Lvs M

Să rămânem ı̂n
iubirea lui Dumnezeu

s
lvs-M
200717
˘ ˘ ˆ ˆ
Sa ramanem ın
iubirea lui Dumnezeu
NUMELE
Provenienta
fotografiilor:
N Pagina 16: Buena Vista Images
N Pagina 161: Mixa/age fotostock
˘ ˘ ˘ ˆ
Aceasta publicatie
nu se comercializeaz a. Ea este distribuita ın cadrul
˘ ˘
unei lucrari mondiale de instruire biblica, sustinute
prin donatii.

˘ ˘ ˘
Pentru a face o donatie,
va rugam sa accesati donate.jw.org.
˘ ˘ ˘
Daca nu exista alta indicatie,
citatele biblice sunt din
Biblia – Traducerea lumii noi.
How to Remain in God’s Love
Romanian (lvs-M)
˘ 2020
Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
Editori
˘ Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft, Selters/Ts.
Made in Germany
CUPRINS
CAPITOLUL PAGINA
˘
1. Iubirea lui Dumnezeu este vesnic a 5
˘ ˘ ˆ
2. O constiin
t a buna ınaintea lui Dumnezeu 16
ˆ
3. Alege-ti prieteni care ıl iubesc pe Dumnezeu 31
˘ ˘
4. De ce sa respectam autoritatea? 45
˘ ˘ ˘
5. Sa ne pastram separati de lume 60
˘ ˆ
6. Sa ne alegem cu ıntelepciune divertismentele 75
7. Pretuie sti
viata la fel de mult ca Dumnezeu? 89
˘
8. Iehova doreste ca slujitorii lui sa fie curati 104
˘
9. ‘Fugi de imoralitatea sexuala!’ 118
˘ ˘
10. Casatoria – un dar de la Dumnezeu 132
˘
11. Dupa ziua nuntii 147
˘
12. Sa avem o vorbire ziditoare 159
˘ ˘ ˘
13. Aproba Dumnezeu toate sarbatorile? 172
˘ ˆ
14. Sa fim cinstiti ın toate 187
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
15. Sa gasim placere ın munca 200
ˆ
16. Impotriveste-te Diavolului 213
˘ ˆ ˆ
17. Ramai ın iubirea lui Dumnezeu 226
Note explicative 238
3
˘ ˆ
Catre cei ce ıl iubesc pe Iehova Dumnezeu
ˆ ˘
si
Cuvantul sau, Biblia
˘ ˘ ˘
„Veti cunoaste adevarul si adevarul va va elibera”, a spus
ˆ
Isus. (Ioan 8:32) Aminteste- ti ce ai simtit cand ai aflat
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
adevarul din Biblie! Fara ındoiala, te-ai bucurat sa stii
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
ca, desi traim ıntr-o lume cufundata ın minciuna, pu-
˘
tem cunoaste adevarul. (2 Timotei 3:1)
˘ ˘
Iehova Dumnezeu doreste sa cunoastem adevarul. Si,
˘ ˆ ˘
pentru ˆ ˘ c a ıi iubim pe oameni, vrem s a li-l facem cunos-
ˆ ˘
cut. Insa a-i sluji lui Dumnezeu ınseamna mai mult de-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
cat atat. Trebuie sa facem tot ce ne sta ın putint a sa
˘ ˘
traim ca adevara ti crestini, iar aceasta deoarece avem
˘
un respect profund fat a de principiile lui Iehova. Isus a
˘ ˆ
explicat care este o modalitate importanta prin care ıi
˘ ˆ ˘
putem dovedi lui Dumnezeu ca ıl iubim. El a zis: „Daca
˘ ˆ ˆ
respecta ti poruncile mele, veti ramane ın iubirea mea,
˘ ˘ ˆ
asa
cum si eu am respectat poruncile Tatalui si raman
ˆ
ın iubirea sa”. (Ioan 15:10)
ˆ ˘ ˘ ˘
Isus ıl iubeste cu adevarat pe Tatal si asculta pe de-
˘ ˆ ˘
plin de El. Daca ıl imitam pe Isus prin modul nostru de
˘ ˘
viat a, Iehova ne va iubi si vom fi cu adevarat ferici ti.
˘
Isus a spus: „Acum, ca sti ti aceste lucruri, sunteti ferici ti
˘
daca le face ti”. (Ioan 13:17)
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Speram ca aceasta publicatie te va ajuta sa ınveti sa
˘ ˆ ˘ ˘
traiesti ın armonie cu adevarul din Biblie si sa devii
˘
prietenul lui Dumnezeu. Ne rugam ca iubirea ta pentru
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
Dumnezeu sa creasca si sa ramai „ın iubirea lui Dum-
˘ ˘
nezeu . . . care duce la viat a vesnic a”. (Iuda 21)
Corpul de Guvernare al Martorilor lui Iehova

