Declaratia de la 9 mai 1950

Pacea mondiala nu va putea fi salvgardata fara eforturi creatoare pe masura pericolelor care o
ameninta.

Contributia pe care (numai) o Europa organizata si vie o poate aduce civilizatiei umane este
indispensabila mentinerii pacii (mondiale). Fiind de peste douazeci de ani promotoarea unei
Europe unite, Franta a avut mereu drept obiectiv esential salgardarea pacii. Europa (unita) nu a
putut fi edificata, a cunoscut razboaie.

Europa (unita) nu va putea fi creata dintr-o data si nici ca o constructie finita: ea se va realiza
prin pasi concreti, creand mai intai o solidaritate de fapt. Reunirea natiunilor europene reclama
ca opozitia seculara dintre Franta si Germania sa fie eliminata: de aceea, demersul trebuie sa
vizeze in primul rand Franta si Germania.

In acest scop, guvernul francez propune declansarea imediata a actiunii si focalizarea ei asupra
unui obiectiv limita, dar decisiv:

Guvernul francez propune plasarea intregii productii franco-germane de carbune si otel sub o
Inalta Autoritate comuna, in cadrul unei organizatii deschise participarii celorlalte state ale
Europei.

Punerea in comun a productiei de carbon si de fier va asigura imediat stabilirea unor baze
comune pentru dezvoltarea economica, prima etapa a Federatiei europene, si va schimba destinul
regiunilor in care de mult timp se fabrica arme de razboi, ale caror victime au si fost in mod
constant.

Solidaritatea de productie care va fi astfel creata va face ca un razboi intre Franta si Germania sa
devina nu numai de neimaginat, dar sa si fie imposibil din punct de vedere material. Edificarea
acestei puternice unitati de productie, deschisa tuturor statelor care vor dori sa participe, va avea
drept rezultat faptul ca va furniza, in aceleasi conditii, tuturor statelor pe care le va reuni
elementele fundamentale ale productiei industriale, creand astfel fundamentele reale ale
unificarii lor economice.

Aceasta productie va fi oferita intregii lumi, fara diferentieri sau excluderi, fiind pusa in slujba
cresterii nivelului de viata si a pacii. Europa va putea, cu mult mai multe mijloace, sa treaca la
realizarea unuia dintre obiectivele sale esentiale: dezvoltarea continentului african.

In acest fel se va realiza in mod simplu si rapid fuziunea unor interese indispensabile stabilirii
unei comunitati economice si se vor pune bazele pentru crearea unei comunitati mai largi si mai
profunde intre state aflate mult timp in opozitie si separate de diviziuni insangerate.

Prin punerea in comun a productiei de baza si prin instituirea unei noi Inalte Autoritati, ale carei
decizii vor lega Franta, Germania si celelalte state care vor adera, aceasta propunere va realiza
primele fundamente concrete ale unei Federatii europene indispensabila obiectivului prezervarii
pacii.

Pentru urmarirea realizarii obiectivelor astfel definite, guvernul francez este dispus sa deschida
negocieri, pe baza urmatoarelor considerente.
Misiunea care ii revine Inaltei Autoritati comune va fi aceea de a asigura in timpul cel mai scurt:
modernizarea productiei si ameliorarea calitatii acesteia; asigurarea acelorasi conditii ale
carbunelui si otelului atat pe piata franceza si germana, cat si pe cea a tarilor aderente;
dezvoltarea exportului comun catre celelalte tari; egalizarea in privinta progresului conditiilor de
viata si a mainii de lucru din aceste industrii.

Pentru atingerea acestor obiective, tinand cont de conditiile foarte diferite in care se gasesc in
prezent productiile din tarile membre, cu titlu tranzitoriu, o serie de dispozitii vor trebui puse in
practica, inclusiv aplicarea unui plan de productie si de investitii, instituirea unor mecanisme de
ajustare a preturilor, crearea unui fond de reconversie care sa faciliteze rationalizarea productiei.
Circulatia carbunelui si a otelului intre tarile membre va fi imediat scutita de toate cheltuielile
vamale si nu va putea fi afectata de tarifele de transport diferite. Progresiv vor lua nastere
conditiile necesare asigurarii repartitiei cat mai rationale a productiei la nivelul de productivitate
cel mai ridicat.

Diferit de un cartel international care are drept scop repartitia si exploatarea pietelor nationale
prin practici restrictive si prin mentinerea profiturilor crescute, organizatia astfel proiectata va
asigura fuziunea pietelor si expansiunea productiei.

Principiile si angajamentele esentiale definite mai sus vor face obiectul unui tratat semnat intre
state. Negocierile indispensabile precizarii masurilor de aplicare vor fi urmarite cu asistenta unui
arbitru desemnat de acord comun: acesta va avea sarcina de a veghea ca acordurile sa fie
conforme cu principiile si, in cazul unei opozitii ireductibile, va fixa solutia care sa fie adoptata.
Inalta Autoritate comuna insarcinata cu functionarea intregului regim va fi compusa din
personalitati independente desemnate pe baza paritara de Guverne; un Presedinte va fi ales de
acord comun de catre celelalte tari care adera. O serie de dispozitii adecvate vor asigura
modalitatile de recurs necesare impotriva deciziilor Inaltei Autoritati. Un reprezentant al
Natiunilor Unite pe langa aceasta Autoritate va fi insarcinat cu elaborarea, de doua ori pe an, a
unui raport public catre ONU in care se va explica modul de functionare a noului organism, mai
ales in privinta salvagardarii obiectivelor sale pacifiste.

Institutia Inaltei Autoritati nu prejudiciaza cu nimic regimul de proprietate al intreprinderilor. In

exercitatea misiunii sale, Inalta Autoritate comuna va tine cont de puterile conferite Autoritatii
internationale de la Ruhr si de obligatiile de orice natura impuse Germaniei, atata timp cat
acestea vor subzista.