Prof.

Dorina Petac
Aritmetică şi algebră
Mulţimi Numere naturale Divizibilitate
aparţinenuaparţineinclusăinclude  Numere consecutive = unul după altul Ex.4;5 2│18 (2 divide pe 18) 18 3(18 este divizibil cu 3)
Ф-mulţimea vidă(nu are niciun element)  Număr par  cu soţ  0,2,4,6,8,10,…;are forma 2k  Divizorii lui 18 : 1,2,3,6,9,18
Cardinalul unei mulţimi=câte elemente are acea mulţime.  Număr impar  fără soţ  1,3,5,7,9,11,…;are forma 2k+1  Multiplii lui 18 : 0,18,36,54,
 Mulţimi disjuncte = carenu au elemente comune  număr prim -se divide doar cu 1 şi el însuşi:2,3,5,7,11,...
 xy  10 x  yabc  100a  10b  cabcd  1000a  100b  10c  d
N  naturale :0,1,2,3,...N  naturale fără 0(nenule) :1,2,3,...
*
 număr compus -care nu este prim:4,6,8,9,10,....

 Pătratul lui 7 este 72  49; cubullui 2 este 23  8
Z  întregi:  4,0,9, 12 Cel mai mare divizor comun  8;12   4
 Pătratperfect  este egal cu pătratul unui număr natural : 0,1, 4,9,16, 25,...
3 3
Q  raţionale: ; 4;3; 6,2;3,(4)R reale: 7;  ; 4;3;3,(4) Numereprime între ele  auc.m.m.d.c.=1 ex.15
 şi8)
 Unpătratperfectnupoateaveaultimacifră2,3,7sau8
5 5 Celmai mic multiplu comun 8;12  24
Iraţionale: (R  Q) 7;  2; .... N  Z  Q  R Cub perfect  este egal cu cubul unui număr natural : 0,1,
 8,27,
 Dacăa  25  3  7 2 şi b  26  5  7, atunci a şi b au
Operaţii cu mulţimi A  {2;4;7},B  {7;9}  Teorema împărţirii cu rest  D=I  C+R,R<I
c.m.m.d.c.=25  7 şi c.m.m.m.c.=26  3  72  5
reuniunea A  B  {2;4;7;9}intersecţia A  B  {7} (D=deîmparţit,I=Impărţitor, C=Cât,R=Rest)
Câţi divizori naturali are un număr: dacă n  25  39  72 ,
diferenţa A  B  {2;4}produs cartezian A  B  n  ( n  1)
 suma lui Gauss 1  2  3  .......  n  atunci n are (5  1)  (9  1)  (2  1)  180 divizorinaturali
{(2;7),(2;9),(4;7),(4;9),(7;7),(7;9)} 2
Criterii de divizibilitate
cu 2 : dacă are ultima cifră 0,2,4,6 sau 8 (ex.
Reguli de calcul Factorcomun cu 3 : dacă suma cifrelor se divide cu 3(ex.261;1005) 
 Fracţii zecimale           10  38,70,02  1000  20; 3x  3 y  3( x  y );7a  28  7(a  4);n  5  5(2n  1); cu 4 : dacă nr. format din ultimele 2 cifre se divide cu 4(ex.912)
8  8k  8(1  k );x 3  x 2  x 2 ( x  1); y  6 y 5   y (2  3 y 4  cu 5 : dacă are ultima cifră 0 sau 5(ex.
2,3  4,25=9,775; 36,2:10=3,62; 2,7:100=0,027; 3,6:4=0,9; 0,26:0,2=2,6:2=1,3
cu 9 : dacă suma cifrelor se divide cu 9(ex.495;8001)
 Numere întregi5  8  3; 4  3  7;  7  2  5;  7  9  2; 5   2   5  2  3;
Transformarea fracţiilor zecimale cu 10 : dacă are ultima cifră 0(ex.730;1900)
 3   5  15;(4)   2   8;  2    3  6; 8 :  4   2;  5  :  1  5; cu 25 : dacă nr.format din ultimele 2 cifre se divide cu 25(ex.375)
7 207 345
Numere pozitive :  12;3;.... Numere negative : 23; 2,... -Finite0,7  ;0, 207  ;3, 45 
10 1000 100
Opusullui 35 este  35;opusullui 8este8.
-Periodice simple 0,(73) 
73 5 23
;2,(5)  2  Fracţii  a a - numărător, b - numitor
 Puteri27  25  212 ; 510 : 53  57 ; (73 ) 4  712 ;  2n   8n 3  3   9; 
3 2
99 9 9 b
135  13 122 - subunitare;aunumitorul > numărătorul. Ex. ;
2 2013
 3   27;  1  1;  1  1; 15  1; 1  9;  7   7; 30  1;  6   1; 07  0; -Periodice mixte,13(5)  
3 7 4 1 0

