MARTORII

LUI IEHOVA
SI
 INSTRUIREA
Scopul acestei brosuri

˘ ˆ ˘ ˆ
FILOZOFUL olandez Spinoza a scris urmatoarele: „Am ıncercat sa nu r ad de
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ac tiunile oamenilor, sa nu plang din cauza lor, sa nu le ur asc, ci sa le ınteleg”.
ˆ  ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ

In calitate de pedagog, va confruntati cu sarcina dificila de a ıncerca sa ıntele- 
ˆ ˆ ˘
ge ti punctele de vedere, educatia  si convingerile elevilor pe care ıi ave ti ın grija,
inclusiv pe cele ale elevilor care sunt copii ai Martorilor lui Iehova. Uneori este
˘ ˘
posibil ca ace sti  elevi sa adopte fat a de anumite probleme o atitudine ce pare a fi
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ
nonconformista. Insa c and aceste ac tiuni  ısi au ın mod clar obar sia  ın convin-
˘ ˘
gerile de ordin moral si religios ale elevului, ele merita atentia  dumneavoastr a.
˘ ˘ ˘
Aceast a bro sur  a este editata de Watch Tower Bible and Tract Society (editura
˘ ˘ ˆ
Martorilor lui Iehova) si are menirea de a va ajuta sa-i ıntelege  ti mai bine pe
˘ ˘ ˘ ˘
elevii care sunt Martori. Sper am sa va face ti timp sa o cititi cu atentie. 
ˆ ˘ ˘
Intelegerea
 convingerilor religioase ale altei persoane nu va pretinde sa accep-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
tati sau sa urmati acele convingeri, iar faptul de a va informa nu ınseamn a a va
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
converti. Aceasta bro sur  a nu ıncearc a sa va impun a nici dumneavoastr a si nici
˘ ˘
elevilor dumneavoastr a opiniile religioase ale Martorilor. Dorinta  noastr a este
˘ ˆ ˘ ˘
doar aceea de a va informa ın legatur a cu principiile si convingerile pe care unii
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
dintre elevii dumneavoastr a le-au ınvatat  de la parintii  lor, astfel ınc at sa va fie
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
mai u sor  atat sa-i ıntelege  ti pe copiii care sunt Martori, c at si sa colaborati cu ei.
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
Desigur, este posibil sa nu existe ıntotdeauna armonie ıntre ceea ce sunt ınvata  ti
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
si ceea ce fac ei, ıntruc at fiecare copil ınvat a sa- si dezvolte propria con stiin  t a.
˘ ˘ ˆ
Asemenea majoritatii  parintilor,  Martorii lui Iehova doresc ca, ın urma scolari- 
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
z arii, copiii lor sa traga foloase maxime. In acest scop, ei ısi ınvat a copiii sa cola-
ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
boreze cu profesorii. In schimb, atunci c and pedagogii ıi trateaz a cu ıntelegere  si
˘
respect, Martorii lui Iehova si copiii lor manifesta apreciere.
ˆ ˆ ˘
Martorii lui Iehova sunt cre stini  cunoscu ti ın lumea ıntreaga. Cu toate aces-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
tea, ei sunt uneori ıntele  si gre sit.  Prin urmare, noi sper am ca aceasta bro sur  a sa
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
va ajute sa-i ıntelege  ti mai bine pe copiii care sunt Martori si care se afla ın grija
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
dumneavoastr a. Nutrim ındeosebi speranta  c a ve ti ıntelege  din ce cauz a, ın anu-
ˆ
mite situatii  concrete, ei pot revendica dreptul de a fi altfel dec at ceilalti. 
COPERTA I: Faraon, The Complete Encyclopedia of Illustration/J. G. Heck. COPERTA II: Piramide, din cartea The Pictorial History of the World;
fluture, The Complete Encyclopedia of Illustration/J. G. Heck
 Cuprins
PAGINA 4
Cum privesc
Martorii lui
Iehova instruirea

PAGINA 10
Programe
educationale


PAGINA 14
Dificultatea pe care
˘
o creeaza diversi-
˘
tatea religioasa

PAGINA 19
Valori morale
˘
care merita
respect

PAGINA 27
Rolul
˘
parintilor


PAGINA 31 ˆ
Incheiere

˘
Aceasta publicatie  nu se
˘ ˘
comercializeaza. Ea este distribuita
ˆ ˘
ın cadrul unei lucrari mondiale de
˘
instruire biblica, sustinute
 prin donatii.

˘ ˘
Pentru a face o donatie,  va rugam
˘
sa accesati donate.jw.org.
˘ ˘ ˘
Daca nu exista alta indicatie, citatele
biblice sunt din Sfintele Scripturi
– Traducerea lumii noi.
Martorii lui Iehova si instruirea
Jehovah’s Witnesses and Education
˘ ˘ ˆ
Tiparita ın februarie 2019
Romanian (ed-M)
˘ 1995, 2002, 2015
Watch Tower Bible and Tract
Society of Pennsylvania
Editori
Watchtower Bible and Tract Society of
New York, Inc., Wallkill, New York, U.S.A.
Made in Britain by Watch Tower Bible
and Tract Society of Britain
(Registered in England as a Charity)
 Cum privesc
Martorii lui Iehova instruirea
˘
Asemenea tuturor p arint ilor, Martorii lui Iehova sunt preocupat i de
˘ ˘
viitorul copiilor lor. Prin urmare, ei acorda o mare important a instruirii.
˘ ˘ ˘ ˘
„Instruirea trebuie sa-i ajute pe oameni sa devina membri utili ai societat ii.
˘ ˘ ˘ ˘
Aceasta trebuie sa-i ajute totodata sa cultive apreciere fat a de mo stenirea

˘ ˘ ˘ ˆ ˘
lor culturala si
 sa aib a mai multe satisfact ii ın viat a.”
 ˘ ˘
A SA  cum sugereaz a acest citat din De si nu minimalizeaza importanta 
ˆ ˘ ˘
The World Book Encyclopedia, unul rolului pe care ıl joaca preg atirea pen-
˘ ˘
dintre principalele scopuri ale scola-  tru viata  de zi cu zi, Biblia arata ca
˘ ˘
rizarii este acela de a preg ati copiii acesta nu este nici singurul si nici cel
pentru viata  de zi cu zi, ceea ce inclu- mai important obiectiv al instruirii. O
˘ ˆ ˘
de faptul de a-i face capabili sa se ın- instruire reu sit  a trebuie, de asemenea,
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
grijeasca ıntr-o bun a zi de necesitatile  sa cultive ın copii bucuria de a trai si
˘ ˘ ˘
unei familii. Martorii lui Iehova consi- sa-i ajute sa devin a membri echilibrati
˘ ˘ ˘
dera ca aceasta este o responsabilitate ai societatii.  Astfel, Martorii lui Iehova
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sacra. Biblia ınsa si spune: „Dar daca ci- considera ca alegerea activitatilor  ex-
˘ ˘ ˘ ˘
neva nu poarta de grija de ai sai si mai tra scolare
 este deosebit de importanta.
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ales de cei din casa lui, a tag aduit cre- Ei cred ca relaxarea san atoasa, muzica,
˘ ˆ
dinta  si este mai rau decat un necre- hobby-urile, exercitiile  fizice, vizitele
dincios” (1 Timotei 5:8). Anii petrecu ti la biblioteci si la muzee, si a sa  mai de-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
ın scoal  a ıi preg atesc pe copii pentru parte, joaca un rol important ıntr-o in-
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘
responsabilitatile  pe care si le vor asu- struire echilibrata. In plus, ei ısi ınvat a
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
ma ın viat a. Prin urmare, Martorii con- copiii sa respecte persoanele ın v arsta
˘ ˘ ˘ ˘
sidera ca instruirea trebuie privita cu si sa caute ocazii de a le face un servi-
˘
foarte multa seriozitate. ciu.
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
Martorii se straduiesc sa traiasca ın Ce se poate spune despre
˘ ˘ ˘
armonie cu urm atoarea porunca bibli- o instruire suplimentar a?
˘ ˘ ˘ ˘
ca: „Orice faceti,  sa faceti din toata ini- Datorit a folosirii a noi tehnologii,
ma, ca pentru Domnul [Iehova, NW], ˘ ˆ
piata fortei de munca este ıntr-o con-
nu ca pentru oameni” (Coloseni 3:23). ˘
˘ ˆ tinu a schimbare. Drept urmare, multi
Acest principiu se aplica ın toate as- ˘
ˆ adolescenti vor fi nevoi ti s a lucreze
pectele vietii  zilnice, inclusiv ın ceea ˆ ˆ
ˆ ın domenii sau meserii ˆın care nu au
ce prive ste  scoala.  Astfel, Martorii ısi ˆ
ˆ ˘ ˘ ˆ nici un fel de calificare. Intrucat astfel
ıncurajeaza copiii sa studieze sarguin- ˘
˘ ˘ ˆ ˘ stau lucrurile, obiceiurile lor de munca
cios si sa priveasca cu seriozitate ınsar- ˘ ˘ ˆ
˘ ˆ si preg atirea lor personala, ın special
cin arile care le sunt ıncredintate  la
˘
scoal
 a.
ˆ ˘ ˘
Biblia ınvat a, de asemenea, ca o per- ˘
˘ ˘ ˘ ˘ „Orice facet i, sa face t i
soan a trebuie sa se supun a legilor t arii
ˆ
ın care traie ste.
˘
A sadar, atunci cand
ˆ ˘
 
