Sunteți pe pagina 1din 11

DREPT COMERCIAL – 20 OCTOMBRIE 2020

SEMINAR 3

DE RECAPITULAT – Regimul juridic al persoanei fizice


DE SCOS – OUG 44/2008
PRIMELE 15 MINUTE TEST IZVOARE !
DREPT COMERCIAL – 22 OCTOMBRIE 2020
CURSUL 3

FONDUL DE COMERT

DEFINITIE:
- Fondul de Comert nu este reglementat de nici o leege, o reglementare proprie.
- Orice persoana profesionist comerciant (fie peroana fizica/juridica sau societate) are in
patrimonial sau un ansamblu de bunuri pe care le afecteaza exercitari activitatii
comerciale. Aceste bunuri reprezinta o universalitate de fapt, si nu o universalitate
juridica.

A. CADRUL LEGAL:

A fost reglementat in Codul Comercial, dar nu mai este de actualitate.


Legea 99/1999 Titlul IV, ce se refera la garantiile reale mobiliare, se face referire si la Fondul de
Comert.
Legea 26/1990 privind Registrul Comertul, gasim referi la Fondul de Comert, in Art. 21 si in Art.
42 (operatiunile juridice asupra Fondului de Comert).
Definitie legala a fondului de comert o gasim in Legea 11/1991 privind Combaterea Concurentei
Neloiale. (legea este valabila, insa articolul repectiv a fost abrogate).
Era definite astfel: ansamblul bunurilor mobile/immobile corporale/necorporale, la bunurile
corporale avea specificate: firme, embleme, brevete de inventii.

DEFINITIA LEGALA SI ACTUALA: (Legea 85/2014 in ART 5 Alin (1) Pct. 73)
Potrivit acestei legii, fondul de comert inseamna: ansamblul bunurilor mobile/immobile,
corporale/necorporale (marci, firme, embleme, brevete de inventi, vact comercial), utilizate de un
operator economic in vederea desfasurarii activitatii sale.
Doctrina a sesizat ca lipseste din definitie cuvantul de clientela.
B. CADRUL CONCEPTUAL:

NATURA JURIDICA DE COMERT:


Doctrina a formulat mai multe teorii, ce au avut in vedere necesitatea respectarii a doua principii:
1. Principiul unitatii patrimoniului unei persoane (o persoana poate avea doar un singur
patrimoniu);
2. Principiul unicitatii patrimoniului (nu exista patrimoniu fara persoana).

TEORII:
1. TEORIA PERSONIFICARII FONDULUI DE COMERT:

Potirvit acestei teorii, FC este un subiect de dr autonom, care are firma, sediu si patrimoniu
propriu. Detinatorul FC nu este decat reprezentantul acestuia, nu este titularul.
Contravine principiul unitatii patrimoniului, ce se consacra in ART 2324 Alin (1) si ART 31 Alin
(1).
Conform acestui principiu a unitatii patrimoniului, patrimonial este legat in mod indesolubil de
titularul sau, ce poate fi o persoana fizica/juridica.
Aceasta teorie nu poate ramane in picioare, deoarece contravine principiului fundamental al dr
civil si anume principiul unitatii patrimoniului.

2. TEORIA UNIVERSALITATII DE DREPT:

Conform acestei teorii, FC reprezinta o universalitate juridica, o universalitate de drept (de iure).
Echivaleaza cu existenta unui patrimoniu disctinct, autonom, adica FC ar constitui un al doilea
patrimoniu, un patrimoniu comercial al pers fizice/juridce care are calitatea de comerciant.
Nici aceasta teorie nu ramane valabila, deoarece este criticata in doctrina aratandu-se ca ea
inacalca atat principiul unitaii patrimoniului cat si principiul unicitatii patrimoniului.
Argument impotriva acestei teorii de drept, universalitatile juridice sunt consecrate de lege.

3. TEORIA PATRIMONIULUI DE AFECTATIUNE:

Teorie moderana, care califica FC drept un patrimonial de afectatiune.


Adeptii acestei teorii, spun ca FC este un patrimoniu afectat realizarii unui scop si anume
exercitarea comertului.
Aceata teorie in realitate este teoria universalitaii juridice. Aceatsa teorie nu poate fi retinuta,
deoarece incalca principiul unicitatii patrimoniului.

4. TEORIA UNIVERSALITATII DE FAPT:

Opinia majoritara (doctrina rom/franceza) sustine teoria universalitatii de fapt.