CAPITOLUL 1
IUBIREA LUI DUMNEZEU

˘
ESTE VESNIC
A
˘ ˆ ˘
„Iata ce ınseamna iubirea pentru Dumnezeu:
˘ ˘
sa respectam poruncile sale. Si poruncile sale
nu sunt grele.” (1 IOAN 5:3)
ˆ ˘ ˆ ˆ
IL IUBESTI pe Dumnezeu? Poate ca ıl iubesti atat de
ˆ ˆ ˆ
mult, ıncat ti-ai dedicat via ta lui. Probabil ıl consi-
deri cel mai bun Prieten. Dar Iehova ˆ te-a iubit cu
ˆ ˘
mult ınainte ca tu sa-l iubesti pe el. In Biblie citim:
˘
„Noi iubim pentru ca el ne-a iubit primul”. (1 Ioan
4:19)
ˆ
2 Gande ˘
ste-te
la toate modalita tile prin care Ieho-
˘ ˘ ˘ ˆ
va a dovedit ca ne iubeste. Ne-a daruit pamantul ca
˘ ˘
locuin ta frumoasa si tot ceea ce avem nevoie pentru
˘
a ne bucura de via ta. (Matei 5:43-48; Revela tia 4:11)
˘ ˆ ˘
Iehova doreste sa avem o rela tie stransa cu el si ne-a
ˆ ˘ ˆ
dat posibilitatea de a ınva ta despre el. Cand citim Bi-
˘ ˆ
blia, noi ascultam ce ne spune Iehova. Cand ne ru-
˘ ˘
gam, el este cel care ne asculta. (Psalmul 65:2) Ie-
ˆ ˘ ˆ ˘
hova ne ındruma si ne ıntareste prin intermediul
˘ ˆ
puternicului sau spirit sfant. (Luca 11:13) El chiar l-a
˘ ˘ ˆ
trimis pe iubitul sau Fiu pe pamant pentru a ne eli-
˘
bera din sclavia pacatului si a mor tii. (Citeste Ioan
3:16; Romani 5:8.)
ˆ
1, 2. De ce ıl iubesti
pe Iehova Dumnezeu?
˘ ˘ ˆ ˆ
6 SA RAMANEM IN IUBIREA LUI DUMNEZEU
3 ˆ ˘
Gandeste-te
o clipa la un prieten apropiat, la ci-
˘ ˆ
neva care ti-a fost alaturi ın momente fericite, dar si
ˆ ˘ ˆ ˘
ın momente triste. Pentru a pastra stransa o astfel de
prietenie sunt necesare eforturi. La fel stau lucrurile
ˆ
si ın cazul prieteniei noastre cu Iehova, cel mai apro-
piat Prieten pe care l-am putea avea. Prietenia noas-
˘ ˆ
tra cu el poate dura vesnic. Prin urmare, Biblia ne ın-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
deamna ‘sa ne pastram ın iubirea lui Dumnezeu’.
(Iuda 21) Cum putem face acest lucru? Biblia ne ofe-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ra raspunsul: „Iata ce ınseamna iubirea pentru Dum-
˘ ˘
nezeu: sa respectam poruncile sale. Si poruncile sale
nu sunt grele”. (1 Ioan 5:3)
˘ ˆ ˘
„IATA CE INSEAMNA
IUBIREA PENTRU DUMNEZEU”
4
ˆ ˆ ˆ
Intrucat Iehova si-a demonstrat ın multe moduri
˘ ˘ ˆ
iubirea fa ta de noi, sa vedem ın continuare ˆ cum ne
˘
putem demonstra noi iubirea fa ta de el. I ti amintesti
ˆ ˆ ˘ ˘
de perioada ın care ai ınceput sa sim ti iubire fa ta de
Iehova?
5 Aminteste- ˆ
ti, de exemplu, ce ai sim tit cand ai
˘ ˘ ˘ ˆ
aflat ca Iehova doreste sa traiesti pentru totdeauna ın
˘ ˆ
lumea noua pe care o va aduce. Ai ın teles ce a reali-
zat el pentru a face posibil acest lucru si ce dar pre-
ˆ ˘ ˆ
tios ne-a oferit cand si-a trimis Fiul pe pamant. (Ma-
˘ ˘
tei 20:28; Ioan 8:29; Romani 5:12, 18) Pe masura ce
ˆ ˘ ˘ ˘
ai ınva tat despre iubirea profunda a lui Iehova fa ta
˘ ˆ ˘
de tine, inima ti-a fost sensibilizata si ai ınceput sa-l
iubesti si tu. (Citeste 1 Ioan 4:9, 10.)
˘ ˆ ˘
3. Cum putem pastra o relatie
stransa cu Iehova?
ˆ ˘ ˘ ˘
4, 5. Cum a ınceput sa creasca iubirea ta fat a de Dumnezeu?
ˆ
Cand te dedici lui Iehova si
ˆ ˘ ˆ
te botezi, ıi demonstrezi ca ıl
˘ ˘
iubesti
si c a dore sti
s a ascul ti
de el pentru totdeauna
˘ ˘ ˆ ˆ
6 ˘
Totusi,
acel sentiment de iubire fa ta de Dumne-
ˆ ˘
zeu a fost doar ınceputul. De exemplu, daca iubim pe
˘
cineva, nu ne mul tumim sa-i spunem „Te iubesc”.
˘ ˘ ˘ ˘
Iubirea fa ta de acea persoana ne determin ˆ a sa dorim
˘ ˆ ˘
sa facem lucruri care ıi aduc fericire. In mod asema-
˘ ˘ ˘
nator, iubirea fa ta de Iehova te-a determinat sa- ti do-
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
resti sa traiesti
ın asa fel ıncat sa-i fii placut. Dupa ce
iubirea ta a crescut, probabil te-ai dedicat lui, iar apoi
˘
te-ai botezat. Astfel, ai promis ca-i vei sluji lui Iehova
pentru totdeauna. (Citeste Romani 14:7, 8.) Ce po ti
face pentru a- ti respecta promisiunea?
˘ ˘
„SA RESPECTAM PORUNCILE SALE”
ˆ
7 Intrucat ˆ ˆ ˘
ıl iubim pe Iehova, noi „respectam po-
ˆ
runcile sale”. Cum putem face aceasta? Ascultand de
˘ ˘ ˘
el. Din Biblie aflam cum doreste Iehova sa ne traim
˘
via ta. De exemplu, Dumnezeu ne spune ca unele lu-
cruri sunt gresite: be tia, furtul, minciuna, rela tiile se-
ˆ
xuale cu altcineva decat cu partenerul conjugal ori
ˆ ˘ ˘
ınchinarea adusa vreunui obiect sau oricarei alte per-
ˆ ˘
soane ın afara de El. (1 Corinteni 5:11; 6:18; 10:14;
Efeseni 4:28; Coloseni 3:9)
ˆ ˘
8 Insa, ˘
pentru a-i fi placu ti lui Iehova nu este sufi-
˘ ˘
cient sa-i respectam poruncile. El nu ne-a dat o lis-
˘ ˘ ˘
ta lunga de legi care sa se aplice la fiecare situa tie
˘ ˆ ˘
din via ta. De aceea, ın unele situa tii nu vom gasi o
ˆ ˘
6. Ce ınseamna a iubi pe cineva? Ce te-a determinat iubirea pen-
˘
tru Dumnezeu sa faci?
˘ ˆ
7. Daca ıl iubim pe Iehova, ce anume vom face? Care sunt unele
porunci ale sale?
˘ ˆ
8, 9. De unde stim ce doreste
Iehova sa facem ın situatii
pentru
˘
care Biblia nu contine legi specifice? Da un exemplu.
˘
IUBIREA LUI DUMNEZEU ESTE VESNIC
A 9
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
lege specifica ın Biblie care sa ne spuna ce sa facem.
Atunci cum putem lua decizii bune? (Efeseni 5:17)
˘ ˘ ˘
Biblia con tine principii, adica adevaruri de baza care
ˆ ˘ ˘
ne ınva ta cum priveste Iehova lucrurile. Iar pe masu-
˘ ˘
ra ce citim Biblia, ajungem sa-l cunoastem pe Iehova
˘ ˘ ˆ
ca persoana. Aflam cum gandeste el, inclusiv ce iu-
˘
beste si ce uraste. (Citeste Psalmul 97:10.) (Proverbe-
le 6:16-19; vezi „Note explicative”, punctul 1)
9 De exemplu, cum decidem ce anume sa˘ urma- ˘
˘ ˘
rim la televizor si ce anume sa accesamˆ pe internet?
˘ ˘
Iehova nu ne spune exact ce sa facem. Insa principii-
˘ ˘ ˘ ˘
le pe care ni le da ne ajuta sa luam decizii bune. Mul-
te divertismente ˆ din prezent pun mare accent pe vio-
˘ ˘ ˆ ˘
len ta si sex. In Biblie, Iehova ne spune ca „ıl uraste
˘ ˆ
pe cel ce iubeste violen ta” si ca „ıi va judeca pe oa-
menii imorali si pe cei adulteri”. (Psalmul 11:5; Evrei
˘ ˘
13:4) Cum ne pot ajuta aceste principii sa luam deci-
˘ ˘ ˘
zii bune? Odata ce am aflat ca Iehova uraste un anu-
ˆ ˘ ˘ ˘
mit lucru sau ıl considera imoral, trebuie sa-l evitam.
10 De ce ascultam ˘
de Iehova? Nu doar pentru a
˘ ˆ
evita pedeapsa sau problemele care rezulta ın urma
˘
unor decizii gresite. (Galateni 6:7) Noi ascultam de
ˆ
Iehova deoarece ıl iubim. Asemenea copiilor care vor
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sa-si faca tatal fericit, si noi dorim sa bucuram inima
˘ ˘
Tatalui nostru ceresc. Nimic nu se compara cu a sti
˘
ca Iehova este mul tumit de noi! (Psalmul 5:12; Pro-
verbele 12:2; vezi „Note explicative”, punctul 2)
11 Noi nu ascultam ˘ ˆ
de Iehova ˆ doar cand ne este
ˆ ˘
usor sau cand nu avem de ales. In plus, nu alegem sa
˘
10, 11. De ce ascultam de Iehova?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘
respectam doar unele dintre legile ori normele sale.
˘ ˘ ˆ
(Deuteronomul 12:32) Dimpotriva, noi ascultam ın
totalitate de el. Psalmistul a spus: „Iubesc poruncile
tale, da, le iubesc”. (Psalmul 119:47; Romani 6:17)
˘ ˘
Dorim sa fim asemenea lui Noe, care si-a aratat iubi-
˘ ˘ ˆ ˆ
rea fa ta de Iehova facand tot ceea ce El ıi poruncise.
˘ ˘ ˆ
Biblia spune despre Noe ca „a facut ıntocmai”. (Ge-
˘ ˘
neza 6:22) Ai vrea ca Iehova sa spuna acelasi lucru si
despre tine?
12 Ce simte Iehova cand ˆ ˘
ascultam de el? Biblia spu-
˘ ˆ ˘
ne ca ıi bucuram inima. (Proverbele 11:20; 27:11)
ˆ ˆ
Gandeste-te: Noi ıl facem fericit pe Creatorul univer-
˘
sului prin ascultarea noastra. Totusi, Iehova nu ne
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
obliga niciodata sa ascultam de el, ci ne-a ınzestrat
ˆ ˘ ˘
cu liber-arbitru, ceea ce ınseamna ca avem libertatea
˘ ˘
de a alege sa facem binele sau raul. Iehova vrea ca iu-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
birea noastra fa ta de el sa ne determine sa luam de-
ˆ ˆ ˘ ˘
cizii bune, astfel ıncat sa ne bucuram de cea mai fru-
˘ ˘
moasa via ta. (Deuteronomul 30:15, 16, 19, 20; vezi
„Note explicative”, punctul 3)
„PORUNCILE SALE NU SUNT GRELE”
13 ˘ ˘
Ce putem face daca sim tim ca poruncile lui Ieho-
˘ ˘
va sunt prea greu de respectat sau ca ne priveaza de li-
˘
bertate? Biblia afirma cu claritate: „Poruncile sale nu
sunt grele”. (1 Ioan 5:3) Termenul grecesc redat aici
ˆ
prin „grele” este folosit ın alte versete pentru a des-
crie reguli lipsite de rezonabilitate sau oameni care
˘
12. Cum putem sa-l facem pe Iehova fericit?
˘
13, 14. De ce se poate spune ca poruncile lui Dumnezeu nu sunt
˘
prea grele? Ilustreaza.
˘
IUBIREA LUI DUMNEZEU ESTE VESNIC
A 11
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ıncearca sa-i controleze pe al tii ori sa le faca rau. (Ma-
ˆ
tei 23:4; Faptele 20:29, 30) Noul Testament pe ın tele-
˘
sul tuturor reda astfel versetul: „A-l iubi pe Dumnezeu
ˆ ˘ ˘
ınseamna a face ceea ce- ti spune el sa faci si asta nu
ˆ
constituie, ın fond, nicio greutate”. Cu alte cuvinte,
poruncile lui Dumnezeu nu sunt prea greu de respec-
ˆ ˆ
tat. El este ıntotdeauna rezonabil ın ceea ce ne cere.
14 Imagineaza- ˘ ˘ ˆ ˘
ti ca ıl aju ti pe un prieten sa se mute
ˆ ˘ ˘ ˆ
ın alta locuin ta. Toate lucrurile lui sunt ımpachetate
ˆ ˆ
ın cutii. Unele sunt usoare, dar altele sunt atat de gre-
ˆ ˆ ˘ ˘
le, ıncat e nevoie de doua persoane ca sa le ridice.
˘ ˘
Ti-ar
cere prietenul tau sa ridici singur o astfel de cu-
ˆ ˘ ˘
tie? Bineın teles ca nu! De ce? Deoarece nu vrea sa te
˘
ranesti. Asemenea acestui prieten, Iehova nu ne-ar
˘ ˘
cere niciodata sa facem ceva prea dificil. (Deuterono-
ˆ
mul 30:11-14) Iehova ne ın telege cel mai bine. El
˘ ˆ ˘
„stie bine cum suntem facu ti, ısi aduce aminte ca
˘ ˆ ˘
suntem tarana”. (Psalmul 103:14)
15 Moise le-a spus israeli ˘
tilor ca poruncile lui Ieho-
˘ ˘ ˘ ˘
va le fusesera date ‘ca sa le mearga bine mereu’ si ca
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
ascultarea avea sa-i ajute ‘sa ramana ın via ta’. (Deute-
ronomul 5:28-33; 6:24) Acelasi lucru este valabil si
˘ ˘ ˘
azi. Orice ne cere Iehova sa facem ne ajuta sa avem o
˘ ˘ ˘
via ta mai buna. (Citeste Isaia 48:17.) Tatal nostru,
ˆ
Iehova, stie ıntotdeauna ce este cel mai bine pen-
tru noi. (Romani 11:33) Biblia ne spune: „Dumne-
ˆ ˘ ˘
zeu este iubire”. (1 Ioan 4:8) Aceasta ınseamna ca tot
ceea ce spune si face Iehova este motivat de iubire.
˘
15. De ce putem fi siguri ca poruncile lui Iehova sunt spre binele
nostru?
˘ ˘ ˆ ˆ
16 ˆ ˘ ˘
Nu este ıntotdeauna usor sa ascultam de Dum-
˘ ˆ ˘
nezeu. Traim ıntr-o lume rea, condusa de Satan. El
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ıncearca sa-i influen ˆ teze pe oameni sa faca ce este
˘
rau. (1 Ioan 5:19) In plus, din cauza imperfec tiunii,
ˆ ˆ ˘
avem ganduri si sentimente care ne pot ımpiedica sa
˘ ˘ ˘
ascultam de Dumnezeu ˆ ˘ si cu care trebuie sa luptam.
˘ ˘
(Romani 7:21-25) Insa iubirea fa ta de Iehova ne da
puterea de a face binele. Iehova vede eforturile noas-
˘ ˆ
tre de a asculta de el si ne ajuta dandu-ne puternicul
˘ ˆ
sau spirit sfant. (1 Samuel 15:22, 23; Faptele 5:32)
ˆ
Fiind sus tinu ti de spiritul sfant, putem cultiva cali-
˘ ˆ ˘ ˘
ta ti care ınlesnesc ascultarea noastra fa ta de El. (Ga-
lateni 5:22, 23)
ˆ
17 In aceasta˘ publica
tie, vom afla cum ne putem
˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
trai via ta ın asa fel ıncat sa-i placem lui Iehova. Vom
˘ ˘
afla cum sa aplicam principiile sale si normele sale
˘ ˘ ˘ ˘
morale. Iehova nu ne obliga niciodata sa ascultam
˘ ˘ ˘ ˘
de el. Daca alegem sa fim ascultatori, via ta noastra se
ˆ ˘ ˘
va ımbunata ti si vom avea un viitor minunat. Mai
˘ ˆ
presus de toate, prin ascultarea noastra ıi dovedim
ˆ ˆ
lui Dumnezeu cat de mult ıl iubim. (Vezi „Note ex-
plicative”, punctul 4.)
18 Pentru a ne ajuta sa˘ stim ce este bine si ce este