ˆ ˘
din toata inima,
scolarizarea
 este obligatorie p an a la
˘ ˆ ˘ ca pentru Domnul
o anumita v arsta, Martorii lui Iehova
˘ [Iehova, NW]”.
se conformeaza acestei legi. – Romani
13:1-7. – Coloseni 3:23.

Ma r t o r i i l u i Ie h o v a s i i n s t r u i r e a 5
 ˘ capacitatea lor de a se adapta la schim-
„Instruirea trebuie sa-i ajute pe
˘ ˘
oameni sa devin a membri utili
˘ ˘
ai societat ii. Aceasta trebuie
˘ ˘ ˘
sa-i ajute totodata sa cultive
˘ na sterii
apreciere fat a de mostenirea 
˘ ˘
lor culturala si  sa aiba mai
ˆ ˘
multe satisfac t ii ın viat a.”
– The World Book Encyclopedia
bare, vor fi chiar mai pretioase  pentru
ei. Prin urmare, este mai bine ca ele-
˘ ˆ ˘
vii sa devin a adulti av and, dup a cum
se exprima eseistul din perioada Re-
Michel de Montaigne, ‘un cap
˘ ˘ ˆ
˘ cu multa judecata, decat unul cu prea
multa cunostin
˘
 t a’.
˘
˘ ˆ ˘
Somajul,
 care afecteaza atat t arile
ˆ ˘
bogate, cat si pe cele sarace, constituie
adesea o amenintare  la adresa tinerilor
˘
care nu au o calificare corespunzatoa-
˘
re. A sadar,  daca piata  fortei  de mun-
˘ ˘ ˘
ca pretinde o preg atire suplimentara
˘
celei minime impuse de lege, p arintii 
˘
sunt cei carora le revine responsabili-
ˆ
tatea de a-si orienta copiii ın luarea
unei decizii cu privire la o instruire
˘ ˆ ˘ ˆ
superioara, cantarind atat potentialele 
ˆ
foloase, cat si sacrificiile pe care astfel
de studii le vor impune.
˘
Totu si,  probabil sunteti de acord ca o
˘ ˆ ˘ ˆ
viat a ıncununata cu succes nu ınseam-
˘ ˘ ˆ
n a numai prosperitate material a. In
ˆ ˘ ˘
ultima vreme ınsa, b arbatii  si femei-
ˆ ˘
le care si-au  dedicat ıntreaga viat a ca-
ˆ
rierei lor au pierdut totul atunci cand
˘ ˘
si-au
 pierdut locul de munca. Unii p a-
rinti si-au  sacrificat viata  de familie si
ˆ
timpul pe care l-ar fi putut petrece ım-
˘ ˆ
preun a cu copiii lor, pierzand fericita
˘
ocazie de a-i ajuta sa se maturizeze,
˘
pentru ca ei sufereau de mania muncii.
˘
Evident, o instruire echilibrata tre-
˘ ˘ ˘
buie sa tin  a seama de faptul ca pentru
˘
a fi cu adev arat fericiti nu avem nevoie
˘
numai de prosperitate materiala. Isus
Cristos a declarat: „Este scris: «Omul
Galleria degli Uffizi, Firenze

6 Ma r t o r i i l u i Ie h o v a s i i n s t r u i r e a
 ˘ ˘ ˘
Relaxarea san atoasa,
muzica, hobby-urile, exercit iile
fizice si
 vizitele la biblioteci
si
 la muzee, toate acestea
˘ ˆ
joac a un rol important ıntr-o
˘
instruire echilibrata.

˘ ˆ
va trai nu numai cu p aine, ci cu orice
ˆ
cuv ant care iese din ˆ gura lui Dumne-
zeu» ” (Matei 4:4). In calitate de cre s- 
tini, Martorii lui Iehova sunt pe deplin
ˆ
con stien
 ti de rolul important pe care ıl
˘ ˘
joaca dezvoltarea calitatilor  morale si
˘
spirituale, precum si preg atirea perso-
˘ ˆ ˆ ˘
nala, ın ıngrijirea de necesitatile  lor
materiale.
 Instruirea
ˆ
ın timpurile biblice
ˆ ˘ ˘
BIBLIA ne ınvat a c a instruirea are o
˘ ˆ
mare important a. Ea ıl descrie pe Dum-
nezeu ca fiind „Marele Instructor” al po-
˘ ˆ
porului s au si,  pretutindeni ın pagini-
ˆ ˘ ˘
le ei, ea ıi invita pe slujitorii lui s a-si
aprofundeze cuno stin  ta  despre el. – Isaia
30:20.
ˆ
In timpurile biblice, stiin  ta
 de carte
era apanajul unor clase privilegiate cum
erau
ˆ scribii din Mesopotamia si din Egipt.
In contrast izbitor cu ace stia,  fiecare
ˆ
membru al Israelului antic era ıncurajat
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
s a ınve te
 s a citeasc a si s a scrie. „Deosebi-
˘ ˘ ˆ ˘
rea se datora, f ar a ındoiala, sistemului de
scriere mai simplu utilizat de evrei, sis-
˘
tem alfabetic. . . . Nu trebuie trecuta cu
vederea importanta  pe care o are scrie-
˘ ˆ
rea alfabetic a ın istoria instruirii. Ea a ˆ ˆ ˆ
repeta un verset; c and el ıl stia,  ea ıi spu-
condus la o detasare  de culturile scri- ˆ ˘
nea un altul. Mai tarziu, copiilor li se da-
bale traditionale
 din Egipt si Mesopota- ˆ ˆ ˘
dea ın m ana textul scris al versetelor pe
mia, precum si din Canaanul mileniului
care le puteau deja recita din memorie.
al doilea. A fi stiutor  de carte nu mai era ˆ ˘ ˆ
˘ Astfel, ei erau initia ti ın lectur a, iar c and
caracteristica exclusiva de identificare a ˘
cre steau
 mai mari, puteau s a-si continue
unei clase de scribi si preoti de profesie, ˘ ˆ
ˆ ˆ ˘ instruirea religioas a citind si meditand
versati ın ıncurcata scriere cuneiforma si
˘ asupra legii Domnului”.
hieroglific a.” – Encyclopaedia Judaica. ˆ ˆ
Pentru a-i ajuta atat pe tineri, c at si pe
Metode de predare ˆ ˆ ˘ ˘
ˆ cei ın varsta s a memoreze, se foloseau di-
ˆ ˘
In Israelul antic, copiii erau ınvata
 ti de ferite ajutoare pentru memorie. Acestea
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
la o varsta foarte frageda atat de tata, c at includeau acrostihurile alfabetice (ver-
˘ ˆ ˆ
si de mam a (Deuteronomul
ˆ 11:18, 19; Pro- suri succesive dintr-un psalm ıncepand
˘ ˘ ˆ ˘
verbele 1:8; 31:26). In lucrarea Diction- cu o liter a diferita ın ordine alfabetic ˆ a),
naire de la Bible, biblistul E. Mangenot aliteratia si utilizarea numerelor. In mod
ˆ ˘
scria: „De ındata ce putea vorbi, copilul interesant, Calendarul Gezer (aflat la
ˆ ˘ ˆ ˆ
ınvata c ateva pasaje din Lege. Mama sa ıi Muzeul de Arheologie din Istanbul), unul
dintre cele mai vechi exemple de scriere
˘ ˘ ˘
ebraic a antic a, este considerat de catre
unii eruditi drept un exercitiu
 de memo-
rie pentru scolari.