Potrivit acestei teorii, FC este o universalitate de fapt create prin vointa titularului sau, adica este
un ansamblu de bunuri reunite prin vointa titularului sau (printr-o legatura de fapt), iar titularul le
ofera acestor bunuri o anumita destinatie si anume exercitarea unei activitatii comerciale.
Astfel FC reprezinta un bun unitar care cuprinde toate bunurile care il compun, care fara acest
lucru sa faca sa isi piarda individualitatea fiecare dintre elementele sale.
Aceasta universalitate nu are character juridic, nu este vorba de o universalitate de drept ci de
fapt.
Concluzia ca FC este o universalitate de fapt se intemeiaza si pe argumentul juridic ca FC nu are
active si pasiv propriu. Creantele si datoriile sunt componente ale patrimoniului.
Argument in plus, in prezent notriunea de universalitate de fap teste recunoscuta si in plan
legislativ. Astefl dipozitiile ART 541 din Codul Civil, defineste universalitatea de fapt.
ART 541 din CC, ansamblul bunurilor care apartin aceleiasi pers si care au o destinatie comuna
stabilita prin vointa acestuia sau prin lege.
Bunurile mobile necorporale sunt cele mai importante si de aceea in doctrina se considera ca FC,
privit ca bun unitar , o universalitate de fap teste un bun mobil incorporate.
FC reprezinta prin natura juridica, o universalitate de fapt si nu o universalitate de drept. FC
reprezinta un bun mobil necoroporal.

5. TEORIA PROPRIETATII INTELECTUALE:

Potrivit acestei teorii, FC contituie un drept de proprietate incorporala. Organizarea elementelor


de comert in vederea atragerii de clientela, constitue creatie intelectuala.

DELIMITAREA NOTIUNII DE FOND DE COMERT:


Se face prin cea de patrimoniu la inceput , iar apoi delimitarea notiunii de FC de notiunea de
patrimoniu de afectatiune.
DELIMITAREA NOTIUNII DE FOND DE COMERT DE NOTIUNEA DE PATRIMONIU:
Deoarece FC nu constituie o universalitate juridica acesta nu poate fi confundat cu patrimoniu, si
nu trebuie confundat cu notiunea de patrimoniu.
Ceea ce deosebeste in mod essential cele 2 notiunii este faptul ca FC nu continue drepturi si
obligatii, ci doar bunuri afectate activitatii de comert, ce o desfasoara profesionistul comerciant.
Argumente:
1. Definitia doctrinarea a patrimoniului = ansamblul dr si obligatiilor unei perso
fizice/juridice care are o valoare pecuniara sau economica (*evaluate in bani*).
Din aceasta definitie rezulta ca patrimmoniul este o universalitate juridica.
2. Codul Civil in ART 31 Alin (1) = patrimonial include toate dr si datoriile unei persoane
cep oat fi evaluate in bani

Aceasta este de accord cu definitia doctrinara.


FC este definit in Legea Insolventei, cum am precizat mai sus, fiind ansamblul bunurilor,
legiutorul nu face referire la dr si obligatii.
FC constituie o universalitate de fapt reunite printr-o afectatiune comuna, adica prin scopul
comun activitatea comerciala.
FC reprezinta doar o componenta a patrimoniului profesionistului comercial.
3. Daca am considera ca FC ar fi un patrimoniu (daca am confunda cele doua notiunii, adica
FC cu patrimoniul) ar insemna ca incalcam principiul unicitatii patrimoniului(orice pers
fizica/juridic ace are calitatea de profesionist comerciant ar avea doua patrimonii, unul
civil si altul comercial)

DELIMITAREA NOTIUNII DE FC DE NOTIUNEA DE PATRIMONIU DE AFECTATIUNE:


