Caiet de Laborator - Mineralogie

Universitatea din București
Facultatea de Geologie și Geofizică

Departamentul de Mineralogie
DETERMINATOR
MINERALOGIE
CAIET DE LABORATOR
1
Cuprins
SILICAȚI ........................................................................................................................................ 5
TECTOSILICAȚI ....................................................................................................................... 5
CUARȚ ................................................................................................................................... 5
FELDSPAȚII .......................................................................................................................... 9
FELDSPATOIZI ................................................................................................................... 22
NEZOSILICAȚI ....................................................................................................................... 27
SERIA OLIVINEI ................................................................................................................ 27
GRUPA GRANATILOR ...................................................................................................... 31
GRUPA SILICATILOR DE ALUMINIU ............................................................................ 34
STAUROLIT ........................................................................................................................ 38
SFEN (TITANIT) ................................................................................................................. 40
NEZO-SOROSILICAȚI ........................................................................................................... 42
ZOIZIT .................................................................................................................................. 42
GRUPA EPIDOTULUI ........................................................................................................ 43
CICLOSILICAȚI ...................................................................................................................... 47
TURMALINA....................................................................................................................... 47
FILOSILICAȚI ......................................................................................................................... 50
GRUPA MICELOR .............................................................................................................. 50
GRUPA CLORITELOR ....................................................................................................... 56
GRUPA MINERALELOR SERPENTINICE ...................................................................... 59
INOSILICAȚI ........................................................................................................................... 62
PIROXENII........................................................................................................................... 62
AMFIBOLII .......................................................................................................................... 73
CARBONATI ............................................................................................................................... 83
FOSFAȚI ...................................................................................................................................... 87
2
PROPRIETĂȚI OPTICE MICROSCOPICE ALE MINERALELOR
Proprietati Termeni de apreciere Modalitatea de apreciere

Proprietati optice observate cu un singur nicol (polarizor)
Contur 1. Idiomorf (euhedral)
1 2 3
2. Hipidiomorf (subhedral)
3. Xenomorf (anhedral)
Habitus 1. Izometric 1 2 3
2. Tabular, lamelar
3. Prismatic, columnar, 4
4. Acicular, fibros
Clivaj 1. Calitatea: a)perfect; b)foarte bun;
c)bun; d)slab/absent. a b c d
2. Unghiul de clivaj (citire cu ajutorul
firelor reticulare)
Relief 1. Calitativ: a)extrem; b)foarte puternic;
c) puternic; d)pronuntat; e)mediu; a n>2.0 b 1.80-1.76
c
1.75-1.71
f)slab. . . .
2. Caracterul reliefului (pozitiv/negativ – .
1.65-1.71 1.60-1.55
metoda Beke) d 1.70.1.65
. e f
Culoare si pleocroism Culoarea de baza si descrierea variatiei culorii b
a
(daca e cazul) la rotatia completa a masutei c ll P . cP
.
. .
Altele: Transparenta, incluziuni, pleocroism de relief, .
.
aureole pleocroice
Proprietati optice observate cu doi nicoli (polarizori)
Izotropie/anizotropie Izotrop/anizotrop izotrop anizotrop

Birefringenta Determinarea ordinului de birefringenta Vezi tabelul Michel-Lévy
Extinctie (°) Determinarea unghiului de extinctie Reper: clivaj, muchie de cristal, plan de macla
Structuri particulare macle, zonalitati, structuri de dezamestec, etc.
3
Identificarea mineralelor anizotrope prin microscopie optică
Biotit
Olivină
Cuarț Hornblenda
Feldspat Hornblendă brună
Clorit
Muscovit Piroxen,
Amfibol 4
SILICAȚI
TECTOSILICAȚI
CUARȚ
SiO2 – 32 sau 622
Numele: germ., czech., quarz, (dur).
Proprietati fizice macroscopice

Habitus: prismatic, columnar;
Tracht: prisma {1010} cu fete striate orizontal terminata cu
combinata cu rombedru pozitiv {1011} si negative {1011} , uneori

Fig.1. Forma cristalografica
aproape egal dezvoltate, dand impresia unei dipiramide hexagonale; a cuarțului
Macle: Dauphiné–de penetratie cu c ax de macla; Braziliana–de penetratie cu {1120} plan de
macla; Japoneza–de contact cu {1122} plan de macla;

Forma concresterilor minerale: paralele, microgranulare, macrogranulare;
Clivaj: absent;
Culoare: incolor sau colorat allocromatic in diverse nuante;
Luciu: sticlos, uneori gras;
Transparent la translucid;
H: 7;
G: 2.65;
Alte proprietati: foarte rezistent la alterare.
- duritatea ridicata
Caractere diagnostice: - rezistenta la alterare
- forma cristalografica
- se deosebeste de feldspati prin absenta clivajului
si rezistenta la alterare
Proprietati fizice microscopice
Contur: in general anhedral;

Clivaj: absent;
Macle: rare (vezi propeietati macroscopice);
5
Refringenta:
Culoare si pleocroism: incolor
Birefringenta: 
Alte observatii:- incluziuni fluide;
- extinctie ondulatorie frecventa;
- rezistent la alterare.
- relieful slab
- prezenta incluziunilor fluide
Caractere diagnostice: - rezistenta la alterare
- birefringenta scazuta
- se deosebeste de balsamul de Canada prin anizotropie, iar de feldspati prin
absenta clivajului, a alterarii si prin macle (vezi feldspati)
Varietati de silice:
* macrocristaline:
- cristal de stanca – cristale bine dezvoltate, transparente si incolore;
- laptos – alb, - cristale cu incluziuni fluide fine si cu luciu mai degraba gras;
- ochi de tigru – pseudomorfoza de cuart fibros galben dupa crocidolit (amfibol);
- ametist – violet si transparent;
- roz – roz rosiatic, rar in cristale mari; continut redus de Ti4+;
- citrin – galben si transparent;
- morion – fumuriu si semitransparent;
-aventurin – incluziuni fine de hematit (rosu) sau mice cromifere (verde)
* microcristaline:
fibroase = CALCEDONIE (cuart fibros):
- carnelian – calcedonie rosie;
- crhysoprase – calcedonie galbena colorata de oxidul de Ni;
- agat – format prin alternanta unor strate de calcedonie cu culori si porozitati
diferite depuse in cavitati, paralele cu peretii cavitatilor;
- onix – calcedonie dispusa in starte paralele; sardonix - varietatea in bezni plane
colorate alternativ in alb si negru;
- agat de muschi – calcedonie alba care contine agregate asemanatoare muschiului
de pamant formate din oxizi de Mn bruni sau negri;
- lemn silicifiat sau agatizat – consta in general din calcedonie rosie sau bruna
care a inlocuit materia lemnoasa;
6
*granulare:
- jasp – cuart microcristalin granular, in general de culoare rosie, galbena sau
bruna, culori datorate particulelor coloidale de oxizi de Fe;
- prase – asemanator jaspului, dar colorat in verde;
- chert-ul si cremenea – calcedonie opaca masiva, de obicei alba galben pal,
cenusie, sau neagra care apar ca noduli sau strate in rocile sedimentare.
7
Schita
Fisa de identificare a mineralelor
Proprietati optice observate cu 1N Proprietati optice observate cu 2N

Contur: Birefringenta:
Δ:
Habitus:
Ordin de birefringenta:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Culoare si pleocroism:
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
8
FELDSPAȚII
Majoritatea feldspatilor pot fi clasificati din punct de vedere al chimismului cu

ajutorul diagramei ternare din fig.2.
Fig.2 Diagrama echilibrului de faze in seria feldspatilor
Pentru intelegerea relatiei dintre feldspati nu este suficienta caracterizarea

chimica, ci este necesara si cea structurala, avand in vedere polimorfismul determinat in
principal de temperatura. Astfel, termenii puri ai seriei feldspatilor prezinta mai multe modificatii
de temperatura:
- feldspatul de K:K[AlSi3O]8 prezinta mai multe faze structurale:
 sanidina (monoclinic) – faza de temperatura ridicata;
 ortoza (ortoclaz) (monoclinic) – faza de temperatur moderata;
 microclin (triclinic) – faza de temperatura scazuta;
Observatie: Varietatea adular intalnita in literatura nu constituie o faza
structurala aparte, ci este o varietate de ortoza caracterizata printr-o morfologie si o ocurenta
specifica.
- feldspatul de Na: Na[AlSi3O]8 prezinta mai multe faze structurale:
 high-albit - faza de temperatura ridicata;
 intermediate-albit - faza de temperatura moderata;
 low-albit - faza de temperatura scazuta.
La aceste faze simetria se modifica treptat de la cea monoclinica la cea triclinica
pe masura scaderii temperaturii.
9
Observatie: Varietatea periclin intalnita in literatura nu constituie o faza
structurala aparte, ci este o varietate de albit caracterizata printr-o morfologie si o ocurenta
specifica.
- feldspatul de Ca: Ca[Al2Si2O]8 = anortit (triclinic)– nu se folosesc denumiri
diferite pentru faze de temperaturi diferite.
Feldspatii se pot trata prin luarea in considerare doua serii binare:

- feldspati alcalini (K,Na)[AlSi3O]8;
- feldspati plagioclazi (Na,Ca)[Al1-2Si3-2O]8.
Cele doua serii prezinta caracteristici particulare din punct de vedere structural si
al proprietatilor fizice.
Feldspatii alcalini
(K,Na)[AlSi3O]8
Termeni mai importanti:
- de temperatura ridicata:
- sanidina (monoclinic) - 0-63% Ab;
- anortoza (anortoclaz) (triclinic) - 63-90% Ab;
- high-albit (monoclinic) - 90-100% Ab;
- de temperatura moderata:
- ortoza (monoclinic) - 0-15% Ab;
- intermediate-albit (triclinic) - 90-100% Ab;
- de temperatura scazuta:
- microclin (triclinic) ~ 0-10% Ab;
- low-albit (triclinic) - 90-100% Ab.
Din punct de vedere al proprietatilor fizice, feldspatii alcalini se pot clasifica in 4
serii:
- high-albit – high-sanidina
- solutie solida continua cu modificarea simetriei de la monoclinic la triclinic la
63% Ab;
- termenii acestei solutii solidesunt: sanidina, anortoza (anortoclaz) si albit.
- high-albit – low-sanidina
- solutie solida limitata;
10
- structurile de dezamestec constituite din doua faze (sanidina si anortoza) se
numesc criptopertite (nu sunt vizibile nici macroscopic nici microscopic).
- low-albit – ortoza (ortoclaz)
- low-albit - microclin
- solutii solide mai limitate;
- structurile de dezamestec constituite din doua faze (ortoza/microclin si albit)
se numesc macropertite daca sunt vizibile macroscopic (PIATRA LUNII) sau micropertite daca
sunt vizibile microscopic.
Feldspatii plagioclazi
(Na,Ca)[Al1-2Si3-2O]8
Constituie o solutie solida binara discontinua. Termenii cu compozitie

intermediara au primit denumiri conventionale in functie de continutul in anortit:
- albit: 0-10% An
- oligoclaz: 10-30% An;
- andezin: 30-50% An;
- labradorit: 50-70% An;
- bytownit: 70-90% An;
- anortit: 90-100% An.
O caracteristica importanta a feldspatilor plagioclazi o constituie zonalitatea
cristalelor, variatia compozitiei chimice dinspre centru spre periferie. In functie de modul in care
variaza chimismul, distingem trei tipuri de zonalitate:
- zonalitate normala: concentratia de anortit scade spre periferia cristalului;
- zonalitate inversa: concentratia de anortit creste spre periferia cristalului;
- zonalitate recurenta: concentratia de anortit variaza neregulat.
Determinarea microscopica a tipului de zonalitate se realizeaza cu ajutorul
reliefului. Indicii de refractie cresc in seria plagioclazilor cu cresterea concentratiei de anortit.
Astfel, daca relieful este mai ridicat spre periferia cristalului, zonalitatea este normala, daca
scade este inversa, iar daca variaza neregulat este recurenta. Pentru a observa variatia reliefului
spre periferia cristalului se urmareste sensul deplasarii franjei lui Becke care delimiteaza benzile
cu chimism diferit.
11
Transformarile feldspatilor
Pe langa proprietatile fizice, transformarile feldspatilor furnizeaza informatii

importante privind compozitia chimica a acestora:
- toti feldspatii se transforma in caolinit (mineral argilos de Al);
- feldspatii alcalini trec in sericit (mineral argilos de K);
- feldspatii plagioaclazi trec intr-o asociatie formata din zoizit, clinozoizit si
epidot, transformare numita saussuritizare.
Proprietatile fizice ale celor doua serii de feldspati vor fi tratate in doua tabele:
unul pentru proprietati fizice macroscopice, celalalt pentru proprietati fizice microscopice.
Aceste tabele vor scoate in evidenta proprietatile specifice feldspatilor ca grupa specifica,
proprietatile particulare ale celor doua serii (alcalini si plagioclazi), precum si particularitatile
diferitilor termeni mineralogici mentionati.
DETERMINAREA OPTICA A FELDSPATILOR

