ASPECTE PARTICULARE PRIVIND

PREDICȚIA HAZARDULUI SEISMIC ÎN

CAZUL CUTREMURELOR SEVERE PE
TERITORIUL ROMÂNIEI

prof. Dan CREȚU

SIMPOZIONUL „CUTREMURUL DIN 10 NOIEMBRIE 1940”

AICPS – Grand Hotel Bucharest 10 NOIEMBRIE 2022

1
 Evenimente seismice importante și urmările acestora
ITALIA ROMANIA JAPONIA
1693.01.11 - Sicilia, M 7.5, 1940.11.10 - Vrancea, 1891.10.27 - Mino-Owari,
D 60.000m M 7.3, D 1.000 M 8.0, D 7.273
1783.02.04 - Calabria,   1977.03.04 –Vrancea, 1896.06.15 – Sanriku,
D 50.000 M 7.2, Decese 1.500 M 8.5, D 27.000
1857.12.16 - Napoli – 1923.09.01 – Kanto, M 7.9,
M 6.9, D 11.000 D 143.000
1908.12.28 - Messina, 1927.03.07 - Tango,
M 7.2, D 70.000 M 7.6, D 3.020
1980.11.23 - Sudul Italiei - 1933.03.02 - Sanriku,
M 6.5, D 3.000 M 8.4, D 2.990
1945.01.12 - Mikawa,
M 7.1, D 1.961
1948.06.28 - Fukui,
M 7.3, D 3.769
1995.01.16 - Kobe,
M 6.9, D 5.502

2
Epicentrele cutremurelor mediteraneene 1900-2016 M>=5.5

3
Harta cutremurelor din România conform INFP
(Toma-Dănilă Dragoș)

4
Harta epicentrelor cutremurelor din Italia 1900-2017

5
Cutremurul din 10 noiembrie 1940 (2WCEE 1960
Tokio, Japonia, prof. Nicolae Korcinski )
Aula facultății de
Drept
Universitatea
București
Profesorul Demetrescu:
“Măsurarea nu s-a făcut decât la începutul cutremurului. Intensitatea cutremurului a
fost atât de mare incât s-au rupt toate suspensiile și legaturile brațelor… S-au
stricat seismografele de la Belgrad și Sofia, iar acest cutremur s-a făcut simțit și în
Italia. Spre nord-est cutremurul de la noi s-a înregistrat până la Harkov și Poltava
circa 1000 km depărtare…” https://www.facebook.com/INCDFP/posts/79-de-ani-de-
la-cel-mai-mare-cutremur-produs-in-romania-in-secolul-xxastazi-se-i/
2812039652163225/

6
 Aula facultății de Drept Universitatea București-după
consolidarea din 1977-1978, prof. Panaite Mazilu, conf. Ion
Simulescu, catedra de Rezistența Materialelor

7
 Valori estimative perioade dominante teren
(n.a. dar pentru ce magnitudine de cutremur ????)

Tip depozit

Straturi consistente, consolidate de tipul rocilor stâncoase (granitice,

bazaltice)
Depozite aluvionare, consolidate, compacte, consistente de grosime 0.3-0.5
mică
Depozite aluvionare, consolidate, compacte, consistente de grosime 0.3-07
mare
Depozite aluvionare-sedimentare, slab consolidate, compactare 0.5-1.0
medie, de grosime intermediară
Depozite aluvionare-sedimentare, slab consolidate și compactate, de 0.5-1.6
grosime mare
Depozite aluvionare-sedimentare moi, saturate, umpluturi afânate, de 1.5-3.5
grosime medie sau mare
8
 Influența condițiilor de amplasament asupra
conținutului în frecvențe a excitației seismice
Spectru normalizat al densității de

0.35
aluviuni
0.30 Aluviuni/stâncă
0.25 stâncă
putere

0.20

0.15

0.10
0.05
0.00
0 1 2 3 4 5
Frecventa Hz

Pe măsură ce terenul devine mai rigid frecvența predominantă

crește (perioada scade) și densitatea spectrală de putere se
distribuie pe un domeniu mai mare de frecvențe 9
Spectrul accelerațiilor absolute normalizate de
răspuns în funcție de natura solului

