fruntap in zooteh-
nie; cealakSin cultura griului ;I a porumbului), cooperativa din
Amara sau fermele Tntreprinderii Agricole de Stat Slobozia. cum
se intImpla de regula In asemenea Imprejuräris-au sustinut refe-
rate, s-au vizitat unitati de productie ;i s-au lacut schimburi de pa-
reri intru c7;tigul reciproc al participantilor. Si retinem Caspunsul,
semnificativ din multe puncte de vedere, pe care II d5dea colegilor
sal din alte judete prqedintele cooperativei agricole de productie
Grindu, Anghel Mircea Dan, Erou al Muncii Socialiste, la intrebarea:
Cum ati reu;it sä v5 mentineti de dousizeci de ani in fruntea zoo-
tehni;tilor din judet?": Greu a fost inceputul, dar ;i mai greu e
st-ti pastrezi locul obtinut. Totul e sa dai ;i din suflet ceva. Dac5
omul nu pune suflet, nu face nimic. Nu existä secrete mai marl de-

214

www.dacoromanica.ro
 uzinele
cimpiei

cit vointa omului. Cum si va spun, la noi totul inseamna bun, pla-
cut, frumos. Cimpul cum arati? Gospodarit."
Desigur, unul din mijloacele de bald ale strategiei de infaptuire
a noil revolutii agrare este cel care vizeaza lucrarile de imbunatatiri
funciare, de redare in circuitul agricol a noi suprafete de teren si
de mai bunä gospodarire a ogoarelor existente. Este necesar
sublinia tovarasul Nicolae Ceausescu si actionam cu toad hotari-
rea pentru a introduce ordine si disciplinä in folosirea rationed a
intregii suprafete de parnint. In acelasi timp, trebuie sa infaptuim
masurile de irigatii, desecare, combatere a eroziunii solului, lucrarile
de crestere a fertilitatii si productivitatii pämintului. Noi avem o
suprafata arabila de circa 0,42 hectare pe locuitor. Pe aceasti supra-
fata trebuie sa asiguram ma refer la cei din agriculturaproduc-
tia pentru buna aprovizionare, pentru necesitatile %aril. lata de ce
fiecare metru patrat trebuie sa-I folosim rational, dar trebuie sa a-
plicam ;i masurile de crestere a fertilitatii si productivitatii solului."
Temeinic, stiintific, cum sta bine harnicului gospodar, a fost al-
catuit si in domeniul acesta un program foarte exact pentru perioada
1986-1990. Potrivit lui, in intervalul de timp mentionat se vor ame-
naja pentru irigatii 1,8-2,3 milioane hectare, iar la sfirsitul cincina-
lului se va ajunge la o suprafata de 5,5-6,0 milioane hectare. Cit
priveste combaterea eroziunii solului, aceasta se va efectua pe 800 mii
hectare.
Si iarasi, recurgind la cifre si prevederi desprinse din documen-
tele de partid, reporterul simte nevoia sa ofere, pe de aka parte,
argumentul faptelor.
Sä ne oprim, de aceastä data, pe meleagurile moldave, in ju-
detul Vaslui. Nu intimplator aici, la Perieni, a fost infiintata Stati-
unea Centrala de Cercetari pentru Combaterea Eroziunii Solului
ale carei solutii isi gasesc aplicabilitatea mai intii in judetul Vaslui.
Statiunea a primit, in 1982 (at ocazia vizitarii ei de catre tovaräsul
Nicolae Ceausescu), sarcina de a transforma lucrarile de imbunatatiri
funciare de pe cuprinsul judetului Vaslui intr-un model pentru intrea-
ga tara.

215

www.dacoromanica.ro
FLORENTIN
POPESCU

S-a trecut numaidecit la treaba. Si citäm, aadar, citeva dintre

rezukatele obtinute de atunci §i pink* azi: aproape 200.000 de hec-
tare au fost smulse" eroziunii §i redate circuitului agricol, unele
suprafete fiind recuperate fie prin desecari, fie prin adevarate sis-
teme de oprire a eroziunii. Acestor terenuri li se adaugl o serie de
perimetre etalon (cum ar fi cele din zonele Coste§ti, Zorleni §i Duda
Epureni), care au constituit un model urmat numaidecit §i de citre
o serie de unitati agricole din comunele Albe§ti, Deleni, Vutcani.
Dar Vas luiul nu este singura zoni unde se actioneaza in acest
sens al sporirii suprafetelor cultivate. Din relatirile presei cotidiene
aflam, bunloara, ca au mai luat sfir§it ori sint in curs de finalizare
importante lucrarl de imbunatatiri funciare §i in multe alte judete
din tara: Olt, Arge§, la§i, Braila, Giurgiu, lalomita, Timi§, Vilcea,
Constanta, Sectorul agricol Ilfov etc. De asemenea, au fost date in
folosinti partial sistemele de irigatii Catamara§tiBoto§ani, Terasa
Mihal Bravu (jud. Giurgiu), s-a extins sistemul Sinoe (Constanta), a-
poi sistemul din Cimpia Covurlui §i altele.
In Cimpia Buzaului, la numai doi ani de la inceperea sapaturilor
a prins contur marele complex de hidroamelioratii care va pompa
apa din riul Buzau pe o suprafafa de peste 28.000 ha. Nesfir§ite la-
nuri de griu §1 porumb, pina acum pirjolite de ar§ita soarelui, vor
lega spic cit trestia §i bob cit vrabia", aidoma celor din cintecul
popular. Averea agricolä a farii va spori, astfel, cu zeci §i sute de
mil de hectaretot atitea surse de cereale, legume, fructe.
Nume §i cifre. Nume §i cifre vorbind aproape de la sine despre
un proces in continua desrawrare.
Circumscris noii revolutii agrare, amplul program de imbunata-
tiri funciare sugereaza cu adevarat, la dimensiuni nationale, mutatiile
ce se produc in amplul drum de innoire §i modernizare a agricul-
turli romane§ti.
In Bilrilgan
Drumuri de cimp, de deal sau de munte. Drumuri §i popasuri...
Unul din mukele popasuri posibile in Bäragan se poate face §i
la Urziceniun centru agroindustrial cu o personalitate urbana dis-

216

www.dacoromanica.ro
 uzinele
cimpiei

tIncta, din muke puncte de vedere orasul fiind tipic pentru dezvol-
tarea cunoscuti in ultimele doua decenii de mai vechile tirguri ce
si-au legat dintotdeauna, prin nenumarate fire, existenta lor de exis-
tenta cimpiei, a agriculturii si a profesiilor practicate in cuprinsul ei.
Asa incit s-ar putea spune ca Urzicenii de azi si dintotdeauna este
tin produs" al cimpiei. Istoria devenirii lui spectaculoase a fost scrisa"
indeosebi in anii Epocii Nicolae Ceausescu. Dezvoltarea economico-
sociala, urbanistica si culturala a acestui oras ialomitean, ca si a al-
tora din Baragan, a fost determinati de insasi dezvoltarea agricul-
turii in acesti ani de efervescenta si munca entuziastä. Uzinele sale
de cimpie"Intreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahar,
Intreprinderea pentru producerea nutreturilor combinate, intreprin-
derea de ulei, intreprinderea de produse ceramice (fara a le socoti
pe cele neagrare": intreprinderea de ferite si cea de material spor-
tiv) au toate ca profil prelucrarea produselor agricole din zona.
Tn aspectul localitätii au intervenit schimbari radicale. Pe harta ei au
aparut cvartale de locuinte si cartiere noi, spatii verzi §i parcuri de
load pentru copii. Tn mod firesc, populatia orasului a crescut §i ea:
astazi numärul locuitorilor depaseste simtitor cifra de 18.000 si sint
toate semnele ca in anii ce vor veni noi si noi tineri (si nu numai
tineri) se vor stabili aci spre a-si afirma posibilitatile si talentul lor
in diverse profesii legate de agricultura.
Urziceni un oras agroindustrial ca multe altele din 'Wigan:
Tandarei, Fetesti, Draganesti-Vlasca etc.
Anil socialismului si indeosebi cei ai Epocii Nicolae Ceausescu
au determinat mutatii fundamentale nu numai in viata oraselor-re-
sedinta de judet, ci si in cele de mai mica importanti si de mai
mici dimensiuni, iar politica partidului si statului nostru de dezvol-
tare echilibrati si armonioasa a tuturor zonelor si localitatilor tarn
si-a facut din plin simtite efectele benefice si in aceste localitati
doar citeva dintr-o posibila si deloc mica lista a asezirilor Romaniel
socialiste.

217

www.dacoromanica.ro
FLORENTIN
POPESCU

Noile dimensiuni ale vietii spirituale

Dezvoltarea impetuoasi si pe toate planurile vietii materiale a
tärii in anii socialismului presupunea, in mod firesc, si o dezvoltare
pe masuri a vietii spirituale. Revolutia agrara, arata secretarul ge-
neral al partidului, prevede, inainte de toate, transformarea generalä
a felului de munca, de viata si de &dire al taranimii noastre coo-
peratiste". Totodatä, ea mai inseamna, insä, si modificarea, ridicarea
pe noi trepte a vietii spirituale a satelor. Festivalul national Cin-
tarea Romaniei" si competitia nationala Daciade creeaza astazi ca-
drele cele mai adecvate desfawrarii unor activitati bogate, variate
si complexe in mediul rural.
Vechi, traditionale manifestari, obiceiuri mostenite din strabuni
au fost si sint reinviate, valorificate, pastrate cu grija; pe de aka
parte, lor li se adauga festivalurile, concursurile, toate celelalte ma-
nifestari culturale generate de ritmurile noi, contemporane ale vietii,
de realitatea infloritoare a satului romanesc de azi. Sute si mii de
talente din toate domeniile si-au aflat, astfel, intr-un cadru generos,
calea cea mai dreapta de afirmare.
Asadar, in modernele cladiri ale caminelor culturale, cluburilor,
cinematografelor ridicate la sate se desfasoara, cum bine se stie, bo-
gate programe si activitati culturale, intr-o mare varietate si diver.
sitate de forme, iar numärul celor ce participa la ele cuprinde, prac-
tic, intreaga suflare a asezarilor rurale.
Sint, toate acestea, semnele clare ale noii dimensiuni a vietii spi-
rituale din satul romanesc contemporan. Ele oferi nu doar aspecte
disparate sau intimplatoare despre roadele noii revolutii agrare, ci
si certitudinea unor importante impliniri viitoare prin racordarea la
tot ceea ce tine de modernizare si ascensiune pe noile trepte ale
socialismului.

Ferestre spre viitor

Directive le Congresului al XIII-lea al partidului, celelalte docu-
mente elaborate ulterior de catre conducerea de partid si de stat,
cuvintarile tovarasului Nicolae Ceausescu rostite cu diferite prilejurl

218

www.dacoromanica.ro
 uzindle
cimpiel

in care s-au analizat stadiul perspectivele agriculturii romanwi au

i

condus la stabilirea unor coordonate de mare exactitate i precizie

tiinificä privind obiectivele noii revolutii agrare, precum i caile de
infaptuire a ei. Astfel, s-au planificat o serie de ritmuri §i de cifre
globale semnificative pentru potentialul de care dispune agricultura
noastra la ora actuala. Bunaoara, in cincinalul 1986-1990 productia
globala va spori intr-un ritm mediu anual de 5-6 la suta, iar pro-
ductia neti agricola intr-un ritm mediu anual de 7,1-7,5 la suta.
Cit privwe zootehnia, ponderea ei va fi la sfiqitul actualului cinci-
nal de 46-48 la suta din totalul productiei agricole. Importante in-
vestitii sint prevazute pentru noi constructii, pentru dotarea cu ma-
Oni i utilaje etc. In vederea crwerii productiei prin dezvoltarea
intensivi a agricultur iiobiectiv primordial al noii revolutii agrare
se au in vedere, in primul rind, mecanizarea i chirnizarea:...va
trebuiarita tovarapl Nicolae Ceaqescusi incheiem coniplet
mecanizarea Iucrarilor agricole 5 i sa asiguram agriculturii cel putin
300 kg de ingra§aminte substanta activi pe hectar, precum i ier-
bicide, insectofungicide i alte substante chimice necesare".
DrumurI prin Baragan i drumuri prin Cimpia Banatului
DrumurI prin Cimpia Transilvaniei ori pe meleagurile moldave...
Drumurile printre lanurile de griu §i de porumb, acurn, la cea-
sul cind tulpinile i spicul pregatesc boabele rodului viitor...
Drumurl prin livezi, prin finete ori prin podgorii.
Strabatind satele i ogoarele patriei, reporterul aude aidoma
crescind, frumos i temeinic, roadele viitoareap curn le pregate--
te cu neodihna, cu gindul I cu Inima lui taranul roman.