Feldspatii reprezinta o grupa de minerale cu o serie de caracteristici comune. In
tabelul anexat care cuprinde proprietatile microscopice sunt aratate caracterele comune.
Principalele caracteristici optice ale feldspatilor sunt:
- relieful foarte slab (pozitiv sau negativ);
- culorile de interferenta cenusiu-alb de ordinul I.
Determinarea unui feldspat urmareste cateva etape succesive:
A. Principala problema care se pune in incadrarea unui mineral in grupa

feldspatilor este diferentierea fata de cuart. Astfel, principalele deosebiri dintre cuart si
feldspati sunt urmatoarele:
- feldspatii prezinta clivaj, cuartul nu;
- cuartul este caracterizat prin prezenta a numeroase incluziuni fluide;
- feldspatii sunt foarte frecvent transformati in caolinit sau sericit/saussurit, in
timp ce cuartul este foarte rezistent la alterare;
- feldspatii prezinta macle caracteristice si zonalitate (in functie de seria careia ii
apartin);
- cuartul are aproape totdeauna un contur anhedral (margini “crenelate”), in timp
ce feldspatii prezinta frecvent contur euhedral cu forme caracteristice;
- feldspatii au caracter optic biax, cuartul este uniax.
12
B. Urmatoarea problema care se pune este incadrarea feldspatului de
determinat intr-una din cele doua serii chimice (alcalini sau plagioclazi). Aceasta presupune
considerarea acelor proprietati specifice fiecarei serii (vezi tabel). Vom rezuma in cateva cuvinte
aspectele distinctive ale celor doua serii:
feldspatii alcalini:
- relief negativ;
- macle simple sau in gratar;
- transformarea in sericit;
feldspatii plagioclazi:
- relief de la negativ la pozitiv;
- macle polisintetice simple sau complexe;
- saussuritizarea.
Observatie: Nu in orice situatie este usor de stabilit seria din care face parte un
feldspat, in special in cazul cristalelor nemaclate.
C. Dupa incadrarea unui cristal intr-una dintre serii, urmeaza determinarea mai
exacta a termenului mineralogic in care se incadreaza. Caile care se urmaresc depind de seria din
care face parte cristalul respectiv:
Determinarea feldspatilor alcalini urmareste proprietatile specifice ale acestora

(vezi tabel). Principala problema este incadrarea cristalului in grupa feldspatilor
monoclinici/triclinici. Pentru aceasta se urmaresc urmatoarele elemente:
- formele cristalelor;
- unghiurile dintre fete si unghiurile de clivaj;
- tipurile de macle.
Dupa aflarea sistemului de cristalizare monoclinic/triclinic se determina unghiul
de extinctie maxim si alungirea optica pentru determinarea mai exacta a feldspatului (vezi tabel).
Determinarea feldspatilor plagioclazi utilizeaza in principal masurarea

unghiului de extinctie, determinarea alungirii optice si a reliefului. Metodele folosite sunt
multiple. Vom descrie aici una dintre metode care este mai usor de utilizat.
a) Se aleg cristale maclate polisintetic dupa legea albitului, sectionate
perpendicular pe (010). Criteriul de selectie este unghiul de extinctie si anume extinctia simetrica
a indivizilor pari si impari ai cristalului (unghiul de extinctie a indivizilor impari trebuie sa fie
13
egal cu cel al indivizilor pari (fig.3). Se fac masuratori pe mai multe cristale, alegandu-se unghiul
maxim masurat.
Fig.3. Extinctia simetrica a plagioclazilor maclati

dupa legea albitului in sectiuni perpendiculare pe (010)
b) Se determina relieful unui numar cat mai mare de cristale ale aceluiasi feldspat.
In fig. 4 se observa variatia indicilor de refractie cu concentratia de anortit: relieful este initial
negativ, iar la o anumita concentratie de anortit devine pozitiv. Astfel, dependenta reliefului de
concentratia in anortit este urmatoarea:
- 0-6% An: relief negativ in orice directie;
- 6-30% An: relief negativ/pozitiv in functie de orientarea sectiunii;
- 30-100% An: relief pozitiv in orice directie.
Fig.4 Diagrama de determinare a continutului in anortit al plagioclazilor

pe baza unghiului de extinctie masurat la cristalele maclate
dupa legea albitului in sectiuni perpendiculare pe (010)
c) Se determina alungirea optica a cristalelor la care s-a determinat extinctia.

d) Se foloseste diagrama din fig. 4 pentru determinarea procentului de anortit
urmarind cateva reguli:
14
- daca alungirea optica este negativa, se ia pe diagrama direct ungiul de extinctie
determinat; in plus, stim ca procentul de anortit este < 75%;
- daca alungirea optica este pozitiva, se ia pe diagrama complementul ungiului de
extinctie (90º-unghiul determinat); in plus stim ca ca procentul de anortit este > 75%;
- daca relieful este negativ in orice directie, inseamna ca procentul de anortit este
< 6% si se considera intersectia orizontalei extinctiei cu ramura stanga a curbei pentru
determinarea mai exacta a procentului de anortit;
- daca relieful este negativ si pozitiv, inseamna ca procentul de anortit este cuprins
intre 6 si 30%, iar intervalul concentratiei de anortit este dat de punctele de intersectie ale
orizontalei extinctiei cu ambele ramuri ale curbei;
- daca relieful este pozitiv in orice directie, inseamna ca procentul de anortit este
> 30% si se considera intersectia orizontalei extinctiei cu ramura dreapta a curbei pentru
determinarea mai exacta a procentului de anortit
Fig. 6. Maclele feldspatilor:

a) macla Carlsbad de alipire; b) macla Carlsbad de intrepatrundere;
c) macla Baveno, d) macla Manebach; e) macla albitului (simpla);
f) macla periclinului (simpla); g) macla albitului (polisintetica);
h) macla polisintetica albit-periclin la microclin;
i) macla polisintetica albit-periclin la anortoza
15
Fig. 7. Orientarea optica a sanidinei Fig.8. Orientarea optica a ortozei:
a) alungita dupa axul a; b) alungita dupa
axul c
Fig.9. Orientarea optica a anortozei Fig.10. Orientarea optica a

microclinului
16
Fig.11. Diferite aspecte ale structurilor micropertitice
17
Fig.12. Variatia indicilor de refractie, a birefringentei
si a unghiului 2V la plagioaclazi
Fig.13. Orientarile optice ale termenilor extremi

ai plagioclazilor: a) albit; b) anortit
18
PROPRIETATI FIZICE MACROSCOPICE
FELDSPATI ALCALINI FELDSPATI PLAGIOCLAZI

Proprietati Sanidina Ortoza Anortoza Microclin Albit-anortit
Simetrie 2/m 1 1
º º º
Unghiuri
 ~ 116º º º º
cristalografice
º º º
Habitus tabular prismatic dupa x sau z prismatic, tabular
pinacoid pinacoid {001}, pinacoid {001}, pinacoid {001},
{001},{010}, {101} {010}, {101} , {201} {010}, {201} , {010}, pinacoid/pedion {001}, {010},
Tracht
(orientari optice) si prisma {110} si prisma {110} {201} , {110} {110} , {110}, {110} , {101}
{110}, {110}
{111} , {111}
Macle polisintetice:
Carlsbad de intrepatrundere cu Macla albitului – cu axul perpendicular
axul [001]sau de alipire cu axul [001 Macla complexa albit-periclin pe (010) si planul (010)
Macle Baveno cu axul perpendicular (polisintetica) Macla periclinului – cu axul [010] si
(fig.6) pe (021) si planul (021) ] si planul (010) = “macla in gratar” planul (h0l)
Manebach cu axul perpendicular Macle complexe=combinatii de macle simple si polisintetice:
pe (001) si planul (001) Macla albit-Carlsbad – cu axul perpendicular
pe z si planul (010)
perfect {001} si {010}; perfect {001} si {010}; slab {100}, perfect {001}, bun {010}
Clivaj
slab {100}, {110}, si {201} {110}, {110} , {201} si {201}
Culoare normal incolori sau albi, dar pot fi roz, galbeni, rosii sau verzi
Luciu sticlos, mat la cristalele transformate
H 6 6-61/2 6 6-61/2
G 2,56-2,62 2,55-2,63 2,56-2,62 2,56-2,63 2.62-2.76
trachtul, unghiurile si  de 90º, greu de deosebit intre ei
specifice
macle simple trachtul, unghiurile si  diferite de 90º, macle polisintetice
Carcatere Duritate ridicata, doua plane de clivaj perfect/bun, culori in general deschise, macle caracteristice
diagnostice Se confunda usor cu cuartul, de care se deosebesc prin urmatoarele caracteristici;
generale
- prezinta clivaj (cuartul nu);
- se altereaza, capatand un aspect laptos (prafos); cuartul este rezistent la transformare, mentinandu-si luciul sticlos.
19
PROPRIETATI FIZICE MICROSCOPICE
FELDSPATI ALCALINI FELDSPATI PLAGIOCLAZI
Proprietati Sanidina Ortoza (ortoclaz) Anortoza Microclin Albit-anortit
monoclinica C2/m triclinica C-1 triclinica C-1 pana la P-1
Unghiuri  ~ 116º º º º
cristalografice º º º
º º º
Contur frecvent euhedral
Forme particulare dreptunghi, cu colturile opuse taiate paralelogram, paralelogram cu colturile opuse taiate
Clivaj perfect {001} si {010}; perfect {001} si {010}; slab {100}, {110}, {110} , perfect {001}, bun {010}
slab {100}, {110}, si {201}
{201} si {201}
Macle Macle simple: Macla complexa polisintetica albit-periclin Macle polisintetice:macla albitului; macla periclinului
(fig.5) Carlsbad, Baveno Manebach = “macla in gratar” Macle complexe: macla albit-Carlsbad
Refringenta      
     
     (fig. 3, 11)
Culoare incolori
Birefringenta-     fig.11)
Extinctie c = 20º c = 13-21º c ~ 20º c = 18º vezi textul explicativ si fig. 4
a ~ 6º a = 5-14º a ~ 10º a = 18º
b ~ 5º b = 18º
’a pe (010) ~ 10- ’c pe (010)= 14-21º
12º ’a pe (010) si (001)= 4-12º
Alungire optica + +/- - pentru 0-75% An; + pentru 75-100% An
(vezi orientari optice)
PAO (010) diferite pozitii perpendicular pe (010) diferite pozitii, perpendicular pe (010) (fig.12)
2V 2V = 63-15º 2V = 35-50º 2V = 42-52º 2V = 66-68º (fig.11)
Alte observatii prezinta structuri specifice de dezamestec = micropertite Cristalele prezinta foarte frecvent zonalitate
(fig. 10) normala, inversa sau recurenta (vezi text)
Caractere generale Feldspatii sunt minerale incolore, cu relief slab (pozitiv sau negativ), cu birefringenta scazuta (culori de interferenta de ordinul I: cenusiu-alb)
diagnostice Se deosebesc de cuart prin prezenta clivajului (doua directii principale), prin maclele specifice si prin faptul ca se altereaza foarte usor
de serie Feldspatii alcalini se disting prin relieful negativ, macle simple/”in gratar”, structuri micropertitice Feldspatii plagioclazi se disting prin relieful +/-
macle simple, sectiunile (100) dreptunghiulare macle polisintetice in gratar si prin maclele polisintetice
specifice Se deosebesc intre ei prin unghiurile de extinctie masurate in diferite sectiuni (vezi orientarile optice) Se determinain functie de extinctie, relief si
alungire optica (vezi metoda descrisa in text)
20
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
21
FELDSPATOIZI
Feldspatoizii reprezinta o grupa de tectosilicati subsaturati in SiO2, fapt ce are drept

consecinta inexistenta acesteia in asociatia mineralogica specifica feldspatoizilor.
Exemple de formule chimico-structurale deduse din formulele feldspatilor:
K[AlSi3O8] – SiO2 = K[AlSi2O6]

feldspat K leucit
(Na,K) [AlSi3O8] – 2 SiO2 = (Na, K)[AlSi2O6]

feldspat alcalin nefelin
Pentru recunoasterea lor este util de retinut, deci ca nu se asociaza cu nici o forma de
silice. De asemenea se disting prin duritati ridicate (macroscopic) si prin relief negativ
(microscopic) (vezi tabelul proprietatilor fizice.
Fiind minerale formate la temperaturi ridicate si avand structuri afanate, feldspatoizii
se transforma usor la temperaturi si presiuni ridicate.
Ocurenta clasica de feldspatoizi din Romania este Masivul alcalin de la Ditrau.