FC nu se confunda nici cu notiunea de patrimoniu de afectatiune.
Trebuie sa avem o distinctie intre ceea intre instutituia proriu zisa a patrimoniului de afectatiune
si conceptul de patrimoniu de afectatiune ca o masa patrimoniala apartinand aceluias unuic
patrimoniu al pers fizice/juridice.
Potrivit teoriei patrimoniului de afectatiune, patrimonial nu apartine unui persoane ci apartine
unu scop. Potrivit acestei teorii a fost recunoscuta existenta unui patrimoniu ca universalitate
juridica fara un titular persoana, titularul patrimoniului fiind scopul acestuia.
Potrivit teoriei modern a patrimoniului, conceptul de patrimonial de afectatiune este complet
diferit. Patrimonial de afectatiune insemana o masa patrimoniala inclusa in unicul patrimoniu al
pers fizice/juridice, iar pers fizica/juridica este titularul patrimoniului.
Potrivit acestei torii modern, nu se incalca nici principiul unicitatii patrimoniului, nici cel al
unitatii patrimoniului.
Codul Civil spune ca patrimonial poate fi divizat in mai multe mase de dr si obligatii cuprinse cu
valoare economica, dar in acelasi timp el ramane unitar.
Ordonanta de Urgenta 44/2008 care introduce in dr roman, singtama de patrimoniu de
afectatiune, este primul act normativ, cat si Codul Civil nu consacra teoria proriu zisa a
patrimoniului de afectatiune, ci conceptul divizarii patrimoniului in mai multe mase patrimoniale
afectate exercitiului unor profesii.
Definitia patrimoniului de afectatiune din OU 44/2008: Art. 2 Lit j), patrimonial de afectatiune
inseamna masa patrimoniala in cadrul patrimoniului intreprinzatorului, reprezentand totalitatea
dr si obligatiilor afectate exercitarii unei activitatii economice.

Comparand aceasta definitie cu a FC rezulta ca:


1. FC nu continue dr si obligatii (pe cand patrimonial de afectatiune continue dr si
obligatii);
2. FC ca o universalitate de fapt este parte a patrimoniului de afectatiune,(daca acesta a fost
constuit) si este intodeauna parte a patrimoniului general a comerciantului persoana
fizica/juridica;
3. Existenta unor bunuri necorporale specific acestei notiunii, cum ar fi firma, emblema si in
special clientela si cvatul/cvadul comercial bunuri care au regim juridic patrimonial
particular impune existenta notiunii de FC distincta de notiunea de patrimoniu de
afectatiune..

FC nu contine dr si obligati pe o parte, pe de alta parte aceste 2 notiunii FC si patrimoniu de


afectatiunii se suprapun.
Profesionistul comercial are un patrimoniu general care constituie genuri, acesta este unicul
patrimoniu permis de legislatia in vigoare.
Patrimoniul general se divide in patrimoniu de afectatiune si in patrimonial personal (care rep
specii).
FC este doar o parte a patrimoniului de afectatiune si parte a patrimoniului general.
Relatia rezultata este de parte-intreg.
Prezicare terminological, in doctrina FC mai este denumit si patrimoniu comercial, insa aceasta
singtama nu are nici o semnificatie juridica, doar o accesptiune economica. Patrimoniul
comercial se refera la bunurile destinate desf active comerciale.
Conceptul de FC mai apare si in reg privind activitatea contabila. Aceste reg prevad ca FC este o
parte a fondului comercial. Fondul comercial este o notiune mai larga ce se imparte si compune
din doua parti/elemente/valori:
a) Valoarea patrimoniala a FC;

b) Valoare denumita reputatia firmei sau supravaloarea firmei.

Valoarea de la pct b) este reglementata de anumiti factori:


- Locul unde este amplasata FC (din magazine);
- Calitatea produselor din magazine;
- Calitatea personalului;
- Pregatirea personalulu;i
- Concurenta.

C. ELEMENTELE FONDULUI DE COMERT

Din definitia legiuitorului legala, nu rezulta clar toate elementele sale componente. O enumerare
completa a acestor elemente, este greu de realizat.
Compozitia FC este variata si variablia.
VARIATA= compozitia FC variaza in functie de specificul activitatii comerciantului (vanzare
masini/vanzare contracte)
VARIABILA= elementele FC se pot modifica continuu in functie de nevoile active comerciale,
fara a afecta existenta FC

CLASIFICAREA ELEMENTELOR FONDULUI DE COMERT: :


- Corporale;
- Necorporale.
Elementele corporale pot fi:
- Mobile;
- Imobile.

Din categoria imobilelor pot fi include in FC:


- Imobilul in care se exploateaza comertul (magazine/fabrica);
- Imobilul adus in societatea comerciala cu titlu de aport social;
- Imobilul declarant sediul comerciantului.

Din categoria bunurilor corporale imobile:


- Materiile prime;
- Utilajele;
- Materialele;
- Echipamentele.

Elementele incoroporale pot fi:


- FIRMA:
Regimul juridic al firmelor si al emblemei este reglementat de Legea 26/1990 privind Registrul
Comertului.
Numele si denumirea folosita de un comerciant in realizarea ce fac obiectul comertului sau si sub
care semneaza.