www.dacoromanica.ro
EUGEN viitorul
EVU imediat

Depresiunea Hategului, ondulinduli vilcelele §i colinele care sus-

tin terasele pomicole, holdele cerealiere potopite de policromia toam-
nei toride, pilcurile de ceri, mesteceni, fagi, ulmi, covoarele vegetale
wernute in gigantice tessaturi pe vaste deschideri, ca n4te pridvoare,
spre cer, se deruleazi ochiului intr-un imens travaliu cinematogra-
fic. Sint vetrele unui spatiu transilvinean, privilegiat, incärcat de is-
torie. Cetati ale acestei istorii, mai vechi, ca Sarmizegetusza Ulpia
Traiana sau castelul Corvinilor ori cetatea Devei, se ingemaneazä cu
cetati ale altor semnificatii contemporane, ca Hateg, Ca lan, Simeria,
Hunedoara, Deva... La ie§irea din muncii Retezat, in incintatorul
peisaj natural, lucrIrile hidroenergetice care preconizeazI supunerea
Streiului, intre acest munte §i Mure§ul care-I a§teaptä" la Simeria,

220

www.dacoromanica.ro
 viltorul
Imediat

s-au integrat firesc, vegetatia abundenti imbracind fastuos total in

verdeatä. De aici, Streiul va cobori in trepte", pentru ca prin cele
peste o duzina, de mici hidrocentrale &a-0 sporeasca forta energetica,
atk de necesara. Dad, de pilda, cocotat in panta abrupti a subtiorii
muntelui, Clopotiva I0 are farmecul lui, de sat suspendat", in
schimb, pe valea Streiului in jos, spre estuarul simerian, numeroase
sate sint presarate pe ambele parti §i pe coline, ori la adapostul a-
cestora, sate in general puternice, adaugate prin ani, In conglome-
rari evident intimplatoare,uneori avind un pitoresc specific. Alterneala
case trainice, majoritatea noi, unele in rola", cu akele batrinqti, in
general fragile, make aratInd ca parasite, scapate ca printr-o inutili
minune, uitate". In central unor astfel de sate, de exempla in Sa-
la§ul de Sus, existä un fel de piata, imitind pietele micilor ora§e
transilvane, ale urbelor, cu citeva case aratoase, dar pe masura ce
strabati comuna, casele scad" in dimensiune i evident in frumusete.
Numai instituiile, caminul cultural, coala , sediul CAP, consiliul etc.
daa comunei insemnele noului. Din plan§etele biroului de sistema-
tizare al judevului, vor cobori, in concretetea lor atractiva, rigorile
unel geometrii arhitectonice in care traditia va fi simburele innoitor,
specificul se va imbraca intr-o sintetica ordonare, a§a cum aveam sä
ma conving admirind aceste machete, la Deva. Dar, urmind firul dru-
mului propus, sa privim comuna Bretea Romina, situati pe malul
sting al Streiului, aproape de §oseaua Petro§aniDeva... Dramal
asfaltat, dupa ce trece podul nou (uncle pe vremuri, doar romantica
luntre cu palimar i bordei facea trecerea), cote§te blind la intrarea
in sat. Case ordonate perfect, care de care mai aratoase, urmInd tra,
ditia inscrierii pe frontispiciu a anului constructiei, marturisesc ca ele
sint construite in ultimii ani. in parcelele dintre ele am vazut gra-
dini, mici sere, livezi, iar in curtile lor, nu o data, autoturisme.
in central nou al comunei, semnele sistematizirii sint vizibile:
un spatiu larg, cu zone verzi marcate de mici pawl de pomi fructi-
feri ori arbu§ti ornamentali, strajuit de clädiri noi, a caror linie arhi-
tectonica stilizeaza spectaculos specificul rustic. Sint cladirile non
§coll, ale blocurilor cu doug §i trei etaje, la parterul carora stralucesc

221

www.dacoromanica.ro
EUGEN
EVU

vitrinele unor magazine, birouri, chioscuri ... Casele din acest spatiu
sint autentice vile, unele pentru mai multe familii, deseori rude.
Comuna Baru s-a profilat spectaculos, gravitind" in jurul noului
ei centru, impropriu zis nou", dat fiind ca nu a avut altul, centru in
care elegante constructii cu maxin-um doui etaje, cu acoperisuri de
tigli, cu verande modelate in lemn sculptat, incinta privirea.
Ele sint cldiri cu totul neintilnite in oras, ambitia celor ce le-au
proiectat fiind de a crea si instaura un stil unic, fantezie in piatra si
lemn, in sticla si caramida, amprente ale unei viziuni ctitorice proprii,
menitl a clalnui, a impune prin frumos si functionalitate moderna.
Tot astfel la Pui, pe drurnul spre Petrosani, in fascinanta arhitecturi
natural-geologica, unde noile constructii se imbina evident gindit,
armonios, cu aceastä natura, iar ordinea impecabilL curatenia, aerul
de mica statiune ti se sugereafa din nou. Spatii verzi, cu band, ronduri
de flori si tufe ornamentale, lumina fluorescenta, culori bogate, asortate
inteligent, materiale de constructie usoare, durabile, oameni primitori
si calmi te intimpina i aici, imperturbabile
S-au efectuat canalizari, s-au asfaltat ori pietruit drumuri (unele
sint deosebit de economicoase si atractive, prin folosirea pietrelor
de riu, rotundelor pietre ale riurilor hunedorene), iar in cladirea biblio-
tecii este emotionant sä vezi copii, avizi de carte, de cunoastere,
alaturi de virstnici, cum este placut sa-i regasesti la un spectacol de
teatru, umplind marea sala pini la refuz, apoi iesind i luind autografe
Am regasit in satele hunedorene, ori de cite ori am avut bucuria
sS fiu oaspetele lor, setea de cultura, privirea deschisa, usoara aborda-

bilitate a oamenilor, multimea de tineri lipsiti de complexe provin-

dale ... La Bretea Romana am fost uimit de receptivitatea acuti pentru
poezie.
Cochete, printre arborii unui parc refacut, o mica rezervatie
dendrologica, se vad alte case proaspete, cu acoperisuri in ape", gen
vile montane. Satul pare o mica statiune linistita la ora amiezii, ineIä-
toare, pentru ca spre seara se va anima de sunetele i larma specifica,
de clinchetul clopotelor vitelor, de zgomotul atelajelor venite din
cimp. Doua ulite se intilnesc venind din partea opusä a satului, aici

222

www.dacoromanica.ro
 viitorul
imediat

in rotonda noului centru, aliniate perfect, marginite de canalizare,

cu mici arbori coafati grijuliu pe dunga qoselei. Localnicii sint semio-
ra;eni, aflu, de vreme ce aproape fiecare familie are cel putin un membru
al ei lucrator la Hateg ori in Csa lan. Ei sint familiarizati cu rigorile ;i
beneficiile urbanului, in tihna, confortul oferit de apa calda, electrici-
tatea, cildura, dar ;i intregul habitat in noile case iti spo,e;te un sincer
sentiment de ... invidie.
Numeroase sate ale zonei au devenit obiective ale sistematizarii,
iar cind spun asta ma gindesc la o metamorfoza uimitoare, nu in detri-
mentul farmecului lor, ci in folosul general. pranul hunedorean nu
mai este unul pitoresc, de;i dragostea lui pentru traditie, pentru port
;i obiceiuri este binecunoscuta. Dar asta nu-1 impiedica sa 1`;i fad din
traditie särbatoare, sail poarte straie neasemuite cu mindrie la con-
cursuri artistice, la festivaluri, la manifestarile din zonele deja tradi-
tionale, iar dupa aceea sa reimbrace hainele moderne, sä urce in ma-
;ina personala, ;i sa locuiasca in satul lui, sali continue existenta pe
vatra lui, cu dezinvoltura. Bogat la suflet, trainic ;i statornic in firea
lui profunda, inalterabili, acest Oran al zilelor noastre este tinar, a
asimilat trasaturile modernitatii in toati complexitatea lor, nutre;te
ambitia de a avea televizor, casetofon etc., dar ;i sä creased vite, animale
mici, sa altoiasca pomi fructiferi sa apartina prezentului/viitor,
civilizatiei. Am vazut ferme pe valea Streiului unde industrializarea
agriculturii aduce faima nationalä, zootehnia este la nivel maxim,
oamenii lucreaza in grajduri complet utilate, imbracati in halate albe,
;i par mai degraba ni;te experimentatori" descin0 acolo din nu f tiu
ce film despre viitor ...
Dispensare, brutarii, bai publice (Ce ne ascundem dupa de§t,
ping ;i romanii aveau aici, chiar pe aid, acum aproape doug mii de ani,
bil publicel, imi spune interlocutoare mea, inginera S.N.), iar clädirile
destinate industriei mici prospera in aceste sate, ce se imbraca in forme
noi, ;irurile de vile, gradinitele, licee industriale (menite a forma aici,
in locul de bmtina, viitoare cadre pentru agicultura) confortabile ;i
vizind fiecare arhitecturi romantice, vor deveni ceva obipuit.

223

www.dacoromanica.ro
EUGEN
EVU

... Si la Dobra, aceste obiective devin realitate. Pe valea Mureplul

masiv populatä, la Ilia dar §i la Baia de Criq, §i nu doar aid pecetile
innoirii devin marturie pentru viitor.
lubitori ai naturii, oamenii acestor sate ce tind a deveni adevarate
centre agro-industriale, cu farmecul lor aparte, cultiva un durabil
ata§ament pentru vatra, arbori §i spatii verzi, iar faptul Ca noilor con-
structii li se dau forme §1 continut modern e mai firesc primit deck
ar [Area. Balcoanele au fost inlocuite cu tinde, cerdacuri, iar dependin-
tele raspund unui confort sporit, care este cit se poate de bine primit.
In comunele pe care le-am vazut, nu fac deloc nod discordanta un
stadion de fotbal, ori un teren de volei, cum nu distoneaza nici pre-
zero unui restaurant dotat dupa cele mai noi pretentii, inclusiv turis-
tice! In unele clädiri noi am vazut fresca, mozaicul qi alte subtile
mesaje ale esteticii. Am vazut piscine personale, sere in care se rasa-
tau, cu o luna inainte de soroc", legume §1 fructe de soiuri superloare,
trufandale, am vazut pasiuni ca: stupäritul, viticultura ori pomicultura,
intretinute cu ardoare §i mindrie locala" de multi säteni. Monumente
istorice, cum este cel din Densu§ ori din Strei, dar i altele, unele
imbracate in schele, altele noi, incadrate in clädiri cu unul §1 doui
etaje, cu terase qi superbe motive arhitectonice rustice stilizate. La
Geoagiu-Sat, unde vechea comuna a devenit o amintire, localitatea
este de-o mare incintare: strävechea Germisara un veritabil ora§el
statiune, avind aspectul tonifiant al statiunii-propriu-zise, Geoagiu-Bai,
limitrofa. Oamenii care muncesc la zootehnie, la terasele viticole,
dar §i in muncile cimpului dintotdeauna revin in aceste case mo-
derne, cu Lin confort de invidiat, ca sä 41 refaca fortele fizice si
psih ice.
Judetul Hunedoara este, dupa cum se §tie, unul dintre cele mai
urbanizate din tara, inevitabil §1 cel mai industrializat. Economia lui
este substantiala pentru economia çrii, iar in multe domenii este exem-
plara. Pe valea Streiului, a Mureplui, a Cri§ului Alb, am vazut cum
räsar noi simetrii, iar atunci cind acolo unde vizionarii plan§etelor

224

www.dacoromanica.ro
 vlitorul
Imediat

stau aplecati pe machetele, schitele, proiecte generale ori detaliate

ale acestor harti ale viitorului rural, am ramas ore In §ir sa Inteleg
cum vor fi multe din satele §tiute ori Inca ne§tiute de mine din aceasta
parte a tarii, am gasit o emotie noua, ca Intr-o viziune calm-lirica,
am intrevazut frumusetile noi ale unei frumuseti durabile, frumusete
inalterabila in esenta ei.

www.dacoromanica.ro
ADRIAN suflete vii
PAUNESCU

PAa aflam in urma cu opt ani la Ciocanesti 0 am avut ocazia sà le

ark unor olandezi, de obicei atit de pragmatki, ca taranul roman
§tie sa puni deoparte mereu ceva pentru frumos, iar frumusetea con-
structiei intregului sat Ciocanesti este pentru noi toci. Aici me§terul
Dumitru Tomoioaga a avut initiativa, care acum s-a raspindit in toata
aria Dornelor, de a scoate pe peretii exteriori motive de cusaturi
nationale i de a le transforma In domeniul zidariei 0 al zugravitului.
Dumitru Tomoioaga a mutat frumusetea covoarelor, frumusetea moti-
velor nationale de pe covoarele, chilimele §i cuverturile din casele
oamenilor, de pe toate cusaturile din case, afari, pe peretii exteriori.
Este un gest curajos. Un gest extraordinar de curajos. Putea sä iasi
un ou baltat de Pa§te, o amestecaturi de culori, un bilci. N-a ie0t a§a.