10
 Spectrele accelerațiilor absolute de răspuns elastic pentru
cutremurele din 1977, 1986 și 1990, stația INCERC-București,
produse în România sursa Vrancea
Spectrele acceleratiilor absolute de raspuns
=0.05
700

600

500
A cceleratia cm/s
2

400
EW86
EW90
NS86
300
NS90
NS77

200

100

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
Perioda [sec]

deplasare a valorilor maxime spectrale spre zona

perioadelor mici pentru cutremurul din 30.05.1990,
componenta N-S, înregistrat la INCERC-Bucureşti
11
Cutremurul din Nepal, localitatea Kathmandu, 25.04.2015,
M=7.8 , adâncime focar 15 km, PGA=1.64 g - nord

12
-Atenție la clădirile înalte și clădirile cu baza izolată seismic –
crește accelerația absolută de răspuns față de cea considerată în
calcul
Spectrul acceleratiilor absolute maxime de raspuns elastic
Cutremure
[Statia Kanti Path Kathmandu Nepal]
puternice Mw
[prelucrat Dan Cretu 12.06.2015]
6.3-7.2
700

Cutremure majore
600 Mw>7.3

500

400 Mw 7.8 360 deg

Sa [m/sp]

Mw 7.8 90 deg
Mw 7.3 360 deg
300 Mw 7.3 90 deg
Mw 6.3 90 deg
Mw 6.3 360 deg
200

100

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
T (sec)

13
-acc stația Muntele Roșu-Cheia N-S 30 august 1986 ag=0.079g H=131 km ML=7.0
-acc stația Muntele Roșu-Cheia N-S 30 mai 1990 ag=0.065g H=99.1 km ML=6.5

Spectre
250
de răspuns acc absolute inregistrări
stația CHEIA

200

Acc [cm/s2 150

100

50

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5

Perioade [sec]
Cheia 30.05.1990 Cheia 30.08.1986

Concluzie: ipoteza caracterului ergodic al cutremurelor din România este

infirmată de înregistrări.
Cauza: Natura solului. 14
Spectrul acceleratiilor absolute de raspuns [m/sec2] Cheia
30.08.1986
3.5

2.5

2
Sa [m/s2]

1.5

0.5

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5

T [s]

2% 5% 10% 20%

Ergodic – care presupune că realizarea izolată a unui proces

aleatoriu staționar este statistic reprezentativ pentru
realizările posibile 15
 Evoluția modulului de elasticitate transversal și a amortizării
în funcție de creșterea deformațiilor specifice unghiulare

Viteza de propagare a undelor de forfecare este=

Perioada de oscilație a unui punct dintr-un mediu elastic

continuu și izotrop este
= lungimea de undă

16
În domeniul neliniar de comportare deformațiile specifice
unghiulare cresc, =modulul de elasticitate transversal scade, viteza
undelor de forfecare = scade, perioada predominantă de oscilație a
terenului , = lungimea de undă, și fracțiunea de amortizare critică
ξ cresc

17
Spectre absolute de accelerații de răspuns în funcție de natura
solului conform E. Țițaru și Al. Cișmigiu, 2WCEE 1960 Tokyo
Japonia

Teren foarte tare Teren tare Teren bun

18
 Spectre absolute de accelerații de răspuns în funcție de
natura solului conform E. Țițaru și Al. Cișmigiu, 2WCEE 1960
Tokyo Japonia

Teren moale Teren foarte moale

19
Propagarea undelor seismice din focar către suprafața
amplasamentului

20
Procedeul de modificare a parametrilor mișcării terenului
la suprafață obținuți dintr-o analiză de hazard
considerând condițiile locale dintr-un alt amplasament
(deconvoluția și convoluția mișcării-programul SHAKE)

21
Graficul recurenței magnitudinii cutremurelor Vrâncene (rel.
Hwang și Huo cu coef. Lungu-Elnashai) se bazează pe un model
continuu. Modelul Poisson din metodologia PSHA este o funcție
continuă incompatibilă cu o comportare neliniară a terenului.