Programul de instruire
˘ ˘ ˆ
Instruirea acordat a de parinti ın tim-
˘
purile biblice includea si pregatirea prac-
˘ ˆ ˘
tic a. Fetele ınvatau  unele deprinderi cas-
˘
nice. Ultimul capitol al car tii  Proverbele
˘ ˘
arata c a aceste deprinderi erau numeroa- ˆ ˆ ˆ
ˆ ıntr-o meserie sau ıntr-un me ste  sug.
 In
se si variate; ele includeau ıncheierea de
tranzac tii  cu bunuri imobiliare si condu- cercurile religioase evreie sti
 se obisnuia

˘ ˘ ˆ ˘
cerea unor mici afaceri, precum si tor- s a se spuna: „Cel care nu-l ınvat a pe copi-
˘ ˘
sul, tesutul,
 gatitul, negustoria si admi- lul s au o meserie folositoare face din el un
˘ ˘ ˘ hot”.

nistrarea generala a gospodariei. B aie tii 
ˆ ˘ ˆ
erau initia  ti,
 de obicei, ın ocupatia  laic a a Astfel, ın timpurile biblice instruirea
˘ ˆ ˘
tatalui, fie ın domeniul agriculturii, fie era foarte mult pre tuit a.
˘ ¨
Tablita
 unui scolar:
 ˘ British Library Board/Robana/Art Resource, NY; sul: Bibelmuseum, M unster
 ˘

Programe DATORITA imp ortan tei

˘
˘
 p e care o
atribuie lucrarii lor de instruire bibli-
˘
c a, unii pot crede c a Martorii nu sunt
educationale
 ˘ ˆ ˘
interesati de instruirea laic a. Ins a lu-
ˆ ˘
crurile nu stau astfel. Pentru a-i ınva-
ta
 pe altii,
 un instructor trebuie mai
Martorii lui Iehova sunt ˆ ˆ ˘ ˆ
ˆ ınt ai s a ınve te
 el, iar acest lucru pre-
cunoscut i pretutindeni ın ˘
tinde o pregatire si o instruire cores-
lume pentru activitatea lor ˘ ˆ
punz atoare. Asadar,  ın afara faptului
˘ ˘ ˘
de instruire biblica. c a profit a din plin de scolarizarea
 lai-

10 Ma r t o r i i l u i Ie h o v a s i i n s t r u i r e a
 ˘ ˘ ˘
c a, Martorii lui Iehova beneficiaza de lioane de exemplare ale brosurii  Stra-
˘ ˘ ˘
multi ani de diferite programe edu- duit i-va s a scrie t i si  s a citit i corect
ˆ ˆ
cationale
 si de scoli
 ınfiintate  de So- ın peste 100 de limbi.
cietatea Watch Tower. Acestea le-au Asemenea cursuri de alfabetizare
˘ ˘
ajutat Martorilor si altora s a fac a pro- au fost adesea recunoscute de autori-
grese din punct de vedere intelectual, ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
t atile
 din ınv at amˆ ant din t arile ın
moral si spiritual. care au fost tinute.
 In Mexic, de exem-
ˆ ˘ ˘
De exemplu, ın multe t ari, Marto- plu, un func tionar  de stat a scris: „Va
˘
rii s-au confruntat cu o situatie  deo- sunt recunoscator pentru colaborare
˘ ˘ ˘
sebit a – cum s a le predea unor oameni si va transmit din partea guvernului
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
care au avut ıntr-o mic a masur a sau cele mai sincere felicit ari pentru no-
˘ ˘
chiar deloc posibilitatea s a beneficie- bila activitate pe care dumneavoastra
˘ ˘ ˆ
ze de o scolarizare  corespunz atoare si o desf asura  ti progresiv ın folosul oa-
˘ ˘ ˘ ˆ
astfel nu stiu  s a citeasc a sau s a scrie. menilor, ducandu-le celor ne stiutori 
˘ ˘
Pentru a satisface aceast a necesitate, de carte lumina cuno stin  tei.
 . . . Va
ˆ
Societatea Watch Tower a organizat doresc succes ın activitatea dumnea-
cursuri de alfabetizare. ˘ ˘
voastr a educational  a”.
ˆ ˘
In Nigeria, de pild a, Martorii lui Alte programe de instruire
Iehova conduc cursuri de alfabetiza- ˆ ˆ ˘ ˘
ˆ ˘ ˆ Intruc at acorda o mare important a
re ınc a din 1949. In cadrul acestor ˘ ˘
lucrarii lor de instruire biblic a, Mar-
cursuri, zeci de mii de nigerieni au ˘ ˘
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ torii lui Iehova se str aduiesc s a pro-
ınvatat  s a citeasc a. Un studiu a ar a- ˆ
˘ greseze ın ceea ce prive ste  capacita-
tat c a peste 90 de procente dintre ˆ ˘ ˘
tea de a le explica altora ınvat aturile
Martorii lui Iehova din Nigeria stiau  ˆ
ˆ Bibliei. De exemplu, ın fiecare dintre
carte, ın comparatie  cu mai putin  de
50 cele peste 119 000 de congregatii  din
ˆ de procente din restul populatiei.  ˆ
lumea ıntreaga, cursantii
˘
 primesc in-
In Mexic, Martorii lui Iehova au con- ˆ
ˆ ˆ struire ın ce prive ste  citirea si vor-
dus cursuri de alfabetizare ıncepand ˆ
din 1946. Pe parcursul unui an, au fost birea ın public. Chiar si cei mai ti-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ınvatate  s a citeasc a si s a scrie pes- neri, de ındat a ce ınvat a s a citeasc a,
ˆ ˘
te 6 500 de persoane. De fapt, peste se pot ınscrie pentru a primi aceast a
˘ instruire, care se dovede ste  a le fi uti-
100 000 de persoane au fost ajutate s a ˘ ˆ ˆ
ˆ ˆ la si ın alte domenii, inclusiv ın cadrul
intre ın r andurile stiutorilor  de carte.
De-a lungul anilor, s-au mai organi- scolii
 laice. Multi pedagogi au remar-
ˆ ˘
zat cursuri de alfabetizare ın multe cat faptul c a elevii Martori se expri-
˘ ˆ ˘
alte t ari, ca de exemplu ın Bolivia, ma fluent si foarte corect.
ˆ
Camerun, Nepal si Zambia. Martorii In plus, fiecare congregatie  a Mar-
˘ ˆ ˘ ˘
lui Iehova au tiparit peste sapte  mi- torilor lui Iehova este ındemnat a s a

Ma r t o r i i l u i Ie h o v a s i i n s t r u i r e a 11
 ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
aiba la Sala Regatului, sau locul de ın- rajat a s a aiba acas a o bibliotec a cu o
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
trunire, o biblioteca dotat a cu auxilia- gama variat a de publicatii  care s a sa-
re pentru studiul Bibliei, dictionare si ˘ ˘
tisfac a necesit atile  copiilor si adulti- 
˘ ˘ ˘
alte lucr ari de referint a. Aceast a bi- lor.
˘ ˘
bliotec a le este accesibila tuturor ce- ˘
˘ ˆ Instruire suplimentar a
lor care asistˆ a la ıntrunirile de la Sala ˆ
Regatului. In congregatiile  lor se dau Societatea Watch Tower a ınfiin-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
ıncurajari ın ce prive ste citirea si fie- tat
 si scoli  care pregatesc at at femei,
ˆ ˆ ˘
care familie este, de asemenea, ıncu- c at si barbati pentru a fi misionari,

ˆ ˆ
Cursant ii primesc instruire ın ce priveste
 citirea si
 vorbirea ın public.
 ˆ
In cadrul congregat iilor lor,
ˆ ˘
ei sunt ıncurajat i c alduros
˘ ˘
sa citeasc a, iar fiecare
familie este, de asemenea,
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ıncurajata sa-si  alc atuiasc a
˘ ˘ ˘
acasa o bibliotec a cu o gama
˘
variata de publicat ii.

precum si scoli

 pentru pre-
˘ ˘
gatirea b arbatilor
 care au
˘ ˆ
responsabilit ati ın congre-
gatiile
 locale. Aceste scoli
˘ ˆ
constituie o dovada ın plus
˘
c a Martorii lui Iehova acor-
˘ ˘
da o mare important a in-
struirii.