CARACTERELE FIRMEI:
1. FIRMA ESTE UN ATRIBUT DE IDENTIFICARE A COMERCIANTULUI.

Firma poate fi originara sau derivata/dobandita (se poate transmite). In cazul unei firme derivate
dobanditorul firmei trb sa inscribe in firma mentiunea succesor. Firma poate fi individual apt
profesionistii comercianti pers fizica sau social apt societatii

2. NAUTATEA: firma trebuie sa fie noua, sa aiba caracter de noutate.


Acest caracter de noutate rezulta din textele legale:
- ART 38 din Legea 26/1990: Orice frima noua trebuie sa se deosebeasca de cele existente;
- ART 39 din Legea 26/1990: Se va refuza inscrierea unei firme care poate produce
confuzie cu alte firme deja inregistrate.

3. DISPONIBILITATEA FIRMEI: Firma nu trebuie sa fie inreg in Registrul Comertului


pentru a fi disponibila.
Firmele si emblemele radiate din RC nu sunt disponibile pt o perioada de 2 ani de la data radieri.

4. LEGALITATEA FIRMEI:

- Art. 40 din Legea 26/1990: Nici o firma nu va putea cuprinde o denumire intrebuintata de
comerciantii din sectorul public.
- ART 39 Alin (2) din Legea 26/1990: Firma nu trebuie sa contina anumite cuvinte,
stiintific (academic, universitate, scoala, etc)
CONTINUTUL FIRMEI (Vorbim la seminar)

INREGISTRAREA FIRMEI: Prin aceasta inreg a firmei in RC, comerciantul dobandeste un


drept de folosinta exclusive asupra acesteia. Acest drept ofera protective juridica.
ART 30 Alin (4) din Legea 26/1990

APARAREA FIRMEI:
Daca este incalacat dr de folosinta asupra firmei, de catre alt comerciant, acest dr de folosint
poate fi aparat prin:
- Actiunea in concurenta neloiala din Legea 11/1990;
- Actiune in despagubire (actiune de drept comun);
- Actiunea penala.

TRANSMITEREA FIREMI:
Exceptie: Art. 42 din Legea 26/1990, firma este singurul element al FC care nu se poate
transmite separate, ci numai o data cu FC.
Daca se transmite, o data cu FC, transmiterea se face prin:
- Acte juridice intre vii;
- Acte juridice mortis cauza;

REPUTATIA FIRMEI: Nici reputatia firmei sau supra valoarea firmei, nu poate fi transmisa
separat.
Ci:
- Odata cu firma;
- Firma o data cu FC.

Element/component al FC:
- EMBLEMA

DEFINITIE LEGALA: Emblema insemana semnul sau denumirea care deosebeste un


comerciant de altul de acelasi gen

CARACTERELE EMBLEMEI:
1. Caracterul facultativ: emblema spre deosebire de firma nu este obligatorie;

2. Noutatea: la fel ca la firma;

3. Disponibilitatea: pentru a fi inregistrata trebuie sa fie disponibila, sa nu exista o emblema


indentica in RC.

Emblemele pot fi si ele precum la firma indisponibile timp de 2 ani de la data radiieri in RC.

CONTINUTUL EMBLEMEI: Acesta poate fi un semn sau o denumire.


- SEMNUL poate fi o figura grafica, dar este interzisa reproducerea unei activ. comune;
- DENUMIREA poate fi o denumire oarecare sau un nume propriu, adica o denumire
generica..

CONDITII DE FORMA:
- Emblemele sa fie scrise in lb rom;
- Emblema va fi cu litere mai mari decat firma, astfel incat marimea literelor firmei sa fie
jumatate cu cea a literelor este scrisa emblema;
- Emblemele pot fi folosite numai insotite in mod vizibil numai de firma.

INREGISTRAREA EMBLEMEI: Dispozitii similar ca si pt firma, prin inscrierea emblemei in


RC. Comerciantul dobandeste un drept de folosinta exclusive asupra emblemei.

PRECIZARE SPECIALA: Emblema se poate inregistra si la OSIM, daca este folosita si ca


marca de productie sau de comert.

TRANSMITEREA EMBLEMEI: Spre deosebire de firma, emblema se poate transmite si sperat


de FC.

APARAREA EMBLEMEI: Aceleasi lucruri sunt valabile ca si la firma.

S-ar putea să vă placă și