900

800

700

600

500
IMR

475 ani
400

300

225 ani
200

100 ani
100

0
6.3 6.5 6.7 6.9 7.1 7.3 7.5 7.7 7.9 8.1
Mw
7.55 7.8 7.95
22
 Codurile de proiectare P100-1/2013 și de evaluare P100-3/2019 se
bazează încă pe metodologia PSHA (Probabilistic Seismic Hazard
Analysis) conform algoritmului propus Cornell-McGuire în urmă cu 60
de ani
 PSHA calculează probabilitatea ca un parametru Y, de regulă , al
mișcării terenului să depășească o anumită valoare
 Se folosesc următorii parametri ca variabile aleatoare, și se aplică
teorema probabilității totale

 sunt funcțiile probabilitășilor de densitate pentru magnitudinea

moment, distanța epicentrală, și adâncimea focarului

Este funcția probabilității de densitate

trunchiate Gutenberg-Richter

Explicații în lucrările: 4 și 34

23
24
 Concluzii
 Cutremurele crustale care se produc în zone la care roca de
bază, stânca, este la suprafață s-au folosit de abordarea
probalistică a predicției accelerațiilor terenului (modelul Cornell
–McGuire. Solicitarea la compresiune, a unui material coeziv, nu
modifică caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de bază. Ca
urmare perioada predominantă de oscilație a terenului este
stabilă, ceeace nu se întâmplă în cazul terenurilor sedimentare
cu roca de bază situată la adâncime.
 Migrarea vârfului maxim de răspuns spectral în accelerații
spre zona perioadelor lungi indică modificări ale
caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului prin incursiuni
în domeniul plastic
25
 Este necesar să se reintroducă corecții ale valorii
accelerației terenului în funcție de natura terenului (așa
cum se preciza în vechile norme P13-1963, P13-1970, P100-
1978 și P100-1981);
 Corelarea magnitudinii cutremurului, cu durata acestuia,
comportarea terenului și conținutul în frecvențe;
 Analiza efectului cutremurelor Vrâncene, de tip puls, asupra
mobilizării capacității de absorbție prin amortizare
structurală a energiei induse de acțiunea seismică (prof.
James Anderson USC Los Angeles);

26
 Studiile efectuate de Trifunac și Brady în 1975 confirmate de
Hanks și Kanamori în 1979 și apoi de Evernden în 1982 au
arătat că valorile maxime ale accelerației, vitezei și
deplasării suferă un proces de saturare și ca urmare, la
magnitudini mai mari, amplitudinea oscilațiilor nu crește în
mod semnificativ. („Studiul integrat al datelor geologice,
geodezice și seismice, pentru evaluarea răspunsului local în
zona orașului București”, N. Mândrescu, G. Mărmureanu, M.
Radulian, C. Ionescu, Ed. Academiei Române, 2008)
 „How long time will we go with, linear seismology?”, G.
Mărmureanu, C.O. Cioflan, Al. Mărmureanu, C. Ionescu,
Romanian Journal of Physics, vol. 60, pg. 613-625, București
2015

27
 Renunțarea la spectrele absolute de răspuns normalizate și
introducerea de valori explicite IMR în amplasamente definite
prin discretizarea matricială a teritoriului național, definită
prin coordonate geografice .