900 900 9 2014

1 1 1 7 19
52  ;( 3)3   - supraunitare;aunumitorul < numărătorul. Ex. ;
52 ( 3)3 27 4 18
5 Formule de calcul - echiunitare;aunumitorul=numărătorul. Ex. ;
5 341
1 5 2)1 3) 5 17 7 5 35 7 5 7 3 21  2  25
 Fracţiiordinare        ; :    ;   5
6 4 6 4 12 6 4 24 2 3 2 5 10  3  3  a  b  a  b   a 2  b 2 5 341
9 16
- ireductibile, care nu se pot simplifica.Ex. ;
1 3 7
 a  b   a 2  2ab  b 2
2
Inversullui 35 este ; inversullui este 14 25
35 7 3 15(3 5
- reductibile, care se pot simplifica.Ex. 
 a  b   a 2  2ab  b 2
2
3 4 3 4 3 5 15
Fracţiietajate   :     18 6
7 5 7 5 7 4 28 2 8
 a  b  c   a 2  b 2  c2  2ab  2bc  2ac -echivalente  ; se recunosc astfel: 2  12  3  8
2
3 12
 Radicali 49  7; 813  813  813; 7  5  35; 374 2  374 a  b   a  b  (a 2  ab  b 2 )
3 3

Scoatereafactorilor de sub radical 63  9  7  9  7  3 7

a 3  b3   a  b  (a 2  ab  b 2 )
7
Procente7%din300   300  21
3 2)
3 3 2 4 3 2 )
4 12  4 2 100
Raţionalizarea numitorului   ;  
 a  b   a 3  3a 2 b  3ab 2  b3
3
3
2 2 2 3 2 3 2 7 Raportraportul numerelor 3 şi 5 este
5
Calcul algebric5x  2x  7x;2y  9y  7y;  3n  5n  8n ;a  a  2a;  a  b   a 3  3a 2 b  3ab 2  b3
2 2 2 3
2 4
Proporţie o egalitate de două rapoarte (ex.  )
c  c  c2 ; 3n  2n 3  6n 4 ;3  2n  7   6n  21; a  b  c  d   ac  ad  bc  bd; 3 6
(x 2  3)  x  4   x 3  4x 2  3x  12  5  x  y   5  x  y;   a  b  3   a  b  3 Aproximări
2,3,4,6se numesc termenii proporţiei
3 şi 4suntmezii;2 şi 6 sunt extremii.
Fie numărul 3,1476.Aproximatcu:
Proprietatea fundamentală a unei proporţii:
Modul (valoare absolută) Comparări -o zecime prin lipsă=3,1; o zecime prin adaus=3,2
-o sutime prin lipsă=3,14; o sutime prin adaus=3,15  produsul mezilor este egal cu produsul extremilor
 x,dacă x  0 7 4 9 9 2
 ;  ;  1
6  6; 3  3.În general, x 
  x,dacă x  0 5 5 2 7 9 Partea întreagă a unui număr x este [x], cel mai mare număr x y z
Numerelex, y,z sunt direct proporţionale cu 3, 5, 9 dacă  
9  7;  5  2 ;  23  0 întreg  x. Ex. [3,7]  3; [6]  6;  [0,25]  0;[ 3,1]  4 3 5 9
Ex. 3  2  3  2,deoarece3  2  0
2, 4  2, 39; 4,1  3,82 Partea fracţionară a lui x este definită astfel :{x} = x  [x]. x y z
Numerelex, y,z sunt invers proporţionalecu 2, 4, 7dacă  
1  2  (1  2)  2  1,deoarece 2  0 3  1; 6   10 
Ex.{3,7}  0,7;      3,1}  0,9 1 1 1
2 4 7
nr.cazuri favorabile
Descompunerea expresiilor în factori Sisteme de ecuaţii Probabilitateaunuieveniment
nr.cazuri posibile
 Prin factor comun -Rezolvareprinmetoda substituţiei
x 3  5x 2  x 2  x  5  ;  n  4    n  4    n  4   n  4  1
5 4 4