226

www.dacoromanica.ro
 suflete vii

Sigur ci sint si case ficute mai grabit, mai strident, dar cele mai fru-
moase case din Ciodnesti sint expresia unui bun gust des'avirsit, dar
si a unei daruriri fata de cauza colectivitatii cum rar se poate vedea.
Ei bine, acest Dumitru Tomoioag5 are-un fiu. Acest fiu a mostenit
de la tatal du bucuria frumosului. Obstea din Cirlibaba, primul sat
al Bucovinei dad vii dinspre Maramures, ultimul salt al Bucovinei
dad te duci spre Maramures, l-a ales primar pe fiul ciodnestenilor,
Tomoioag5. Si acest Tomoioagl George, acest fiu al zidarilor de mare
inspiratie din Ciodnesti, Inceard la Cirlibaba o renastere a satului.
Pe de-o parte noi cu totii am invatat de la mesterul Tomoioaga gustul
frumosului pentru ceilalti exprimat de zidurile exterioare ale caselor
din Ciodnesti, pe de alt5 parte fiul sau inceard sa dud mai departe
faclia dragostei fatl de oameni. Si l-am vazut, printr-o Intimplare, la
o s'arbätoare de munte pe Georgica Tomoioaga, l-am vazut la aceasti
sa'rbgtoare a muntelui, fericit cl oamenii din Cirlibaba, si nu numai
din Cirlibaba (chiar si din comuna Botosana, care se aflà la citeva zeci
de km spre Ridauti, spre Putna, de Cirlibaba, da, da, Comanesti-Boto-
sana este exact locul de unde-au venit echipe artistice la särbätoarea
muntelui), se strinseserä in munte, l-am vazut de Georgia Tomoioagi
realmente fericit. Erau oameni multi acolo, era o s5rbätoare a muntilor,
era o särbätoare a oamenilor din Cirlibaba si din Imprejurimi f i era
un Inceput de traditie. Gustul pentru frumos al fiului marelui zidar,
Dumitru Tomoioag5, cel care a relansat ideea de frumos in Clodnesti
si-n satele din jurul Dornei s-a (Scut iarasi simtit. La fel a lucrat Tomoioagi
cel tin'ar, iar printre miile de oameni aflati acolo se afla si Tomoioag5
cel bätrin. li sclipeau ochii in cap privindu-si fiul si se bucura d 'II Invä-
case pe acesta sä fie omul celorlalti, omul oamenilor: primarul Georgia*
Tomoioag.
in plini varI a muncii, la Cirlibaba, primarul finr si entuziast,
dutator de lucruri noi, dutator de noi taine ale vietii si universului,
George Tomoioagi a dat impreung cu obstea intreag5, spre folosinta
obstei intregi, o nou5 forma Caminului Cultural. L-au inaugurat cu totii,
au pus pe peretii Ind neuscati, cu emotie si cu gräbire, tablouri fru-
moase facute de pictori locali si i-au dat drumul. H aid eti , c-avem nevoie

227

www.dacoromanica.ro
ADRIAN
PAUNESCU

de culturä, avem nevoie de un laca pentru frumusete, pentru cele

ale sufletului. Ace Iasi gust pentru frumos I-am intilnit intr-o casä de
oameni simpli din Bucerdea Grinoasa, de linga Blaj, putin mai sus de
Craciunel. Oamenii cauta §i-acolo lucruri care sa-i multumeasci stifle-
twe. Nu e destul un yin bun, cum exista prin zona Blajului mai in
toate casele. E nevoie i de spirit. Iasi n4te oameni simpli care s-au
unit intr-o familie; pe ea o cheama Erji, Erji-neni i se spune, este
maghiara prin nwere, este cetateanca rom5nä prin toate faptele sale,
pe el II cheama Ion uteu. Muncesc §i au o casä frumoasa, o cad 'In care
tot ceea ce au facut tine seama §i de suflet. Sufletul este o componenta
fara de care nici o casa nu rezista. Nici o constructie mare nu rezista,
nici chiar parnintul nu rezistä fara suflet.
Acolo m-a indemnat sä vad sufletul oamenilor un om deosebit,
un om cu un suflet cit distanta dintre noi i Arvam lancu. Se numqte
Avram Leah i este inginer agronom, lucreaza la Blaj, and cind il
sli4ie dorul de motii din care se trage, dna despre lancu, mai toate
cintecele le dal doinit, dar doine§te intr-un fel atit de autoritar,
inch munch 1-ar putea considera dintre ai lor daca s-ar intoarce-n
Apuseni. i m-a mai condus acest om undeva la,Hodaia (hodaie" este
un fel de casä izolata), la hodaia unui alt uteu, undeva foarte departe,
prin locuri pe unde nu credeam sa umblu pentru ca nu sint propriu-zis
frumoase, sint marete, aspre §i autoritare ca sufletul de mot al lui
Avram Leah.
i iata-ma intr-o calatorie cu sufletul, pe mine insumi acum prin

locurile pe unde am trecut.

Ei bine, nu pot sä nu remarc, nu pot sa nu simt, nu pot si nu spun
ca tot ceea ce i-am auzit, la Vatra Dornei, pe interlocutorii mei era
o combinatie organica Intre frumos §i util. Aveau nevoie de poezie,
cereau poezie. Aveau nevoie de adevar §i cereau adevar. Fiecare dintre
ei era däruit muncii sale, era daruit actiunii sale concrete, dar aspira.
Permanenta aspiratie este poate semnul distinctiv al omului in regnul
vietuitoarelor din care face parte. a te bucuri de ceea ce ai facut,
sä te bucuri de ceea ce ai obtinut, dar sä mai aspiri. lath' un semn
profund omenesc. Poate ca din acest semn decurge 0 relativa nefericire

228

www.dacoromanica.ro
 suflete vii

de fiecare clipa a omului care nu se multumeste cu ceea ce a obtinut.

Poate a poezia are si acest har ascuns in substanta ei, de a trezi in
oameni mereu idealul.
Daca privesti un cojocel bucovinean vezi in el atita gust pentru
frumos, inch parca-ti vine greu sa-I porti. De fapt acest mod de a apara
lucrurile frumoase I-am intilnit si in Oltenia mea, Oltenia copilariei
mele, I-am intilnit si in Ardeal, in casele gazdelor mele de la Nasaud,
la admirabilele gazde din atitea ocazii, la Salistea Sibiului, la Ana si
Ion Hasigan, la Sacarimb, mai sus de Certejul de linga Deva, la Cornelia
si Adalbert Rubi si peste tot, absolut peste tot. Si-n Dobrogea, in
casa cite unei rude, peste tot e la fel. Oamenii pun lucrurile bune deo-
parte ca nu cumva sa se strice. Sigur a lucrurile bune trebuie pastrate,
dar de mic am ramas cu obsesia ci mai trebuie din cind in cind si purtate.
Ei, zice, e ceva frumos, lucrul asta-I punem sus. Sus asta era pentru mine
cind eram copil atit de departe si-atit de strivitor, inch pur si simplu
ma revoltam si stringeam din dinti si ziceam: of, Doamne, cind o sa
pot lua eu lucrul ala de sus si si-I dau in folosinta? De ce peste tot
oamenii pun deoparte ceea ce-i frumos? Uite ca si eu acum rn-am trezit
zicind: sint cojoacele atit de frumoase in Bucovina incit iti vine greu sa
le si porti. Dar de ce sa nu le porti ? in viata aceasta, trebuie sa ne
bucuram de lucrurile pe care tot noi le facem. Trebuie sa ne bucuram
de bucuriile pe care ni le provocarn noi insine, pentru Ca altcineva
de dincolo de noi nu va veni sa ne dea bucurii.
Ei bine, am gasit peste tot aceasta propensiune de frumos, si,
un timp, despre ea imi voi ingadui sä vorbesc.
Da, Bucovina e cea mai frumoasa. La fel de frumoasa ca Bucovina
este Transilvania, la fel de frumos e Banatul, la fel de frumoasl ca Buco-
vina este trecerea spre Muntenia, la fel de frumoasa ca Bucovina este
Muntenia, la fel de frumoasa ca Bucovina este Oltenia, la fel de frumoasa
ca Bucovina este Dobrogea, la fel de frumoase ca Bucovina sint toate
celelalte tinuturi romanesti, cele de care ne atingem cu sufletele noastre
care urca uneori ca niste limbi de clopot si bat de dor de patria noas-
tra si de dorul permanent de locul in care nu esti. Pentru ca atunci
cind eram in Bucovina voiam sa ramin acolo, dar mi se facea dor de

229

www.dacoromanica.ro
ADRIAN
PAUNESCU

Marginimea Sibiului. Cind am fost in Marginimea Sibiului mi s-a facut

dor de Tara Zarandului. Cind am ajuns in Tara Zarandului mi-era dor
de Oltenia de Sud, de Doljul meu cu lubenite, cu tintari fugäriti de
focurile de balegar, cu oameni incordati in marea batalie a recoltei
fiecarui an §i cu Dunarea vazinduli de drum catre Marea cea mare.
Cind eram cu sufletul in Oltenia, acela§i suflet se despica §i pleca
spre Maramure§. Din Maramure§ plecam eu insumi, covir§it de märetia
§i de rezistenta maramure§enilor, catre Marea cea mare si ma spal
§i si ma regenerez, crezind ca-mi va fi mai u§or daca nu ma voi lua,
in felul meu de-a fi, dupa maramure§enii cei neinduplecati. Dar nu era.
in fiecare loc unde sint, mi-e dor de celalalt, de§i imi vine sa nu mai
plec nicaieri. Trupul s-ar a§eza acolo ii-ar prinde radacini, sufletul
cauta mereu.
Toate amintirile verii ma cople§esc in acela§i timp. A§ vrea sa
descriu aici, deodata, §i starea Blajului, a§a cum e ea, cum ramine ea
mica Roma", §i cum e ea in viziunea primarului Heljoni, pregatind
emotionant sarbatoarea centenarului Timotei Cipariu, dar sa desenez
§i starea de suflet a comunei lernut Mure§, in felul in care transpare
in sufletul primarului ei, Vasile Cornea, astfel cum mi-ar fi drag sa
vorbesc fiecaruia dintre cititori despre statura imparateasca a Taranului
de Munte, Ion Andrei, din aru Dornei, cea mai fascinanta figura de
om pe care am intilnit-o in Bucovina. Dar trebuie sa-mi a§tept eroli
literari" si-mi viziteze pe rind memoria.

www.dacoromanica.ro
PE URMELE ISTORIEI

www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN legenda
Toll)

Grigore Alexandrescu, ofiter la Foc§ani prin 1835, se plictisea pe

Milcov numarind oile §i boii ce treceau de-o parte §i de alta a erlei"
ruOnindu-se parci §i ea de ceea ce era pusa a desparte.
Atit de absurd angajat In paza acestui hotar-naluca, autorul pri-
mului vers de aur al literaturii romane moderne... 4i-ale valurilor
mIndre generatii spumegate..." scria cu un realism acru privind copi-
tele ce sfi§iau apa siraca a riuletului fatal, §i aceasta intr-o Evropa sta-
pinita de viziunile idilismului clasic: Nimfele le väz desculte, imbra-
cate-n pei de oi./ Pastoritele, pe viscol, pe furtuna §i pe ploi."
Efect Topirceanu. Ce na§te plictiseala si o situatie freed! ...
Pared, in gravitatea sa, poetul muntean vazind parodia" aceea
de granita, i-ar fi facut in joaca un semn, o concesie glumeata confra-