Contine urmatoarele minerale:
Sodalit – culoare albastra;
Nefelin – cenusiu inchis;
Cancrinit – culoare galbena;
Haüyn – culoare albastra;
Nosean - culoare albastra
22
PROPRIETATI FIZICE
Proprietati LEUCIT SODALIT NOSEAN HAÜYN

Formula chimica K[AlSi2O6] Na8[Al6Si6O24]Cl2 Na8[Al6Si6O24]SO4 (Na,Ca)4-8[Al6Si6O24](SO4,S)1-2
Simetrie m3m sau 4/m 43m
Habitus izometric sau pseudoizometric izometric
Tracht trapezoedru {211} dodecaedru romboidal {001}
Macle: mimetice {110} {111}
Forme particulare pseudomorfoze de leucit tetragonal dupa leucit cubic; de obicei anhedral
cristale sau agregate policristaline izometrice
Clivaj {110} foarte slab {110} slab
Culoare macroscopic alb sau cenusiu roz pal, cenusiu, cenusiu, brun sau albastru alb, cenusiu, verde sau albastru
galben albastru, verde
microscopic incolor incolor, roz pal sau incolor sau albastru incolor sau albastru pal
albastru pal
Luciu sticlos
H 51/2-6 51/2 51/2-6
G 2.47-2.50 2.27-2.33 2.3-2.4 2.44-2.5
Refringenta n = 1.508-1.511 n = 1.483-1.487 n = 1.495 n = 1.496-1.505
Birefringenta  = 0-0.001 -
Alte observatii descompus de HCl rapid gelatinizati de acizi
Caractere macroscopic de grupa au duritati ridicate; nu se asociaza cu cuartul

diagnostice specifice forma cristalelor sau a pseudomorfozelor si ocurenta se deosebesc de ceilalti feldspatoizi prin habitusul izometric;
intre ei se deosebesc mai greu, prin teste chimice; noseanul poate fi brun
microscopic de grupa relief negativ, nu se asociaza cu cuartul; sufera frecvent transformari (exogene)
specifice maclele mimetice si forma cristalelor/agregatelor se deosebesc de alti feldspatoizi prin izotropie si prin faptul ca pot fi colorati pal;
policristalone de leucit tetragonal se deosebesc greu intre ei; in general noseanul este colorat mai intens
23
NEFELIN CANCRINIT
Na3K[Al4Si4O16] (Na,Ca)7-8[Al6Si6O24](CO3,SO4,Cl)1.5-2·1-5H2O
6 62
prismatic
prisma hexagonala {1010} ; pinacoid bazal {001}
{1010} , {3365} , {1122} lamelare rare
sectiuni hexagonale sau dreptunghice de obicei anhedral
{10-10}, {0001} slab {1010} perfect, {0001} slab

incolor, alb, cenusiu incolor, alb, albastru deschis, albstru-cenusiu
deschis, galben de miere, roscat
incolor
sticlos sau gras sticlos

51/2-6 5-6
2.56-2.665 2.42-2.51
 
 
puternic gelatinizat in acizi gelatinizat in acizi; varietatile bogate
in CO3 face efervescanta cu acizi
culoarea in general mai inchisa decat a feldspatilor; culoarea in general galbuie si efervescenta cu HCl
luciul de obicei gras al cristalelor anhedrale
clivajul longitudinal slab, relieful negativ si birefringenta conturul anhedral, relieful negativ, birefringenta
se deosebeste de feldspati prin extinctia dreapta
24
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
25
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
26
NEZOSILICAȚI
SERIA OLIVINEI
(Mg,Fe)2[SiO]4 – mmm
Numele seriei: de la culoarea olive a termenilor comuni.

Denumirea conventionala a termenilor seriei in functie de continutul in fayalit (Fa)1:
0 - 10% Fa – forsterit, 10- 30% Fa – crisolit, 30- 50% Fa – hialosiderit, 50- 70% Fa –
hortonolit, 70- 90% Fa – ferohortonolit, 90-100% Fa –fayalit.

Habitus: prismatic sau tabular;
Tracht: combinatii de forme de pinacoizi {100}, {010}, {001} si prisme {110}, {120},
{021}, {101};
Clivaj: {010} si {100} slab;
Macle: {100}, {011}, {012};
Culoare: de obicei verde-olive; culoarea variaza cu chimismul de la incolor (forsterit) la
brun sau chiar negru (fayalit);
Luciu: sticlos;
H: 61/2-7;
G: 3.202-4.392
- culoarea verde-olive pentru olivina comuna

Caractere diagnostice: - absenta clivajului
- se deosebeste de epidot prin absenta clivajului si simetrie

Variatia chimismului în seria izomorfa a olivinei determina variatia continua a
proprietatilor optice microscopice de la forsterit la fayalit. Asadar, vom mentiona doar
proprietatile specifice termenilor extremi ca limite de variatie.
Forma: "sâmbure de maslina" din cauza
coroziunii produse de magma; cristalele prezinta deseori
sparturi de contractie;
Clivaj: slab {010} si {100};
Macle: {100}, {011}, {012};
1
Termenii conventionali pentru fazele intermediare sunt discreditati mineralogic, dar se folosesc inca in petrologie.
27
Refringenta: : 1.635-1.827; : 1.651-1.869; : 1.670-1.879; sagrinaj stralucitor;
Culoare: incolor - galben pal;
Pleocroism: absent  slab: galben pal;
galben-portocaliu;
Birefringenta: : 0.035-0.052;
2V: 82-134;
PAO: (001). - formele in general rotunjite
- sagrinajul stralucitor
Caractere diagnostice - relieful
- birefringenta
- Se deosebeste de apatit prin birefringenta mai ridicata
Transformari
a) transformari rezultate din procese magmatice târzii sau din procese metamorfice,
rezultând ortopiroxeni, amfiboli si spineli:
(Mg,Fe)2SiO4 + CaAl2Si2O8  Ca(Mg,Fe)2Al2Si3O12
olivina anortit granat
2(Mg,Fe)2SiO4 + CaAl2Si2O8  Ca(Mg,Fe)Si2O6 + 2(Mg,Fe)SiO3 + (Mg,Fe)Al2O4
olivina anortit diopsid ortopiroxen spinel
(Mg,Fe)2SiO4 + SiO2 (aq) (Mg,Fe)SiO3
olivina ortopiroxen
Aceste minerale apar sub forma unor coroane sau borduri ale cristalelor de olivina.
b) transformari sub actiunea unor solutii hidrotermale = serpentinizarea olivinei
3Mg2SiO4 + H2O + SiO2 (aq)  2Mg3Si2O5(OH)4
olivina serpentina
2Mg3Si2O5(OH)4 + 3CO2  Mg3Si4O10(OH)2 + 3MgCO3 + 3H2O
serpentina talc magnezit
c) transformari exogene ale olivinelor bogate în Fe:
- iddingstit - asociatie de goethit, SiO2 amorf, MgO amorf de culoare brun-roscata, cu relief
pronuntat - puternic pozitiv si birefringenta ridicata;
- bowlingit - asociatie de minerale serpentinice, clorite, nontronit, saponit, vermiculit de
culoare verde, cu relief negativ - pronuntat pozitiv si birefringenta moderata;
- clorofeit - o substanta de culoare portocaliu deschis sau verde închis, izotropa, cu relief
negativ - pronuntat pozitiv.
28
Variatia proprietatilor fizice cu chimismul:
D – greutatea specifica;  - birefringenta;  - indicii de refractie
29
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
30
GRUPA GRANATILOR
X3+2+Y23+[SiO4]3 – m3m
- se constituie în 2 serii distincte: 1. seria granatilor de Al (pir-al-sp-ite) (Y=Al):

Mg3Al2[SiO4]3 - pirop
Fe3Al2[SiO4]3 - almandin
Mn3Al2[SiO4]3 - spessartin
2. seria granatilor de Ca (u-gr-and-ite) (X=Ca):
Ca3Al2[SiO4]3 - grossular
Ca3Fe2[SiO4]3 - andradit
Ca3Cr2[SiO4]3 - uvarovit
- solutii solide totale sau partiale.
Numele: granat - ? "granatus" (lat.)=rodie;

almandin – ? derivatie a numelui localitatii Alabanda (Asia Mica) unde a fost descris);
andradit – numele mineralogului portughez J.B. d'Andrada care a descris o varietate de
andradit;
uvarovit – numele Presedintelui Academiei din St.Petersburg;
grossular – numele stiintific al agrisei (Grossularia);
pirop – "pyropos" (gr.)=ca focul; spessartin – numele localitatii Spessart (NV Bavariei).

habitus: izometric;
tracht: dodecaedru romboidal {011}, trapezoedru {211}; combinatii între ele;
clivaj: absent; Forme cristalografice
macle: sectoriale; ale granatilor:
dodecaedru romboidal
culoare: piralspitele-tonuri de rosu, brun, ugranditele-tonuri de galben, verde;
{011};
luciu: sticlos pe fete, gras în spartura; trapezoedru {211}
H: 6-71/2;
G: 3.90-4.318.
- habitusul si trachtul
- absenta clivajului
Caractere diagnostice:
- duritatea ridicata
- culoarea
- luciul gras in spartura
31
Variatia greutatii specifice (D), a indicelui de refractie (n) si
a parametrului celulei elementare cu chimismul in grupa granatilor

forme: izometrice, cu contur în general anhedral;
clivaj: sparturi;
refringenta: n: 1.714-1.887;
culoare: incolori pâna la roz, galben sau brun;
incluziuni: frecvente de cuart, sillimanit, muscovit etc.;
macle: sectoriale;
anomalii optice: anizotropie la varietatile cu simetrie rombica;
zonalitate: frecventa.
- formele izometrice ale cristalelor

- sparturile
Caractere diagnostice - relieful
- izotropia
- prezenta incluziunilor minerale
32
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
33
GRUPA SILICATILOR DE ALUMINIU
Al2O[SiO4]
- cuprinde 3 modificatii polimorfe: sillimanit – mmm (grup spatial Pbnm)
andaluzit - mmm (grup spatial Pnnm)
kyanit (disten) - 1
Sillimanit
Al2O[SiO4]- mmm
Numele: numele profesorului american Benjamin Silliman

Habitus: acicular, fibros, lung prismatic dupa axul c;
Tracht: prisma {110}, pinacoid {010}, {001};
Macle: rare;
Forma concresterilor minerale: mase aciculare sau fibroase, uneori in concrestere radiara;
Clivaj: {010} bun;
Culoare: de obicei incolor sau alb, dar si galben, brun, cenusiu, verde, verde-albastrui;
Luciu: sticlos, sidefos la varietatile fibroase;
H: 61/2 -71/2;
G: 3.23-3.27;
Alte proprietati: insolubil in acizi.
- habitusul si forma concresterilor

Caractere diagnostice: - culoarea in general deschisa
- luciul
- ocurenta in roci metamorfice

Contur: in general subhedral;
Forme particulare: aciculare; concresteri “in snopi”;
Clivaj: {010} bun;
Macle: rare;
Refringenta: 
Culoare si pleocroism: incolor;
Birefringenta: 
Pozitia planului axelor optice: (010);
2V: 21-30º.
- formele aciculare si concresterea "in snopi"

- incolor
- relieful
- birefringenta
34
Andaluzit
Al2O[SiO4]- mmm
Habitus: prismatic;
Tracht: prisma {110}, {011}; pinacoid {001}; sectiunea transversala rombica, cu ungiul dintre fete
89º12’;
Macle: rare dupa {101};
Forma concresterilor minerale: cristale izolate in masa rocilor;
Clivaj: bun {110} cu unghiul 89º12’, slab {100};
Culoare: roz, roscat, cenusiu, violet, galben, verde sau negru; varietatile cu incluziuni carbunoase orientate
cristalografic se numesc chiastolit;
Luciu: sticlos, uneori mat;
H: 61/2-71/2;
G: 3.13-3.16;
Alte proprietati: insolubil in acizi.
- habitusul prismatic si sectiunea transversala ~ tetragonala

- unghiul de clivaj ~90o
Caractere diagnostice: - culoarea in general inchisa
- se deosebeste de staurolit prin clivaj si sectiunea transversala

Contur: deseori subhedral;
Forme particulare: sectiunile transversale rombice cu unghiuri de 89º12'
(rare); sectiunile longitudinale aproximativ dreptunghiulare;
Clivaj: bun {110} cu unghiul 89º12’, slab {100};
Macle: rare {101};
Refringenta: 
Culoare si pleocroism: de obicei incolor; varietati de culoare verde sau roz;
Birefringenta: 
Pozitia planului axelor optice: (010);
2V: 73-86º;
Alte observatii: frecvent incluziuni carbunoase, opace.
- clivajul
- relieful
Caractere diagnostice: - incluziunile carbunoase
- birefringenta
- extinctia dreapta
- se deosebeste de zoizit prin relief si birefringenta
35
Disten (Kyanit)
Al2O[SiO4]- 1
º’30”; º’; =105º44’30”
Numele: "dystenos" (gr.)=dublu rezistent (aminteste de anizotropia duritatii);"kyanos" (gr.)=albastru.