Ma r t o r i i l u i Ie h o v a s i i n s t r u i r e a 13
 ˘
Dificultatea pe care o creeaza˘
diversitatea religioasa
ˆ ˘
In calitate de pedagog, va confruntat i cu o dificultate
cu care pedagogii din secolele trecute s-au confruntat
˘
rareori – diversitatea religioasa.

˘ ˘
PE TOT parcursul evului mediu, ceta- torilor activi dep a se  ste  150 000. – Vezi
˘ ˆ
tenii
 aceleia si t ari au practicat, ın ge- chenarul de la pagina 15.
neral, aceea si religie. Nu mai departe Diversitatea practicilor religioase
ˆ ˆ ˘
de sfarsitul secolului al XIX-lea, Euro- locale ıi pot crea dificult ati pedagogu-
ˆ ˆ
pa cunostea  doar cateva religii mari: lui. De exemplu, se pot ridica unele ın-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
catolicismul si protestantismul ın vest, trebari importante ın legatur a cu s ar-
ˆ ˘ ˘
ortodoxismul ˆ si islamismul ın est si iu- batorile obi snuite:  Trebuie ca fiecarui
daismul. In zilele noastre, diversitatea ˘ ˘ ˘ ˘
elev s a i se impuna toate s arbatori-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
religioasa este, fara ındoiala, ceva mult le, indiferent de religia pe care o are
ˆ ˘
mai obisnuit  ın Europa si pretutindeni acesta? Este posibil ca majoritatea sa
ˆ ˘
ın lume. Religiile mai pu tin  cunoscute nu aiba nici o obiecˆtie  cu privire la
˘ ˘ ˘ ˘
s-au statornicit fie pentru ca au fost asemenea s arbatori. Ins a, nu ar trebui
adoptate chiar de localnici, fie pentru respectat si  punctul de vedere al fa-
˘
ca au fost introduse de imigranti si re- miliilor care apar tin  unui grup mino-
fugiati.  ˘ ˆ ˘
ritar? Exist a ınc a un factor ˆ care tre-
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
Astfel, ın prezent, ın t ari cum sunt buie luat ın considerare: In t arile ın
˘
Australia, Franta,  Germania, Marea care religia este separata de Stat prin
˘ ˘
Britanie si Statele Unite, g asimˆ multi lege, iar instruirea religioas a nu este
˘ ˆ ˘
musulmani, budisti  si hindu si.  In ace- inclus a ın programa scolar  a, nu ar fi
ˆ ˘ ˘
la si timp, ın calitate de cre stini,  Mar- privita drept inconsecvent a impune-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
torii lui Iehovaˆ ısi desfa soar  a serviciul rea ın scoal  a a unor asemenea s arba-
ˆ ˘ ˘ ˘
ın 239 de t ari. In 14 t ari, num arul Mar- tori?

14 Ma r t o r i i l u i Ie h o v a s i i n s t r u i r e a
 Zile de nastere 
˘ ˆ ˆ
Pot ap area neıntelegeri
˘ ˘
 chiar si ın
˘ ˘
Martorii lui Iehova
cazul sarb atorilor care par sa aib a vagi ˘
O religie mondiala
origini religioase sau care nu au deloc
ˆ
astfel de origini. A sa  stau lucrurile ın
˘ Vestitori
cazul aniversarii zilelor de na stere  care
˘ ˆ Tara
 activi
se practica ın multe scoli.  De si Marto-
˘
rii lui Iehova respecta dreptul altora de Argentina 150 171
˘ ˘ ˆ
a-si aniversa zilele de na stere,  fara ın- Brazilia 794 766
˘ ˘ ˘ ˘
doiala ca sti  ti foarte bine ca ei prefera
˘ ˘ ˘ Columbia 166 049
sˆ a nu ia parte la asemenea sarb atori.
˘ ˘ Filipine 196 249
Insa, probabil ca nu sti  ti care sunt mo-
tivele pentru care ei si copiii lor au de- Germania 166 262
˘ ˘ ˘
cis sa nu ia parte la aceste sarb atori.
Italia 251 650
Le livre des religions (Cartea reli-
˘ ˆ ˘ Japonia 215 703
giilor), o enciclopedie larg rasp andita
ˆ Mexic 829 523
ın Franta,  define ste  acest obicei ca ri-
ˆ
tual si-l  include ın „ritualurile laice”. Nigeria 362 462
De si a fost considerat ca fiind un obi- ˘
Republica Democratic a
cei laic inofensiv al zilelor noastre, ani- Congo 216 024
versarea zilelor de na stere  are origine
˘ ˆ ˘ SUA 1 243 387
p ag an a.
Ucraina 150 906
The Encyclopedia Americana (edi-
˘ ˘ Zambia 178 481
tia 1991) afirma: „Lumea antica a Egip-
tului, a Greciei, a Romei si a Persiei a
˘ ˘
sarbatorit zilele de nastere  ale zeilor,
regilor si nobililor”. Autorii Ralph si
˘ ˘ ˆ
Adelin Linton dezvaluie ˆ motivul care tial
 a pentru ıntocmirea unui horoscop”.
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sta la baza acestui obicei. In cartea The Aceasta legatura directa cu astrologia
˘ constituie un motiv important pentru
Lore of Birthdays (Traditia  aniversa-
˘ ˘
rii zilelor de nastere),  ei scriu: „Mesopo- orice persoana care evita astrologia din
˘ cauza a ceea ce spune Biblia despre ea.
tamia si Egiptul, leaganele civilizatiei, 
˘ ˆ – Isaia 47:13-15.
au fost si primele t ari ın care oamenii
ˆ ˆ
ısi aminteau si ısi respectau zilele de A sadar
 nu ne surprinde ceea ce ci-
˘ ˆ
nastere.  Pastrarea unor documente ce tim ın The World Book Encyclope-
contineau  date ale zilelor de nastere  era dia: „Primii cre stini  nu celebrau
ˆ ˆ
ın antichitate un lucru important ın na sterea
 Lui [a lui Cristos], deoarece
˘ ˘
special deoarece data nasterii  era esen- considerau sarb atorirea na sterii
 cuiva

Ma r t o r i i l u i Ie h o v a s i i n s t r u i r e a 15
 ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ
drept un obicei p ag an”. – Volumul 3, f ac andu-le cadouri si petrec and ım-
˘
pagina 416. preun a cu ei momente de destindere.
ˆ ˆ ˆ ˆ
Av and ın vedere cele de mai sus, Cu toate acestea, av and ın vedere origi-
˘ ˘ ˘ ˘
Martorii lui Iehova prefera s a nu ia nea sarb atoririi zilei de na stere,  ei pre-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
parte la festivitatile  prilejuite de zile- fera sa faca aceste lucruri ın alte zile de
le de na stere.
 Cu certitudine, na sterea pe parcursul anului. – Luca 15:22-25;
unui copil este un eveniment fericit, Faptele 20:35.
˘ ˘
minunat. Si,  cum este si firesc, toti p a- Craciunul
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
rintii  se bucura sa-si vad a copiii cres- Craciunul este sarb atorit ın lumea
ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
cand si dezvoltandu-se cu fiecare an ıntreag
˘ ˆ a, chiar ˆ
ın multe t ari necre s-
˘ ˘ ˘

ce trece. Martorii lui Iehova g asesc o tine. Intrucat aceasta sarb atoare este
ˆ ˘
mare bucurie ın a-si demonstra iubirea acceptat a de majoritatea religiilor
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
fat a de familia si fat a de prietenii lor, cre stin
 atatii,  poate p area oarecum sur-

˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Martorilor le face pl acere sa petreaca ımpreuna momente fericite.
 ˘ ˘
prinzator faptul ca Martorii lui Iehova
˘
decid sa nu o celebreze. De ce iau aceas-
˘
ta decizie?
Potrivit afirmatiilor  clare ale multor
enciclopedii, ziua de na stere  a lui Isus
˘ ˆ
a fost stabilita ın mod arbitrar ca fiind
25 decembrie, pentru a coincide cu o
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
sarb atoare roman a p ag an a. Observati
˘
urm atoarele declaratii  extrase din di-
˘ ˘
ferite lucrari de referint a: ˘ Mary Evans Picture Library