233

www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN
TOW

telui moldovean din secolul urmator, pe acest piriias umil, harazit

a fi emblema marilor uniri si prefigurari zacind in adormire. Nicaieri,
nici o frontieri din lume n-a dispärut dintr-o sorbire" si intr-un mod
atit de pasnic, de firesc, si in sunetele unui eintec atit de gingas in
leganarea sa, cum este Hora tuturor românilor.
In deplasirile lor pe teritoriul national, muntenii si moldovenii
se intelegeau fall sä se mire. Cel mult dad unii ziceau prune si altii
perje, intrebindu-se ce-i aia?" ori we... Important insä era predi-
catul care uneste. Importantä era miscarea Tntelesului, si ea avea o
singura directie. Nu se poate pretinde a taranii de dincolo si de din-
coace de Milcov nu dormeau de obsesia unitatii. Ei erau, de la inceputul
istoriei lor si peste orice fel de argumente teoretice, gata uniti.
Pe urmi veniri carturarii. Pe urma lamuriri ei si intemeiara ei
ce era de fapt si de mult intemeiat in spatiu si in spirit. Dar, fara ei,
visul constient, visul constructor al atitor generatii, nu ar fi capatat
chipul istoriei, recunoscute.
Ziva de 24 ianuarie este sarbätoarea noastri cea mai veche, cea
mai popularä si, indraznesc sä adaug, sentimentala.
Dupa 1965, cind Timpul relui propria noastra infatisare, am vazut
lumea iesind bucuroasa si de bunavoie pe strazi de ziva Unirii, cu
emotia marilor momente ce au totdeauna un aer de familie.
Nervul national a tresarit cu putere la 1859. Aceasta tresarire,
adevarata, autentica, pune pe fetele oamenilor o lumina de legenda.

www.dacoromanica.ro
PETRE
continuitate
SALCUDEANU

eea ce s-a petrecut la Mei Decembrie 1918 n-a fost altceva deck
izbinda geografica a unei continuitati, cea de minte §i de suflet fiind
de totdeauna. Nu voi a diminua numele ce s-ar cuveni inscrise cu litere
de aur in monumentul de gind al neamului, mai durabil deck piatra;
ale unor Gheorghe Pop, Vasile Goldi§, Vasile Lucaciu, luliu Hossu,
Jumanca, Albani, Grapini §i ale altora §tiuti §i neuitati, dar Marea Unire
s-a semnat prin cintecul doinelor, s-a legat prin väile §i cararile dintre
munti §i §es, in pasul domol, ca o vesnicie, al ciobanului §i al cartura-
rului roman. Unirea ne-a dat-o spatiul voievodal al unei limbi unice,
pe meleaguri §i ele unice, ca o cetate inexpugnabili. Ne-au unit neca-
zurile §i mindria §i la timp gindit cumintenia, ca sa tread ce era de
trecut prin colbul vhemii §i noi sa raminem nepotoliti. Nu sint istoric,

235

www.dacoromanica.ro
PETRE
SALCUDEANU

iar ca scriitor nu uit sä amintesc Ca sint ardelean. Nu pentru a ma

deosebi, dar nici pentru a ma confunda, deoarece tragismul Transil-
vaniei, pastrat §i In oamenii ei, este inconfundabil. Un popor este mare
sau mic dupa generozitatea §i bunatatea sa, §i am fost buni chiar §i
atunci cind altii au fost rai cu noi, §i am fost genero0 cind am avut
dreptul puterii sä fim nedrepti. Pentru ca victorio§ii intotdeauna au
dreptate. Si atunci cind am fost umiliti §i obiditi nu ne-am ridicat
impotriva umilitilor §i obiditilor de alt neam, ci Impotriva spiritului
de guvernamint umilitor. Aceasta a fost taria data de mileniilevietuirii
noastre §i dreptul pamintului suveran inscris ca al nostru, dincolo
de scripte.
Nu yeti gasi in rindurile nici unui tribun transilvan, avind durerea
scrisä pe ascuti§ul sabiei ori in lacrima cuvintului carturaresc, vreo
vorba din care sa se poata Inte lege ca de la vremea inmultirii neamurilor
pe pamint drepturile §i hrana sä ne apartina numai nouä, romOnilor.
Dimpotrivi, in toate momentele de virf ale afirmarii nationale, in
mintea indrumatorilor de neam §i in sufletul romOnului de fiecare zi
s-au gasit ginduri de fratietate pentru toti §i chemari la singura arta
ce ne putea pecetlui soarta tuturor; intelegerea §i buna convietuire.
La Alba lulia se va incepe un nou capitol al istoriei nationale ro-
mine§ti. Ne vom gindi la noi, la urma§ii no§tri, la drepturile noastre,
la libertatea noastra. Dar n-avem sà ne gindim numai la noi. N-avem
sä cadem in pacatele acelor de sub al ciror jug scapam acum. Sintem
datori, in aceste zile mari, sä ne gindim §i la cetatenii no§tri de alta
limba §i lege, care, de acum inainte, vor fi chemati sa imparta cu noi
Bine le §i Raul. In aceste momente sintem datori a cl§tiga deplinaincre-
dere a acestor concetäteni ai no§tri care privesc astazi la noi cu teama
§i nedumerire. Chemati sintem sa le dovedim prin fapte ca n-au de ce
se teme de noi, pentru ca libertatea noastra n-are sa insemne pentru
ei sclavie ci, din contra, libertate ca i pentru noi." Cuvinte simple
§i drepte, zämislite inaintea Unirii §i tiparite intr-un ziar,. aparut nici
macar la Bucure§ti, Cluj sau lai, ci marturisite plumbului unei foi
lugojene. Cuvinte care scot in evidenti o realitate i ea inconfundabila,
ca toti, de orice neam am fi, &intern ardeleni in marea unire cu Tara,

236

www.dacoromanica.ro
 continuitate

Indiferent de limba ce-o vorbim. Nou5, transilvsinenilor, nu ne place

si facem curte nim5nui. Vremurile ne-au inv5tat a fim cum sintem.
De aceea, se cuvine si wzIm la locul cuvenit i sa stimam din suflet
aportul clarvazatorilor §i democratilor maghiari a caror contributie,
dupi unire, la stabilirea increderii §i bunei convietuiri a fost de mare
importanta. Cinste lor i celor ce de atunci le-au urmat §i le urmeazi
indemnul.
In Marea Unire, ardelenii au venit nu numai cu mortii, ci 0 cu viii
lor. Voi ardelenii sinteti aceia care ne-ati sernanat cimpiile cu säminta
liberatii, voi ne-ati trimis apostolii care ne-au pregkit mintuirea
noastri, de la voi avem o limbi mai corecti, de la voi istoria
0 filosofie, scria Ion Heliade Radulescu, care a facut pentru
limba romaneasci, pentru libertarea i gindirea revolutionari a
veacului al nousisprezecelea cit o intreagi revolutie. Unirea cu tara
a fost, de fapt, unirea cu sufletul Valli 0 sufletul ei l-au dat, in
primul rind, nu politicienii cit carturarii aflati in fruntea dorintelor
poporului.
A vorbi despre trecut inseamn5 a vorbi despre viata noastri.
Dar nu se poate clädi nimic temeinic pentru prezent referindu-ne
numai la ce a fost. Tr-aim o alt5 viat5. 0 alt5 epoc5. Sub alte indemnuri
nobile. Si tot impreura cu cei de alte graiuri impartim binele §i greul,
deoarece socialismul nu se construiqte mai upr decit s-au construit
alte orinduiri. De aproape patruzeci de ani, um5r lined umär, trudim
cu sincerul sentiment al ft-Wei §i dezvoltarea armonioasi a intregii
OH a dat tuturor dreptul de afirmare §i de mund cinstitl. Oamenii
acestei OH au drepturi §i inclatoriri egale §i acesta este meritul indis-
cutabil al lumii noastre de azi, condusl de un partid revolutionar.
Ceea ce a facut partidul comuni§tilor, partidul nostru, in problema
nationalititilor conlocuitoare, poate fi dat ca exemplu pentru orice
tall din lume. Cine nu recunoate acest lucru este in primul rind
nedrept cu sine.

237

www.dacoromanica.ro
PETRE
SALCUDEANU

Cugetul spiritualitatii romanesti se aflä, prin urmasi, la aceea0

inalvirne sufleteasca, avind o sarcina nu mai pqin importanta. Sa antam,
si iubim, dar sa fim si lucizi. Continuitatea presupune nu numai Trak
%are, ci si sacrificiul anonim de fiecare zi, al fiecaruia, in perpetuarea
rostului adInc al destinului romanesc dat de truda de veacuri a Mari!
Uniri.

www.dacoromanica.ro
TOMA GEORGE amfiteatrul iubiril
MAIORESCU §i al mortii

Oamenii care au intimpinat ostasii obositi, dar cuprinsi de febra

marilor vise implinite, cu cani de apa rece, cu pline, flori si mere iona-
tane (era anotimpul lor), cu dangatul clopotelor anuntind ca ceasul
rrantuirii a sosit, si glastre de flori In gearnuri ca-n zi de mare sarba-
toare, ca si cum s-ar fi intors feciorii satului, acum cind nu mai ajungeau
nici foile de cort sa tina loc de tärgi si nici paturile unde sa culce ranitii,
Isi smulgeau gardurile ca sa fie cuie si scIndura pentru priciuri,sa aiba
unde-si trage oasele cei sfirtecati de metal, de bombe, de obuze, de
proiectile, de sacii de grenade aruncati peste ei din vazduh sub latratul
de moarte al mitralierelor instalate la coada itukasurilor in picaj, 0,
atunci cind nu mai aveau cai si carute,sa asigure, in ritmul cerut,caratul
lazilor de munitii la Mures, sfidind moartea, barbatii aceia care i-au

239

www.dacoromanica.ro
TOMA GEORGE
MAI ORESCU

intimpinat cu piine si sare, sfidind neodihna si nesomnul, carau chiar

si cu spatele lor munitia spre riu, iar femeile satului duceau, pink' in
primele linii, dni de lapte dulce si malai.
Batrinele si copilele au rupt atunci in fisii prosoapele si cearcea-
furile satului, iar medicii si sanitarii militari au pazit fara odihnä, zile si
nopti, dormind cite un sfert de ceas, iepureste, cu schimbul.
i citi au ramas aid, in gropi de obuze, in santuri, in baltile mus-

tind de noroi, in lutul jilav, mlastinos, impanat de metal, cazuti intr-o

rini cu gurile pline de pamint, cu ochii inghetati, fixind acele dorite,
visate inaltimi...
E-aid sfirtecat de mina si Gheorghe Croitoru, sublocotenentul
din Batalionul 31 pionieri, cel care, catarindu-se pe versantul abrupt
in fruntea oamenilor sai, ca un incercat alpinist, a ramas pe peretele
galben ca o pad rosie de carne tocata; e-aici si locotenentul Gheorghe
Ghita, cel care pasind prin clisa neagra cu talpile goale in fruntea trupei
sale desculte pusese ramasag sa ajungi la cota 495... A cistigat rama-
sagul. Post-mortem. Picioarele i-au fost retezate de trup. E-aici, adinc
in pamint, si logodnicul eroinei de pe Jiu, Gheorghe Pänoi, si maiorul
Dumbrava dzut intr-unul din atacurile de noapte in lupta cu baio-
neta; e-aici si sergentul Costica Panciu, cel care parca restabileste
legatura intrerupta intre Creastä si Vale, cind batalionul de sus a ramas
izolat. El trece Muresul involburat, prin pinza deasä de foc si se tiraste
pe brinci, spre creste. Un proiectil ii reteazi un picior, o mini de
aruncatorpe celälalt. Cu dintii strinsi, lasind in urma un riu de singe,
se Waste mai departe si ajunge la punctul de comanda, preda plicul
trimis de comandantul de regiment si-si di ultima suflare.
i mai e aici si fruntasul Gheorghe Lungu pe care camarazii il

botezasera Gornistul", cum il numisera si pe bunicul sau in campania

din '77, nedespartit de trimbita sa totdeauna stralucind, la toate asal-
turile gonind in fruntea trupei cu sunetul de chemare la atac al goarnei.
Trei zile si trei nopti a sunat Ghita semnalul de atac, asalt dupa asalt,
el se odihnea doar in retrageri, cind lasau in urma cimpul acoperit
de vaierul ranitilor si strigatele de ajutor ale muribunzilor, iar cind
se relua asaltul chemarea sa sonora se Malta ca o mingiiere pentru cei

240

www.dacoromanica.ro
 amfiteatrul iubirii
0 al mortii

1.1=0 0 pentru cei care inaintau. Camarazii sal de arme povestesc

ca goarna lui Ghita s-ar fi auzit la fiecare atac 0-n zilele cind acesta
incremenise de mult cu goarna pe buze...
Ei sint toti aid. Martirii. Sfincii liberta;ii ncastre. Goarna lor ne
rasunä-n inimi. Aid eroismul n-a cunoscut decit masura de mit a le-
gendei.