28
TCC (s
(s))

Valorile acceleraţiei terenului, factorului de amplificare β şi perioada de colţ TC pentru

IMR 201 şi 475 ani în câteva oraşe din Italia

Regiunea Provincia Oraşul IMR ag (g) β TC (s ) IMR ag (g) β TC (s)
Lazio Roma Roma 201 0.085 2.585 0.292 475 0.110 2.628 0.306
Abruzzo L’Aquila L’Aquila 201 0.191 3.315 0.318 475 0.261 2.364 0.346
Campania Napoli Napoli 201 0.120 2.318 0.335 475 0.168 2.378 0.340
Toscana Firenze Firenze 201 0.094 2.524 0.294 475 0.131 2.413 0.302
Friuli- Udine Udine 201 0.143 2.434 0.314 475 0.206 2.447 0.332
Venezia
Friuli- Udine Gemona 201 0.179 2.391 0.310 475 0.259 2.408 0.331
Venezia
Calabria Cosenza Celico 201 0.190 2.378 0.346 475 0.276 2.438 0.374

29
 În loc de încheiere:
Cine este responsabil de colapsul unei clădiri ?????

30
 Bibliografie folosită în expunere

1. Teoria Elasticității, Dan Crețu, editura CONSPRESS, București, UTCB, 2004,

ISBN 973-8165-97-0
2. Sisteme inovative pentru atenuarea efectului acțiunii seismice la structuri
inginerești. Metoda Izolării. , Dan Crețu, editura CONSPRESS, București,
UTCB, 2015, proiect PODSRU/156/1.2/G/139248
3. Dinamica structurilor și inginerie seismică, Mihail Ifrim, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1984
4. Calculul structurilor în zone seismice (Design of Structures in Seismic
Zones). Eurocode 8. Exemple de calcul (Worked Examples), editori D. Lungu,
F. Mazzolani, S. Savidis, Tempus Phare Complementary Measures Project
01198, Implementing of Structural Eurocodes in Romanian Civil Engineering
Standards, editura BRIDGEMAN Ltd. Szeged, Ungaria, 1997, ISBN 963-04-
8386-6
5. Geotechnical Earthquake Engineering, Steven L. Kramer, editura PEARSON,
2014, ISBN 10: 1-292-04267-2, ISBN 13: 978-1-292-04267-1

31
6. Fundamental Concepts of Earthquake Engineering, Roberto Villaverde,
editura CRC Press, 2009, ISBN 978-1-4200-6495-7
7. Elements of Earthquake Engineering and Structural Dynamics, Andr
Filiatrault, Robert Tremblay, Constantin Christopoulos, Bryan Folz, Didier
Pettinga, editura Presses Internationales Polytechnique, editia a treia,2013,
ISBN 978-2-553-01649-3
7. Dynamics of Structures. Theory and Applications to Earthquake Engineering,
Anil K. Chopra, editia a treia, editura PEARSON Prentice Hall, 2007, ISBN 0-13-
156174-X
8. SASSI 2000 Theoretical Manual. A system for Analysis of Soil-Structure
Interaction, original team John Lysmer, Farhang Ostadan, Mansour Tabatabaie,
Fredrick Tajirian, Shahriar Vahdani, version SASSI2000 John Lysmer, Farhang
Ostadan, Chih Cheng Chin, editat Geotechnical Engineering Division Civil
Engineering Department, University of California, Berkeley, CA 94720
9. Interacțiunea structură-teren (SSI), disciplină opțională 2: „Modelarea
Matematică și calculul numeric”, Școala doctorală UTCB, 2019-2020, prof. Dan
Crețu

32
10.https://web.archive.org/web/20090221152302/http://earthquake.usgs.gov/
regional/world/historical_country.php#romania
11. https://www.iitk.ac.in › wcee
12. Deep Earthquakes, Cliff Frohlich, Cambridge University Press UK, 2006, ISBN-13
978-0-521-82869-7
13. https://wikicro.icu/wiki/List_of_earthquakes_in_Italy
14. Engineering aspects of earthquakes in Romania in the light of modern
investigations, Aurel A. Beleș, Mihail Ifrim, Proceedings of the second World
Conference of Earthquake Engineering (2WCEE), 1960, Japonia
15. Dynamic analysys of tall structures subjected to earthquake motion, Mihail Ifrim,
2WCEE, 1960, Japonia
16. On aseismic resistance of structures taking into account the different behaviour of
materials to shockloads with special aplication to the aseismic form of shells,
Nicolae Korcinski, 2WCEE, 1960, Japonia
17. On the rumanian general design specifications for civil and industrial buildings in
seismic areas. Examples., Em. Țițaru, Al. Cișmigiu, 2WCEE, 1960, Japonia
18. Elemente de seismologie inginerească, A. Beleș, M. Ifrim, Editura Tehnică, 1962
19. Instrucțiuni provizorii pentru prevenirea deteriorării construcțiilor din cauza
cutremurelor și pentru refacerea celor degradate, Ministerul Lucrărilor Publice și al
Comunicațiilor, 30 decembrie 1941