x  y  4 x  4  y x  4  y x  4  y x  5 x1  x2  ....  xn
Medii Aritmeticăma  ;În cazul a două numere:
 Prin formule     
 2 x  y  11  2(4  y )  y  11 8  3 y  11 3 y  3 y 1
n
y 2  25=  y  5 y+5  ; 9x 2  6x+1=  3x  1
2
x y 2 xy
Aritmetică ma  Geometricămg  xy Armonicămh 
 Prin grupări de termeni 2 x y
-Rezolvareprinmetoda reducerii
2n 3  2n 2  7n  7  2n 2  n  1  7  n  1   n  1 ( 2n 2  7) Mediaaritmetică ponderată a numerelor 10;12;9 , având
x  6 x  8  x  4 x  2 x  8  x  x  4   2  x  4    x  4  x  2  │  2  2a  2b  8
 a b  4 10  3  12  6  9  5
(se adună ecuaţiile)
2 2
  ponderile 3;6;5 estemap =
3a  2b  22 3 6 5
3a  2b  22
Inegalitatea mediilormh  mg  ma
5a/ 30a  6 b  4
Ecuaţia de gradul doi

Forma generală ax 2  bx  c  0. Sistem de axe Funcţii

Spunem că am definit o funcţie pe mulţimea A cu valori în mulţimea Bdacă facem
Rezolvare: calculăm   delta ,  b2  4ac.
Ox- axa absciselor
Oy- axa ordonatelor ca fiecărui element din A să-i corespundă un singur element în B.
Dacă Δ<0, ecuaţia nu are soluţii. Punctul M(5;3) f : A  B       (citim “funcţia f definită pe A cuvalori în B")
b   b   5şi 3 sunt coordonatele punctuluiM. A - domeniul de definiţie ,B - domeniul de valori
Dacă Δ>0, soluţiilesunt: x1  , x2 
2a 2a Numărul 5 este abscisa, iar 3 este ordonata lui M. Funcţie liniară  de gradul I  este o funcţie de forma  f : R  R, f  x   ax  b. 
Ex. f  x   3x  5
Unităţi de măsură
 Reprezentare grafică.Fief : R  R, f  x   3x  5
Lungime Arie  Volum  Capacitate  Masă Timp
Calculareacoordonatelor punctelor de
3 m=30 dm 7 m²=700 dm² 5 m³=5000 dm³ 1 l=1 dm³ 4 kg=4000 g  1 oră=60 minute
intersecţie a graficului cu axele:
0,7 m=70 cm 0,05m²=500 cm² 0,03 cm³=30 mm³ 3 l=3000 ml 0,5 dag=5 g 1 minut=60 secunde
5 5
2 km=2000 m 2 km²=200hm² 0,05 km³=50 hm³ 0,3 dal=3 l 7 cg=70 mg 1 deceniu=10 ani -cuaxaOx se rezolvă ecuaţia f  x   0 ;3x  5  0 x   A( ;0)
3 3
3,5 cm=35 mm 1 ar=1dam²=100 m² 1 dm³=1000 cm³ 0,2 hl=20 l 2 hg=200 g 1 secol=100 ani
-cu axa Oy secalculează  f  0  ; f (0)  5B(0; 5)
2,7 dam=0,27 hm 1 ha=1hm²=100 ari 1 m³=109 mm³ 125 ml=0,125 l 6,23 g=62,3 dg 1 mileniu=1000 ani
1,3 mm=0,13 cm 0,02 ha =2 ari= 200 m² 3 mm³=0,003 cm³ 0,07 kl=70 l 3 t=3000 kg ¼ ore=15minute Calculareacoordonatelor punctului de intersecţie a graficeloradouăfuncţii f şig :
5,7hm=570 m m²=400 cm²0,25 dam³=250 m³ 3 cl=0,3 dl  34 dg=0,34 g ½ ore=30 minute serezolvă ecuaţia f  x   g ( x )
 Prof. Dorina Petac
Geometrie
Unghiuri Puncte şi drepte Figuri geometrice
 congruente :au măsuriegale
Triunghi
 adiacente : au acelaşi vârf şi  puncte coliniare:sunt situate pe o dreaptă
o latură comună
isoscel: are două laturi congruente
drepte concurente: drepte care se intersectează  echilateral: are toate laturile congruente
 opusela vârf : au acelaşi vârf şi laturile
unuiasunt în prelungirea laturilorceluilalt punct de concurenţă:punctul în care se  oarecare: are laturi de lungimi diferite
 Două unghiuri opuse la vârf sunt congruente  intersectează două drepte  ascuţitunghic: toate unghiurile ascuţite
 complementare : două unghiuri care au suma 90º  dreptunghic: are un unghi drept
xcomplementul unghiului de 20ºeste unghiul de 70º
semidreapta deschisă: (OAO 
catete:laturile care formează unghiul drept
 suplementare :două unghiuri care au suma 180º semidreapta închisă: [OAO 
xsuplementul unghiului de 20ºeste unghiul de 160º ipotenuza: latura opusă unghiului drept
segmente congruente: au lungimi egale[AB]  [CD]
 unghi alungit : care are 180º; unghi nul care are 0º  obtuzunghic: are un unghi obtuz
 unghipropriu :care nu este nici alungit, nici nul drepte perpendiculare: formează Patrulater
 unghiascuţit  90º; drept  90º ;obtuz 90º
un unghi drepta  b  Paralelogram:are laturile opuse paralele
drepte paralele: sunt în acelaşi plan şi nu Proprietăţile paralelogramului:
 unghiuriîn jurul unui punct  laturile opuse sunt congruente
se intersecteazăa b
Suma unghiurilor în jurul  unghiurile opuse sunt congruente, iar