Habitus: prismatic dupa axul c, deseori cu trecere spre un habitus tabular;
Tracht: dominat de formele de pinacoid {100}, {010} si {001};
Macle: lamelare in sectiunile {100}, cu axul perpendicular pe (100) sau paralel cu y sau z; polisintetice de
presiune in sectiunile {001};
Forma concresterilor minerale: agregate lamelare cu cristale deformate (curbate);
Clivaj: perfect {100}, bun {010}, slab {001};
Culoare: albastru, alb, cenusiu, verde, galben, roz, negru;
Luciu: sticlos, sidefos pe fetele de clivaj;
H: 51/2-7; o anizotropie puternica a duritatii;
G: 3.53-3.65;
Alte proprietati: greu solubil in HF.
- habitusul in general intermediar intre prismatic si

tabular
Caractere diagnostice: - cristale frecvent deformate
- culoarea cel mai comun albastra
- clivajul dupa formele de pinacoid triclinic
Contur: deseori subhedral;
Forme particulare: alungite;
Clivaj: perfect {100}, bun {010}, slab {001};
Macle: lamelare in sectiunile {100}, cu axul perpendicular pe (100) sau paralel cu y sau z; polisintetice de
presiune in sectiunile {001};
Refringenta
Culoare si pleocroism: incolor pana la albastru pal;
Birefringenta: 
Extinctie:’:z pe (100)=27-32º, pe (010)=5-8º; ’:x pe (001)=0-3º;
Pozitia planului axelor optice: perpendicular pe (100);
2V: 82-83º.
- relieful
- clivajul
Caractere diagnostice: - extinctia inclinata in orice sectiune
- se deosebeste de clinopiroxeni prin birefringenta scazuta
si prin unghiurile de clivaj diferite de 90o
36
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
37
STAUROLIT
(Fe2+,Mg)2(Al,Fe3+)9O6[SiO4]4(O,OH)2 - 2/m
ß=90±3' (pseudorombic)
Numele: "stavros" (gr.)=cruce (amintind de macle).

Tracht: pseudoprismatic: dom {110}, {110} cu (110)^ {110} =5026'; pinacoid bazal {001};
Clivaj: slab (010);
Macle: în cruce: {031} - 2 indivizi care fac un unghi de 90; {231} - 2 indivizi care fac un unghi de 60;
Culoare: brun închis;
Luciu: sticlos pe fete, rasinos în spartura;
H: 71/2;
G: 3.74-3.83.
- habitusul scurt prismatic

- sectiunea transversala pseudohexagonala)
- clivajul longitudinal slab (sparturi)
- culoarea in general inchisa
- se deosebeste de andaluzit prin forma sectiunii transversale si prin clivaj
- se deosebeste de turmalina prin simetria sectiunii transversale si prin
orientarea clivajului

Contur: în general anhedral;
Clivaj: slab {010} (sparturi);
Refringenta: 
Culoare si pleocroism: -incolor, -galben pal, -galben auriu;
Macle: în cruce: {031} - 2 indivizi care fac un unghi de 90; {231} - 2 indivizi care
fac un unghi de 60;
Birefringenta: =0.012-0.014;
2V: 82-90;
PAO: (100).
- culoarea galbena
- sparturile (clivajul slab)
Caractere diagnostice: - birefringenta scazuta
-se poate confunda cu alte minerale de culoare galbena:
-vezuvian: birefringenta mai scazuta si de obicei anomala;
-fayalit: birefringenta si refringenta mai ridicate si semn optic negativ.
38
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
39
SFEN (TITANIT)
CaTi3+[SiO4](O,OH,F) - 2/m;
ß=11943'
Numele: "sphenos" (gr.)=pana de despicat lemne, de la unghiurile ascutite dintre fete.

Habitus: tabular {101};
Tracht: forme specifice de pana (de despicat lemne) compuse din prisme {111}, {111} , pinacoizi {001},
{100};
Clivaj: bun {110};
Macle: simple {100}, lamelare {221};
Culoare: de obicei brun, rar incolor, cenusiu sau galben;
luciu: adamantin;
H:5;
G: 3.45-3.55.
- trachtul (forma de pana)

Caractere diagnostice: - culoarea de obicei bruna
- luciul adamanatin

Contur: deseori euhedral sau subhedral;
Forma: sectiuni transversale prin cristalele în forma de pana, cu forme pseudorombice sau
pseudohexagonale, uneori foarte alungite;
Clivaj: bun {110}; se observa aproape totdeauna;
Macle: simple {100}, lamelare {221};
Refringenta: :1.843-1.950; ß:1.870-2.034; :1.943-2.110;
Culoare si pleocroism: incolor, galben sau brun-deschis; varietatile colorate prezinta un pleocroism slab:
-galben pal, ß-galben-brun, -brun-portocaliu;
Birefringenta: 0.100-0.192;
2V: 17-40;
PAO: (010)
- relieful si sagrinajul puternic
- birefringenta ridicata
Caractere diagnostice: - forma sectiunii cristelor
- clivajul vizibil in unele sectiuni
40
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
41
NEZO-SOROSILICAȚI
ZOIZIT
Ca2Al3O[Si2O7][SiO4]OH - mmm

Habitus: prismatic, alungit dupa axul y;
Tracht: prisme rombice {101}, {210} si pinacoizi {100}, {010} si {001;
Clivaj: perfect {100}, slab {001};
Macle: nu exista;
Culoare: de obicei cenusiu; varietatea roz se numeste thulit;
Luciu: sidefos pe fete, sticlos în spartura;
H: 6;
G: 3.15-3.365.
Caractere diagnostice: - greu de identificat in absenta unor forme cristalografice specifice

- asociatia cu epidot si clinozoizit si alte minerale de Ca
Proprietati fizice microscopice  -zoizit zoizit

Forma: cristale alungite dupa directia axului b;
Clivaj: perfect {100}, slab {001};
Refringenta: 1,685-1,704;1,688-1,710; 1,697-1,725
Culoare si pleocroism: incolor; varietatea thulit pleocroica: -roz deschis, ß-aproape incolor; -galben pal
sau -roz închis, -roz stralucitor, -galben;
Birefringenta: =0.004-0.008; poate prezenta culori de interferenta albastre anomale;
2V: 0-60;
PAO: (100) la -zoizit; (010) la -zoizit.
- culorile anomale de interferenta (nu apar in toate situatiile)

- sagrinagul caracteristic
- clivajul
Caractere diagnostice: - asociatia cu epidot si clinozoizit
- se deosebeste de clinozoizit prin extinctia dreapta in orice sectiune , iar de
andaluzit prin relieful mai ridicat (sagrinaj mai pronuntat) ±anomaliile de
birefringenta
42
GRUPA EPIDOTULUI
Contine minerale cu structuri si chimism asemanatoare, 2/m:
clinozoizit Ca2Al3O[Si2O7][SiO4]OH  = 11527'
epidot Ca2Al2Fe3+O[Si2O7][SiO4]OH = 11524'
piemontit Ca2Al2Mn3+O[Si2O7][SiO4]OH  = 11542'
Substitutia Al de catre Fe3+ sau Mn3+ este limitata la raportul 3:
Chimismul mineralelor din grupa epidotului
Proprietati clinozoizit epidot

Habitus prismatic, alungit dupa axul y
Tracht combinatii de pinacoizi {001}, {010} si {100} si prisme {011}, {102} si {111}
Clivaj perfect {001}
Macle {100} lamelare, rare
Culoare incolor, cenusiu sau galben galben pâna la verde
Luciu sticlos
H 61/2 6
G 3.21-3.38 3.38-3.49
Diagnostic Greu de identificat in absenta unor Culoarea
forme cristalografice specifice
Se deosebeste de olivina prin habitus,
Asociatia cu epidot si zoizit clivaj si asociatia zoizit si clinozoizit
43
clinozoizit epidot
Proprietati clinozoizit epidot

forma se întâlnesc frecvent cristale cu forma de
paralelogram
clivaj perfect {001}
macle {100} lamelare, rare

refringenta 1.670-1.715; 1.715-1.751;
 1.674-1.725; 1.725-1.784;
 1.690-1.734 1.734-1.797
culoare si incolor -incolor, galben pal,
pleocroism verde pal,
-galben-verzui,
-verde-galbui
birefringenta 0.005-0.015; 0.015-0.049
 prezinta cel mai
adesesa culori de
interferenta anomale
albastre
2V 14-90 90-116
PAO (010)
zonalitate frecventa
Diagnostic - sagrinajul - tenta galben-verzuie a
caracteristic culorii
- (culorile anomale de - relieful puternic +
interferenta)
- birefringenta ridicata
- asociatia cu epidot
- asociatia cu clinozoizit
asociatia cu zoizit
44
Variatia greutatii specifice (D), a birefringentei ()
si a indicilor de refractie ( cu chimismul
in grupa epidotului
45
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
46
CICLOSILICAȚI
TURMALINA
Na(Mg,Fe2+,Mn,Li,Al,Fe3+)3Al6[Si6O18](BO3)3(OH,F)4 3m
Mg si Fe se substituie în proportii nelimitate; Mn poate substitui Fe în anumite proportii; Al poate fi
substituit partial de Fe3+; Na poate fi substituit de Ca; Li este aproape totdeauna prezent. Se mai remarca
prezenta gruparii anionice suplimentare BO3.
Varietatile principale de turmalina sunt: dravit NaMg3Al6[Si6O18](BO3)3(OH,F)4
schörl Na(Fe,Mn)3Al6[Si6O18](BO3)3(OH,F)4
elbait Na(Li,Al)3Al6[Si6O18](BO3)3(OH,F)4

Tracht: combinatii de prisma hexagonala {1120} , prisma trigonala {0110} , piramide trigonale superioare
{1011} , {2021} si inferioare {0111} , {1012} ; fetele de prisma sunt striate longitudinal;
clivaj: slab {1120} si {1011} ;
Macle: rare dupa {1011} si {4041} ;

Culoare: foarte variata, în functie de chimism:
schörl - de obicei negru,
elbait - albastru, verde, galben, rosu sau incolor,
dravit - brun sau negru; Forme cristalografice de
Luciu: sticlos; turmalina
H: 7;
G: dravit 3.03-3.15, schörl 3.10-3.25, elbait 3.03-3.10;
- sectiunea transversala trigonala si fetele

terminale
- striatiile longitudinale pe fetele de prisma
- clivajul slab aproximativ transversal
- pentru turmalina comuna culoarea neagra
- se deosebeste de staurolit prin clivaj si prin
simetria sectiunii transversale
Variatia greutatii specifice in relatie cu numarul

de ioni (Fe2++Fe3++Mn) raportat la 31(O,OH,F)
47
Contur: anhedral;
Forma: apar uneori sectiuni transversale cu forma aproximativ triunghiulara;
Clivaj: slab {1120} si {1011} ; (sparturi);
Macle: rare dupa {1011} si {4041} ;
Proprietati DRAVIT SCHÖRL ELBAIT

refringenta  1.610-1.632 1.625-1.650 1.615-1.630
 1.635-1.661 1.655-1.675 1.640-1.655

culoare si pleocroism incolor sau galben galben sau albastru incolor
Schema de absrbtie este totdeauna >
birefringenta  0.021-0.026 0.025-0.035 0.017-0.024
la varietatile colorate, culorile de interferenta sunt influentate de culoarea mineralului
* denumiri discreditate mineralogic, dar inca utilizate in petrologie.
- conturul anhedral
Caractere diagnostice - sparturile (clivajul slab)
- pleocroismul puternic, cu schema de absorbtie >
- relieful in general pronuntat +
- culorile de interferenta de obicei influentate de culoare
Variatia proprietatilor optice specifice in relatie cu

numarul de ioni (Fe2++Fe3++Mn) raportat la 31(O,OH,F)
48
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
49
FILOSILICAȚI
GRUPA MICELOR
Formula generala: XY2-3[(Si,Al)4O10](OH,F)2
Simetrie: m, 2/m;
Minerale importante:
Muscovit KAl2[AlSi3O10](OH,F)2 2/m;
Paragonit NaAl2[AlSi3O10](OH,F)2 2/m;
Margarit CaAl2[Al2Si2O10](OH)2 2/m;
Clintonit-Xantofilit Ca(Mg4,5Al1,5[Al5,5Si2,5O20](OH)4 m, 2/m;
Lepidolit K(Li2-1,5Al1-1,5[Al0-1Si4-3O10](OH,F)2 m, 2/m;
2+
Zinnwaldit K(Fe 0,5-1Li1.5-1Al)(Al0,5-1Si3,5-3)O10(F,OH)2 m;
Flogopit K(Mg,Fe2+)3[AlSi3O10](OH,F)2 m;
2+ 3+
Biotit K(Mg,Fe )3-2(Fe ,Al,Ti)0-1[Al1-1,5Si3-2O10]O0-1(OH,F)2-1 m.
Chimismul acestor minerale este complicat de solutiile solide care exista intre
componentii puri.
Avand in vedere structurile lor asemanatoare, micele prezinta o serie de proprietati fizice
comune. Se vor mentiona in primul rand proprietatile fizice comune intregii grupe si se va
particulariza pentru fiecare mineral/serie in parte in tabelul anexat.
PROPRIETATI FIZICE GENERALE

