INTEGRALA

DEFINITĂ
INTEGRALA DEFINITĂ
DEFINIȚIE
Fie f : [a, b]  R o funcție care admite primitive pe
[a, b] și F o primitivă a lui f.
Expresia F(b)  F(a) se numește integrala definită
de la a la b a funcției f și se notează
b b
 f  x dx  F  x   F  b   F  a 
a a
Funcția f se numește integrabilă în sens Newton
INTEGRALA DEFINITĂ

OBSERVAȚII
1. Integrala definită nu depinde de primitiva
considerată
Fie G primitivă a funcției f  G(x) = F(x) + c
G(b) – G(a) = F(b) + c – F(a) – c = F(b) – F(a)
2. Integrala definită este un număr, deci nu depinde
de variabila de integrare
b b b

 f  x dx   f  y dy   f  t dt  ...

a a a
INTEGRALA DEFINITĂ

OBSERVAȚII
3. Orice funcție continuă pe un interval admite
primitive, deci este integrabilă în sens Newton
4. Dacă f : [a, b]  R este o funcție continuă,
x
atunci funcția G : [a, b]  R, G  x    f  t dt
a
este o primitivă a funcției f cu G(a) = 0
G(x) = F(x) – F(a)  G derivabilă și
G’(x) = F’(x) = f (x)
INTEGRALA DEFINITĂ

FORMULA LEIBNIZ – NEWTON

b

 f  x dx  F  b   F  a 
a
Consecințe:
1. Integrala definită se calculează prin aceleași metode
ca și integrala nedefinită
2. Integrala definită are proprietatea de liniaritate a
integralei nedefinite
b b b

  f  x    g  x dx    f  x dx    g  x dx

a a a
INTEGRALA DEFINITĂ

PROPRIETĂȚI
a
1.
 f  x dx  0
a
a b
2.  f  x dx    f  x dx
b a
a

 f  x dx  F  a   F  b  
b
b
   F  b   F  a      f  x dx
a
METODE DE CALCUL PENTRU
INTEGRALA DEFINITĂ
FORMULA DE INTEGRARE PRIN PĂRȚI
Fie f, g : [a, b]  R două funcții derivabile cu derivatele
continue. Atunci:

b b b
 f  x g '  x  dx  f  x  g  x    f '  x g  x  dx
a a a
METODE DE CALCUL PENTRU
INTEGRALA DEFINITĂ
FORMULA DE INTEGRARE PRIN PĂRȚI
,
e e
x 
2
x2 e e x2 1
 x ln xdx    2  ln xdx  2 ln x 1   2  x dx 
1 1  1

e2 1 e e2 x 2 e e2 e2  1 e2  1
   xdx     
2 21 2 4 1 2 4 4
METODE DE CALCUL PENTRU
INTEGRALA DEFINITĂ
FORMULA DE INTEGRARE PRIN PĂRȚI

2
e sin xdx 
x

0
METODE DE CALCUL PENTRU
INTEGRALA DEFINITĂ
FORMULA DE INTEGRARE PRIN PĂRȚI
5

 x 2  9dx 
3
METODE DE CALCUL PENTRU
INTEGRALA DEFINITĂ
PRIMA FORMULĂ DE SCHIMBARE DE
VARIABILĂ
Fie g : [a, b]  I  R o funcție derivabilă cu derivata
continuă pe [a, b] și f : I  R o funcție continuă pe I.
Atunci:
b g b

 f  g  x  g '  x  dx   f  t dt
a ga

Notăm: g(x) = t
g’(x) dx = dt
METODE DE CALCUL PENTRU
INTEGRALA DEFINITĂ
PRIMA FORMULĂ DE SCHIMBARE DE
VARIABILĂ
e ln e 1
1 1 1
 dx   dt   dt 
1x 2  ln 2 x ln1 2  t
2
0 2  t2
t 1 
 arcsin 
20 4
ln x  t
1
dx  dt
x
METODE DE CALCUL PENTRU
INTEGRALA DEFINITĂ
PRIMA FORMULĂ DE SCHIMBARE DE
VARIABILĂ
3

  16dx 
2
x x
0
METODE DE CALCUL PENTRU
INTEGRALA DEFINITĂ
PRIMA FORMULĂ DE SCHIMBARE DE
VARIABILĂ
2
x
 dx 
0 x4  1
METODE DE CALCUL PENTRU
INTEGRALA DEFINITĂ
A DOUA FORMULĂ DE SCHIMBARE DE
VARIABILĂ
Fie g : [a, b]  [c, d] o funcție bijectivă cu proprietatea
că g și g-1 sunt derivabile cu derivatele continue pe [a, b]
și f : [c, d]  R o funcție continuă pe [c, d] . Atunci:
g b

  't  dt
b

 f  g  x  dx   f t  g 1

a ga

Notăm: g(x) = t  x = g-1(t)

dx = (g-1)’(t) dt
METODE DE CALCUL PENTRU
INTEGRALA DEFINITĂ
A DOUA FORMULĂ DE SCHIMBARE DE
VARIABILĂ
1
x 1
t 1
t2
 1  xdx   1  t 2  2tdt  2 1  t 2 dt 
0 0 0
1
 t2 1 1  1 1
 2  2  2  dt  2t  2arctgt 
0  t 1 t 1 0 0
 
 2  2 2
4 2 x  t  x  t2
dx  2tdt
METODE DE CALCUL PENTRU
INTEGRALA DEFINITĂ
A DOUA FORMULĂ DE SCHIMBARE DE
VARIABILĂ
4
1
 1  x dx
0