˘ ˆ ˘
rau, Iehova ne-a ınzestrat pe fiecare cu constiin ta.
˘
Daca ne instruim constiin ta, aceasta ne poate ajuta
˘ ˘
„sa respectam poruncile sale”. Dar ce este constiin ta
˘
si cum o putem instrui? Sa vedem.
˘ ˘ ˆ
16. De ce putem fi ascultatori, desi suntem imperfecti si traim ıntr-o
lume rea?
ˆ ˘
17, 18. a) Ce vom afla ın aceasta publicatie?
b) Ce anume vom ana-
ˆ ˘
liza ın capitolul urmator?
PRINCIPII BIBLICE
1 DUMNEZEU TE IUBESTE

˘ ˘ ˘ ˆ
„Sa va pastrati ın iubirea lui Dumnezeu . . .
˘ ˘
care duce la viat a vesnic
a.” (Iuda 21)

˘
Ce anume te convinge ca Dumnezeu te iubeste?

Ioan 3:16; Psalmul 65:2;
1 Ioan 4:8-10; Faptele 5:32
ˆ
Revelatia 4:11 Pentru a ne ajuta ın pre-
Iehova a creat toate lu- zent, Iehova ne-a pus la
˘ ˆ
crurile de pe pamant pen- dispozitie Biblia, spiritul
˘ ˘ ˆ ˘
tru ca noi sa ne bucuram sfant si darul rugaciunii.
˘ ˘ ˆ ˘
de viat a. Dupa ce Adam si Cand ne rugam lui, Iehova
˘ ˘ ˘
Eva au pacatuit, scopul lui ne asculta.
Dumnezeu nu s-a schim-
bat. Dumnezeu si-a dat
˘ ˘ ˘
Fiul ca jertfa de rascumpa-
rare pentru ca toti oamenii
˘ ˘
sa aiba posibilitatea de a
˘
trai vesnic.