„Data na sterii
˘
 lui Cristos nu este cu-
˘
„Saturnaliile celebrate la Roma
noscut a. Evangheliile nu indic a nici
au servit drept model pentru
ziua, nici luna.” – New Catholic Ency-
clopedia, volumul III, pagina 656. majoritatea obiceiurilor festive
˘ ˘
„Majoritatea obiceiurilor de Craciun din perioada Cr aciunului.”
˘ ˆ ˆ ˆ
rasp andite ın prezent ın Europa sau – Encyclopædia of Religion and Ethics
˘ ˘
cele de altadata despre care s-a scris,
nu sunt obiceiuri cre stine  autentice,
˘ ˆ
ci sunt obiceiuri p ag ane care au fost
˘ ˆ ˘
asimilate sau tolerate de catre Biseri- lis, 1968, (ın franceza) volumul 19, pagi-
˘
ca. . . . Saturnaliile romane au servit na 1375.
drept model pentru majoritatea obi- ˘ ˘
„Amploarea pe care a luat-o sarb ato-
˘ ˘ ˘
ceiurilor festive din perioada Craciu- rirea Craciunului a fost influentat  a de
nului.” – Encyclopædia of Religion ˘ ˘ ˘
contrastul dintre aceasta sarb atoare si
˘ ˘ ˘ ˆ
and Ethics (Edinburgh, 1910), editata celebrarile p ag ane dedicate lui Sol In-
de James Hastings, volumul III, pagi- ˘
victus (Mithra). Pe de alta parte, fiind
nile 608, 609. ˘
ziua solstitiului  de iarn a, data de 25 de-
˘ ˘ ˘ ˘
„Craciunul a fost sarbatorit la 25 de- cembrie a fost identificata cu lumina
ˆ ˆ
cembrie ın toate bisericile cre stine,  care a izbucnit ın lume prin Cristos, iar
ˆ ˆ simbolismul atribuit lui Sol Invictus
ıncep and din secolul al patrulea. Pe
˘ ˘ ˘ i-a fost transferat astfel lui Cristos.”
atunci, aceasta era data sarbatorii pa-
ˆ ˘ ˘ ¨ ˆ
g ane a solsti tiului  de iarn a numit a – Brockhaus Enzyklop adie, (ın ger-
ˆ ˘ ˘
«Na sterea ( ın latin a, natale) soare- man a) volumul 20, pagina 125.
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
lui», ıntrucat soarele parea sa renasca, Cum au reactionat  unii cand au aflat
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
deoarece ziua cre stea.  La Roma, Bise- adevarul ın legatura cu Craciunul? The
˘
rica a adoptat acest obicei deosebit de Encyclopædia Britannica ˆ face urma-
˘
cunoscut . . . conferindu-i o noua sem- toarea observatie:  „In 1644, puritanii
nificatie.”  – Encyclopædia Universa- englezi au interzis printr-un decret al

Ma r t o r i i l u i Ie h o v a s i i n s t r u i r e a 17
 ˘
al II-lea a restabilit activitatile  festive,
ˆ ˘
Ce spun copiii ınsa scotienii  au aderatˆ la punctul de
ˆ
˘
„Chiar dac a nu primesc cadouri de ziua
vedere al puritanilor”. Intrucat primii
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
mea, parintii  mei tot ımi cumpara cadouri cre stini nu au sarbatorit Craciunul, nici
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
cu alte ocazii. Imi place asa  pentru ca sunt Martorii lui Iehova nu-l sarbatoresc ın
˘ ˘
pl acut surprins de cadouri.” – Gregory, prezent si nici nu iau parte la activita-
11 ani.
˘
tile
 asociate Craciunului.
˘ ˘ ˆ
„Pentru multi copii Craciunul nu este Pe de alta parte, Biblia vorbe ste  ın
ˆ ˆ
altceva decat un moment ın care primesc o mod favorabil despre oferirea de ca-
ˆ ˘
multime  de cadouri. Eu ınsa primesc ca- douri sau despre invitarea familiei si a
ˆ
douri si merg ın diferite locuri pe tot par- ˘ ˆ ˘
ˆ prietenilor la o masa ıntr-o atmosfera
cursul anului. Familia mea m-a dus ın alte ˆ ˆ
˘ ˘ de petrecere cu alte ocazii. Ea ıi ıncura-
t ari cum sunt Fiji, Noua Zeelanda si Bra- ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
zilia.” – Caleb, 10 ani. jeaza pe parinti sa-si pregateasca copiii
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
„Ma distrez ımpreun a cu prietenii mei si,  astfel ıncat sa fie ın mod sincer gene-
ˆ ˆ ˆ ˆ ˘
din cand ın cand, ne facem surprize unii al- rosi,  ın loc sa ofere daruri numai atunci
ˆ ˘ ˘
tora oferindu-ne cadouri.” – Nicole, 14 ani. cand altii  se asteapt  a ca ei sa procedeze
˘ ˆ ˘ astfel (Matei 6:2, 3). Copiii Martorilor
„La scoal  a sunt ıntrebata de multi cum
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
suport sa fiu lipsita de Craciun si de alte lui Iehova sunt ınvata  ti sa fie toleranti
˘ ˘
sarbatori. Nu sunt lipsita de distractii.
˘ ˘
 Fa- si respectuosi fat a de altii,  iar aceasta
milia mea si cu mine facem adesea diferite include si recunoasterea  dreptului al-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
lucruri ımpreun a. Avem prieteni minunati tora de a sarbatori Craciunul. La ran-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
cu care ne face placere sa mergem ın vacan-
˘ dul lor, ei sunt recunoscatori cand deci-
t a. Mergem cu cortul si la schi si facem de- ˘ ˘
seori reuniuni la noi acasa. Cred ca daca ar
˘ ˘ ˘ zia lor de a nu participa la sarbatorirea
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
sti
 altii  cat de bine ne distram, ar ramane Craciunului este respectata.
surprin si!  ” – Andriana, 13 ani. ˘ ˘
Alte sarbatori
˘ ˘ ˘ ˘
„Nu ma simt niciodata lasat la o parte Martorii lui Iehova adopta aceea si
˘ ˘
pentru ca nu celebrez Craciunul sau alte ˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ atitudine si fat a de alte sarb atori reli-
sarbatori. De sarbatori, cand avem liber de
˘ gioase sau semireligioase care au loc pe
la scoal  a si tati are liber de la serviciu ju- ˆ ˘
˘ parcursul anului scolar  ın diferite t ari,
cam diferite jocuri, mergem la film, ne ui- ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ ˘ ca de pild a Serb arile din iunie ın Bra-
tam la televizor. Petrecem o gramada de
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
timp facand multe lucruri ımpreun a, ca fa- zilia, Boboteaza ın Franta,  Carnavalul
milie.” – Brian, 10 ani. ˆ ˆ
ın Germania, Setsubun ın Japonia si
ˆ
Halloween ın Statele Unite. Cu privire
˘ ˘
la acestea sau la oricare alte sarb atori
˘
Parlamentului orice festivitate sau ser- de acest gen, nementionate  aici, p arin-
˘ ˘
viciu religios pe motiv ca [Craciunul] tii
 Martori sau copiii lor vor fi, cu si-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
era o sarbatoare pagana si au ordonat gurant a, bucurosi sa raspund a oricarei
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
sa fie tinut
 a sub forma de post. Carol ıntreb ari pe care ati putea-o avea.

18 Ma r t o r i i l u i Ie h o v a s i i n s t r u i r e a
Valori morale
˘
care merita respect
˘
Pe tot parcursul istoriei, b arbat i curajo si
 si  femei curajoase
ˆ
au luat pozi t ie ımpotriva opiniei generale a epocii lor.
˘ ˘ ˘
Ei au suportat tirania politica, religioasa si  rasial a,
˘
pl atind adesea cu viat a pentru cauza lor.
ˆ ˘
PRIMIIˆ cre stini
 erau deosebit de cura- Uneori, ın aren a era ridicat un altar.
ˆ
josi.
 In timpul crudelor persecu tii  din Pentru a-si dob andi libertatea, cre sti-

˘ ˘
primele trei secole, multi dintre ei au nii trebuiau numai sa ard a un dram de
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
fost ucisi de romanii p ag ani pentru ca tam aie ca recunoa stere
ˆ  ˘ a naturii divi-
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
refuzasera sa se ınchine ımp aratului. ne a ımp aratului. Insa pu tini au facut

ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
Martorii lui Iehova ıncearca sa cultive ın copiii lor adevarate valori crestine.