33
20. Cutremurul și construcțiile, Aurel Beleș, Buletinul Societății Politehnice, nr. 10 și 11,
octombrie, noiembrie, 1941, 2 ½ pagini
21. Instrucțiuni pentru prevenirea deteriorării construcțiilor din cauza construcțiilor din
cauza cutremurelor, Monitorul Oficial nr. 120, 30 mai 1945, 10 pagini
22. Normativ condiționat pentru proiectarea construcțiilor civile și industriale din regiuni
seismice, indicativ P13-63, Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și
Sistematizare, ord. nr. 306 din 18 iulie 1963
23. Normativ pentru proiectarea construcțiilor civile și industriale din regiuni seismice,
indicativ P13-70, Institutul de Cercetări în Construcții și Economia Construcțiilor, 1970
24. Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor de locuințe, social-
culturale, agrozootehnice și industriale, indicativ P100-78, Institutul de Cercetări în
Construcții și Economia Construcțiilor vol. 5/1978
25. Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor de locuințe, social-
culturale, agrozootehnice și industriale, indicativ P100-81, Institutul de Cercetări în
Construcții și Economia Construcțiilor, 1981
26. Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor de locuințe, social-
culturale, agrozootehnice și industriale, indicativ P100-91, Ministerul Lucrărilor Publice,
Transporturilor și Amenajării Teritoriului, 1991
34
27. Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor de locuințe, social-
culturale, agrozootehnice și industriale, indicativ P100-92, Ministerul Lucrărilor Publice,
Transporturilor și Amenajării Teritoriului, 1992
28. Cod de proiectare seismică-Partea I: Prevederi de proiectare pentru clădiri-indicativ
P100-1/2004, INCERC, Buletinul Construcțiilor, vol. 5, 2005
29. Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri,
indicativ P100-1/2006, Monitorul oficial al României, nr. 803 și 803 bis, 25 septembrie
2006
30. Cod de proiectare seismică – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri,
indicativ P100-1/2013, Monitorul oficial al României, nr. 558 bis, 3 septembrie 2013
31. Principiile prescripțiilor românești pentru proiectarea construcțiilor situate în zone
seismice, Alex. Gheorghiu, Radu Agent, Buletinul Științific, nr. 10, 1963, Institutul de
Construcții București
32. Cutremurul din România din 4 Martie 1977 și efectele sale asupra construcțiilor, vol.
I-IV, Institutul Central de Cercetare Proiectare și Directivare în Construcții, 1978
33. Accidente în construcții, Sebastian Tologea, editura Tehnică, 1980
34. Uncertainties in seismic hazard probabilistic analysis, Dan Cretu, Andrei Pricopie,
Liviu Crainic, Computational Civil Engineering 2017, International Symposium
35
Iasi, Romania, May 26, 2017
35. Probleme ale evaluării acţiunii seismice de proiectare, Tudor Postelnicu,
Radu Petrovici, Dan Creţu, Liviu Crainic, revista AICPS, nr. 3, 2014
36. Cutremurele vrâncene și estimarea hazardului seismic în codurile de proiectare
structurală, Liviu Crainic, Dan Creţu, a XXV-a Conferinţă Naţională A.I.C.P.S
22.05.2015

36
Vă mulțumesc pentru atenție !

37