14
2 ASCULTAREA
ˆ DE IEHOVA
ADUCE INTOTDEAUNA FOLOASE
˘
„Eu, Iehova, sunt Dumnezeul tau, Cel care
ˆ ˘
te ınvat a ce-ti este de folos.” (Isaia 48:17)

˘
Ce foloase vei trage daca vei asculta de Iehova?
Deuteronomul 5:28-33; 6:24
Iehova vede eforturile pe care
le facem pentru a asculta de
ˆ ˘ ˘
el. Ascultarea ne ımbunata-
˘
te
ste
viata acum si ne da posi-
bilitatea de a ne bucura de un
viitor minunat.
15
˘
3 POTI
SA-I DOVEDE
˘ STI

LUI IEHOVA CA-L IUBESTI

˘ ˆ ˘
„Iata ce ınseamna iubirea pentru Dumnezeu:
˘ ˘
sa respectam poruncile sale.” (1 Ioan 5:3)

˘
Este posibil sa asculti de Dumnezeu?
Deuteronomul 30:11; Proverbele 6:16-19;
Psalmul 103:14 Efeseni 5:17
˘ ˘
Iehova stie
ca suntem im- Principiile biblice ne ajuta
˘ ˆ ˆ
perfecti.
De aceea, nu ne sa ıntelegem
cum gandes-
˘
cere sa facem ceva ce nu te Iehova. Aceste principii
˘ ˆ
putem. ne modeleaza gandirea si
ˆ ˘
Proverbele 27:11; ne adancesc ˆ iubirea fat a
˘ ˘
Romani 7:21-25 de el. In plus, ne ajuta sa
˘ ˘ ˘
Iubirea noastra fat a de stim
ce sa facem chiar si
˘ ˆ
Iehova ne da puterea de atunci cand Biblia nu con-
a asculta de el chiar si tine
legi specifice pentru
ˆ anumite situatii.
atunci cand ne este greu.
CAPITOLUL 2
˘ ˘
ˆ O CON STIIN
T A BUN A
INAINTEA LUI DUMNEZEU
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
„Sa va pastrati o constiin
t a buna.”
(1 PETRU 3:16)
˘ ˘
IMAGINEAZA-TI ca mergi printr-un desert imens.
ˆ ˘ ˆ
Peisajul este ın continua schimbare din cauza vantu-
˘ ˆ
lui puternic ce sufla nisipul ın toate direc tiile. Te-ai
˘ ˘ ˆ ˘
putea rataci foarte usor. Cum po ti sti
ın ce direc tie sa
˘ ˆ
mergi? Ai nevoie de ceva ori de cineva care sa te ın-
˘ ˘
drume: o busola, soarele si stelele, o harta, un GPS
˘
sau o persoana care cunoaste bine desertul.
Este im-
ˆ ˆ
1, 2. De ce ai nevoie de un ghid cand te afli ıntr-un loc necunos-
cut? Ce ghid ne-a dat Iehova?
˘ ˘ ˆ
O CONSTIIN
T A BUNA INAINTEA LUI DUMNEZEU 17
˘ ˘ ˆ
portant sa ai un ghid deoarece, daca stii ın ce direc tie
˘ ˆ
sa te ındrep ti, po ti supravie tui.
2 To ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
ti ne confruntam cu multe ıncercari ın via ta,
iar uneori ne-am putea sim ti pierdu ti. Pentru a ne
ˆ ˆ ˘
ındruma, ˆ Iehova ne-a ınzestrat cu constiin ta. (Iacov
1:17) In continuare vom analiza ce este constiin ta si
˘
cum func tioneaza ea. Apoi vom vedea cum ne-o pu-
˘
tem instrui, de ce trebuie sa tinem cont de constiin ta
˘ ˘ ˘ ˘
altora si cum ne ajuta o constiin
ta curata sa avem o
˘ ˘
via ta mai buna.
CE ESTE CONSTIIN
TA
˘
SI
CUM FUNCTIONEAZ
A EA?
3 Constiin
ta este un dar minunat de la Iehova.
Ea este un sim t interior care ne spune ce e bine si
˘ ˆ ˆ
ce e rau. Cuvantul grecesc folosit ın Biblie pentru
˘
„constiin
ta” transmite ideea de „cunoastere de sine”.
ˆ ˘ ˘ ˆ
Cand constiin ta noastra func tioneaza ın mod cores-
˘ ˘ ˘ ˘
punzator, ea ne ajuta sa analizam ce fel de persoane
˘ ˘ ˘ ˆ
suntem cu adevarat. Ne ajuta sa fim sinceri cu noi ın-
ˆ ˆ
sine
ın ce priveste gandurile si sentimentele noas-
ˆ ˘ ˘
tre cele mai profunde. Ne ındrum ˆ a sa facem lucruri
˘ ˘
bune si sa evitam lucrurile rele. In plus, ea ne poate
˘ ˆ ˘ ˆ
face sa ne sim tim ferici ti cand luam o decizie ın te-
˘ ˆ ˘ ˘
leapta sau vinova ti cand luam o decizie gresit a. (Vezi
„Note explicative”, punctul 5.)
4 Fiecare dintre noi decide daca˘ ıˆ si va asculta sau

˘
nu constiin ta. Adam si Eva au ales sa nu si-o asculte
3. Ce este constiin
ta?

ˆ ˆ ˆ
4, 5. a) Ce s-a ıntamplat cu Adam si Eva cand si-au
ignorat con-
˘ ˘
stiin
ta?
b) Ce exemple biblice arata cum functioneaz
a constiin
ta?

˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˘
si, prin urmare, au pacatuit. Dupa aceea s-au sim-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
tit vinova ti, ınsa era prea tarziu. Ei se razvratisera
ˆ
deja ımpotriva lui Dumnezeu. (Geneza 3:7, 8) Desi
ˆ ˘ ˘ ˘
amandoi au avut o constiin ta perfecta si au stiut ca
˘ ˘
era gresit sa nu asculte de Dumnezeu, ei au ales sa o
ignore.
5 Mul ˆ ˘
ti oameni imperfec ti ınsa au ascultat ˆ
de con-
ˆ
stiin ta lor. Unul dintre ei a fost Iov. Intrucat a luat
˘
decizii bune, el a putut spune: „Inima nu ma va
ˆ ˘ ˆ
condamna cat voi trai”. (Iov 27:6) Cand Iov a vorbit
despre „inima” lui, el s-a referit la constiin ta lui, la
˘ ˆ
sim tul interior al binelui si al raului. David ın schimb
si-a ignorat uneori constiin ta si nu a ascultat de Ieho-
˘ ˘ ˘
va. Dupa ce a manifestat lipsa de respect fa ta de rege-
ˆ ˆ ˆ
le Saul, el s-a sim tit atat de vinovat, ıncat inima „a
ˆ ˘
ınceput sa-l condamne”. (1 Samuel 24:5) Aceasta era
ˆ ˘ ˘
constiin ta lui David care ıi spunea ca ceea ce facuse
ˆ ˘
era gresit. Ascultand de glasul ei, David putea evita sa
˘ ˘ ˘ ˘
faca o greseal a asemanatoare.
6 Chiar si oamenii care nu-l cunosc pe Iehova ıˆ si

˘
dau seama ca unele lucruri sunt corecte, iar alte-
ˆ ˆ ˘
le gresite. Biblia spune: „Gandurile lor ıi acuza sau
ˆ ˘
chiar ıi scuza”. (Romani 2:14, 15) De exemplu, majo-
˘ ˘ ˘
ritatea oamenilor stiu ca este gresit sa ucizi sau sa
˘ ˆ ˘
furi. Desi poate ca nu ısi dau seama, ei asculta, de
fapt, de constiin ta lor, de acel sim t al binelui si al
˘ ˆ ˘
raului cu care Iehova i-a ınzestrat. Astfel, ei respecta
˘ ˘
principiile lui Dumnezeu, sau adevarurile de baza pe
6. De ce este constiin
ta
un dar oferit de Dumnezeu tuturor oame-
nilor?
˘ ˘ ˆ
O CONSTIIN
˘
care Iehova ni le-a dat pentru a ne ajuta sa facem ale-
ˆ ˘
geri bune ın via ta.
ˆ ˘
7 Uneori ıns ˘ ˘
a constiin
ta noastra ar putea sa nu func-
˘
tioneze corect. De exemplu, ea ar putea fi influen tata
ˆ ˆ
de ganduri si sentimente imperfecte si ne-ar putea ın-
ˆ ˘ ˘ ˘
druma ıntr-o direc tie gresit a. O constiin
ta buna nu
vine de la sine. (Geneza 39:1, 2, 7-12) Ea trebuie in-
˘ ˘ ˆ
struita. Pentru a ne ajuta, Iehova ne da spiritul sfant si
˘
principiile biblice. (Romani 9:1) Sa vedem cum ne pu-
tem instrui constiin ta.
CUM NE PUTEM INSTRUI CONSTIIN
TA?