 ˆ
In timpurile moderne, cre stinii  Mar-
ˆ tori ai lui Iehova iau o pozitie  simi-
ˆ
Respect, nu ınchinare ˘ ˆ
˘ ˘ lara ın ceea ce prive ste  neutralitatea
Intr-o dimineat a, la o scoal  a din Cana- ˘ ˘ ˆ
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ politica. Pozitia  lor ferm a ın fata  na-
da, Terra, o fetit a Martora ın varsta de
˘ zismului, de exemplu, poate fiˆ ates-
11 ani a observat ca profesorul a ie sit  ˘
ˆ ˘ ˆ ˘ tata de documentele istorice. Inainte
pentru cateva clipe din clasa ımpreun a ˆ ˘
˘ ˘ si ın timpul celui de-al doilea razboi
cu o colega a ei. Imediat dup a aceea, pro-
˘ ˆ mondial, aproximativ un sfert dintre
fesorul i-a cerut discret Terrei sa-l ınso-
˘ Martorii germani si-au  pierdut viata, 
teasc
 a la cancelaria directorului.
ˆ ˆ ˆ ˘
C and a intrat ın cancelarie, Terra a majoritatea ın lag arele de concentrare,
˘ ˘ ˘
vazut imediat ca pe biroul directorului deoarece au ramas neutri si au refuzat
ˆ ˘ ˘
era ıntins drapelul canadian. Profesorul sa spun a „Heil Hitler”. Copiii mai mici
ˆ ˘ ˘
a ındemnat-o apoi sa scuipe drapelul. au fost separa ˆ ti cu forta
 de p arintii  lor
˘ ˘ Martori. In pofida presiunilor exercita-
El i-a spus insinuant Terrei ca daca ea
ˆ ˘
tot nu canta imnul national  si nu saluta te asupra lor, tinerii au ramas fermi si
˘ ˆ ˘
drapelul, nu exista nici un motiv care au refuzat sa fie contaminati de ınv a-
˘ ˆ ˘ ˘
sa o ımpiedice sa scuipe drapelul atunci t aturile nescripturale pe care altii  au
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
cand i se cere s-o faca. Terra a refuzat, ıncercat sa li le impun a.
ˆ ˘
explicand ca de si Martorii lui Iehova nu
ˆ ˘ ˆ ˘ Salutul drapelului
se ınchin a la drapel, ei totu si ıl respecta.
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
Intors ın clasa, profesorul a anuntat  Astazi, ın general, Martorii lui Ie-
˘ ˘ ˘ hova nu mai sunt tinta  unor asemenea
ca a facut un experiment cu doua ele-
ˆ ˘ persecu tii  pline de cruzime. Cu toa-
ve, spun andu-le sa scuipe drapelul. De si ˆ ˆ
˘ te acestea, uneori apar neıntelegeri  ın
prima eleva participa la ceremonii pa-
triotice, ea a scuipat drapelul atunci urma deciziei, temeinic chibzuite a ti-
ˆ ˘ nerilor Martori ai lui Iehova, de a nu
cand i s-a cerut s-o faca. Cu toate aces-
˘ ˆ
tea, chiar daca Terra nu canta imnul si lua parte la ceremoniile patriotice, a sa 
˘
nu saluta drapelul, ea a refuzat sa-l dez- cum este salutul drapelului.
ˆ ˆ
onoreze ın acest fel. Profesorul a atras Copiii Martorilor lui Iehova sunt ın-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
atentia,  ın fata  ıntregii clase, asupra v ata  ti sa nu-i ındemne pe altii  sa nu
˘ ˘
faptului ca dintre cele dou a eleve, Terra salute drapelul; aceasta este o ches-
a fost cea care a manifestat respectul ˘ ˆ
tiune asupra careia fiecare decide ın
cuvenit. mod individual. Atitudinea Martori-
ˆ ˘ ˘ ˘
lor ınsa este ferm a: Ei nu saluta dra-
pelul nici unei natiuni.  Aceasta, desi-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
gur, nu ınseamn a ca manifesta lipsa
˘
compromis. Majoritatea preferau mai de respect. Ei respecta drapelul ori-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
degrab a sa moara decat sa renunte
 la carei t ari ın care traiesc si dovedesc
˘
credinta
 lor. acest respect prin supunerea fat a de

20 Ma r t o r i i l u i Ie h o v a s i i n s t r u i r e a
„Dat i . . . Cezarului ce este al Cezarului si

lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.”
– Matei 22:21.
 ˘ ˘
legile t arii. Ei nu se angajeaza nicioda- Trei tineri evrei
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
ta ın nici un fel de activitati antiguver-
namentale. De fapt, Martorii conside-
au refuzat sa se ıncline
˘ ˘ ˘ ˆ
ra ca guvern arile omene sti  din prezent ın fat a unei statui ridicate
constituie un „aranjament al lui Dum-
˘ ˘
de regele babilonean
nezeu”, aranjament a carui existent a
Nebucadne t ar.
el a permis-o. Prin urmare, ei consi-
˘ ˘ ˘ ˘
dera ca se afla sub porunca divin a de
˘
a plati impozitele si de a respecta ast- ˘
˘ (Sublinierea noastra.) – Encyclopædia
fel de ‘autoritati superioare’ (Romani
ˆ Britannica.
13:1-7, NW). Acest fapt este ın armo-
nie cu bine cunoscuta declaratie „Drapelul, ca si crucea, este sacru.
 a lui
. . . Regulile si regulamentele cu pri-
Cristos: „Dati . . . Cezarului ce este al ˘ ˘
vire la atitudinea fiecarui om fat a de
Cezarului si lui Dumnezeu ce este al lui ˆ
stindardele nationale  sunt enuntate  ın
Dumnezeu”. – Matei 22:21.
ˆ termeni tari si expresivi, cum ar fi,
‘Dar atunci, ar putea ıntreba unii,
«Serviciu sub drapel», . . . «Venera-
de ce Martorii lui Iehova nu dau onoa- ˘
ˆ t ie fat a de drapel», «Devo t iune pentru
re drapelului salut andu-l?’ Deoarece ˘
˘ drapel» .” (Sublinierea noastra.) – The
ei considera salutul drapelului drept Encyclopedia Americana.
ˆ ˆ ˆ
un act de ınchinare, iar ınchinarea ıi ˘ ˘
„Cre stinii
 au refuzat s a . . . aduc a
apartine  lui Dumnezeu; ei nu pot adu- ˆ ˘
ˆ ˆ jertfe geniului ımp aratului [roman],
ce ınchinare ın mod con stient  nici unui ˘
˘ lucru care ar echivala astazi, aproxi-
lucru si nim anui cu excep tia  lui Dum-
mativ, cu refuzul de a saluta drapelul
nezeu (Matei 4:10; Faptele 5:29). Ast- ˘ ˆ
sau de a repeta juram antul de credin-
fel, ei sunt plini de apreciere atunci ˘
ˆ ˘ ˘ t a.” – Those About to Die (Cei gata
cand pedagogii le respecta aceasta con- ˘ ˘
˘ sa moara) (1958), de Daniel P. Mannix,
vingere si le permit copiilor Martori sa
˘ ˆ ˘ pagina 135.
ram an a fideli convingerilor lor. ˘
˘ Reamintim faptul ca Martorii lui Ie-
A sa  cum arata si comentariile care ˘ ˘
˘ hova nu au intentia  sa manifeste lipsa
vor urma, nu este surprinzator faptul ˘
˘ de respect fat a de vreun guvern sau
ca Martorii lui Iehova nu sunt singu- ˘ ˘
˘ ˘ fat a de conducatorii acestuia prin fap-
rii care considera ca salutul drapelului ˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˆ tul ca refuza sa salute drapelul. Este
are leg atura cu ınchinarea: ˘
vorba numai despre faptul ca ei nu se
„Primelor drapele li s-a atribuit un ˆ ˆ ˆ
vor ınclina, ın semn de ınchinare, nici
caracter aproape pur religios. . . . Se nu vor saluta o imagine care reprezin-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
pare ca s-a cautat ıntotdeauna ajuto- ta Statul. Ei considera aceasta atitudi-
˘ ˆ
rul religiei, pentru a se conferi dra- ne similara pozitiei  luate ın timpuri-
pelelor nationale  un caracter sacru.” le biblice de trei tineri evrei care au

