Poporul român s-a născut creştin.

Spre deosebire de alte teritorii în care răspândirea

creştinismului s-a realizat la o dată identificabilă în contextul istoric, spaţiul carpato-danubiano-

pontic a cunoscut o formă de încreştinare ce s-a produs treptat.

Sarmisegetuza Regia, capitala şi cel mai important centru militar, politic şi religios al statului dac

Sfântul Apostol Andrei

Creştinismul pe teritoriul românesc este de origine apostolică, fiind rodul lucrării

misionare înfăptuite de Sfântul Andrei, „cel întâi chemat” dintre apostoli, pe care îl preaslăvim

pe data de 30 noiembrie.
Încreştinarea geto-dacilor de către Sfântul Apostol Andrei este atestată de scrieri ale

teologilor şi ale istoricilor, dar şi de tradiţie. Una dintre primele referinţe se regăseşte în

însemnărilor episcopului Eusebiu de Cezareea (265-340), : „Sfinţii Apostoli ai Mântuitorului,

precum şi ucenicii lor s-au împrăştiat în toată lumea locuită pe atunci. După tradiţie, lui Toma i-au

căzut sorţii să meargă în Parţia, lui Andrei în Sciţia (Dobrogea de azi, vechea Dacie Pontică,

transformată în provincia romană Scythia Minor), lui Ioan în Asia”.

Mitropolitul Dosoftei este cel care a consemnat pentru prima oară la noi tradiţia că acest

ucenic al Mântuitorului Iisus Hristos a evanghelizat o mare parte din teritoriul patriei

noastre. O altă mărturie înregistrată aici, ce vine în sprijinul acestor afirmaţii este depusă şi de
versurile unor colinde şi creaţii folclorice dobrogene ce evocă trecerea apostolului prin aceste

teritorii, dar şi de existenţa unor toponime, cum ar fi peştera sau pârâiaşul Sfântului Andrei.

După cucerirea Daciei de către romani, procesul a continuat şi chiar s-a intensificat prin

intervenţiile activităţilor misionare desfăşurate de colonişti sau de soldaţii creştini din

armata romană, de sclavi, de negustori şi de creştinii aduşi din sudul în nordul Dunării de

către goţi.

Icoană din Mânăstirea Peştera Sfântului Andrei, judeţul Constanţa

 
Vechimea creştinismului românesc poate fi, prin urmare, atestată de numeroasele cuvinte

cu semnificaţie religioasă din fondul lexical principal al limbii române. Amintim doar o

parte dintre aceşti termeni: Dumnezeu, cruce, înger, sfânt, botez, biserică, altar, duminică,

sărbătoare, Crăciun, Paşte, Rusalii, Paresimi, ajun, preot,

Frescă exterioară, Mânăstirea Voroneţ, judeţul Suceava

 
 Mânăstirea Bârsana, judeţul Maramureş

Mărturii arheologice

Dintre cele mai semnificative piese arheologice, reţinem cu precădere pe următoarele:

„gema de la Potaissa” (Turda de azi) cu o serie de reprezentări simbolice, între care și Bunul

Păstor; o tăbliță votivă (donariu) de la Biertan, lângă Mediaș, cu inscripția „Ego Zenovius votum

posul” și un disc cu monograma lui Hristos (XP); un fragment ceramic descoperit la Porolissum

(azi, Moigrad, jud. Sălaj)

 
 Ruinele unui castru roman de la Potaissa, actuala Turda

Castrul roman de la Porolissum, actualul Moigrad, judeţul Sălaj