unui punct este 360º Axioma lui Euclid: unghiurilealăturate sunt suplementare
 Unghiuri formate de două drepte cu o secantă printr-un punct exterior unei drepte se poate  diagonalele au acelaşi mijloc
alterne interne :1 şi 7; 2 şi 8
duce o singură paralelă la dreapta dată. Dreptunghiul: paralelogramul care are
alterneexterne : 3şi 5; 4 şi 6
corespondente : 1 şi 5; 2 şi 6; un unghi drept
3 şi 7;4 şi 8  diagonalele dreptunghiuluisuntcongruente
Linii importante în triunghi
Dacă dreptele sunt paralele, aceste perechi Rombul: paralelogramul care are două
  Bisectoarea: împarte un unghi
de unghiuri sunt congruente şi reciproc. laturi alăturate congruente
în două unghiuri congruente.
Bisectoarele sunt concurente  diagonalele rombului sunt perpendiculare şi
Teoreme importante
în I- centrul cercului înscris sunt bisectoare ale unghiurilor
suma unghiurilor unui triunghi este 180º
 Mediatoarea: perpendiculară pe Pătratul: are toate proprietăţile
suma unghiurilor unui patrulater este 360º
mijloculuneilaturi. dreptunghiuluişi rombului
 unghiurile de la baza unui triunghi
Mediatoarelesuntconcurente
isoscel sunt congruente  Trapezul:are două laturi paralele şi
 într-untriunghi isoscel, bisectoarea în O- centrulcerculuicircumscris.
celelalte două neparalele
unghiului de la vârf este şi mediană, La triunghiul obtuzunghic, O este
Τrapez isoscel:arelaturileneparalele
înălţime,mediatoare. situat în exterior.
 într-un triunghi dreptunghic, La triunghiul dreptunghic, O este în mijlocul ipotenuzei. congruente
mediana din vârful unghiului  Înălţimea: perpendiculara Τrapez dreptunghic:are un unghi drept
drept este jumătate din ipotenuză. dintr-un vârf pe latura opusă.
 într-un triunghi dreptunghic Înălţimilesunt concurente
Poliedre
care are un unghi de 30º, cateta în H - ortocentrul.
proprietăţile
Prisma V  A  hdreptunghiului
B
opusă acestui unghi este
jumătate din ipotenuză.
La triunghiul obtuzunghic, H este în exterior. şi
A rombului
L suma ariilor feţelor laterale
 Mediana: uneşte un vârf Aria totală AT  AL  2AB
 teoremalui Thales :
cu mijlocul laturii opuse. Diagonala paralelipipedd  a 2  b2  c 2
AE AF
EF BC   Medianelesunt concurente
EB FC Diagonala cubului d  l 3
 teoremafundamentală a asemănării : în G - centruldegreutate. AB  h
Piramida V 
dacă EF BC,atunci AEF ~ ABC(suntasemenea),adică 1 2 1 2 3
Centrul de greutate este la de bază şi de vârf:GM  AM ,GA  AM
AE AF EF 3 3 3 3 AL  suma ariilor feţelor laterale
 