Ma r t o r i i l u i Ie h o v a s i i n s t r u i r e a 23
 intonarea si interpretarea instrumen-
ˆ ˘
Cateva principii tala a imnurilor nationale. 
˘
morale respectate de ˆ
Dreptul p arintilor 
ˆ ˘
Martorii lui Iehova In prezent, ın majoritatea t arilor se
˘ ˘
ˆ respecta dreptul p arintilor  de a le acor-
In ceea ce prive ste  valorile morale, Mar- ˘ ˆ
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ da copiilor lor o instruire religioasa ın
torii lui Iehova ısi ınvat a copiii s a se pas-
treze separati de conduita, practicile sau armonie cu convingerile lor. Toate reli-
ˆ ˘ ˘
chiar atitudinile care, de si sunt des ın- giile sprijin a acest drept, dup a cum se
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
t alnite ın lumea de azi, le pot produce arata ın canonul ˆ ınca ın vigoare al Bi-
ˆ ˆ ˆ ˆ
daune at at lor ınsile,  c at si altora (Iacov sericii Catolice: „Intrucat le-au dat via-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
1:27). A sadar, ei ısi informeaz a copiii de- t a copiilor lor, p arintii  se afla sub stric-
˘ ˘
spre pericolele pe care le prezint a consu- ta obligatie  de a-i educa si se bucura de
˘
mul de droguri si alte practici cum ar fi dreptul de a face acest lucru; iata de ce
˘ ˆ
fumatul si abuzul de alcool (Proverbele se cuvine ca p arintii  cre stini,  ın primul
ˆ ˆ ˘
20:1; 2 Corinteni 7:1). Ei cred ın impor- rand, sa le asigure copiilor lor o educa-
˘ ˘
tanta  cinstei si harniciei (Efeseni 4:28). tie cre stin  a, potrivit doctrinei Biseri-
ˆ ˆ ˘ ˘
Ei ısi ınvat a copiii s a evite limbajul ob- cii”. – Canon 226.
ˆ ˆ ˘
scen (Efeseni 5:3, 4). Ei ıi ınvat a, de ase- Martorii lui Iehova nu cer nimic mai
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
menea, s a tr aiasc a potrivit principiilor mult. In calitate de p arinti iubitori, ei
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
biblice referitoare la moralitate sexuala ıncearca sa cultive ın copiii lor valori
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
si s a nutreasc a respect fat a de autoritate cre stine  adev arate si sa le insufle iubi-
˘ ˘ ˘
si fat a de persoana si de proprietatea al- rea fat a de aproapele si respectul fat a
tora (1 Corinteni 6:9, 10; Tit 3:1, 2; Evrei ˘
˘ de proprietatea altora. Ei doresc sa ur-
13:4). Ei cred cu sinceritate c a faptul de meze sfatul pe care apostolul Pavel l-a
˘ ˆ ˘
a tr ai ın armonie cu aceste principii este dat cre stinilor  din Efes: „Parinti,  nu-i
de cel mai mare folos pentru copiii lor. ˆ ˆ ˘
tratati pe copiii vostri  astfel ıncat sa
˘ ˆ ˘
devin a m aniosi.  Dimpotriv a, cre ste  ti-i 
˘ ˘
˘ ˆ ˆ cu disciplin a si instruire cre stin  a”. –
refuzat sa se ıncline ın fata  statuii ridi- Efeseni 6:4, Today’s English Version.
cate de regele babilonean Nebucadne-
ˆ ˆ Familii dezbinate pe plan religios
tar
 ın campia Dura (Daniel capitolul 3). ˆ
ˆ ˘ ˘
A sadar,
 pe cata vreme ceilalti copii sa- In unele familii numaiˆ un p arinte
˘ ˘ ˆ este Martor al lui Iehova. Intr-o aseme-
luta drapelul si depun juram antul de
˘ ˘
credint a, copiii Martorilor lui Iehova nea situatie,
 p arintele care este Martor
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
sunt ınv ata  ti sa-si urmeze con stiin
 ta
 este ıncurajat sa recunoasca si drep-
˘ ˆ ˘
educata potrivit Bibliei. Astfel, ın li- tul p arintelui care nu este Martor de
ˆ
niste si ın mod respectuos, ei nu parti- a-si instrui copilul potrivit convinge-
˘
cip a la aceasta. Din motive similare, co- rilor sale religioase. Copilul care este
˘ ˘
piii Martori prefera sa nu participe la expus la diferite puncte de vedere re-

24 Ma r t o r i i l u i Ie h o v a s i i n s t r u i r e a
 ˘ ˘
ligioase, cunoa ste
 pu tine
 ˆ efecte d aun a- deciziile pe care tinerii Martori sau alti
ˆ ˘ ˘
toare sau chiar deloc.1 In realitate, fie- elevi le iau ın leg atura cu anumite ac-
˘ ˘ ˘ ˘
care copil trebuie sa decid a ce religie tivitati si teme primite la scoal
 a. Ne
˘ ˘
va urma. Desigur, nu toti tinerii aleg bizuim pe faptul ca si dumneavoastra
˘ ˘ ˘
sa urmeze principiile religioase ale p a- subscrieti la principiul libertatii
 con-
˘ stiin tei.
rintilor
 lor, fie ca ace stia
 sunt Martori  
˘
ai lui Iehova, fie ca nu.
ˆ
Dreptul copiilor Copiii sunt ıncurajat i
˘ ˘
la libertatea con stiin  tei
 sa manifeste interes fat a de al t ii.
˘ ˘
Trebuie s a sti  ti,
 de asemenea, c a
˘ ˘
Martorii lui Iehova acord a multa im-
˘
portant a con stiin  tei
 cre stine indivi-
duale (Romani capitolul 14). Conventia 
˘
pentru drepturile copilului, adoptat a
ˆ ˘
ın 1989 de Adunarea Generala a Natiu- 
nilor Unite, a recunoscut dreptul co-
ˆ
pilului la „libertatea g andirii, a con-
stiin
 tei
 si a credintelor  religioase” si
˘
dreptul la exprimarea libera a opiniei,
precum si acela de a se acorda cuveni-
ˆ
ta consideratie  acestei opinii ın orice
˘ ˘ ˆ
problem a sau procedura care ıl afec-
˘
teaza pe copil.
˘ ˘
Nu exista doi copii care sa fie exact
˘ ˘
la fel. De aceea, este rezonabil sa v a a s- 
teptati la unele variatii  cu privire la
ˆ
1 In cartea Raising Jewish Children in a Con-
ˆ
temporary World (A cre ste  copii evrei ın lumea
˘ ˆ
contemporan a), doctorul ın filozofie Steven Carr
˘
Reuben face urm atoarea observatie  referitor la
ˆ ˘ ˘
copiii rezultati ın urma c as atoriilor interconfesio-
ˆ ˘
nale: „Copiii sunt dezorientati c and p arintii  duc
˘ ˆ ˘ ˆ
o viat a de renegare a ceea ce sunt, c and tr aiesc ın
ˆ
confuzie, c and au tendinta  de a se ascunde si de a
ˆ ˘
evita controversele religioase. C and p arintii  sunt
ˆ ˘
deschi si,  sinceri, av and o imagine clar a a propriilor
lor convingeri, valori si moduri de a se manifesta
˘ ˘ ˆ ˘
cu ocazia s arb atorilor, copiii cresc av and sigurant a
ˆ
si sentimentul propriei valori ın domeniul religios,
sentiment care este deosebit de important pentru
˘
dezvoltarea general a a respectului lor de sine si a
ˆ
cunoa sterii
 locului lor ın lume”.

Ma r t o r i i l u i Ie h o v a s i i n s t r u i r e a 25
Rolul
˘
parintilor

˘ ˘ ˆ ˘
Fara ındoiala, faptul de a
ˆ
creste
 copii ın societatea de azi
ˆ ˆ ˘ ˘
astfel ıncat acestia
 sa ajunga
ˆ
adulti
 echilibrati  nu este catusi
˘ ˘
de putin
 o sarcina usoar  a.