www.dacoromanica.ro
DUMITRU RADU pe urmele eroilor
POPESCU

Trebuie si tread o suta de ani ca urma unei tran§ee sä dispara;

un secol va sa zica trebuie sa se scurga ca o rana ficuta pamintului sä
se vindece singura. Cosmosul nu-§i impra§tie praful sau stelar mai repede,
vinturile, ploile nu pot invinge cu sudoarea lor, cu nisipul lor,cu apa
lor groaza ce §i-o face soldatul ca A intre viu In ea 0 si nu moarl. AR
spun statisticienii, tehnicienii militari, arheologii §i ap de fapt arati
viata: o trarlee nu moare cu una cu doua, nu se ruineazi, nu se stinge,
nu se §terge de pe fata pamintului deck sub greutatea unel pline sute
de ani. A§a ca nu e nici o mirare la patruzeci §i cinci de ani de la Vita-
!Hie ce s-au dat in Transilvania pentru infrIngerea granitei fasciste dic-
tate la Viena, spre ru§inea Vienei, §i a istoriei Vienei, si intilne§ti pe
paminturile Transilvaniei udate de Olt 0 de Cri§uri, de Mure§ 0 Some-

242

www.dacoromanica.ro
 pe urmele eroilor

suri, acolo unde plugul Inca n-a intrat, prin margini de piduri mai ales,
urme ale rizboiului, linii intrerupte scobite in pimint, transee. Sau
si Intilnesti, in pidurea de lin& Hidesel, licasurile In care bateriile
de artilerie au asteptat ziva ordonirii focului, ziva ordinului de foc,
ziva Foc!", ziva focului prima pentru recucerirea orasului Oradea.
Tot aid i mormintul unui ofiter roman cizut in prima linie pentru
recistigarea ultimilor kilometri pIni la marginea fireasci a ärii. Tot
aici, prin pidurea tiiati o urmi a granitei lui Hitler, o urrra a dementei
dictatorului.
latä, deci, cum pimintul nu vrea sä uite, cum istoria e obligati sa
nu uite... Dar crucile de la cipitiiele soldatilor ucisi? Ele niciodati
nu putrezesc. Dar acea fantastici cruce vie? Un bridut pus atunci la
mormintul unui soldat ucis, dar nu invins, un bridut in trupul ciruia
s-a bitut un pat de armi. Anii au trecut, bridutul a crescut, InàlçInd
cu el bratul orizontal al crucii, sus, sus de tot astfel ca este !impede
ca lumina zilei, in lumina zilei, adevirul ce ni-I arati acum aceasti cruce
vie: ea creste mereu, in bitaia luminii, sub constelatii, ziva i noaptea,
incet, incet, In ritmul firesc al spitei sale, al firii acestui neam de coni-
fer, infruntind vintul, vInturile, ploaia, ploile, cu adinci rädãcini In
pimint, o cruce cu adinci ridicini in pimint, vii.
Dar veteranii? La Brasov, Tirgu-Mures, Cluj, Baia Mare, Oradea,
Arad carunti cu cravatl, firi cravatä, cu insemnele unor decoratii,
fàrä decoratii, demni, blinzi, intransigenti, patrioti, Inca plini de uru-
itul rãzboiului, fiind ce skit cu totii, eroii rizboiului de eliberare a
tirii noastre, a Ungariei si a Cehoslovaciei, amintirea vie a rizboiului
de-acum patruzeci si cinci de ani. Dad rinile pimintului nu se vinde-
-Ca decit intr-o suti de ani, fink din si de pe trupurile acestor vete-
rani sint toate vindecate? Poate Ca da, poate ci nu. Oameni färä miini,
firi picioare, unii, altii, desigur, majoritatea, scipati cu niste rani mai
usoare ... Dar ce se intimplä cu acele rani nevizute, cele aflate din-
colo de cicatrici? Cred cã toti veteranii au dreptul si mai triiasci de
la sfirsitul celui de-al doilea rizboi mondial Inca o suti de ani.

www.dacoromanica.ro
HAJDU florile
GYOZO recuno;tintei

.01 i s-a oferit prilejul de a lua parte la o ampla calatorie de docu-

mentare pe locurile unde, cu patruzeci i cinci de ani in urma, Armata
romana s-a acoperit de glorie in luptele Impotriva trupelor fasciste.
Aceasti calatorie de documentare In cursul careia am ascultat..
prelegeri despre traseul luptelor de eliberare, sustinute de specia-
li§ti militari 0 istorici, intilnindu-ne, totodata, §i cu mai bine de 300
de veterani de razboi, care acum patruzeci i cinci de ani au luptat,
la chemarea partidului, in primele rinduri a fost §i pentru mine,
ca scriitor §i redactor maghiar din Romania, deosebit de instructiva,
reprezentind o lectie vie de istorie, pentru totdeauna imprimata in
cele mai adInci cute ale sufletului meu.

244

www.dacoromanica.ro
 florile
recunoWntei

Bucure§ti, Ploieti, Paulqti, Valea Prahovei, Braov, Prejmer,

Sf. Gheorghe, Tirgu-Mure§, Oarba de Mu rq, Turda, Cluj-Napoca, Apahida,
Moisei, Baia Mare, Satu Mare, C are i, Oradea, Salonta, Arad, Pau li§,
Drobeta-Turnu Severin acestea au fost escalele de-a lungul drora
am urmat pas cu pas drum ul de glori i al armatei romane. Uimiti,
nem i§cati, stateam im preuna cu colegi i mei, scriitorii romani, pe in-
singeratele cimpuri de batalie de odinioara i, ascultind convinga-
toarele pledoarii ale speciali§tilor care ne insoteau, reinviau In ima-
ginatie detapmentele patriotice §i legendarele fapte de arme ale sute-
lor de mii de osta0 romani care au luptat pentru libertate cot la
cot cu victorioasele armate sovietice in ofensiva cu celelalte forte
ale coalitiei antihitleriste. Uimiti, cu o sincera admiratie, stäteam §i
ascultam relatarile despre nenumaratele fapte de arme, elocvente
prin Insäi existenta lor, care simbolizeaza imensul sacrificiu de singe
§i marile victorii, demne de a fi imortalizate in poeme de lupta
prin care armata romani si-a inscris pentru totdeauna numele in glo-
rioasa carta istorica a luptelor purtate pentru libertate §i infringerea
definitiva a fascismului.
imi plimbam privirile de-a lungul locurilor de batalie, ascultind
relatarea fascinantelor marturii ale patriotismului i sacrificiului de
sine. i nu de putine ori inima mi-era cople§ita in fata monumentelor
ridicate pe locul vechilor inclqtari, pentru a celebra glorioasele fapte
de arme, constituindu-se intr-un etern memento: sa nu-1 uitam nici o
clipä pe aceia care §i-au jertfit, sub stindardul ro§u al partidului, singele
pentru libertatea noastri, sa nu uitam o clipa zecile de mii de osta§1
romani care au stropit cu singele lor glia strabunä, luptind pentru
patrie, libertate, pentru alungarea definitiva din tara a armatelor
hitleriste §i horthyste, pentru dreptul la libertate al unor popoare §i
natiuni frate§ti, pentru pacea intregii Europe.
in cursul cilatoriei noastre de documentare am facut o escall
§i in ora§ul care rn-a crescut si care imi este atit de drag, Tirgu-Mure§,
unde, in Piata Trandafirilor, inaltindu-se pared deasupra caselor, monu-
mentul soldatului roman reaminte§te trecatorilor ci §i pe aceste su-
perbe meleaguri murepne unde azi oamenii muncii romani §i

245

www.dacoromanica.ro
HAJDU
GYOZO

maghiari construiesc impreunä, sub semnul increderii si al iubirii,

intr-o deplina unitate si fratie, un prezent fericit i un viitor comu-
nist mii si mii de soldati romani si-au dat singele in luptele de elibe-
rare purtate impotriva armatelor horthyste si hitleriste. Simteam o
stringere de inima cind rn-am oprit impreuna cu colegii mei, scriitorii
romani, in fata acestui monument, pentru Ca aveam proaspata in amin-
tire imaginea dramaticelor lupte de acum 45 de ani, de la un sfirsit
de septembrie, a cumplitei canonade a tunurilor si a groaznicei ploi
de gloante care abatut asupra orasului nostru i asupra meleaguri-
lor Ludusului si ale lernutului, evenimente pe care, copil fiind, k-am
trait din plin. In aceste regiuni, armata romana a participat la una din
cele mai singeroase etape ale traseului ei de lupta. Cumplita incles-
tare din 19-28 septembrie 1944 de linga lernut, luptele purtate pen-
tru cucerirea cotelor 495, 463, 409 si 534, imensul sacrificiu de singe
de la Oarba de Mures materializat in moartea eroica a 11000 de ostasi
romani si in sacrificiul la fel de pilduitor al localnicilor, romani si
maghiari, care au contribuit, uneori chiar cu pretul propriei lor vieti,
la lupta eroica a infanteristilor, cavaleristilor, vinatorilor de munte,
artileristilor, transmisionistilor i genistilor romani iata cum poate
fi caracterizata pe scurt uluitoarea, inimitabila batalie de la Oarba de
Mures. Faptele de arme ale armatei romane, tot ceea ce ea a infaptuit
acum 45 de ani in lupta de eliberare a parnintului patriei noastre ne obliga
pe noi, scriitorii, la imortalizare prin puternice opere literare, demne
de marea lupta impotriva fascismului, demne de viata Iiberä pe care
o traim laolalta in patria comunä Romania socialistä.

246

www.dacoromanica.ro
ION un punct
BRAD arhimedic

EL
xista mai multe localitati in Romania carora, numai rostindu-le
numele, simti inima cum IV bate mai puternic, te Inväluie o vraja in
care se amesteca §i con§tiinta ca locul acela, de marimea unui sat
sau a capitalei Orli, a Insemnat un moment esential in istoria dra-
matica a neamului nostru.
0 astfel de localitate este Blajul.
Numele sau a fost consacrat nu printr-o bätälie crincena, singe-
roasa, c4tigata prin forta sabiei i a focului, ci prin puterea mintii,
a credintei in dreptatea istorid a poporului roman, a luptei sale pentru
supravietuire, pentru libertate, pentru unire §i independenta natio-
nala. Blajul, in fata druia Eminescu se descoperea, salutindu-I ca pe
mica Roma a romanilor, Blajul pe care I-au cautat i I-au iubit papp-

247

www.dacoromanica.ro
ION
BRAD

ti;til din toate cele trei provincii romane;ti, ca pe o stea luminoasä

pe cerul intunecat al destinului, Blajul despre care spunea Nicolae
lorga cl are in el mai multa istorie deck aer, Blajul lacrimilor lui
Caragiale urmarin(!u-1 in zbor pe Vlaicu, in prezenta lui Co;buc, Goga,
Agarbiceanu ;i atitor altor spirite alese ale neamului, Blajul purtator
de drapel ;i in unirea din 1918, hotaritä la Alba-I ulia, Blajul care nu era
la inceput deck un satulet, in jurul unui orgolios castel medieval,
Blajul a fost ;i a Camas prin timp ceea ce 1-a gindit ;i 1-a cutezat in-
temeietorul säu adevarat, Inochentie Micu Clain: un punct arhimedic
in existenta noastra nationala. Pe el s-au razimat, vreme de peste
doul secole, ideile ;i actiunile revolutionare ale romanilor din Tran-
silvania, care n-au vrut sa se lase ingenuncheati de monstruoasa, abila
;i sistematica politica de deznationalizare a imperiului austro-ungar,
socotind ca vechimea, originea, continuitatea si numarul lor prepon-
derent in inima vechii Dacii le dau dreptul si fie egali cu celelalte
natii, sa fie insiqi, sali uneasca fiinta etnica 0 statall, pentru totdea-
una, cu fratii lor din Romania.
Din aceste idei s-au nascut ;i s-au hranit ;i scolile Blajului, cu
populatia lor totdeauna mai numeroasa deck a ora;elului de la imbra-
tiprea Tirnavelor, scolile care au näscut ;i au hranit, la rindul lor,
coala Ardeleang, in vatra careia s-au calk ;i ideile lui Barnutiu ;i
sabia lui Avram lancu.
In succesiunea generatiilor, mi-a fost dat qi mie, ca atitor mii ;1
mii de copii de tarani, sa ma adap de la aceste adevarate Fintini ale
darurilor", cum le numea ctitorul lor, Petru Pavel Aron, ;i ori de cite
ori imi ating fruntea de umbra zidurilor lor parca mi-a; atinge-o de
piatra mormintului lui Inbchentie, ;i i-a; auzi cuvintele adresate urmaw-
lui sau in scaunul pastoresc: Nu ;tiu prin ce dulceata ne atrage pa-
mintul natal ;i nu ne ingaduie s1-1 uitam".
Dar cine ;i cum ar putea A uite un asemenea pamint?
Cind string mina oamenilor lui de azi, de la carturari la ucenicii
mai numero;i ca oricind pe bindle ;calor cu profiluri atit de variate,
de la diriguitorii vrednici ai oraplui pina la muncitorii industriali,
la agricultorii ;i viticultorii lui neintrecuti, imi yin iara;i in minte spu-