8 ˘ ˆ ˘ ˘
Unii oameni cred ca ısi asculta constiin ta daca se
˘ ˘
lasa pur si simplu condusi de sentimente. Ei cred ca
ˆ ˆ ˆ ˘
pot face orice ısi doresc atat timp cat simt ca este
˘ ˘
bine. Totusi, inima noastra este imperfecta si ne poa-
ˆ ˆ ˆ
te ınsela. Sentimentele pot fi atat de puternice, ın-
ˆ ˘
cat sa ne influen teze constiin ta. Biblia spune: „Inima
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
este mai tradatoare decat orice si nu se da ınapoi de la
˘
nimic. Cine poate s-o cunoasca?”. (Ieremia 17:9) Ast-
ˆ ˘ ˘
fel, am putea ıncepe sa credem ca ceva este corect,
ˆ ˆ
desi ın realitate este gresit. De exemplu, ınainte de a
ˆ
deveni crestin, Pavel i-a persecutat cu ınversunare pe
ˆ ˘ ˘
slujitorii lui Dumnezeu, crezand ca ceea ce facea era
˘ ˘ ˘
corect. El considera ca are o constiin ta buna. Mai
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
tarziu ınsa, a scris: „Cel ce ma judeca este Iehova”.
˘
(1 Corinteni 4:4; Faptele 23:1; 2 Timotei 1:3) Dupa ce
ˆ ˘
Pavel a ınva tat cum privea Iehova ac tiunile sale, si-a
˘
7. De ce uneori constiin
ta
ar putea sa nu functioneze
corect?
˘
8. a) Ce influent a pot avea sentimentele asupra constiin
tei?
b) Ce
˘ ˆ ˘ ˆ
ar trebui sa ne ıntrebam ınainte de a lua o decizie?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˘
dat seama ca trebuia sa faca o schimbare. Prin urma-
ˆ ˘ ˆ ˘
re, ınainte de a face un lucru, trebuie sa ne ıntrebam:
˘
Cum ar vrea Iehova sa ac tionez?
9 Cand ˆ ˘ ˘
iubesti ô persoana, nu vrei sa faci lucruri
˘ ˆ ˆ
care sa o supere. Intrucat ıl iubim pe Iehova, noi nu
˘ ˘
vrem sa facem nimic care sa-l supere. Teama de a-i
˘ ˘ ˘
displacea trebuie sa fie foarte puternica. Putem obser-
˘
va aceasta din exemplul lui Neemia. El a refuzat sa-si
˘ ˆ
foloseasca pozitia de guvernator pentru a se ımbo-
˘ ˘
gati. De ce? El a explicat ca se comporta astfel „din
˘
teama de Dumnezeu”. (Neemia 5:15) Neemia nu a
˘ ˘ ˘ ˘
vrut sa faca vreun lucru care sa-i displaca lui Iehova.
˘
La fel ca Neemia, nici noi nu vrem sa facem ceva gre-
˘ ˆ
sit,
care sa-l supere pe Dumnezeu. Putem afla ce ıi pla-
ce lui Iehova citind Biblia. (Vezi „Note explicative”,
punctul 6.)
10 De exemplu, poate ca˘ un crestin va trebui sa˘ de-

˘ ˘ ˆ
cida daca va consuma sau nu alcool. Ce principii ıl
˘ ˘ ˘ ˆ
vor ajuta sa ia o decizie buna? Iata cateva: Biblia nu
˘ ˘
condamna consumul de bauturi alcoolice. De fapt,
ˆ ˘
ın Scripturi se spune ca vinul este un dar de la Dum-
nezeu. (Psalmul 104:14, 15) Totusi, Isus si-a averti-
˘ ˘ ˘ ˆ
zat continuatorii sa nu consume „bautura ın exces”.
˘
(Luca 21:34) Iar Pavel le-a spus crestinilor sa evite
˘ ˘
‘chefurile si be tiile’. (Romani 13:13) El a aratat ca be-
tivii „nu vor mosteni Regatul lui Dumnezeu”. (1 Co-
rinteni 6:9, 10)
11 Un crestin s-ar putea ıntreba: ˆ ˆ
Cat de important
ˆ ˘
9. Ce ınseamna a ne teme de Dumnezeu?
˘ ˘ ˆ ˆ
10, 11. Ce principii biblice ne pot ajuta sa luam decizii ıntelepte
ın
ce priveste
consumul de alcool?
˘ ˘ ˆ
O CONSTIIN
˘
este alcoolul pentru mine? Am nevoie de alcool ca sa
˘ ˘ ˘
ma relaxez? Beau alcool ca sa ma simt mai sigur pe
ˆ ˆ
mine? Pot tine sub control cat de mult si cat de des
˘ ˆ
beau?1 Ma simt bine ın compania prietenilor ˆ chiar
˘ ˘
daca nu se servesc bauturi alcoolice? Il putem ruga
˘ ˘ ˘ ˆ
pe Iehova sa ne ajute sa luam ˆ decizii ın telepte. (Cites-

te Psalmul 139:23, 24.) In acest mod, ne instruim
˘
constiin
ˆ ˘ ta pentru a fi sensibila la principiile bibli-
˘ ˘
ce. Insa, dupa cum vom vedea, trebuie sa mai facem
ceva.
˘
DE CE TREBUIE SA TINEM
CONT
DE CONSTIIN
TA ALTORA
12 ˘ ˘ ˘
Constiin
ta fiecarui om este diferita. Probabil ca
ˆ ˘
tie constiin
ta ı ti permite sa faci un lucru, dar altei
˘ ˘
persoane nu. De exemplu, poate ca tu alegi sa con-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
sumi alcool, ın timp ce alta persoana considera ca
ea nu ar trebui. De ce a ti putea vedea diferit lucru-
rile?
13 Sentimentele unei persoane ın ˆ ˘ ˘
legatura cu un
ˆ
lucru sunt deseori influen tate de locul ın care a cres-
cut, de punctul de vedere al familiei sale, de eveni-
ˆ
mentele din via ta sa, precum si de al ti factori. Cand
˘ ˆ
vine vorba de alcool, probabil ca cineva care ın trecut
a avut probleme cu consumul de alcool ar putea de-
˘
cide sa nu mai bea deloc. (1 Regi 8:38, 39) Asadar,
˘
1 Potrivit opiniei multor medici, alcoolicilor le este foarte greu sa
˘ ˆ ˘
tin a sub control cat de mult beau. Medicii spun ca ace stia nu ar tre-
˘
bui sa consume deloc alcool.
˘
12, 13. De ce constiin
ta
ta ar putea fi diferita de a altora? Cum ar
˘ ˘ ˆ
trebui sa reaction
am ın fata unor astfel de diferente?

˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˘ ˘
daca ai servi pe cineva cu o bautura alcoolica si ar re-
fuza, cum ai reac tiona? Te-ai sim ti jignit? Ai insista?
˘ ˘ ˘
I-ai cere sa- ti spuna motivul refuzului sau? Nu, deoa-
ˆ
rece ıi respec ti constiin ta.
14 Pe timpul apostolului Pavel a aparut ˘
o situatie
˘ ˘
care a aratat ca oamenii pot actiona diferit pe baza
ˆ ˘ ˘
constiin tei
lor. O parte din carnea vanduta la piat a
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
fusese folosita ın ınchinarea falsa si oferita idolilor.
˘ ˘
(1 Corinteni 10:25) Pavel nu considera ca era gresit sa
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
cumpere si sa manance aceasta carne. Pentru el, toata
ˆ
mancarea provenea de la Iehova. Dar unii frati care,
ˆ ˆ ˘
ın trecut, se ınchinasera la idoli vedeau diferit lucru-
˘ ˘
rile. Ei simteau ca era gresit sa consume acea carne.
ˆ ˘ ˘
S-a gandit cumva Pavel: „Pe mine nu ma mustra con-
˘ ˘ ˆ
stiin
ta.
Am dreptul sa mananc ce vreau”?
15 Pavel nu a gandit ˆ
asa.
Pentru el, sentimentele fra-
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
tilor
sai erau atat de importante, ıncat a fost dispus sa
˘
renunte la unele drepturi personale. Pavel a spus ca
˘ ˘ ˘ ˆ
noi nu ar trebui sa „ne placem noua ınsine”. Apoi
˘ ˘ ˘ ˆ
a adaugat: „Fiindca nici Cristos nu si-a placut lui ın-
susi”.
(Romani 15:1, 3) Asemenea lui Isus, Pavel i-a
˘
pus pe altii mai presus de propria persoana. (Citeste
1 Corinteni 8:13; 10:23, 24, 31-33.)
16 Dar cum stau lucrurile cand ˆ
constiin ta unei per-
ˆ ˘ ˘ ˘
soane ıi permite sa faca ceva ce noua ni se pare gre-
˘ ˘ ˘
sit?
Trebuie sa fim foarte aten ti sa nu fim critici si sa
˘ ˘
nu sus tinem ca noi avem dreptate si ca ea grese ste.