INSTITUTUL american pentru

˘ ˘ ˘
S an atate Mintal a a dat publici-
˘
tatii rezultatele unui sondaj efec-
ˆ ˆ ˘
tuat ın randul parintilor  care se
˘ ˘
considera ca au avut succes – cei
˘ ˆ ˆ ˘
ai caror copii, ın varsta de pes-
te 21 de ani, „erau cu totii  adulti
ˆ
eficienti,  adaptandu-se, aparent,
ˆ ˘
bine ın societatea noastra”. Aces-
˘ ˘
tor p arinti  li s-a pus urm atoa-
ˆ
rea ıntrebare: ‘Pornind de la expe-
˘ ˘
rienta  dumneavoastra personala,
 ˘
Pedagogii au o contributie
 important a la formarea unor tineri adulti
 adaptabili.
˘ ˆ
care este cel mai bun sfat pe care l-ati contributie  importanta ın acest sens.
˘ ˘ ˆ
putea da altor parinti?’  Raspunsurile Un experimentat consilier ın proble-
˘ ˘ ˘
cele mai frecvente au fost: ‘Iubiti-v  a din me scolare
 a facut urmatoarea remar-
˘ ˆ ˘
toata inima [copiii]’, ‘disciplinati-i  ın ca: „Obiectivul principal al instruirii
˘ ˘
mod constructiv’, ‘petreceti-v  a timpul scolare
 este acela de a le acorda parin-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ımpreuna cu ei’, ‘ınvata  ti-v
 a copiii sa tilor
 sprijin ın formarea unor tineri
˘ ˘ ˘
deosebeasca binele de r au’, ‘cultivati adulti cu simtul  raspunderii, care sunt
respectul reciproc’, ‘ascultati-i  cu aten- complet dezvoltati pe plan intelectual,
ˆ ˆ ˘
tie’,
 ‘oferi ti-le
 ındrumare, ın loc sa le fizic si afectiv”.
˘ ˘
faceti morala’ si ‘fiti realisti’.  Asadar,
 parintii  si pedagogii au un
˘ ˆ ˘
Parintii  ıns a nu sunt singurii im- tel
 comun – acela de a forma tineri care
ˆ ˆ ˘ ˘
plicati  ın efortul de a forma tineri mai tarziu sa devina adulti echilibrati
˘
adulti adaptabili. Pedagogii au si ei o si maturi, tineri care sa se bucure de

28 Ma r t o r i i l u i Ie h o v a s i i n s t r u i r e a
 ˘ ˘ ˘ ˘
viat a si care sa fie capabili sa-si gaseas- Martorii lui Iehova con-
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
ca locul ın societatea ın care traiesc.
sider a c a copiii lor trag
Colaboratori, nu rivali ˆ
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ foloase mai mari c and
Insa, cand parintii  nu coopereaza cu ˘ ˘
pedagogii, apar probleme. Unii parinti,
˘

p arin t ii coopereaza cu
˘ ˆ
de exemplu, sunt total indiferenti fat a pedagogii, manifestand
ˆ ˘
de instruirea copiilor lor; altii  ıncearca un interes activ, practic
˘ ˆ
sa rivalizeze cu profesorii. Comentand ˘
pe marginea acestei situatii,  un ziar
fat a de instruirea
ˆ copiilor lor.
francez a afirmat: „Profesorul a ıncetat
˘ ˘ ˘
sa mai fie singurul capitan la bord. Pa-
rintii,  obsedati de reusita  copiilor lor,
˘ ˘
diseca manualele scolare,  judeca si cri-
˘ ˘
tica metodele de predare si riposteaza
˘ ˘
la prima nota proasta a copilului lor”.
Asemenea actiuni  pot uzurpa preroga-
tivele profesorilor.
˘ ˘
Martorii lui Iehova considera ca co-
ˆ ˘
piii lor trag foloase mai mari cand pa-
˘
rintii  coopereaza cu pedagogii, mani-
ˆ ˘
festand un interes activ, practic fat a
de instruirea copiilor lor. O asemenea
˘
cooperare, considera ei, este importan-
˘ ˆ ˘
ta ındeosebi pentru ca munca dumnea-
˘ ˆ
voastra ca pedagog devine din ce ın ce
mai grea.
Probleme cu care
˘
se confrunta scoala  azi
ˆ ˆ ˘
Intruc at sistemul scolar  reflect a so-
˘ ˘
cietatea a c arei component a este, scolile 
nu sunt scutite de problemele cu care se fiti de ne sters
 pe zidurile coridoarelor
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
confrunt a societatea ın general. Proble- scolii,
 ıi def aimeaz a pe elevii buni . . .
˘
mele sociale s-au intensificat cu rapidi- Aproape toti elevii se confrunt a cu pro-
ˆ ˆ
tate ın decursul anilor. Descriind situa- bleme cum sunt ıngrijirea copiilor mici,
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
tia
 existent a ıntr-o scoal  a din Statele tratarea cu parinti aflati ın detentie  si
Unite, cotidianul The New York Times supravie tuirea
 ˆ violentelor
 puse la cale
ˆ
relata: „Elevii dorm ın timpul orelor de de bande. In fiecare zi, aproape o cinci-
˘ ˘ ˘
curs, se amenint a unii pe al tii  prin graf- me din numarul elevilor absenteaz a”.

Ma r t o r i i l u i Ie h o v a s i i n s t r u i r e a 29
 ˘ ˘
Deosebit de alarmanta este proble- lume, multi pedagogi se confrunta cu
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
ma international  ˆ a crescanda a violen- situatia  mentionat
 a ın saptam analul
ˆ ˘ ˘
tei
 ın scoli.
 Inc aier arile ocazionale, francez Le Point: „Profesorul nu mai
ˆ ˆ ˆ ˆ
care ınsemnau ımbranciri si ınghion- este respectat; nu mai are autorita-
ˆ ˘
tiri au fost ınlocuite cu focuri de arma te”.
ˆ ˘ ˘
si ınjunghieri. Folosirea armelor de- O asemenea lipsa de respect fat a de
˘ ˘
vine mai obisnuit  a, atacurile mai vio- autoritate prezinta un pericol real pen-
ˆ ˆ ˘
lente, copiii recurgand mai usor  la vio- tru toti copiii. In consecint a, Martorii
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
lent a si aceasta de la o varsta frageda. lui Iehova ıncearc a sa le insufle copiilor
˘ ˘
Desigur, nu toate t arile se confrun- lor supunerea si respectul fat a de auto-
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
ta cu situatii  atat de ınsp aim antatoa- ritate, calitati care ın prezent lipsesc
ˆ ˘
re. Cu toate acestea, pretutindeni ın adesea din viata  scolar
 a.
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Parintii
 despre care se consider a c a au avut succes si-au  petrecut timpul ımpreuna cu copiii lor.
ˆ
Incheiere
˘ ˘
SCOPUL acestei brosuri  nu este acela de a face o analiza ampla a convingerilor
˘ ˘ ˘ ˘
religioase ale Martorilor lui Iehova. Dimpotriva, ne-am straduit sa explicam
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
cateva dintre principiile ın care cred Martorii si sa aratam ın mod clar ce fel de
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
influent a exercita familia asupra elevului dumneavoastra ın cazul ın care unul
˘
dintre parinti sau ambii sunt Martori.
˘
Martorii lui Iehova pun un mare accent pe dezvoltarea spirituala a copiilor lor
˘ ˆ
si nutresc convingerea ca aceasta va intensifica dezvoltarea copiilor lor si ın alte
domenii. Convingerile pe care le nutresc ei, precum si principiile pe care le ur-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
meaz ˆ a fac ca viata  lor sa aiba un sens si ıi ajuta sa faca fat a problemelor cotidie-
˘ ˘ ˆ ˘
ne. In plus, aceste convingeri si principii trebuie sa-i determine sa ıncerce sa fie
ˆ ˘ ˆ
elevi sarguinciosi si buni cetateni  ın tot timpul vietii. 
˘ ˘ ˆ ˘
Martorii se straduiesc sa fie realisti  ın ce prive ste
 viata,  asadar
 ei acorda
˘
o mare important a in-
struirii. De aceea, ei nu- Pentru mai multe informatii,  accesati www.jw.org
tresc dorinta  de a coope- sau contactati-i  pe Martorii lui Iehova.
˘ ˆ
ra cu dumneavoastr ˆ a cat
mai bine posibil. In ceea
ˆ ˆ
ce-i prive ste,  atat ın ca-
ˆ
drul familiilor lor, cat si
ˆ
ın cadrul locurilor lor de
ˆ ˆ
ınchinare din lumea ın-
˘
treaga, ei vor continua
˘ ˆ ˘
sa-si ıncurajeze copiii sa
˘
faca tot ce depinde de ei
ˆ
ın vederea acestei colabo-
˘
rari fructuoase.
s
ed-M
190219