Macroscopice
Habitus: foios;
Tracht: pseudohexagonal, compus din pinacoid {001} si {010}, prisma/dom {110};
Macle: dupa (001) cu axul [310];
Forma concresterilor minerale: de obicei foioase;
Clivaj: {001} perfect;
Culoare: variaza cu chimismul;
Luciu: sidefos pe fetele de clivaj;
H: 2-41/2;
G: 2,76-3,2; variaza cu chimismul;
Alte proprietati: foitele de clivaj sunt foarte elastice.
- habitusul foios;
Caractere diagnostice: - trachtul pseudohexagonal;
- clivajul perfect dupa (001)
- se deosebesc greu intre ele
50
Microscopice
Contur: de obicei subhedral;
Forme particulare: sectiuni transversale alungite;
Refringenta: relief in general slab pana la pronuntat pozitiv; lepidolitul, flogopitul si zinnwalditul
au si relief negativ;
Culoare si pleocroism: majoritatea micelor sunt incolore sau colorate pal; biotitul este intens
colorat si prezinta pleocroism puternic;
Birefringenta: variabila (vezi tabel);
Extinctie: ungiuri mici- 0-13º; dispersie puternica a extinctiei (nu sting complet);
Alungire optica: pozitiva;
PAO: (010) sau (100) (vezi tabel);
2V: vezi tabel; toate micele sunt biax negative (2V<90º)
- forma sectiunilor transversale

- clivajul
Caractere diagnostice: - relieful
-dispersia extinciei
-cu exceptia biotitului, micele se deosebesc destul de greu
intre ele
51
Orientari optice
Paragonit
Muscovit
a) Clintonit; b) Xantofilit
Margarit
Lepidolit
Zinnwaldit
Flogopit
Biotit
52
Proprietatile fizice microscopice ale micelor
Proprietati Muscovit Paragonit Margarit Clintonit-xantofilit

Formula chimica KAl2[AlSi3O10](OH,F)2 NaAl2[AlSi3O10](OH,F)2 CaAl2[Al2Si2O10](OH)2 Ca(Mg4,5Al1,5)[Al5,5Si2,5O20](OH)4
Grup punctual 2/m 2/m, m
Unghiul  95º30’ 95º 95º clintonit 95º; xantofilit 100º05’
Macle dupa (001), cu axul [310] - dupa (001), cu axul [310]
Culoare macroscopic incolor sau colorat pal in incolor sau galben pal roz-verzui, galben pal, verde pal incolor, galben, verde, brun-roscat
verde, rosu sau brun
microscopic incolor sau colorat pal; incolor incolor sau colorat pal; pleocroism slab
pleocroism slab
Duritate 21/2-3 21/2 31/2-41/2 31/2
Greutate specifica 2,76-3 2,85 3-3,2 3-3,1
Refringenta  1,552-1.570 1,564-1,580 1,595-1,638 1,643-1,648
 1,582-1,619 1,594-1,609 1,625-1,648 1,655-1,662
 1,588-1,624 1,600-1,609 1,627-1,650 1,655-1,663
Birefringenta  0,036-0,054 0,028-0,036 0.010-0,032 0,012
Extinctie c=0-3º; a=0º30’-2º c =0-5º c=11-13º; a=6-8º c - clintonit 5º; xantofilit 10º
PAO (010) (100) (100) clintonit (100); xantofilit (010)
2V 2V: 35-50º 2V: 40-50º 2V: 26-67º 2Vclintonit 32º; xantofilit 0-23º;
Carcatere macroscopic incolori sau slab colorati;
diagnostice microscopic incolori sau
culori de interferenta culori de interferenta de ordinul I-II culori de interferenta de ordinul I
de ordinul II-III
extinctie 0-3º extinctie 0-5º extinctie 6-13º; cea mai mare extinctie 5-10º
53
Proprietatile fizice microscopice ale micelor
Lepidolit Zinnwaldit Flogopit Biotit

K(Li2-1,5Al1-1,5[Al0-1Si4-3O10](OH,F)2 K(Fe2+0,5-1Li1.5-1Al)(Al0,5-1Si3,5-3)O10(F,OH)2 K(Mg,Fe2+)3[AlSi3O10](OH)2 K(Mg,Fe2+)3-2(Fe3+,Al,Ti)0-1[Al1-1,5Si3-2O10]O0-1(OH,F)2-1
2/m, m, (32) m
100 sau 98º 100º
rare dupa (001), cu axul [310] dupa (001), cu axul [310]
incolor, roz sau rosu brun-cenusiu, brun-galbui, violet pal incolor, brun-galbui, verde, negru, brun inchis, brun-roscat sau verde
brun-roscat, brun inchis
incolor incolor sau brun deschis;  incolor, galben pal sau verde pal galben, brun sau verde;
puternic pleocroic; absorbtia maxima dupa 
21/2-4 3 2-3 21/2-3
2,8-2,9 2,9-3 2,76-2,90 2,7-3,4
1,524-1,548 1,535-1,558 1,522-1,568 1,571-1,616
1,543-1,585 1,570-1,589 1,548-1,609 1,609-1,651
1,545-1,566 1,572-1,590 1,549-1,613 1,610-1,697
0,018-0.038 0.030-0.035 0,027-0,045 0,039-0,081; culori de interferenta mascate
c=3-7º; a=0-7º c=8-10º; a=0-2º c=5-10º; a=0-5º c=1-10º; a=0-9º
(010)
2V0-63º 2Vº 2Vº 2Vº
greu de deosebit intre ei colorat foarte puternic
slab colorati culoarea si pleocroismul
pot avea relief negativ culorile de interferenta de ordin II-IV
extinctie 0-7º extinctie 0-10º
54
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
55
GRUPA CLORITELOR
Formula generala: (Mg,Al,Fe)3[(Si,Al)2O5](OH)4;
Simetrie: cel mai frecvent 2/m;
Minerale:
- clorite normale (ortoclorite): pennin-clinoclor, crompennin; proclorit; delessit; chamosit;
- semiclorite: amezit.

Habitus: foios;
Tracht: pseudohexagonal, compus din pinacoid {001}, {010} si prisma {110};
Forma concresterilor minerale: microcristaline;
Culoare:verde, alb, galben, roz, brun;
Luciu: sticlos sau pamantos (in concresteri microcristaline);
H: 2-3;
G: 2,6-3,3;
Alte proprietati:foitele de clivaj casante.
- culoarea cel mai frecvent verde

Caractere diagnostice: - clivajul perfect {001}
- casanta foitelor de clivaj

Contur: subhedral sau anhedral;
Forme particulare:sectiuni transversale alungite, uneori deformate;
Refringenta: relief slabpronuntat pozitiv;
Culoare si pleocroism: incolorecolorate in diferite nuante;
Birefringenta: culori de interferenta anormale (brun, violet sau albastru inchis); valori foarte mici
ale birefringentei (este frecventa birefringenta 0);
Extinctie: unghiuri mici 0-20o;
Pozitia planului axelor optice: (010) sau (100);
2V: deseori ~0º (uniax); - clivajul perfect {001}
Caractere diagnostice: - birefringenta foarte scazuta
- culorile de interferenta anormale
- relieful
56
Tabel cu unele proprietati optice ale cloritelor
refringenta culoare si birefringenta alungire
extinctie PAO 2V
   pleocroism  optica
incolor,
Pennin - 1,569- c=2-7º
1,571-1,586 1,571-1,596 galben pal;
clinoclor 1,585 a=0-2º30’
verde pal 0,000-0,011 2V: 0-60º
Crompeni roz, violet, c=5-7º +/-
1,585 1,586 1,596
n visiniu a=0-2º (010)
1,590- c=5-7º
Proclorit 1,642
1,600-1,648 1,620-1,648 0,000-0,010
a=0-2º
~0º
verde-galbui
c=5-7º
Delessit 1,595 1,599 1,599 0,000-0,004
a=0-2º
- 2V:0-20º
Chamosit 1,64-1,66 1,64-1,67 1,65-1,67 verde-brun 0,007-0,014 ~0º + (100) ~0º

1,588- c=0-20º
Amezit 1,597
1,597-1,600 1,611-1,615 verde pal 0.010-0,018
a=0-20º
- (010) 0-30º
Orientari optice
Pennin-clinoclor:
a) modificatia biax negativa; b) modificatia biax pozitiva
Crompennin:
a) modificatia biax pozitiva; b) modificatia biax negativa
Proclorit
Delessit
57
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
58
GRUPA MINERALELOR SERPENTINICE
Formula chimica: Mg3[Si2O5](OH)4

Minerale:
- crisotil grup punctual ?; prezinta mai multe modificatii, cele mai importante fiind
cele monoclinice si cele fibroase (cilindrice);
- lizardit m;
- antigorit m.
Unghiul  este la ambele modificatii monoclinice 90 sau ~93º
Principalul mod de formare a mineralelor serpentinice il constituie transformarea olivinei si
a piroxenilor de Mg cu care sunt deci frecvent asociate.

Antigorit Lizardit Crisotil
Habitus foios fibros (asbest)
Tracht pseudohexagonal: ponacoid {001} si {010}; prisma {110} cristale prismatice sau
cilindrice
Macle - rare
Forma concresterilor
mase foioase mase fibroase
minerale
Clivaj perfect (001) fibros (paralel cu axul a)
Culoare verde, albastru-verde, alb verde, alb galben, alb, cenusiu, verde
Luciu gras (de sarpe) sidefos
H 21/2-31/2 21/2
G 2,6 ~2,55
Alte proprietati atacati de acizi, mai ales crisotilul
Asociatii minerale olivina, piroxeni de Mg , talc
Caractere luciul; duritatea; asociatia mineralogica
diagnostice

Proprietati Antigorit Lizardit Crisotil
Contur in general anhedral, uneori subhedral
Forme particulare sectiuni transversale alungite cristale fibroase
Clivaj perfect {001} longitudinal (paralel cu axul a)
Refringenta    
   