(Citeste Romani 14:10.) Iehova ne-a dat constiin ta
˘ ˆ
14, 15. Ce situatie
a aparut ın timpul lui Pavel? Ce sfat a dat el?
˘ ˘
16. De ce nu ar trebui sa-i judecam pe fratii
nostri
pentru ceea ce
˘ ˘
le permite constiin
ta
sa faca?
˘ ˘ ˘
O constiin
t a instruita te poate ajuta sa decizi
˘
daca vei consuma sau nu alcool
˘
ca sa ne judece pe noi, nu pe al tii. (Matei 7:1) Nu am
˘ ˘
dori niciodata ca alegerile noastre sa cauzeze dezbi-
ˆ ˘ ˘ ˘
nare ın congrega tie. Dimpotriva, noi cautam modali-
˘
ta ti de a promova iubirea si
unitatea. (Romani 14:19)
CE FOLOASE NE POATE˘ ADUCE
˘
O CONSTIIN
T A BUNA
17 Apostolul Petru a scris: „Sa˘ va˘ pastra
˘
ti o constiin-

˘ ˘ ˆ
ta buna”. (1 Petru 3:16) Din nefericire, cand oamenii
˘ ˘ ˆ
continua sa ignore principiile lui Iehova, ın cele din
˘ ˘ ˘
urma constiin ta nu-i mai avertizeaza. Pavel a spus ca
ˆ ˆ
17. Ce se poate ıntampla cu constiin
ta
oamenilor?
24
˘ ˘
O constiin
t a buna
ˆ ˘
ne ındruma si ne
aduce bucurie si
˘
pace interioara
ˆ ˘
astfel de oameni au constiin ta „ınsemnata cu fierul
˘ ˘
rosu”. (1 Timotei 4:2) Ai suferit vreodata o arsura gra-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
va? Dupa vindecarea unei astfel de rani ramane o ci-
˘ ˘ ˘
catrice, pielea devenind insensibila. Daca o persoana
˘ ˘ ˘
continua sa faca lucruri rele, constiin ta ei poate ajun-
ˆ ˘ ˘ ˘
ge „ınsemnata”, adica insensibila, iar cu timpul nu
va mai func tiona.
18 Uneori, ne sim ˆ
tim vinova ti: ın aceste situa tii
˘
probabil constiin ta ne spune ca am ac tionat gresit.
˘ ˘
Acest lucru ne poate ajuta sa identificam greseala si

˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
sa nu o repetam, deoarece vrem sa ınva tam din gre-
˘ ˘
selile
noastre. De exemplu, desi regele David a paca-
ˆ ˘ ˘
18, 19. a) In ce mod ne ajuta sentimentele de vinovatie si de rusi-

˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ne? b) Ce putem face daca ne simtim
vinovati ın legatura cu paca-
˘
te pentru care ne-am cait?
ˆ ˘ ˘ ˘
tuit, constiin ta l-a ındemnat sa se caiasca. El ura ceea
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
ce facuse si era hotarat ca ın viitor sa asculte de Ieho-
˘ ˘
va. David a putut spune din proprie experien ta ca Ie-
˘
hova este ‘bun si gata sa ierte’. (Psalmii 51:1-19; 86:5;
vezi „Note explicative”, punctul 7)
19 O persoana˘ se poate sim ˘
ti vinovata din cauza
˘ ˘ ˆ
unui pacat, chiar daca a trecut mult timp de cand s-a
˘ ˘
cait. Sentimentele de vinova tie pot fi dureroase si
˘ ˘ ˘
pot face pe cineva sa se simta lipsit de valoare. Daca
˘
uneori si tu te sim ti astfel, aminteste- ti ca nu po ti
˘
schimba trecutul. Indiferent ca la acea vreme stiai
˘ ˘
sau nu ca ceea ce ai facut era gresit, Iehova te-a iertat
ˆ ˘
ın mod complet, iar acele pacate au fost sterse. Tu esti

ˆ ˘
curat ın ochii lui Iehova si stii
ca acum faci ceea ce
˘
este corect. Desi inima ta s-ar putea sa te condamne
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˘ ˆ
ınca, Biblia spune: „Dumnezeu este mai mare decat
˘
inima noastra”. (Citeste 1 Ioan 3:19, 20.) Acest lucru
ˆ ˘ ˘ ˘
ınseamna ca iubirea si iertarea lui ne pot ajuta sa de-
˘ ˘
pasim orice sentimente de vinova tie si de rusine pe
˘
care le-am putea avea. Po ti avea convingerea ca Ieho-
ˆ ˘ ˘
va te-a iertat. Cand o persoana accepta iertarea lui Ie-
˘ ˆ ˘
hova, constiin ta ei va fi linistit a, ajutand-o sa-i slu-
˘
jeasca lui Dumnezeu cu bucurie. (1 Corinteni 6:11;
Evrei 10:22)
20 Aceasta˘ publica ˘
tie a fost conceputa pentru a te
˘ ˆ ˆ ˘
ajuta sa- ti instruiesti constiin ta, astfel ıncat ea sa te
˘ ˘ ˆ ˘
avertizeze si sa te ocroteasca ın aceste zile din urma.
˘
De asemenea, cartea te va ajuta sa aplici principii-
ˆ ˘ ˆ
le biblice ın diferite situa tii din via ta. Bineın teles,
˘ ˘
aceasta publica tie nu con tine o lista de reguli cu ceea
˘ ˆ ˘ ˘
ce trebuie sa facem ın orice situa tie. Noi traim dupa
˘
„legea lui Cristos”, care are la baza principiile lui
˘ ˘
Dumnezeu. (Galateni 6:2) Faptul ca nu exista o lege
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
clara ıntr-o anumita privin ta nu constituie o scuza ca
˘
sa facem ce este
ˆ gresit. (2 Corinteni 4:1, 2; Evrei 4:13;
1 Petru 2:16) In schimb, ne folosim libertatea pentru
˘ ˘ ˆ
a-i arata lui Iehova ca ıl iubim.
ˆ ˘
21 Cand meditam la principiile biblice si le apli-

˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
cam, ınva tam sa ne folosim „capacitatea de ın tele-
˘ ˆ ˆ
gere” si sa gandim asa cum gandeste Iehova. (Evrei
˘ ˘
5:14) Rezultatul va fi o constiin ta instruita care ne va
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
ındruma ın via ta si ne va ajuta sa ramanem ın iubirea
lui Dumnezeu.
˘ ˘
20, 21. a) Cu ce scop a fost conceputa aceasta publicatie?
b) Ce
˘
libertate ne-a dat Iehova? Cum ar trebui sa o folosim?
PRINCIPII BIBLICE
1 CONSTIIN
TA
ESTE UN DAR
DE LA DUMNEZEU
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
„Gandurile lor ıi acuza sau chiar ıi scuza.”
(Romani 2:14, 15)
Cum ne poate ajuta constiin

ta?

Psalmul 139:23, 24 1 Samuel 24:5;
Constiin
ta
este un simt in- Iov 27:6
˘ ˆ ˘ ˘
terior al binelui si al raului. Constiin ta
ne ındruma sa
˘ ˘ ˘ ˘
Ea ne ajuta sa ne analizam facem lucruri bune si sa
ˆ ˘
cu sinceritate gandurile si evitam lucrurile rele. Ea ne
˘
sentimentele cele mai face sa ne simtim vinovati
˘
profunde. dupa ce am luat o decizie
˘ ˘
gresit
a sau sa fim fericiti
˘
dupa ce am luat o decizie
ˆ ˘
ınteleapt
a.
28
˘
2 TREBUIE SA NE INSTRUIM
CONSTIIN
TA
˘ ˘ ˆ
„Inima este mai tradatoare decat orice
˘ ˆ
si
nu se da ınapoi de la nimic.” (Ieremia 17:9)
Ce ne-a dat Iehova pentru a ne instrui constiin

ta?

