UNIVERSITATEA DIN PETROȘANI

FACULTATEA DE MINE
SPECEALIZAREA: CONTROLUL ȘI MONITORIZAREA CALITĂȚII MEDIULUI

CUTREMURUL DIN 1986 DIN VRANCEA

BOTAȘ RUDOLF VALENTIN

GRUPA: CMCM11
INTRODUCERE
Cutremurele de pământ (seismele) sunt zguduiri bruşte şi
de foarte scurtă durată ale unor porțiuni din scoarța terestră.
Principalele cauze ale producerii cutremurelor sunt mişcările
plăcilor tectonice şi erupțiile vulcanice.

Studiul cutremurelor arată că Pământul nu este static.

Învelișul Pământului este fragmentat în bucăţi mari (plăci
tectonice). Aceste plăci sunt în mișcare permanentă, dar lentă,
una faţă de alta. Din această cauză, apare o acumulare de
tensiune la contactul dintre ele. Din când în când, această
tensiune se eliberează brusc, dând naștere cutremurelor.

Zona seismică Vrancea (Fig.1.), situată la curbura

Carpaţilor Orientali, este cea mai importantă prin energia Fig.1. Harta seismică din zona Vrancea
cutremurelor produse și caracterul persistent și concentrat al
epicentrelor.
În celelalte regiuni se produc cutremure crustale (focare cu
adâncimea între 5 și 30 km) de joasă energie și intensitate,
uneori policinetice (însoţite de numeroase replici).
 Studierea cutremurelor a dus la stabilirea
următoarelor elemente caracteristice (Fig. 2.):
• hipocentrul sau focarul cutremurului, este locul în
care are loc eliberarea energiei tectonice sub formă de
căldură și unde seismice;
• epicentrul cutremurului, este punctul de pe suprafaţa
Pământului situat deasupra hipocentrului;
• falia, este fractura din crusta Pământului care separă
două blocuri de roci ce se pot deplasa unul faţă de
celălalt.

Fig. 2. Elementele caracteristice cutremurului

 În funcţie de adâncimea la care se produc, cutremurele se
clasifică în (Fig. 3.):
- Cutremure crustale – se produc la adâncimi mici (până la 60
de km). Reprezintă 90% din numărul total de cutremure
produse pe Glob.
- - Cutremure subcrustale sau de adâncime intermediară –
se produc între 60 și 300 km și pot produce, la distanţe mari
de epicentru, pagube mai însemnate decât cele crustale.
- - Cutremure profunde sau adânci – se produc între 300 și
700 km adâncime, în zone din Asia și coasta de vest a
Americii de Sud, și reprezintă cutremure cu o rată de
incidenţă destul de scăzută.

Fig. 3. Cutremure în funcție de adâncime

Descrierea evenimentului

Evenimentul (Fig. 4.) a avut loc în noaptea de

30/31 august 1986, la ora locală 00:28. Cutremurul
vrâncean din 1986 a fost al treilea eveniment seismic
ca magnitudine în ultimii 170 de ani, după seismele
majore catastrofale din 1940 si 1977. Epicentrul
cutremurului a fost localizat în Muntii Buzaului, zona
GURA ȚEGHII (45,52 grade latitudine Nordică, 26,48
grade longitudine Estică), iar adancimea focarului a
fost de 131 km.

Cutremurul a fost urmat de 77 de replici de peste 3,2 grade Fig. 4. Cutremurul din 1986
pe scara Richter, dintre care doar 19 de peste 4 grade pe scara
Richter. Cea mai puternică replică a avut loc în dimineața zilei
de 2 septembrie 1986, la ora 05:00 (EET), la 143 km adâncime.
Ea a avut magnitudinea 5 Mw, și a fost resimțită în București,
cu o intensitate de aproximativ III-IV grade pe scara Mercalli.
Cauzele cutremurului din 1986

Originea cutremurelor vrâncene este legată de
zona de interacțiune sau de convergență între mai multe
blocuri tectonice, sub-plăci care, direct sau indirect,
sunt influențate, în dinamica lor, de mișcările unor plăci
tectonice majore, cu caracter continental (în speță, cea
Euro-Asiatică, cea Africană și, într-o manieră indirectă,
cea Indo-Australiană).
Cutremurele crustale sunt legate de o serie de
sisteme de falii și fracturi situate în scoarța terestră în
zona adiacentă Curburii Carpatice, falii activate de
tensiunile rezultate din mișcarea sub-plăcilor convergente
în Vrancea (Fig. 5.).

Fig. 5. Cauzele unui cutremur

Efectele cutremurului din 1986
Cutremurul a fost simțit în opt țări, afectând o
mare parte a Europei de Sud-Est. Cea mai afectată
regiune a fost Focșani-Bârlad, unde intensitatea
seismului a fost de VIII grade pe scara Mercalli,
provocând de exemplu, prăbușirea unei biserici.
În Chișinău 4 blocuri de locuințe s-au
prăbușit, rezultând aproximativ 100 de victime.
În Lunca Prutului, terenul s-a surpat și au
apărut cratere.
De asemenea, cutremurul a rănit 558 de
persoane și a distrus sau afectat 55.000 de
gospodării. Ca intensitate, aceasta a diferit în
funcție de zonele unde seismul s-a simțit.

Fig. 6. Efectele cutremurului din 1986

Astfel, în București (Fig. 6.) și în nordul Bulgariei seismul a avut intensitatea VII,
în Skopje intensitatea V, în Simferopol, Kiev, Uniunea Sovietică și în Belgrad
intensitatea IV, iar în Moscova, Titograd și Iugoslavia intensitatea III.
Monitorizarea și prevenirea cutremurelor

România dispune de unul dintre cele mai performante

Sisteme de Avertizare în Timp Real din lume. Acesta a fost
realizat de cercetătorii români de la Institutul Naţional de
Fizica Pământului (INFP) în cooperare cu specialiştii de la
Universitatea Karlsruhe din Germania şi implementat la
Staţia Seismică de la Ploştina, din comuna Vrîncioaia (Fig.
7.).

Datorită modernizării din perioada 1986 - 1989, prin

construirea unei noi clădiri și echiparea cu noi aparte, stația
de la Vrâncioaia a devenit cea mai modernă din țară, precum Fig. 7. Observatorul seismologic din Vrîncioaia
și una din cele mai moderne din Europa.
 Concluzii
În România, au loc frecvent cutremure de pământ.
România are un risc seismic major în privința cutremurelor între
6 - 7 grade pe scara Richter. Dintre aceste arii epicentrale, zona
seismică Vrancea este cea mai importantă, prin energia
cutremurelor produse, extinderea ariei lor de macroseismicitate
și caracterul persistent și concentrat al epicentrelor.

Cutremurul din 1986 a fost un cutremur cu magnitudinea

de 7.1 grade pe scara Richter. A afectat România, Bulgaria,
Serbia, Republica Moldova și Ucraina. A distrus 55.000 case,
omorând peste 150 de oameni, și rănind alți 558.

Monitorizarea seismicității teritoriului României este unul din

obiectivele importante ale INFP, având ca scop principal detectarea și
localizarea în cel mai scurt timp a tuturor evenimentelor seismice
(cutremure, explozii) produse pe teritoriul României. Aceste informații
sunt transmise rapid pentru informarea autorităților, inspectoratelor
pentru situații de urgență, mass media și publicului
VĂ MULȚUMESC!