   
Culoare si incolor sau verde pal
pleocroism
Birefringenta-    
Extinctie ~0º * 0º la modificatiile cilindrice
* 2-7º la modificatiile monoclinice (c)
Alungire optica + +/- (vezi orientarile optice)
PAO (010) * paralel cu axul a la modofocatiile cilindrice
* (010) la modificatiile monoclinice
2V 2V 27-60º ~0º La modificatiile monoclinice:
2V=30-35º (alungire -)
2V=10-90º (alungire +)
Alte observatii Mineralele serpentinice se dispun ca o retea in jurul cristalelor
de olivina si piroxen pe seama carora se formeaza
Caractere se deosebesc prin birefringenta cristale fibroase
diagnostice Se deosebesc de alte minerale prin relieful negativ, forma agregatelor
cristaline (retea) si asociatia cu olivina si piroxeni de Mg
59
Orientari optice
Antigorit Lizardit
Crisotil
Modificatiile monoclinice:
a) modificatia cu alungire optica negativa; b) modificatia cu alungire optica pozitiva
Modificatiile cilindrice
a) modificatia cu alungire optica pozitiva; b) modificatia cu alungire optica negativa
60
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
61
INOSILICAȚI
PIROXENII
Formula generala M2M1[(Si,Al)2O6]
(M1si M2 – pozitiile cationice din structura)
Simetrie
Se clasifica in doua grupe, dupa sistemul de cristalizare:

a) piroxeni rombici (ortopiroxeni) grupul punctual 2/m 2/m 2/m
- cuprinde seria enstatit-ferosilit (Mg,Fe)[SiO3]
b) piroxeni monoclinici (clinopiroxeni) grupul punctual 2/m
- cuprinde toti ceilalti piroxeni.
Chimism
In functie de cationii care ocupa
pozitiile structurale mentionate, se disting cateva
serii mai importante:
Piroxeni de Mg si Fe (seria enstatit-ferosilit) –
singura cu simetrie rombica
M2=M1=Mg Enstatit
Mg2[Si2O6] Pbca
M2=M1=Fe2+ Ferrosilit
Fe2[Si2O6] Pbca
Piroxeni de Ca
Seria diopsid – hedembergit
Ca(Mg,Fe2+)[Si2O6]
M2=Ca, M1=Mg Diopsid
CaMg[Si2O6] C2/c
M1=Fe2+ Hedenbergit
CaFe[Si2O6] C2/c
M1=Mn Johannsenit Structura piroxenilor
CaMn[Si2O6] C2/c
Piroxeni alcalini
M2=Li; M1=Al Spodumen LiAl[Si2O6] C2/c
62
M2=Na, M1=Al Jadeit NaAl[Si2O6] C2/c
M1=Fe3+ Egirin NaFe3+[Si2O6] C2/c
Solutii solide
Augit (Ca,Na)(Mg,Fe2+,Fe3+,Ti4+,Al)[(Si,Al)2O6] C2/c
Pigeonit (Mg,Fe2+,Ca)(Mg,Fe2+)[Si2O6] P21/c
Omfacit (Ca,Na)(Mg,Fe2+,Fe3+,Al)[Si2O6]
Fassait Ca(Mg,Fe3+,Al)[(Si,Al)2O6]
Sectiune transversala
caracteristica piroxenilor
Sectiuni caracteristice
piroxenilor
Proprietati fizice macroscopice comune

Similitudinile structurale determina, in grupa piroxenilor, un
ansamblu de proprietati fizice comune si distinctive:
- habitus prismatic sau scurt prismatic;
- tracht dominat de {100}, {010} si {110};
- forme ale sectiunilor transversale si longitudinale
caracteristice (fig. 1 si 2);
- clivaj {110} bun (doua directii de clivaj ce fac intre ele un
unghi de aproximativ 90°, fig.2);
- duritati mari, intre 5 si 7.
Proprietatile fizice macroscopice si microscopice, precum si
transformarile si asociatiile mineralogice frecvente ale piroxenilor sunt
prezentate in tabelul anexat.
63
PROPRIETATI FIZICE MICROSCOPICE
Contur: frecvent idiomorf, mai ales in cazul sectiunilor transversale;

Forme particulare: sectiunile longitudinale au forma prismatica; sectiunile transversale au forma
pseudopatratica sau octogonala;
Clivaj: {110} bun, cu unghiul dintre plane de aproximativ 90°;
{100} si {010} slab la cei mai multi dintre piroxeni;
Macle: {100} lamelare;
Refringenta: indicii de reftactie variaza intre 1.651-1.836
Culoare si pleocroism: variaza cu chimismul (vezi tabelul proprietatilor fizice):
- termenii care contin cromofori (Fe, Ti, Mn) – sunt colorati;
- varietatile cu Ca, Mg, Li, Al, Na incolore sau colorate.
Birefringenta: variaza cu chimismul (culori de interferenta ord. I-IV);
Extinctia: - foarte importanta in determinarea piroxenilor:
a) Diferenta ortopiroxeni – clinopiroxeni
- ortopiroxeni – extinctie dreapta (unghi 0°);
- clinopiroxeni – extinctie dreapta si inclinata.
b) Diferentierea piroxenilor dupa unghiul maxim de extinctie masurat in sectiunea (010)
(sectiunea de birefringenta maxima). In aceasta sectiune se observa o variatie relativ
regulata a unghiului c˄γ cu chimismul, pentru fiecare serie de piroxeni (fig.1).
Alungirea optica variabila, importanta pentru determinare (vezi tabelul proprietatilor fizice
microscopice);
Pozitia planului axelor optice (PAO): (010);
2V: variaza cu chimismul (vezi diagramele);
Zonalitatea: frecventa;
Alte observatii: mineralele secundare formate pe seama piroxenilor, precum si asociatia
mineralogica a unei sectiuni, dau informatii despre compozitia chimica a acestora.
Clivajul, habitusul si formele sectiunilor transversale deosebesc

piroxenii de alte minerale, atat macroscopic cat si microscopic.
Extinctia si alungirea optica, completate si cu alte proprietati
deosebesc piroxenii intre ei.
64
Fig.1. Variatia unghiului de extincie masurat in sectiunea (010) la piroxeni
65
ORIENTARI OPTICE SI DIAGRAME DE VARIATIE A PROPRIETATILOR FIZICE
Ortopiroxeni DIOPSID-HEDENBERGIT
 ^c sau ^c
Variatia orientarii PAO cu cresterea continutului

in Fe2+
Enstatit (Ferosilit)
AUGIT-FEROAUGIT
Titan-Augit
Spodumen
66
(continuare)
Egirin Egirin-Augit
Jadeit
67
ORTOPIROXENI CLINOPIROXENI
mmm 2/m
Diopsid-Hedenbergit
Enstatit-(Ferosilit) Pigeonit
Augit-Feroaugit
Formula chimica (Mg,Fe2+)2[Si2O6] (Mg,Fe2+,Ca)2[Si2O6] (Ca,Mg,Fe2+)(Mg,Fe2+,Al)[(Si,Al)2O6]
Unghiul 90o 108o33' 105o45'
Habitus prismatic scurt-lung prismatic
pinacoizi {100},{001},{010} prisme {110} si {11l} pinacoizi {100},{010},{001}
Tracht
prisme {210} si {h0l} pinacoizi {100},{001},{010} prisme {110},{hkl}
{100} lamelare; {100},{001} simple si lamelare
Macle {100}, {001} simple sau lamelare
{011},{023} simple {101},{1-22} simple
Clivaj {210} bun, {100}, {010} slab {110} bun, {100} slab {110} bun, {100},{010} slab
macroscopic de la incolor pâna la verde, brun, negru brun, verde-brun, negru alb,slab colorat,verde,brun,negru
incolor la verzui sau roscat: incolor la verde-brun pal, verde-galbui: incolor la tonuri de verde:
Culoare
microscopic brun-roscat pal, roz, incolor, verde pal, verde-galbui, brun : verde-albastrui pal, verde pal,
: verde-galbui pal, ocru, : brun pal, verde-brun pal, roz-brun, brun  verde-galbui pal, verde-albastrui,verde pal, brun-galbui pal
 verde pal, verde-cenusiu  incolor, verde pal, galben pal verde-olive, verde-cenusiu, verde-albastrui, albastru-verzui
Luciu sticlos, sidefos sticlos sticlos - sidefos
H 5-6 6 51/2 - 7
G 3.30-3.98 3.30-3.46 3.25-3.62
 1.657-1.766 1.682-1.722 1.665-1.743
Refringenta  1.659-1.770 1.684-1.722 1.672-1.750
 1.665-1.788 1.705-1.751 1.694-1.772
Birefringenta : 0.008-0.022 0.023-0.029 0.031-0.024
PAO (010) (010) sau perpendicular pe (010) (010)
2V vezi diagrama de variatie 0-35o 42-70o
Asociatii frecvente roci magmatice: olivina, augit, roci vulcanice: olivina, augit, roci metamorfice (diopsid-hedenbergit): forsterit,
cu alte minerale plagioclazi, pigeonit plagioclazi, ortopiroxeni tremolit, vezuvian, granati ,sfen
roci metamorfice: antofilit, cummingtonit roci magmatice: olivina, ortopiroxeni, spineli, plagioclazi
68
CLINOPIROXENI
2/m
Omfacit Titan-Augit Egirin-Augit
Formula chimica (Ca,Na)(Mg,Fe2+)(Mg,Fe2+,Fe3+,Al)[Si2O6] Ca(Mg,Fe2+,Fe3+,Ti4+)[(Si,Al)2O6] (Na,Ca)(Fe2+,Fe3+,Mg,Al)[Si2O6]

Unghiul 106o 106o 106o
Habitus scurt prismatic prismatic lung prismatic
pinacoizi {100},{010},{001} pinacoizi {100},{010} pinacoizi {100},{010}
Tracht
prisme {110} prisme {110} si {111} prisme {111} si {461}
{100} lamelare {100} lamelare
Macle {100} simple si lamelare
{101} si {122} simple
Clivaj {110} bun, {100} slab {100} bun, {100} si {010} slab
macroscopic verde, verde inchis verde sau brun pal la verde, brun închis sau negru
incolor la verde pal colorat
Culoare
: incolor : galben-brun pal : verde
microscopic
 verde foarte pal  lila-brun, violet  verde pal
verde foarte pal galben-brun, albastru-violet galben-verzui pal, galben-brun pal
Luciu sticlos
H 5-6 51/2 - 6 61/2
G 3.29-3.37 ~3.36 ~3.46
 1.662-1.691 1.695-1.741 1.716-1.762
Refringenta  1.670-1.700 1.700-1.746 1.730-1.796
 1.688-1.718 1.728-1.762 1.750-1.810
Birefringenta : 0.018-1.027 0.033-0.021 culori anomale: brun, violet, cenusiu 0.034-0.048
PAO (010)
2V 58-83o 45-58o vezi diagrama de variatie
Asociatii frecvente roci metamorfice: granati (pirop, almandin),
roci magmatice: plagioclazi, feldspatoizi, hornblenda, biotit
cu alte minerale rutil, cuart, ortopiroxeni , glaucofan,
+/- hornblenda olivina, ortopiroxeni amfiboli alcalini
69
CLINOPIROXENI
2/m
Egirin Jadeit Spodumen
Formula chimica NaFe3+[Si2O6] NaAl[Si2O6] LiAl[Si2O6]

Unghiul 106o45' 107o26' 110o30'
Habitus lung prismatic prismatic-lung prismatic
pinacoizi {100},{010}, {-101} pinacoizi {100},{010}, {001} pinacoizi {100},{010}
Tracht
prisme {110},{111},{461},{661} prisme {110} prisme {110},{hk0},{0kl}
Macle {100} lamelare {100},{001} simple sau lamelare {100} lamelare
Clivaj {110} bun, {100} slab {110} bun {110} bun, {010},{100} slab
incolor, alb-verzui, violet pal, verde pal,
macroscopic verde inchis la negru incolor, alb, verde, albastru-verzui
galbui, verde (hiddenit), lila (kunzit)
colorat
Culoare
: verde
microscopic incolor incolor sau slab colorat
 verde-galbui, galben-verzui, brun
galben-verzui, verde-albastrui, brun pal
Luciu sticlos
H 61/2 5-6 61/2 - 7
G ~3.54 3.29-3.37 ~ 3.17
 1.762-1.776 1.654-1.658 1.651-1.668
Refringenta  1.796-1.821 1.657-1.663 1.660-1.671
 1.810-1.836 1.665-1.674 1.676-1.671
Birefringenta : 0.048-0.060 0.011-0.016 0.025-0.013
PAO (010)
2V 70-60o 68-72o 50-70o
Asociatii frecvente roci magmatice: feldspatozi/cuart, pegmatite: cuart, feldspati alcalini,
roci metamorfice: amfiboli alcalini
cu alte minerale amfiboli alcalini, feldspati alcalini muscovit, beril, turmalina
70
Schema de determinare optica a piroxenilor
Unghiul de extinctie Alungirea Serii de
Proprietati distinctive1
maxim masurat optica piroxeni
pozitiva Ortopiroxeni
o
0 Egirin
negativa
Egirin-Augit
pozitiva Spodumen
0-30o Egirin =0.048-0.060
negativa
Egirin-Augit =0.034-0.048
culoarea si pleocroismul
Titan-Augit birefringenta anomala
negativa
"clepsidra"
Diopsid-Hedenbergit-Augit
Jadeit =0.011-0.016
clivaj mai slab
30-45o Omfacit 2V=58-83o
mineralele asociate
pozitiva Pigeonit 2V=0-35o
culoarea si pleocroismul
Titan-Augit birefringenta anomala
"clepsidra"
Diopsid-Hedenbergit-Augit 2V=42-70o
1
Se mentioneaza doar proprietatile care ii pot deosebi foarte exact. Nu se mai adauga si intervalele de extinctie (vezi fig.4).
71
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
72
AMFIBOLII
Formula generala A0-1 2(M4)2(M1,M2,M3)5T8O22(OH,F)2