Romani 9:1; Evrei 5:14;
1ˆ Corinteni 4:4 1 Petru 3:16
ˆ ˘ ˘
Intrucat este imperfecta, Din Biblie aflam cum
˘ ˆ
constiin
ta
noastra ar putea gandeste
Iehova, ceea
˘ ˘ ˘
sa nu functioneze
corect. ce ne ajuta sa deosebim
ˆ ˘ ˘ ˘
Ea trebuie ındrumata de binele de rau si sa ne
ˆ
spiritul sfant, nu doar de instruim constiin
ta.
ceea ce simtim.
29
˘
3 CONSTIIN
TA
FIEC
˘ ARUI OM
ESTE DIFERITA
˘ ˘
„Fiecare sa caute nu folosul sau, ci al altuia.”
(1 Corinteni 10:23, 24)

˘
Cum putem dovedi respect fat a de constiin
ta

altora?
Romani 15:1, 3 Romani 14:10, 19
˘
Constiin
ta
fiecarei per- Iehova ne-a dat constiin
ta

˘ ˘
soane actioneaz
a diferit. ca sa ne judece pe noi, nu
˘ ˘
Probabil ca tie constiin
ta
pe altii.
Trebuie sa fim
ˆ ˘ ˘
ıti permite sa faci un lucru, foarte atenti sa nu susti-

˘
dar altei persoane nu. nem ca noi avem dreptate,
1 Corinteni 10:31-33 iar altii
gresesc.

Apostolul Pavel i-a pus
˘
pe fratii
lui de credint a
mai presus de propria
˘
persoana. Pentru el,
sentimentele lor erau
mult mai importante
ˆ
decat preferintele
lui.
30
4 IEHOVA
˘ NE POATE AJUTA˘ ˘
SA AVEM O CONSTIIN
T A BUNA
˘ ˘
„Vom face ca inima noastra sa fie
ˆ ˘ ˆ ˘
ıncrezatoare ınaintea lui . . . pentru ca
ˆ
Dumnezeu este mai mare decat inima
˘
noastra si cunoaste
totul.” (1 Ioan 3:19, 20)

˘ ˘ ˘
De ce nu ar trebui sa ne descurajam daca
˘
ne simtim
vinovati pentru ceva ce am facut
ˆ
ın trecut?
Psalmul 86:5; Galateni 6:2;
1 Corinteni 6:11 1 Petru 2:16
˘
Sentimentele de vinovatie „Legea lui Cristos” se ba-
˘ ˘
cauzate de pacate din tre- zeaza pe principii biblice,
˘
cut ar putea fi foarte dure- nu pe legi. Faptul ca nu
˘ ˘ ˘ ˆ
roase si ne-ar putea face sa exista o lege clara ıntr-o
˘ ˘
ne simtim lipsiti de valoa- anumita privint a nu con-
˘ ˘
re, chiar daca a trecut mult stituie o scuza pentru ca
ˆ ˘ ˘ ˘
timp de cand ne-am cait. un crestin sa faca ceva
Totusi,
trecutul nu-l putem gresit.

schimba. Iehova ne-a ier-
˘
tat, iar acele pacate au fost
ˆ
sterse.
Putem fi curati ına-
intea lui.
CAPITOLUL 3
ÂLEGE-TI
PRIETENI
CARE IL IUBESC PE DUMNEZEU
˘ ˆ ˆ
„Cine umbla cu ıntelep
tii
devine ıntelept.”

(PROVERBELE 13:20)
˘ ˆ
AI REMARCAT vreodata cum ısi priveste un copilas
˘ ˘ ˆ ˘
parin tii? Chiar daca nu poate ınca vorbi, el absoarbe
˘ ˘ ˆ ˘
tot ce vede si aude. Pe masura ce creste, ıncepe sa-si
˘ ˘ ˘ ˘
imite parin tii chiar fara sa-si dea seama. Nu este sur-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
prinzator, asadar, ca si adul tii ıncep sa gandeasca si
˘
sa se comporte asemenea celor cu care petrec mult
timp.
2 Din Proverbele 13:20 aflam ˘ ˘ ˘
ca „cine umbla cu
ˆ ˆ
ın telep tii devine ın telept”. Aici, faptul de „a umbla”
˘
cu cineva transmite ideea de a alege sa petreci timp
˘ ˆ ˘ ˆ
cu acea persoana. Aceasta ınseamna mai mult decat
ˆ ˘
a fi ın preajma cuiva. Un biblist a spus ca a umbla cu
˘ ˘
cineva implica ideea de a iubi persoana respectiva si
de a te sim ti aproape de ea. Oamenii cu care petre-
˘ ˘
cem mult timp au o influen ta puternica asupra noas-
˘ ˆ ˘
tra, ındeosebi daca ne sim tim atasa ti de ei.
3 Prietenii ne pot influen ˆ ˆ ˘
ta ın bine sau ın rau.
ˆ ˘ ˘
Proverbele 13:20 mai spune: „Cine se ıntovarase ste
˘ ˘ ˘
cu cei fara minte o duce rau”. Verbul ebraic tradus
ˆ ˘ ˘ ˘
1-3. a) Ce ınvat am din Proverbele 13:20? b) De ce trebuie sa ne
ˆ
alegem cu ıntelepciune
prietenii?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˘ ˘ ˆ
aici prin „a se ıntovarasi” poate ınsemna si
„a sta
ˆ
ın compania cuiva”, cu alte cuvinte a fi prieten cu
˘ ˘
acea persoana. (Proverbele 22:24; Judecatorii 14:20)
ˆ ˆ
Prietenii care ıl iubesc pe Dumnezeu ne vor ıncuraja
˘ ˘ ˆ
sa-i ramanem fideli. Pentru a ne putea alege prietenii
ˆ ˘ ˘ ˆ
cu ın telepciune, sa analizam ın continuare ce fel de
ˆ
prieteni ısi alege Iehova.
˘
PE CINE CONSIDERA DUMNEZEU PRIETEN
4 ˘
Iehova, Suveranul universului, ne ofera posibili-
tatea de a-i fi prieteni. Aceasta este o mare onoare. Ie-
ˆ
hova ısi alege prietenii cu aten tie. Prietenii lui sunt
ˆ ˘ ˆ ˆ
persoane care ıl iubesc si au credin ta ın el. Gandes-
˘ ˘
te-te la Avraam. El a fost gata sa faca orice i-a ce-
ˆ ˆ ˘
rut Dumnezeu si a dovedit ın repetate randuri ca
˘
este fidel si ascultator. Avraam chiar a fost dispus
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sa-l jertfeasca pe fiul sau, Isaac. El a avut credin ta ca
˘
„Dumnezeu putea chiar sa-l scoale din mor ti”. (Evrei
11:17-19; Geneza 22:1, 2, 9-13) Avraam a fost fidel si
˘ ˘
ascultator, iar Iehova l-a numit ‘prietenul sau’. (Isaia
41:8; Iacov 2:21-23)
5 Iehova ıˆ si pre ˆ
tuieste
prietenii, deoarece ei ısi do-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
resc mai mult decat orice sa-i ramana loiali. (Citeste
ˆ ˘
2 Samuel 22:26.) Acestia ıi sunt loiali si
ascult a de el
ˆ ˘ ˘
deoarece ıl iubesc. Biblia spune ca „cel drept”, adica
˘ ˘
cel ce asculta de Dumnezeu, „se bucura de o priete-
ˆ ˘ ˆ ˘
nie stransa cu El”. (Proverbele 3:32) Iehova ıi invita
˘ ˆ
pe prietenii lui sa fie oaspe ti de onoare ın „cortul”
˘
4. De ce este o mare onoare sa fim prieteni ai lui Dumnezeu? De
˘
ce l-a numit Iehova pe Avraam ‘prietenul sau’?
˘ ˆ
5. Ce simte Iehova fat a de cei care ıi sunt loiali?
ˆ
ALEGE-TI
PRIETENI CARE IL IUBESC PE DUMNEZEU 33
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
sau. El ıi invita sa se ınchine si sa se roage lui oricand.
(Psalmul 15:1-5)
6 Isus a spus: „Daca˘ cineva ma˘ iubeste, va respecta

ˆ ˘ ˆ
cuvantul meu si Tatal meu ıl va iubi”. (Ioan 14:23)
˘
Asadar,
pentru a fi prieteni ai lui Iehova, trebuie sa-l
˘ ˆ ˘
iubim si pe Isus si sa facem ce ne-a ınva tat el. De
˘ ˆ ˘
exemplu, dam ascultare ındrumarilor lui de a predi-
˘
ca vestea buna si ˆ de a face discipoli. (Matei 28:19, 20;
ˆ ˆ ˘ ˘
Ioan 14:15, 21) Intrucat ıl iubim pe Isus, noi ‘calcam
ˆ
cat mai exact pe urmele lui’. (1 Petru 2:21) Iehova
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
este fericit cand vede ca ne straduim sa-l imitam pe
˘ ˆ
Fiul sau ın tot ceea ce spunem si facem.
7 Prietenii lui Iehova sunt fideli, loiali si asculta- ˘