248

www.dacoromanica.ro
 Lin punct
arhimedic

sele marelui meu consatean Timotei Cipariu care, läudind vrednicia

§i corltiinta de sine a blajenilor, sublinia: ... asta va face totdeauna din
Blaj cel mai inflacarat corp pentru popor, in care se afla parintii, rudele,
prietenii §i singele lui".
Singe le ideilor, singele existentei 0 luptei noastre.

www.dacoromanica.ro
MIRCEA jurnal
NEDELCIU de operatiuni

1\
r m in fata Jurnalul de operatiuni pe luna septembrie 1944 al
unei divizii romanefti. Divizia 3 Infanterie. L-am citit mai intii pe
neräsuflate, cu o curiozitate extrem de vie, rn-am surprins chiar prin
intensitatea neobifnuitä a acestui sentiment. Acolo unde un cuvint
era fters sau de neinteles, rn-am chinuit, uneori chiar ore in fir,
sä-I descifrez sau sà-I deduc. Am citit apoi, de mai multe ori fi in
sari sufletefti diferite, acelafi text din care acum tin minte WV
masive. Tntr-un jurnal de operatiuni sint notate lucruri dintre cele
mai diverse: unele privesc strict efectivul de oameni i armament fi
mifdrile acestoraordonate, dorite, reufite, ratate; altele Ina
sint in legaturi cu starea timpului, a drumurilor, a moralului solda-
tilor; sint transcrise lari interpretare observatii asupra inamicului;

250

www.dacoromanica.ro
 jurnal
de operatiuni

sint povestite in doua propozitii tragedii; sint transcrise ordine care

nu ajung sa fie executate; se cauta cauze §i se rostesc, nu se §tie in
atentia cui, ipoteze ce nu se verified; din cind in cind, dintr-o tur-
nura de fraza, dintr-un termen dialectal, dintr-o exprimare impro-
prie, pot fi ghicite sentimentele celui ce scrie.
Pe ultima HI, dup 5. un tabel cu pierderile diviziei pe luna sep-
tembrie 1944 (249 morti, 764 raniti, 191 disparuti), urmeaza
semnaturile mai multor oameni. eful de stat major (un colonel),
§eful biroului 3 Operatii (un capitan) §i, desigur, comandantul diviziei
(un general) semneaza pur qi simplu qi intaresc printr-o tampila mar-
turia ca au cuncgtinta de text. Jos de tot, sub cuvintele redactat de
mine", semneaza un capitan. Acesta sa fie autorul? Ce statut auctorial
ii putem acorda i, dincolo de tabelul cu cifre dureros de exacte, cit
din adevarul celor treizeci de zile de razboi ni se transmite noua
prin simpla §tiinta de a observa §i a scrie a capitanului care sem-
neaza indescifrabil?
Cele mai multe propozitii sint reci, chiar §i acelea care descriu
sentimente i legaturi dintre cele mai inaltatoare intre oameni. lata
un exemplu: Domnul General Comandant aduce laude unitatilor
Diviziei 3 Infanterie, aratind ca aceste fapte de arme din 11 septem-
brie 1944, vor fi inscrise in cartea de aur ti istoria neamului". Uneori,
dupa un inceput in termeni tehnici, fraza se umanizeaza i transmite
emotie: Granita (vremelnica, n.n.) este fortificata i aparata cu dir-
zenie de trupele ungaro-germane, care sunt silite insa sa cedeze sub
presiunea focului puternic al infanteriei i artileriei române, care
pune din nou piciorul pe fostul nostru teritoriu românesc rapit de
unguri acum patru ani". Pe fiecare pagini sint notate lucruri newep-
tate pentru mintea mea de civil. Felul in care localitati, peisaje, fapte
de o concretete teribila sint imbracate in haina limbii romane este
totu0 de un potential emotional deosebit.
tiu insä, si stim cu totii, cä un eventual rdzboi atomic, asa cum
ipotetic se infätiseazI el mintilor noastre in ultimii ani, nu va mai fi
o confruntare a maselor pline de patriotism, elan revolutionar, eroism,
ci un simplu joc cu mai multe strategii disputat de factori decizionali

251

www.dacoromanica.ro
MIRCEA
NEDELCIU

in ale dror miini vor fi concentrate uriase forte de distrugere. Jur-

nalul de operatiuni al unui astfel de razboi nu se va mai scrie intr-o
limba naturals, ci in FORTRAN sau mai tiu ;I eu in ce alt limbaj
al masinilor. Va mai contine acel jurnal de operatiuni vreun electron de
incarcaturä emotionala? Cel mai bine ar fi ca nimeni, niciodata, sa
nu aiba prilejul de a descifra asa ceva!
Din Jurnalul de operatiuni al Diviziei 3 Infanterie desprindem
sentimentul real de superioritate al soldatilor nostri in timpul lupte-
lor duse pentru eliberarea teritoriului rapit prin dictatul de la 30
august 1940. Care sl fie baza acestui sentiment de masa? In privinta
dotarii cu armament superioritatea inamicului era cunoscuta de sok
datii ncItri; in urma cu doua sau trei saptämini fata de evenimentele
descrise in acest jurnal cele doua armate luptasera impreuni. Dife-
renta la capitolul prega'tire pentru lupta era, de asemenea, evidenta
cei mai multi dintre soldatii nostri fiind recruti. in unele locuri si
diferentele de pozitie erau in defavoarea noastra ((a Oarba de Mures,
spre exemplu!).
Iasi un alt fragment din textul capitanului care semneala indesci-
frabil dup./ cuvintele redactat de mine": Inamicul 4i cla seama de
importanta acestei cote i pare CS pastreaza special, numai pentru
acest punct, 5-6 care de luptä, gata si intre in actiune ori de cite ori
infanteria noastra, fall tancuri, fara tunuri de asalt, numai cu piep-
tul, reuseste si o cucereasd". (24 septembrie 1944 valea Nirajului).
Secretul superioritatii pe care trupele romane o simt in timpul
acestor lupte duse in conditii dintre cele mai grele sta intr-adevar in
marimile morale" ale acestora. Dar, alaturi de patriotism, de dorinta
fierbinte de a elibera un teritoriu romanesc, masa de luptatori romani
se mai distinge si prin aceea ca ea este o masa revolutionara.
Specialistii considera ca o masa de acest tip se formeala prin
acumularea resentimentelor. Dad un grup (armata germana) are
dreptul sa dea ordine altui grup (armata romang) in urma
unei cuceriri a teritoriului sau in urma unor procese politice, i
aceasta situatie se prelungeste mai mult timp, acumularea resenti-
mentelor poate duce la o situatie revolutionara. Nu cred ca mai trebuie

252

www.dacoromanica.ro
 jurnal
de operatiuni

lnsistat asupra sentimentelor pe care ofiterii, subofiterii §i soldatil

romani le incercau fata de armata cu care se batusera la Mira§e§ti
§i care atunci, in primul razboi mondial, ocupase o mare parte din
teritoriul romanesc. Nu mai trebuie insistat pe resentimentele acu-
mulate de intreg poporul roman obligat sa execute tot felul de ordine
venite de la Berlin, incepind cu dictatul de la 30 august 1940 §i ter-
minlnd cu desconsiderarea fati§a a fiecarui luptator roman in prima
parte a räzboiului.
Resortul ascuns al acestei armate care cucerea i recucerea numai
cu pieptul" fiecare cota pe care inamicul o stapinea cu ajutorul tunu-
rilor de asalt, al brandurilor §i al carelor blindate este structura ei
de masa revolucionara. Cu atit mai demni de admiratie skit initiatorii
actului politic de la 23 August 1944, infaptuit de poporul nostru sub
conducerea Partidului Comunist Roman. Partidul nostru comunist
a avut darviziunea politica de a transforma o armata vlaguita intr-o
masa revolutionara. La o lecturi atenta §i obiectiva acesta este ade-
värul care se poate citi printre rindurile unui jurnal de operatiuni
al armatei romane din cel de-al doilea razboi mondial. Cum ziceam,
'insa, astfel de documente nu mai par posibile intr-un eventual razboi
atomic. Cimpul de actiune al maselor cu structuri revolutionari nu
mai poate fi cimpul de lupta. Ele trebuie, in noile condicii, sa actio-
neze mult mai devreme.

www.dacoromanica.ro
ION cinstind eroil patrIel
DODU BALAN flurim o patrie de eroi...

/jilS a asigur ca nu existi nimic mai presus pentru mine decit cauza
socialismului §i comunismului in patria noastra, cauza bunastarii i
maretiei natiunii noastre socialiste, a independentei §i suveranitatii
sale, pentru care voi face totul §i imi voi inchina intreaga mea activi-
tate §i viata!"iata cuvintele care izvoräsc dintr-o viata ce ne sti
in fata, dreapta, ca un mare §i luminos exemplu de däruire revolutio-
nara in slujba supremelor interese ale poporului. Sint cuvinte demne
de cei mai mari eroi ai istoriei noastre nationale §i, totodatä, anga-
jament care sintetizeaza intr-o expresie corespunzatoare maretelor
vremuri pe care le traim, visul milenar de constructie, unire §i hota-
rirea neclintita de a implini marile idealuri ale poporului.
Niciodata natiunea noastri nu a simtit §i trait ca acum, in aceasta

254

www.dacoromanica.ro
 cinstind eroii patriei
flurim o patrie de eroi...

epoca, plenitudinea aspiratiilor sale carora un mare erou al timpului

nostru, conducator de tara si de partid, le inchini intreaga viata.
Niciodata ca azi un maret prezent nu si-a vadit mai mult puterea
de a-si alia un mare trecut, niciodata ca acum viitorul nu s-a vazut
mai limpede si mai luminos intr-un mare conducator care intru-
chipeaza cu stralucire virtutile cele mai alese ale neamului romanesc.
lad de ce, ori de cite ori citesc sau ascult magistralele expuneri ale
tovarasului Nicolae Ceausescu ma patrund de convingerea ca, in
viziunea sa dialectica si atotcuprinzatoare asupra istoriei, pe masura
ce oamenii 41 construiesc, liberi si stapini pe soarta lor prezentul so-
cialist, cucerindu-si cu fiecare clipa viitorul luminos, ei isi recuceresc,
totodata, intr-o perspectiva nouS, si trecutul. Nu orice trecut. Tre-
cutul glorios, progresist, rascolit de lupte eroice impotriva asupririi
si exploatirii. Un trecut presarat cu umbrele marete ale stramosi-
lor care s-au jertfit pentru neatirnarea si suveranitatea tarii. Trecu-
tul care, devenind istorie, e in stare a fi un puternic exemplu de
patriotism, un aliat al stradaniilor noastre de a edifica o lume noua,
mai buna si mai dreapta. Trecutul in care freamata visurile, idealurile
de libertate, dreptate si progres ale poporului roman, geniul sau
creator si omenia sa proverbialä. Trecutul care e umbra noasträ
istorica si care ne spune ca ne-am nascut aici si am ramas tot timpul
la noi acasa, durind o cultura infloritoare si o civilizatie proprie, pro-
fund originalà, ci sintem stapinii de drept ai acestor plaiuri ameste-
cate cu trupurile, lacrimile si sudoarea parintilor parintilor nostri.
Un trecut animat de inalte idealuri patriotke, de-a lungul caruia cei
multi si atita vreme näpastuiti au faurit o limba unitara si bogata,
au intemeiat o stralucita civilizatie materiali si au creat comori
nepieritoare de simtiri adinci si ginduri inalte, pe care le-am
revarsat in patrimoniul culturii universale. Contributia tovarasului
Nicolae Ceausescu la restituirea acestei minunate istorii, la aducerea
ei in deplina lumina a adevärului si la dezvaluirea marilor ei dimen-
siuni va ramine o pagina stralucita in opera sa atit de bogata si
de multilaterala.