(redata cu ajutorul pozitiilor cationice din structura) (T = Si,Al)
Simetrie
amfiboli rombici (ortoamfiboli) mmm
amfiboli monoclinici (clinoamfiboli) 2/m
Chimism
Cationii care ocupa pozitiile structurale A si M4  serii de amfiboli:
amfiboli de Fe-Mg (Mg,Fe2+)7[Si8O22](OH,F)2:
a) Antofilit (Mg,Fe2+)2Mg5[Si8O22](OH)2 mmm

b) Cummingtonit-Grunerit Fe22+(Mg,Fe2+)5[Si8O22](OH)2 2/m
amfiboli de Ca: 2/m
a) Tremolit-Feroactinot Ca2(Mg,Fe)5[Si8O22](OH)2
b) Actinot (Ca,Mg,Fe2+)2(Mg,Fe)5[Si8O22](OH)2
c) “Hornblenda comuna” Na0-1 Ca2(Mg,Fe2+,Fe3+,Al,Ti)5-4[Si8-6Al0-2O22](OH,O)2
 Edenit-Feroedenit NaCa2(Mg,Fe2+)5[Si7AlO22](OH)22
 Pargasit-Hastingsit NaCa2(Mg,Fe2+)4(Al,Fe3+)[Si6Al2O22](OH)22
 Tschermakit
NaCa2(Mg,Fe2+)3(Al,Fe3+)2[Si6Al2O22](OH)22
 Magneziohornblenda-Ferohornblenda
Ca2(Mg,Fe2+)(Al,Fe3+)[Si7AlO22](OH)22
d) “Oxiamfibol” (Na,K)Ca2Mg2(Fe3+,Ti)3[Si6Al2O22]O2
 Oxihornblenda (“Hornblenda bazaltica”) NaCa2Mg2Fe33+[Si6Al2O22]O2
 Oxikaersutit
(Na,K)Ca2Mg2(Ti,Fe3+)3[Si6Al2O22]O2
2
Vacanta sau ocupata; ex: Na
73
amfiboli de Na 2/m
a) Glaucofan - Magnezioriebeckit Na2(Mg,Fe2+)3(Al,Fe3+)2[Si8O22](OH)2

b) Eckermanit-Arfvedsonit NaNa2(Mg,Fe2+)4(Al,Fe3+)[Si8O22](OH)2
Chimismul amfibolilor in sistemul

“Ca7Si8O22(OH)2”-Mg7Si8O22(OH)2-Fe7Si8O22(OH
PROPRIETATI FIZICE MACROSCOPICE COMUNE
Similitudinile structurale  un ansamblu de proprietati fizice comune si distinctive:

- habitus in general lung prismatic, pana la acicular sau fibros; varietatile fibroase = asbest;
- tracht dominat de dezvoltarea prismelor si pinacoizilor verticali;
- forme ale sectiunilor transversale si longitudinale caracteristice (fig.1);
- clivaj bun dupa {110}, in sectiunile transversale doua directii de clivaj la un unghi ~ 124o
(fig.1);
- duritati mari, 5 - 61/2.
Proprietatile fizice, macroscopice si microscopice, precum si asociatiile mineralogice
frecvente ale amfibolilor sunt prezentate in tabelul anexat.
Fig.1. Forma sectiunilor transversale si clivajul

amfibolilor
74
PROPRIETATI FIZICE MICROSCOPICE COMUNE
Contur: frecvent euhedral, mai ales in cazul sectiunilor transversale;

Forme particulare: sectiunile longitudinale au forma de paralelogram sau dreptunghi; sectiunile
transversale au forme caracteristice rombice sau pseudohexagonale (fig.1);
Clivaj: perfect dupa {110}, cu unghiul dintre plane de aproximativ 124º; plane secundare de
clivaj slab dupa {100} si {010} la majoritatea amfibolilor;
Macle: lamelare sau simple dupa {100};
Refringenta:indicii de refractie 1.588-1.796, relief mediu – foarte puternic pozitiv;
(variatia indicilor de refractie este reprezentata in diagramele de variatie a proprietatilor
fizice cu chimismul si in tabelul anexat);
Culoare si pleocroism: variaza cu chimismul;
- termenii care contin cromofori (Fe,Ti) sunt colorati,
- termenii cu Ca, Mg, Li, Al, Na sunt incolori sau slab colorati (vezi tabel);
Birefringenta: variaza cu chimismul (vezi diagrame de variatie si tabel); culori de interferenta in
ordinele I-III
Extinctia foarte importanta in determinarea amfibolilor:
a) diferenta ortoamfiboli-clinoamfiboli:
- ortoamfibolii - extinctie dreapta,
- clinoamfibolii - extinctie dreapta si inclinata;
b) diferentierea clinoamfibolilor dupa unghiul maxim de extinctie masurat in sectiunea
(010)
(= sectiunea de birefringenta maxima la majoritatea clinoamfibolilor);
- In aceasta sectiune se observa o variatie a unghiului c^ cu chimismul pentru fiecare
serie de amfiboli (fig.2); (vezi si diagramele de variatie a proprietatilor fizice).
- Fig. 2 nu poate fi utilizata pentru determinarea directa a amfibolilor pe baza extinctiei,
intrucat unghiul de extinctie masurat la microscop  45º se va utiliza fig.3;
Alungirea optica: pozitiva la cei mai multi amfiboli, cu exceptia riebeckitului;
Pozitia planului axelor optice: (010) la majoritatea amfibolilor;
2V: variaza cu chimismul (vezi diagrame si tabel);
Zonalitatea: frecventa mai ales la amfibolii din roci vulcanice.
Alte observatii: mineralele secundare formate pe seama amfibolilor, precum si asociatia
mineralogica a unei sectiuni dau informatii despre compozitia chimica a acestora.
75
Clivajul, habitusul si formele sectiunilor transversale deosebesc
amfibolii de alte minerale, atat macroscopic cat si microscopic.
Extinctia si alungirea optica, completate si cu alte proprietati
deosebesc amfibolii din diferite serii.
DETERMINAREA OPTICA A CLINOAMFIBOLILOR

Se realizeaza dupa acelasi principiu ca si la piroxeni.
0 5 10 15 20 25 30 35º
1-8º Riebeckit ^c

6-9º Glaucofan ^c
0-12º “Hornblenda bazaltica” ^c
10-21º Tremolit-Feroactinot-Actinot ^c
12-21º Cummingtonit-Grunerit ^c
12-34º “Hornblenda omuna” ^c
Fig.3 Variatia unghiului de extinctie masurat in sectiunea (010) la amfiboli
TRANSFORMARI
Datorita chimismului complicat, amfibolii genereaza prin transformare o asociatie
de minerale secundare:
- Ca  calcit;
- Ca + Fe + Al  epidot;
- Mg + Fe + Al  clorit;
- Fe  oxizi de Fe etc.
Mineralele formate pe seama amfibolilor pot da doar informatii aproximative
privind chimismul acestora, având în vedere faptul ca uneori la transformare participa solutii
suplimentare care pot modifica destul de mult chimismul initial.
76
Antofilit
a) termenul de Mg; b) termenul de Fe; c) sectiune (001); d) sectiune (010)
Cummingtonit-grunerit Tremolit-Feroactinot
a) Orientare optica; b) sectiune (001);

c) sectiune (010)
a) Cummingtonit; b) Grunerit
77
“Hornblenda comuna” “Hornblenda bazaltica”
a) orientare optica; b) sectiune (001) (macle)

c) sectiune (010)
Glaucofan-riebeckit
a) orientarea optica a riebeckitului; b) sectiune (010);

c) orientarea optica a magnezioriebeckitului
78
ORTOAMFIBOLI CLINOAMFIBOLI
mmm 2/m
Tremolit-Feroactinot
Antofilit Cummingtonit-Grunnerit
Actinot
Formula chimica Mg5(Mg,Fe2+)2[Si8O22](OH)2 Fe2+2(Mg,Fe2+)5[Si8O22](OH)2 (Ca,Mg,Fe2+)2(Mg,Fe2+)5[Si8O22](OH)2
Unghiul  90o 102 o
104o42'
Habitus lung prismatic-fibros
Tracht pinacoid {100}, prisma {210} pinacoid {010}, prisme {110},{001}
{100} simple si lamelare, frecvente
Macle nu prezinta {100} simple si lamelare, frecvente
{001} lamelare, rare
Clivaj {210} perfect {110} perfect
cenusiu, crem, verde, brun "de
macroscopic scortisoara" verde sau brun deschis alb, alb-cenusiu, verde
Culoare incolor-colorat incolor-colorat incolor-colorat

microscopic
-galben pal; -brun-galbui, -brun -incolor-galben pal; -brun pal-galben pal, -incolor; -galben, verde pal, -verde
 -brun, verde 
Luciu sticlos-matasos
H 51/2-6 51/2-6 5-6
G 2,85-3,2 3,1-3,7 2,9-3,3
 1,588-1,694 1,65-1,69 1,599-1,688
Refringenta  1,602-1,710 1,67-1,71 1,612-1,697
 1,613-1,722 1,69-1,73 1,622-1,705
Birefringenta 0,013-0,025 ~0,040 0,027-0,017
PAO (010)
2V 2V=70-100o 2V=65-110o 2V=88-75o
metamorfismul rocilor magmatice ultrabazice Roci metamorfice: Roci magmatice: olivina, ortopiroxeni,
Asociatii frecvente
si al dolomitelor: cordierit, minerale Cummingtonit: hornblenda comuna, actinot, antofilit antofilit, talc, clorite, carbonati
cu alte minerale
serpentinice, relicte de olivina, ortopiroxeni, Grunnerit: fayalit, almandin Roci metamorfice: carbonati, epidot, clorite
79
CLINOAMFIBOLI
2/m
Hornblenda comuna Hornblenda bazaltica Glaucofan-Magnezioriebeckit
Formula chimica (Ca,Na)2-3(Mg,Fe2+,Fe3+,Al)5[Si6(Si,Al)2O22](OH)2 Ca2Na0,5-1(Mg,Fe2+)3-2(Al,Fe3+)2-3[Si6Al2O22](O,OH)2 Na2(Mg,Fe2+)3(Al,Fe3+)2[Si8O22](OH)2

Unghiul  105o 106o 103o48'
Habitus prismatic-lung prismatic-fibros prismatic-acicular-fibros
Tracht pinacoid {010}, prisme {110},{001}
Macle {100} simple si lamelare, frecvente {100} simple si lamelare
Clivaj {110} perfect, {100} si {010} slab {110} bun, {100} si {010} slab
macroscopic negru, verde inchis negru, brun cenusiu-albastrui, albastru inchis, verde inchis
colorata incolor-colorat
-albastru inchis,
Culoare verde, galben-brun; schema frecventa: -galben pal, brun pal, brun deschis;  -incolor, galben-verzui,  verde-albastrui; 
microscopic
-galben pal; -verde deschis, -verde-albastru brun inchisbrun deschis  violet-grena -albastru, indigo;
-albastru-verzui,
brun inchis, negru -azuriu galben-verzui
Luciu sticlos-matasos sticlos
H 5-6 6,5-5,5
G 3,0-3,4 3,1-3,5 2,96-3,44
 1,61-1,70 1,650-1,702 1,594-1,647 1,685-1,701
Refringenta  1,62-1,73 1,683-1,769 1,612-1,663 1,687-1,711
 1,63-1,74 1,689-1,796 1,618-1,663 1,689-1,717
Birefringenta 0,014-0,034 0,039-0,094 0,024-0,004
PAO (010)
2V 2V=70-170o 2V=56-88o 2V=0-100o
Roci magmatice
Roci metamorfice alcaline:
Asociatii frecvente Roci magmatice: (eclogite): feldspati alcalini,
asociatii foarte variate
cu alte minerale olivina, ortopiroxeni, augit, pigeonit, biotit, plagioclazi cuart/feldspatoizi,
jadeit piroxeni alcalini
80
Schema de determinare optica a amfibolilor comuni
Unghiul de extinctie Serii de amfiboli Proprietati distinctive1

maxim masurat culoare predominanta refringenta birefringenta alungire optica
Ortoamfiboli incolori-tonuri de galben-brun 1,588-1,722 0,013-0,025 pozitiva

o
0 Riebeckit tonuri de verde-albastru 1,685-1,717 0,004-0,017 negativa
Hornblenda bazaltica tonuri de brun 1,650-1,796 0,039-0,094 pozitiva
Riebeckit tonuri de verde-albastru 1,685-1,717 0,004-0,017 negativa

