VL PRCN CE SE EXPRIMA COMPLEMENTUL DIRECT?

Complementul direct se exprimă prin:

1) substantive diferite în Ac.:
• L-am văzut pe Hagi la televizor. • Cosmin îşi iubeşte copiii.
• Gabriel o ajută pe Elena. • Corina îşi iubeşte copiii.
• Am văzut floarea-soarelui pe câmp. • I-am dat adresa mea.
• Elevul îl întreabă pe profesor. • Elevul întreabă profesorul.
2) pronume diferite în Ac., cu sau fară prepoziţie:
• Eu 11 ajut pe el cu plăcere.
• L-ai văzut pe acela? • Ceea ce face V nu ştie nimeni?!
• Eu u iubesc pe ai mei. • | Ce | face Andrei V, face şi Horia?!
• Dan şi Radu nu ştiu nimic. • Am văzut V
• Pe cine ai invitat? • Puteai V
ce ai scris?!
sa i spui orice. /
• Nu mi-ai spus V pe cine ai invitat?!
• El ştia asta. • Nimic V din ceea ce ştia 2I n-a povestit.1!
r • El n-a venit 1/ din cauza a ceea ce văzuse?!
c.d. Ac. cu sens de G.
• Ei au rezolvat V gratie a ceea ce I au întreprins.2I
c.d. Ac. cu sens de D.
3) numerale diferite în Ac. (cu valoare substantivală):
• I-am invitat pe amândoi. • Tu i-ai văzut pe cei trei.
• El a mâncat o jumătate. • O să-i certăm pe câte trei.
• Eu l-am întrebat pe cel de-al doilea.

4) orice parte de vorbire substantivizată prin conversiune:

• Eu am văzut binele V pe care mi l-ai făcut?!
• Ele cunoşteau oful tău. • Cosmin a luat zecele meritat.
• Vecina mea a măturat intrândul de la parter.
• Noi nu ajutăm pe un te miri cine.
5) verbe la modul infinitiv:
• Gabriel poate mânca şi singur. • Ei ştiau a învârti hora.
6) verbe la modul supin:
• Horia a terminat de mâncat. • Avem de memorat un text dificil.
• Au avut de scris trei exerciţii. • Aveţi de mers 3 km.
7) verbe la modul gerunziu:
• Ea a mers acolo şi a văzut dansând toată clasa.
• Am auzit zburând nişte vrăbii.
• Am simţit mirosind a fân proaspăt cosit.
8) adverb de mod cu valoare substantivală derivat în -eşte (se mai
numeşte c.d. eliptic de subst V limba şi apare numai după verbele din
exemplele ce urmează şi sinonimele lor):
• El ştie greceşte. • Ele vorbesc nemţeşte. • Eu am învăţat ruseşte.
> Dacă spunem: • au plătit nemţeşte”, aici nemţeşte = c.c.m.