255

www.dacoromanica.ro
ION
DODU BALAN

Prin glasul sau Eminescu a spus din nou acestui popor ca la tre-
cutu-i mare l-gteapti un mare viitor, §i prin glasul sau l-am auzit
pe Decebal, din viziunea lui Co§buc, rostind acele marl adevaruri
nepieritoare, simbolice pentru orice etapa istorica, ilustrind §i astazi
profilul moral al poporului roman:
Din zei de-am fi scoborItori,
C-o moarte tot sintem datori I
Totuna e dac-ai murit
Fläcdu ori mos Ingirbovit;
Dar nu-i totuna leu sei mori
Ori cfne-nidntuit.

Din iniciativa secretarului general al partidului, poporul roman

§i-a särbatorit, la scara nacionala, marile evenimente §i personalitäti
ale trecutului istoric, facind sa rasune cintecele dragi care l-au insocit
in lupta sa eroica: lidsunetul, Pe-al nostru steag, Trei culori si atitea
altele, infrumusetind piecele ora§elor §i peisajul patriei cu impuna-
toare monumente care ne evoca istoria nacionala, plini de lupte §i
zbucium.
Preocupat statornic de valorificarea bogaciilor materiale ale cirii,
tovarawl Nicolae Ceau§escu a acordat, totodata, o deosebita griji
valorificarii bunurilor spirituale ale poporului roman, popor care
da o Malta apreciere operelor valoroase ale lui Eminescu, Caragiale,
Alecsandri, Bolintineanu, Co§buc, Sadoveanu, Rebreanu, Goga, Grigo-
rescu, Enescu, Brancu§i §.a., care constituie nu numai o bogacie a cul-
turii noastre nacionale, dar au devenit §i un bun al culturii universale,
contribuind la ridicarea prestigiului patriei peste hotare". Tovarawlui
Nicolae Ceau§escu ii datoram faptul ca din geografia spirituali a
patriei nu lipse§te acum nici un pisc de &dire §i simcire romaneasci.
Ce bogacie de ginduri §i simciri a redat tovarawl Nicolae Ceau§escu
poporului roman prin atit de justa incelegere a trecutului nostru
istoric, artistic §i culturalltiincific! Datorita unei asemenea ince-
legeri sintem astazi in situacia fericita de a nu mai avea absence
fundamentale in relieful spiritual al Romaniei. Datoritä secretarului

256

www.dacoromanica.ro
 cinstind eroii patriel
aurim o patrie de era . ,

general al Partidului marii noqtri inainta0 41 transmit mesajul patriotic

in mersul nostru spre un ideal pe care l-au visat qi ei. i dna ase-
menea precursori vin astazi in rindurile noastre inseamnä cà sintem
puternici. Cunoscindu-le gindurile qi idealurile sadite in operele
lor, avem convingerea ca toti marii creatori ai acestei çäri, toate spi-
ritele luminate, de la inteleptii anonimi care au creat proverbele,
de la autorii doinelor i ai baladelor la marii istorici, filosofi, pro-
zatori qi poeti patrioti care au dat stralucire culturii romanesti, in-
chininduli viata propaqirii patriei, ar fi fericiti sà tie ca nazuintele
qi visurile lor se implinesc in vremea socialismului, cind in fruntea
poporului, a partidului qi a tarii stä un comunist de omenie, un om
intre oameni §i pentru oameni.
Cerind permanent aplicarea qtiintifica qi creatoare a materialis-
mului-istoric cu privire la moqtenirea noastra istorici, tovara§ul
Nicolae Ceausescu a dat un ajutor inestimabil cercetirii in domeniul
qtiintelor sociale, al criticii §i istoriei artelor, oferind, in vasta, stra-
lucita sa opera, exemple practice de aplicare concretä a acestei teorii.
Prin patriotismul sau fierbinte el a pus in valoare patriotismul sincer,
funciar al poporului, mindria qi demnitatea sa nationalä, sentimentul
tonic de a fi stapin la el acasi. Omenia sa exemplara, spiritul justitiar
care-i strabate toate actele au ficut si se spulbere colbul de pe marete
pagini de istorie, ea' fie integrate valorile traditionale progresiste ale
culturii romineqti qi universale in fluxul spiritual al vietii de astazi,
sa se indrepte nedreptatile unui trecut mai indepartat sau mai apropiat,
si se instaureze in societatea noastra principiiie eticii qi echitatii so-
cialiste. Din radacini stravechi a inflorit expresia de o miqcatoare origi-
nalitate comunist de omenie", din aceste radacini ii trage seva uma-
nismul nostru revolutionar qi socialist.
Toate aceste principii teoretice, am avut onoarea §i fericirea
sa le vad pe viu qi in activitatea practica a secretarului nostru general,
Insotindu-1 impreuna cu citiva scriitori in vizitele de lucru efectu-
ate in diverse judete ale tarii, cind a cinstit casa lui Aurel Vlaicu,

257.

www.dacoromanica.ro
ION
DODU BALAN

mormintul lui lancu de sub gorunul lui Horea, monumentul eroilor

de la Lupeni, din 1929, vizite pe care le-am evocat i'n reportajul-eseu:
Un erou acasd la eroi, cu gindul 6 cine cinstqte eroii neamului se cin-
stqte pe sine 0 poporul din care face parte.

www.dacoromanica.ro
DUMITRU omul,
GHISE valoared supremä

Pe marginea valorilor i a existentei umane reflectiile sint intot-

deauna bine venite, cu atit mai mult, sub impulsul oferit de Expune-
rea tovarawlui Nicolae Ceaqescu cu privire la perfectionarea activi-
tatii organizatorice, ideologice §i politico-educative, in vederea cre--
terii rolului conducator al partidului in intreaga viati economico-
sociala, asemenea meditatii trebuie legate nemijlocit de constructia
socialismului in tara noastra, de mersul nostru inainte. Cad nu poate
fi vorba, atunci cind vorbim despre om, despre participare la viata
socialä, la constructia istorica in sensul cel mai plin al cuvintului, fari
ca pe firmamentul existentei noastre sa pulseze valorile, idealurile
pe care ele le intruchipeaza, fara lupta permanenta i insufletitä pen-
tru a face ca acestea si se intrupeze in norme de conduità §i teluri de

259

www.dacoromanica.ro
DUMITRU
GHI$E

atins. Ar putea fi oare vorba de o existenta autentica in afara luminii

stralucitoare a valorilor? Indiscutabil, nu! Omul nu poate fi inteles,
mai ales rostul lui in viata, in afara existentei lui in cimpul valorilor.
De-a lungul timpului, incercarile de a defini §i explica omul au fost
nu numai numeroase, ci §i contradictorii. in mitul povestit de Pro-
tagoras, din dialogul platonician cu acela0 nume, omul e privit nu nu-
mai ca o fiinti problematid, a cai-ei aparitie s-a produs pe o cale
grava §i exceptionala, dar §i ca o fiinti bine inzestrata pentru abili-
tatile tehnice: homo faber. Cicero dezvolta o teorie diferita asupra
omului, conturind imaginea rationalitatii sale: homo sapiens. Diversi-
tatea acestor definitii crqte pe masura scurgerii timpului, astfel d
in filozofia moderna asistam la incercarea de explicare a omului prin
mereu alte §i alte insuOri ale acestuia: homo economicus, homo sig-
nificans, homo simbolicus i, nu in ultimul rind, ca homo aestimans,
adica o existenta care apreciaza, care cauti si diferentieze valoarea
lucrurilor, a gindurilor §i actiunilor sale, sa le pretuiasca, sa afle locul,
sensul §i valoarea acestora in tesatura inextricabila a fenomenelor §i
an curgerea ireparabila a timpului.
Aceste definitii nu se exclud in mod reciproc. in fiecare dintre
ele exista un graunte de adevar care, printr-o insumare critica, ne
pot oferi o imagine §i o explicatie tot mai adind i multilaterala a
omului, a existentei specifice umane, a existentei inzestrate cu con-
§tiinti, capabila sä cunoasca lumea i pe sine insuO, si actioneze, pe
baza acestei cunoateri, §i transformind lumea, sa se autotransforme.
In toate aceste incercari de explicatii e prezenta ideea ca omul a devenit
ceea ce este, o fiinta cu un statut ontic propriu, prin folosirearatiunii
§i a imaginatiei sale creatoare. in procesul muncii, prin utilizarea unelte-
lor uneltele fiind tocmai modul in care s-a obiectivat ratiunea §i
imaginatia s-a produs hominizarea". Producind, creind adica valori,
altele decit cele pe care i le oferea natura ca atare, rupindu-se §i eli-
berindu-se in acest fel de inlantuirea tiranica a naturii, omul §i-a
croit propriul sail destin. i-a construit o viata proprie, umana, a carei
independentA de vicisitudinile naturii brute a fost V este direct pro-
portionala cu masura prelucrarii naturii, §i, ipso facto, a indepartarii

260

www.dacoromanica.ro
 omul,
valoarea supremi

de ea. Prin munca, in acest proces dialectic de instituire a unor noi

scopuri, pe masura atingerii celor pe care i le-a propus, omul a creat
mereu noi §i noi valori, a infaptuitpornind de la naturao noua
lume, umana, lumea civilizatiei i a culturii.
Aparitia omului a insernnat, astfel, trecerea de la natura la istorie,
mai exact de la istoria naturii la istoria omenirii. S-a produs, prin
aparitia noilor valori create, o adevarati mutatie ontologica", exis-
tenta orriului fiind expresia pentru a folosi sugestivele cuvinte ale
Iui Vercorsrevoltei impotriva starii de naturr. Revolta" aceasta
nu este desigur, o antinomie, o ruptura a omului cu natura. 0 astfel
de ruptura ar putea declanp ultimele consecinte ale unei prabuOri
ecologice. Cornbatind atit erorile biologismului, cit §i pe cele ale socio-
logismului, Karl Marx, Inca din ldeologia germanr, milita pentru o
explicatie dialectica, in acela0 timp biologica 0 sociala, a omului. Este
limpede ca n-ar putea exista o istorie umana independenta de istoria
naturii §i in afara ei. Dar daca lumea umana nu se poate sustrage acti-
unii legilor biologice, ea poseda, totu0, trasaturi care o deosebesc
calitativ de cea strict §i exclusiv naturalà. Prin hominizare, in Cosmos
s-a iscat o noutate, s-a produs intr-adevar o mutatie: a aparut omul
cu capacitatea lui de a simboliza. Tocmai aparitia acestei facultati,
inerenta conditiei umane 0 a carei forma, cea mai Malta, o reprezinta
limbajul, aparitia a§adar a unei fiinte care produce simboluri, respectiv
culturi, a insemnat aparitia unei existence de un tip calitativ nou.
Datoritä capacitatii de a simboliza, intre orn §i natura, intre om
§i realitate se stabilesc noi raporturi. Limbajul, mitul, arta, §tiinta
§i cultura sint tot atitea elemente sau forme in care a prins viata uni-
versul simbolic in care traie§te omul. Intre om §i realitate se inter-
pune aceasta pined simbolici intermediara, care constituie trama in-
cilcita a existentei umane. Aici, in aceasta zona de intersectare, in
aceasta pinza de simboluri pe care omul o interpune intre el §i reali-
tatea naturala, din care face parte, dar din care s-a singularizat existen-
tial ca o existenta specifica, poate fi gasita substanta mutatiei onto-
logice" produsa in Univers prin aparitia omului. A mutatiei, a suc-
ceselor §i insucceselor, a grandorii §i, eventual, a decaderii omului