Glaucofan incolor-violet-azuriu 1,594-1,663 0,016-0,024 pozitiva
0-12o
Hornblenda bazaltica tonuri de brun 1,650-1,796 0,039-0,094 pozitiva
Tremolit-Feroactinot-Actinot incolor-tonuri de verde 1,599-1,705 0,027-0,017 pozitiva
Tremolit-Feroactinot-Actinot incolor-tonuri de verde 1,599-1,705 0,027-0,017 pozitiva

12-21o Cummingtonit-Grunerit incolor-tonuri de verde-brun 1,650-1,730 ~0,040 pozitiva
Hornblenda comuna tonuri de verde, galben, brun 1,610-1,740 0,014-0,034 pozitiva
21-34o Hornblenda comuna tonuri de verde, galben, brun 1,610-1,740 0,014-0,034 pozitiva
1
Se mentioneaza doar proprietatile care ii pot deosebi.
Nu se mai adauga intervalele de extinctie (vezi fig.3)
81
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
82
CARBONATI
Cei mai raspanditi carbonati fac parte din grupa carbonatilor normali anhidri (tabel 2.1).
Tabel 2.1: Clasificarea carbonatilor comuni

Numele mineralelor: Numele Formula Grup
-Calcit–"calx (-cis) (lat)"=var; mineralelor chimico-structurala punctual
Calcit CaCO3
-Magnezit-"magnesia"(gr)=denumire a unor Magnezit MgCO3
Rodocrozit MnCO3 3m
materiale cu luciu de argint sau de talc; Trigonali
Siderit FeCO3
Dolomit CaMg(CO3)2
-Rodocrozit–"rhodochros"(gr)= colorat in roz; 3
Ankerit Ca(Mg,Fe2+,Mn)(CO3)2
-Siderit–"sideros"(gr) = fier;
Rombici Aragonit CaCO3 mmm
-Dolomit–numele inginerului francez
D.Dolomieu (sec.XVIII) care a descris ocurentele si caracteristicile rocilor dolomitice;
-Ankerit–numele inginerului austriac M.J. Anker (sec.XIX);
-Aragonit–numele provinciei Aragon (Spania) unde a fost descris prima data.
Tabel 2.2: Proprietati fizice generale3

Proprietati Carbonatii trigonali Aragonit
-trahtul comun romboedric {1011} sau ({h0il}) ,
Forme - forme prismatice sau aciculare, dominate de
cristalografice rar scalenoedric {2131} prisma rombica {110} si pinacoidul {010}
- microscopic forme de paralelogram sau romb
- {010}distinct si {110} slab
- {1011} perfect
Clivaj - microscopic o directie de clivaj in sectiunile
- microscopic doua directii cu un unghi ~ 75o longitudinale
macroscopic: Ca, Mg incolor sau alb; Mn roz; Fe tonuri de brun; colorati allocromatic in
Culoare diferite nuante
microscopic: incolori sau slab colorati
Duritate 3-5
Greutate specifica 2.71-3.96
- macle lamelare paralele cu axul c
Macle polisintetice dupa {0112} - macle ciclice care dau cristalelor un aspect
pseudohexagonal
Refringenta variatie puternica a indicilor de refractie cu directia=pseudoabsorbtie
Extinctie simetrica dreapta
Birefringenta culori de interferenta de ordinul IV si V
Alte proprietati efervescenta in diferite grade cu HCl
3
Proprietatile subliniate sunt diagnostice pentru grupa carbonatilor anhidri normali
83
Alte observatii:
- formele romboedrice incolore si nemaclate de calcit poarta numele de
spat de Islanda;
- cristale cu fete frecvent curbate la rodocrozit, dolomit, ankerit, siderit;
- agregate minerale: masive, micro- sau macrogranulare, globulare,
oolitice, pamantoase, fibroase, lamelare;
Orientarea optica
- efervescenta cu HCl se produce la rece pentru carbonatii de Ca, la cald pentru a aragonitului
cei care contin Mn si doar in pulbere la cald pentru cei care contin Mg si Fe.
Sunt greu de diferentiat macroscopic.
DETERMINAREA MICROSCOPICA A CARBONATILOR
Carbonatii nu se pot diferentia microscopic cu precizie. Singura distinctie posibila in orice

situatie este cea dintre carbonatii trigonali si cei rombici dupa forma cristalelor si clivaj. Recunoasterea
unei anumite faze trigonale este posibila numai in situatia in care cristalele prezinta unele proprietati
specifice: forme particulare, orientarea maclelor in cristalele euhedrale, culoare, relief.
In tabelul 3 sunt prezentate proprietatile microscopice ale carbonatilor car permit
recunoasterea acestor faze in situatii exceptionale.
84
Tabel 2.3: Proprietati fizice microscopice specifice
Grupa de carbonati Trigonali Rombici
Faza minerala Calcit Magnezit Rodocrozit Dolomit Ankerit Siderit Aragonit
- frecvent euhedral sau subhedral;
frecvent euhedral rar euhedral rar euhedral - subhedral
Forme particulare - cristale cu fete curbate
- cristale fibroase
paralelogram sau romb

indici de      

refractie      
Refringenta 
slab - 
relief mediu -  puternic + slab -  f.puternic + slab  extrem + -  puternic + slab extrem + -  pronuntat +
pronuntat +
incolor 
Culoare incolor incolor incolor sau roz pal incolor incolor
brun-galbui
dupa diagonala
oblic oblic
Pozitia scurta paralele cu axul c
maclelor polisintetice
dupa diagonala lunga
- extinctie dreapta;
asociat asociat uneori o bordura
asociat cu asociat cu asociat cu rodonit - PAO paralel cu
Alte observatii cu minerale cu minerale de oxizi si
minerale de Ca minerale de Mg si oxizi de Mn (100);
de Ca si Mg de Ca, Mg si Fe hidroxizi de Fe
- 2V: 18º-18º30’
85
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
86
FOSFAȚI
Apatit
Ca5(PO4)3(OH,F,Cl) - 6/m
Habitus: scurt sau lung prismatic dupa axul c;

Tracht: prisma hexagonala {1010} combinata cu pinacoid {0001} si dipiramida hexagonala {1011} ;
Macle: {1121} sau {1013} rare;

Forma concresterilor minerale: cristale diseminate, agregate
granulare;
Clivaj: {0001} si {1010} slab;
Culoare: verde, alb, galben, albastru, brun;
Luciu: sticlos;
H: 5; Forma cristalografica a apatitului
G: 3.1 – 3.35;
Alte proprietati: solubil in HNO3 si HCl.
- habitusul prismatic
Caractere diagnostice: - culoarea in general verde pentru apatitul comun
- clivajul de obicei neobservabil
- duritatea 5
Contur: frecvent euhedral;

Forme particulare: sectiuni hexagonale sau dreptunghice;
Clivaj: slab {0001} si {1010} ; de obicei nu se observa;
Macle: {1121} sau {1013} rare;

Refringenta:  sagrinaj stralucitor;
Culoare si pleocroism: incolor; varietatile colorate prezinta pleocroism moderat cu > 
Birefringenta: 
- formele cristalelor
- sagrinajul stralucitor
Caractere diagnostice: - birefringenta scazuta
- se poate confunda cu olivina datorita sagrinajului,
deosebindu-se prin birefringenta si prin caracterul uniax
87
Monazit
(Ce, La, Th)PO4 – 2/m;  = 103º38’
Habitus: pseudoizometric sau scurt prismatic dupa axul b;

Tracht: combinatii de pinacoizi {010}, {100}, {101} si {-101} si prisme {110} si {-111};
Macle: frecvente cu planul {100}; rare cu planul {001}, lamelare;
Clivaj: bun {100}, variabil {001};
Culoare: galben, brun, brun – roscat;
Luciu: rasinos;
H: 5;
G: 5.0 – 5.3;
Alte proprietati: radioactiv; greu descompus de acizi.
- habitusul
- culoarea pe tonuri de galben sau brun
- clivajul
- radioactivitatea si asociatia cu alte minerale radioactive
Contur: in general anhedral;

Clivaj: bun {100}, variabil {001};
Macle: : frecvente cu planul {100}; rare cu planul {001}, lamelare;
Refringenta:
Culoare si pleocroism: galben sau incolor;
Birefringenta: 
Pozitia planului axelor optice: perpendicular pe (010);
2V: 6-19º.
- relieful puternic-extrem +
Caractere diagnostice: - birefringenta ridicata
- extinctia inclinata (unghiul mic)
88
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
Schita

Δ:
Habitus:
Clivaj:
Extinctie: (°)
Relief: Structuri:
Alte observatii:
Diagnostic:
89
90

Caiet de Laborator - Mineralogie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Laborator - Mineralogie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea din București

Facultatea de Geologie și Geofizică

Proprietati Termeni de apreciere Modalitatea de apreciere

Izotropie/anizotropie Izotrop/anizotrop izotrop anizotrop

Numele: germ., czech., quarz, (dur).

Proprietati fizice macroscopice

combinata cu rombedru pozitiv {1011} si negative {1011} , uneori

Macle: Dauphiné–de penetratie cu c ax de macla; Braziliana–de penetratie cu {1120} plan de

macla; Japoneza–de contact cu {1122} plan de macla;

Proprietati fizice microscopice

Contur: in general anhedral;

Fisa de identificare a mineralelor

Proprietati optice observate cu 1N Proprietati optice observate cu 2N

Fisa de identificare a mineralelor

Proprietati optice observate cu 1N Proprietati optice observate cu 2N

Majoritatea feldspatilor pot fi clasificati din punct de vedere al chimismului cu

Fig.2 Diagrama echilibrului de faze in seria feldspatilor

Pentru intelegerea relatiei dintre feldspati nu este suficienta caracterizarea

Feldspatii se pot trata prin luarea in considerare doua serii binare:

Constituie o solutie solida binara discontinua. Termenii cu compozitie

Pe langa proprietatile fizice, transformarile feldspatilor furnizeaza informatii

DETERMINAREA OPTICA A FELDSPATILOR

A. Principala problema care se pune in incadrarea unui mineral in grupa

Determinarea feldspatilor alcalini urmareste proprietatile specifice ale acestora

Determinarea feldspatilor plagioclazi utilizeaza in principal masurarea

Fig.3. Extinctia simetrica a plagioclazilor maclati

Fig.4 Diagrama de determinare a continutului in anortit al plagioclazilor

c) Se determina alungirea optica a cristalelor la care s-a determinat extinctia.

Fig. 6. Maclele feldspatilor:

Fig.9. Orientarea optica a anortozei Fig.10. Orientarea optica a

Fig.13. Orientarile optice ale termenilor extremi

FELDSPATI ALCALINI FELDSPATI PLAGIOCLAZI

Fisa de identificare a mineralelor

Proprietati optice observate cu 1N Proprietati optice observate cu 2N

Fisa de identificare a mineralelor

Proprietati optice observate cu 1N Proprietati optice observate cu 2N

Feldspatoizii reprezinta o grupa de tectosilicati subsaturati in SiO2, fapt ce are drept

K[AlSi3O8] – SiO2 = K[AlSi2O6]

(Na,K) [AlSi3O8] – 2 SiO2 = (Na, K)[AlSi2O6]

Ocurenta clasica de feldspatoizi din Romania este Masivul alcalin de la Ditrau.

Proprietati LEUCIT SODALIT NOSEAN HAÜYN

Caractere macroscopic de grupa au duritati ridicate; nu se asociaza cu cuartul

{10-10}, {0001} slab {1010} perfect, {0001} slab

sticlos sau gras sticlos

Fisa de identificare a mineralelor

Proprietati optice observate cu 1N Proprietati optice observate cu 2N

Fisa de identificare a mineralelor

Proprietati optice observate cu 1N Proprietati optice observate cu 2N

Fisa de identificare a mineralelor

Proprietati optice observate cu 1N Proprietati optice observate cu 2N

Fisa de identificare a mineralelor

Proprietati optice observate cu 1N Proprietati optice observate cu 2N

Numele seriei: de la culoarea olive a termenilor comuni.

Proprietati fizice macroscopice

- culoarea verde-olive pentru olivina comuna

Proprietati fizice microscopice

Fisa de identificare a mineralelor

Proprietati optice observate cu 1N Proprietati optice observate cu 2N

Fisa de identificare a mineralelor

Proprietati optice observate cu 1N Proprietati optice observate cu 2N

- se constituie în 2 serii distincte: 1. seria granatilor de Al (pir-al-sp-ite) (Y=Al):

Numele: granat - ? "granatus" (lat.)=rodie;

Proprietati fizice macroscopice