AB AC BC Linii importante în triunghi Aria totală AT  AL  AB
Arii şi alte formule
raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este egal cu  Bisectoarea: împarte un unghi apotemă=înălţimea unei feţe laterale
pătratul raportului de asemănare bh ab sin u
în două unghiuri
Triunghi  A  congruente.
; A  ; A  p( p  a )( p  b)( p  c ),unde peste Trunchiul de piramidă 
2 2
 teorema bisectoarei:dacă AD Bisectoarele sunt concurente
abc h
AB AC  semiperimetrul,
în  p înscris (formula lui Heron)
I- centrul cercului V  ( AB  Ab  AB  Ab )
 este bisectoare,  2 3
BD DC  Mediatoarea: perpendiculară pe a 3 a2 3 AL  suma ariilor feţelor laterale
Într-un  dreptunghic: Triunghi echilateral:înălţimeah  ;aria Aech. 
mijloculuneilaturi. 2 4 Aria totală AT  AL  AB +Ab
 teorema înălţimii: AD  BD  DC Mediatoarele suntconcurente c c c c
Triun ghi dreptunghic :înălţimea h  1 2 ;aria Adr .  1 2
 teorema catetei: AB  BD  BC în O- centrulcerculuicircumscris. ip 2 Corpuri rotunde
 teorema lui Pitagora:AB2  AC 2  BC 2 Linia mijlocie în triunghi
La triunghiul obtuzunghic, O este Cilindrul  AL  2 RG
-uneşte mijloacele a două laturi;
situat în exterior.
unghiulla centru AOB are măsura Este paralelă cu a treia latură şi  AT  AL  2 AB 
La triunghiul dreptunghic, O este în mijlocul ipotenuzei.
egală cu a arcului cuprins între laturi este jumătate din aceasta. V   R ² h
 Înălţimea: perpendiculara
unghiulînscris AMB are măsura Raza cercului triunghi r 
A Conul  AL   RG 
dintr-un vârf peînscris
latura înopusă. p
jumătate din a arcului cuprins între laturi  AT  AL  AB
 raza este perpendiculară pe tangentă Înălţimilesunt concurente Dd
Paralelogram A  b  hDreptunghi A  L  lRomb A   saub  h )
în H - ortocentrul.  R2  h
 unghiul format de o tangentă cu o coardă 2 V  
este jumătate din arcul subântins de coardă triunghiul
La Pătrat diagonala d  l H2,este
obtuzunghic, ariaîn Aexterior.
 l² 3
 Mediana ( B  b)  h 360R
diametrul perpendicular pe o coardă Trapez  A:uneşte un vârf unghiul sectorului desfăşurării u 
înjumătăţeşte şi coarda şi arcul. cu mijlocul laturii2opuse. G
 teoremacelor trei perpendiculare :
Linia mijlocie în trapez
Medianelesunt concurente Trunchi de con
-uneşte mijloacelelaturilorneparalele;
AM   , MB  d  AB  d în G - centruldegreutate. AL   G  R  r 
Este paralelă cu bazele şi
Trigonometrie 30° 45° 60°
1
Centrul de greutate este la de bază şi B de
2 1
 bvârf:GM  AM ,GA  AM
2 AT  AL  AB  Ab 
este egalăcu media lor aritmetică: 3 lm  3 3 3
2 h
sinus=
cat.op.
; cοsinus=
cat.al.
sin
1 2 3
180 180 V ( R 2  r 2  Rr )
ip ip 2 2 2 Poligon regulat : apotema an  R cos ; latura ln  2 R sin 3
n n
tangenta=
cat.op.
; cοtangenta=
cat.al.
cos
3 2

1
 n  2   180 n  n  3 Sfera A  R 2
cat.al. cat.op. 2 2 2 Măsura unghiului un  ;Nr. diagonalelor 
n 2 4 R3
sin 2u  cos 2 u  1tg u =
sin u
tg
3
1  3 Cerc Lungimea (circumferinţa)L  2 R, Aria A   R ²,   3,14159265...
V 
cos u 3 3