261

www.dacoromanica.ro
DUMITRU
GHISE

;i a condiciel sale. Cad, la urma urmei, capacitatea de a simboliza

a omului, de a institui in lume sensuri ;i valori este, in fond, sino-
nima cu capacitatea omului de a crea, de a crea civilizacie ;i cultura,
de a participa la viaca sociali, de a contribui activ la realizarea pro-
gresului. De a crea, adici, a doua natura": cea a lumii valorilor. lad
de ce, in faptul ci existenca umani este existenta in cimpul valori-
lor" pot fi cautate, ;i, credem noi, gisite, explicacii mai adinci ;i
satisfacatoare cu privire la om, la specificul acestei existence, la mu-
tacia ontologica" pe care o reprezinta.
Putem spune ca omul se oglinde;te ;i i;i regase;te chipul, inainte
de toate, in lumea valorilor create de el. Tntreaga civilizacie infap-
tuitä de om este rezultatul cunoalterii ;I acciunii lui, in ciuda impo-
trivirii naturii originare. Habitatul uman, de la grota omului primi-
tiv ;i pina la marile aglomerari urbane de astazi, imbracamintea
pe care ;i-a facut-o, instrumentele cu care opereazi, de la piatra cioplita
qi pia la acceleratorii atomici, de la energia inmagazinata in cel mai
banal cazan cu aburi ;i pina la bomba cu neutroni, de la carul primitiv
la turboreactor sau satelici, de la puntea de lemn aruncati intre maluri
;i Ora la podurile gigantice, de la piramide ;i pina la pinzele lui
Da Vinci sau Coloana" lui Brinculi, reprezinta, toate indiscu-
tabil o a doua natura", o a doua fume a omului. 0 putem numi,
conventional desigur, non-naturali, artificiala", o naturi umanizata,
in care este prezent omul, intrucit ea nu se &este tale-quale in
natura, nu poate fi conceputa farä activitatea teoretica ;i practica a
omului. Este lumea creati de el, de om, in condicii istorice ;i sociale
determinate, este mirabila fume a civilizaciei ;i a culturii. Este pro-
gresul uman infaptuit de-a lungul secolelor, prin cumulari nenumarate,
dar in cadrul unui proces complex ;i contradictoriu, in care con-
tinuul ;i discontinuul se intreces intr-o dialectici sui-generis. Este
lumea valorilor! lar existenca umani este existenca in cimpul valorilor.
Fiecare epoci istorica ;i-a constituit propria ei tabla de valori.
Cad valorile nu sint realitaci eterne, independente de om ;i socie-
tate, deasupra istoriei. Valorile nu pot fi plasate nici dincoace, nici
dincolo de om. Intre existenta §i valoare nu existi nici ruptura,

262

www.dacoromanica.ro
 omul,
valoarea supremi

nici suprapunere, ci o intersectare dialectica, o conjunctie care ia

nastere, in cadrul practicii social-istorice si al procesului de cunoastere,
in interactiunea dintre obiectul axiologic si subiectul axiologic. Daca
moclul de a fi al valorii nu poate fi conceput deck in strinsa legaturi
cu omul, cu activitatea lui teoretica si practica, cu lumea umana,
adica istorica spatio-temporala, rezulta cu limpezime ci valorile poarti
si ele pecetea istoricitatii.
0 privire asupra evolutiei istorice evidentiazi faptul ca fiecare
formatiune economica, social-istorica, si-a construit propria el conste-
latie de valori. Socialismul Isi configureaza si el o nou'à tabla de valori.
Ea nu este cladita pe un teren go!. Preluind valorile cele mai inalte,
perene, create de omenire de-a lungul timpului, societatea noastra
socialistä a imbogatit cu noi creatii cimpul axiologic, dindu-1 o aka
amplitudine si configurare, dragostea fati de patrie, suveranitatea si
independenta ei, nizuinta de dreptate, demnitatea si mindria natio-
nala, setea de libertate sociala si nationala, munca, harnicia si cinstea,
echitatea in raporturile umane, increderea in progresul cunoasterii
si in cel social, adevarul si democratia, umanismul revolutionar etc.
sint tot atitea valori care, inscriindu-se in tabla de valori a societatii
socialiste, au primit un nou continut si o noui configurare, o fizio-
nomie inconfundabila, cimpul axiologic al societatii socialiste centrin-
du-se, unitar, in jurul omului valoarea suprema a societatii socialiste.
Programul partidului de construire a societatii socialiste multi-
lateral dezvoltate si inaintare a Romaniei spre comunism este, in-
discutabil, prin fibrele lui cele mai adinci, si un splendid program de
constructie axiologica. Desigur, am comite o eroare daca am considera
ca, in socialism, intre existenta si valori, intre real-ideal, intre ceea ce
este si ceea ce trebuie si fie exista, Inca de pe acum, o consonanta
deplina sau, cu atit mai putin, identitate. Democratia si libertatea,
de exemplu ca si ne referim la doua valori sociale fundamentale
sint un proces: ele au de strabatut Inca o cale lunga pentru a se apro-
pia treptat-treptat de cerintele izvorite din ideal. Aceasta este valabil
si pentru alte valori. lnsatisfactiile pe care uneori le putem avea nu
reprezinta insa o sfisiere" existentiala de care vorbea Jaspers, nici o

263

www.dacoromanica.ro
DUMITRU
GHIg

antinomie tragica, un divorc intre &dire §i existenca, de care vorbeau

existenciali§tii, ci doar refluxul unor contradiccii care se nasc intre
posibilitacile §i necesitacile existente la un moment dat intre obiecti-
vitate §i subiectivitate, intre intencie §i realizare. Ca ekpresie a unor
nevoi §i trebuince, a unor aspiracii tot mai inalte a idealurilor, valo-
rile se nasc §i se impun in viaca sociala, nu spontan, nu in mod auto-
mat, ci prin lupti cu tot ceea ce se afla la antipodul acestor nazuince
§i idealuri, cu tot ceea ce este non-valoare. Astfel, instaurarea tot mai
deplina in viaca a valorilor de libertate, egalitate, democracie, echi-
tate etc. are lac in cadrul unui proces istoric indelungat, complex
§i contradictoriu, care presupune, pe linga premisele obiective create
de societatea socialista, o ampla §i suscinuti activitate ideologica,
politica §i educativa a§a cum a relevat din nou secretarul general
al partidului de modelare neintreruptä a contiincei revolucionare.
Subiectul axiologic trebuie, a§adar, §i el modelat.
Lupta pentru impunerea noului in viata este organic !egad de
lupta pentru impunerea in viaci a valorilor societacii socialiste, adica
a acelor valori care definesc noul mod de viaca al oamenilor. Aceasta
lupta dintre nou §i vechi se manifesta, evident, in cimpul creaciei de
valori din toate domeniile (economic, politic, social-cultural). Mai
mult, in fiecare dintre noi, in cadrul fiecarei con§tiince, ca §i in cadrul
fiecarei activitaci umane, existä o polaritate fundamentalä, o luptä
permanenta intre laturile inerciale, conservatoare §i cele creatoare,
inovatoare, sau, transpuse lucrurile pe plan axiologic, intre ceea ce
este §i ceea ce trebuie sa fie, In masura in care ne invingem inerciile,
reu§im sa ne plasam pe o traiectorie ascensionala, pe drumul unei con-
tinue perfeccionari, al unui continuu progres. in cadrul constiintei
sociale globale, vechiul se manifesta adesea sub forma rama§icelor
ideologiei burgheze, a resturilor unor mentalitaci inapoiate, obscure,
lipsite de conul de lumina al cunowerii, sau sub forma unor influence
venite din afara.
Vom incelege acum mai exact de ce partidul nostru, tovara§ul
Nicolae Ceausescu acorda o importanca card inali activitacii politico-
ideologice §i cultural-educative. Transpusi pe plan axiologic, aceasta

264

www.dacoromanica.ro
 omul,
valoarea supremi

inseamni ea in intreaga activitate ideologica, politico-educativi trebuie

sa militam pentru instituirea unei noi table de valori, pentru ca va-
lorile-idealuri ale societatii socialiste i ccmuniste sa devina punctele
cardinale ale intregii noastre activitati. Din toate aceste consideratii
rezulta cu limpezime Ca participarea la creatia istorici valorica este
organic legata de subiectul axiologic, de om. Prin participarea sa
creatoare la istorie, prin creatia de mereu noi i noi valori, materiale
§i spirituale, omul se schimba pe sine insu§i, i§i gase§te obiectivarea
§i implinirea. sa avem permanent in vedere ca teza socialismului
tiintific, dupa care libertatea presupune intelegerea necesitätii, im-
pune ridicarea nivelului cultural §i §tiintific, o inalta educatie revolutio-
nail, de formare a omului nou, constructor con§tient al propriului
destin, al viitorului sau liber, de bunastare al comunismului! Numai
un om educat i stapin pe cele mai inalte cuno§tinte din toate domeniile
poate intelege legile obiective, cerintele dezvoltarii economico-sociale,
poate sesiza la timp schimbarile care au loc in societate, poate sesiza
ceea ce este vechi §i nu mai corespunde noii etape a progresului, poate
sesiza noul care se va dezvolta §i care reprezinta viitorul. Numai un
asemenea om, in intelesul §tiintific, poate fi un om cu adevarat liber!"
arata tovara§ul Nicolae Ceau§escu la Expunerea cu privire la perfec-
tionarea activitätii organizatorice, ideologice §i politico-educative, in
vederea crwerii rolului conducator al partidului in intreaga viata
economico-sociala. in acest spirit, vointa noastra de automodelare,
modalitatile noastre de a percepe §i gindi valorile sint indisolubil le-
gate §i fasonate de gradul nostru de cultura §i civilizatie, de educatie,
de capacitatea noastra de cunowere, de orizontul politic §i ideologic
pentru care optam, de formarea facultatilor noastre intelectuale §i
morale de a intelege legitatile mai mult sau mai putin ascunse care
guverneaza dezvoltarea §i progresul social, de crezul nostru nestra-
mutat in sistemul de valori al societatii socialiste §i comuniste. in felul
acesta omul 4i construiqte §i 10 afirma propria lui identitate.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINS

CUVINTUL UNIUNII SCRIITORILOR DIN

REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA .... 7

BUCUREM METROPOLA MODERNA

TRAIAN COpVEI: Dimbovita, api dulce" 11

ILIE TANASACHE: Cilitorii cu metroul 14
ION HOREA: Drumul 29
CONSTANTIN ZAMFIR: Mqteri marl 31
DM SARARU: Facerea lumii la Bucurqti 39

CASCADELE LUMI NI I
VICTOR VANTU A treia magistrali
al bastri - 47
MIRCEA RADU IACOBAN: Certitudini .. 60
TOMA GEORGE MAIORESCU Km 0 .. 62
NICOLAE TIC: Inscripçie 65
PAVEL PERFIL: Chimia romaneasci 67
ILIE PURCARU: Arborele de lumini 79
TRAIAN COSOVEI: La izvoarele energiei 87
CONSTANTA BUZEA: Universali, nelipsiti
mina in apirare, mini pirinteasci .... 99
VASILE BARAN: Romania tara de con-
structori 102
ANGHEL DUMBRAVEANU: Inima poetului 115
NICOLAE DRAGOS: Pe drumurile satului;
prin anotimpuri 117
MIHAI STOIAN: Omul muncii 125
GEORGE BALAITA: Cuvintele 134
VASILE REBREANU: Cluj-Napoca un ora
pentru eternitate 136

267

www.dacoromanica.ro
 MIHAI NEGULESCU: Incandescence 142
ILIE TANASACHE: Galati: in vetrele fier-
binti ale muncii 144
GEORGE MUNTEAN: Suceava 150
MIRCEA 5ERBANESCU: Incredere in fapta
muncitoreasca - 156
ALEXANDRU BALACI: Mica Romi" 161
NICOLAE ILIESCU: Craiova 164
EUGEN TEODORU Mareata constructie 171
MARIN SORESCU: Semenicul 179
DAN TARCHILA: Monumentele de spirit
ale Tirgovi;tei 183
PLATON PARDAU: Permanenta innoire 185
POP SIMION: Marea verde" de la Marea
N eag ri 190

TARA DE VIS

GEO BOGZA: in Carpati 199

FRANCISC PACURARIU: Sub semnul
faptelor 201
FANU5 NEAGU: Taranii 208
FLORENTIN POPESCU: Uzinele cimpiel 210
EUGEN EVU: Viitorul imediat 220
ADRIAN PAUNESCU: Suflete vii 226

PE URMELE ISTORIEI

CONSTANTIN TOIU: Legenda 233

PETRE SALCUDEANU: Continuitate 235
T. G. MAIORESCU: Amfiteatrul iubirii §i al
mortii 239
DUMITRU RADU POPESCU: Pe urmele
eroilor 242
HAJDU GYOZO: Florile recunotintei 244
ION BRAD: Un punct arhimedic 247
MIRCEA NEDELCIU: Jurnal de operatiuni 250
ION DODU BALAN: Cinstind eroii patriei
fiurim o patrie de eroi - 254
DUMITRU GHI5E: Omul, valoarea suprerni 259

268

www.dacoromanica.ro
 Coperta de GH. BALTOC

Lector : LIVIU CALIN

Tehnoredactor : CONSTANTA VULCANESCU
Aparut : 1989. Bun de tipar : 15.1.
Format : 8170X100. Colt tipo : 34.

Tiparul executat sub comanda

nr. 26
Intreprinderea Poligrafica
13 Decembrie 1918",
str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97
Bucureati,
Republica Socialist9 Romania

www.dacoromanica.ro
 -
4.;

.-

. .

Ti
J..

.
, 7

s..

.1
I. . If

13BN 973-23- 0004 -3 Lei 15,50

`.

www.dacoromanica.ro 1
.