ˆ ˘
tori si ıl iubesc pe Fiul sau. Ne alegem si noi prietenii
˘ ˘ ˆ ˘
la fel ca Iehova? Daca prietenii tai ıl imita pe Isus si
˘ ˘
le predica altora cu zel vestea buna despre Regatul
˘ ˘
lui Dumnezeu, ei te pot ajuta sa devii o persoana mai
˘ ˘ ˘ ˆ
buna si sa-i ramai loial lui Iehova.
˘ ˆ ˘ ˘
SA INVAT AM DIN EXEMPLELE BIBLICE
8
Biblia con tine multe exemple de prietenii, cum
ar fi prietenia dintre Rut si soacra ei, Naomi. Aces-
te femei proveneau din medii si na tiuni diferite,
ˆ ˆ ˘ ˆ
iar Naomi era mult mai ın varsta decat Rut. Dar
ˆ
ele au devenit prietene apropiate, deoarece aman-
˘ ˆ ˆ ˘
doua ıl iubeau pe Iehova. Cand Naomi a vrut sa ple-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
ce din Moab si sa se ıntoarca ın Israel, „Rut a ramas
˘
6. Cum putem dovedi ca-l iubim pe Isus?
˘ ˘ ˘
7. De ce trebuie sa ne asiguram ca prietenii nostri sunt prieteni ai
lui Iehova?
ˆ
8. Ce anume ıti place la prietenia dintre Rut si Naomi?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘
cu ea” si i-a spus: „Poporul tau va fi poporul meu
˘
si
Dumnezeul t au va fi Dumnezeul meu”. (Rut
˘ ˘ ˘
1:14, 16) Rut a manifestat multa bunatate fa ta de
ˆ ˆ
Naomi. Cand au ajuns ın Israel, Rut a muncit din
˘ ˘
greu ca sa o sus tina pe prietena ei. Naomi a iubit-o
foarte mult pe Rut si i-a dat sfaturi bune. Rut a ascul-
ˆ ˘
tat-o si, drept urmare, amandoua au primit binecu-
ˆ ˘
vantari. (Rut 3:6)
9 Un alt exemplu este prietenia dintre David si Io-

ˆ
natan. Amandoi i-au fost loiali lui Iehova. Ionatan
ˆ
era cu circa 30 de ani mai mare decat David si era
mostenitorul
de drept al tronului Israelului. (1 Sa-
muel 17:33; 31:2; 2 Samuel 5:4) Cu toate acestea,
ˆ ˘ ˆ
cand a aflat ca Iehova ıl alesese rege pe David, Iona-
ˆ ˘
tan nu a fost invidios si nu a ıncercat sa-i ia locul.
˘ ˘ ˘ ˘
Dimpotriva, a facut tot posibilul sa-l sus tina pe Da-
ˆ ˆ
vid. De exemplu, cand David a fost ın pericol, Iona-
ˆ ˘ ˆ ˆ
tan „i-a ıntarit ıncrederea ın Iehova” si chiar si-a ris-
cat via ta pentru el. (1 Samuel 23:16, 17) Si David
˘
a fost un prieten loial. El i-a promis lui Ionatan ca
˘
va avea grija de familia lui si s-a tinut de promisiu-
˘
ne chiar si dupa moartea acestuia. (1 Samuel 18:1;
20:15-17, 30-34; 2 Samuel 9:1-7)
10 Sadrac, Mesac si Abed-Nego au fost trei tineri

˘
evrei, pe care i-a unit o prietenie frumoasa. Ei au fost
ˆ ˘
separa ti de familia lor ınca de mici. Fiind departe de
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
casa, s-au ajutat unul pe altul sa-i ramana fideli lui
ˆ ˘
Iehova. Mai tarziu, dupa ce au devenit adul ti, cre-
˘
9. Ce anume te impresioneaza la prietenia dintre David si Ionatan?
ˆ
10. Ce ınveti despre prietenie din exemplul celor trei tineri evrei?
ALEGE-ȚI PRIETENI CARE ÎL IUBESC PE DUMNEZEU 35
dința lor a fost încercată când regele Nebucadnețar

le-a poruncit să se închine unei statui de aur. Șadrac,
Meșac și Abed-Nego au refuzat și i-au spus regelui:
„Nu ne vom închina la statuia de aur pe care ai ridi-
cat-o”. Acești trei prieteni i-au rămas loiali Dumne-
zeului lor când credința le-a fost pusă la încercare.
(Daniel 1:1-17; 3:12, 16-28)
11 Când apostolul Pavel l-a întâlnit pe Timotei, el a
văzut că acest tânăr îl iubea pe Iehova și se îngrijea

cu iubire de congregație. Prin urmare, Pavel i-a ofe-
rit instruire pentru ca acesta să-i poată ajuta pe fra-
ții și pe surorile din diferite locuri. (Faptele 16:1-8;
17:10-14) Eforturile făcute de Timotei l-au îndemnat
pe Pavel să spună despre el: „A slujit cu mine la răs-
pândirea veștii bune”. Pavel era convins că Timotei
avea „să se îngrijească cu adevărat” de frați și de su-
rori. În timp ce au lucrat din greu împreună în servi-
ciul adus lui Iehova, Pavel și Timotei au devenit prie-
teni buni. (Filipeni 2:20-22; 1 Corinteni 4:17)
CUM SĂ NE ALEGEM PRIETENII
12 În congregație, putem să învățăm de la frații
noștri și să ne ajutăm unii pe alții să rămânem fideli.
(Citește Romani 1:11, 12.) Este frumos că frații și
surorile din congregația creștină provin din diferite
culturi și medii sociale. Totuși, chiar și în congrega-
ție trebuie să fim atenți pe cine ne alegem ca prieteni
11. De unde știm că Pavel și Timotei au fost prieteni buni?
12, 13. a) De ce trebuie să ne alegem prietenii cu atenție chiar și
în mijlocul congregației? b) De ce a dat apostolul Pavel avertismen-
tul din 1 Corinteni 15:33?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ
apropia ti. Unii ıi slujesc lui Iehova de pu tin timp, pe
ˆ
cand al tii, de mul ti ani. La fel cum e nevoie de timp
˘ ˘ ˘
ca un fruct sa se coaca, si rela tia noastra cu Iehova se
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
adanceste ın timp. De aceea, trebuie sa fim rabdatori
˘
si
iubitori unii cu al tii. Dar sa nu pierdem din vede-
˘ ˘ ˆ
re ca trebuie sa ne alegem prietenii cu ın telepciune.
(Romani 14:1; 15:1; Evrei 5:12–6:3)
13 Uneori, ın ˆ ˘
ˆ congrega tie ar putea aparea o proble-
˘ ˘ ˘
ma grava. Intr-o astfel de situa tie trebuie sa fim foar-
ˆ ˆ
te aten ti. De exemplu, s-ar putea ıntampla ca un fra-
˘
Poti gasi prieteni
ˆ
buni care ıl iubesc
pe Iehova
ˆ
ALEGE-TI
˘ ˘ ˘
te sau o sora sa faca lucruri despre care Biblia spune
˘
ca sunt gresite. Sau cineva ar putea dezvolta o atitu-
˘ ˘ ˘
dine critica, daunatoare congrega tiei. Aceasta nu ne
ˆ
surprinde, deoarece chiar si ın congrega tia din seco-
˘
lul I au aparut probleme. De fapt, apostolul Pavel i-a
˘ ˘ ˆ
avertizat atunci pe crestini: „Nu va lasa ti ınsela ti. To-
˘ ˘ ˘
varasiile rele stric a obiceiurile bune”. (1 Corinteni
15:12, 33) De asemenea, Pavel l-a avertizat pe Timo-
˘
tei sa fie atent cu privire la cei pe care si-i alege ca
˘ ˘
prieteni apropia ti. La fel ar trebui sa procedam si noi.
(Citeste 2 Timotei 2:20-22.)
14 Trebuie sa˘ ne ocrotim rela
tia cu Iehova: este cel
ˆ
mai pre tios lucru pe care ıl avem. De aceea, vom evi-
˘
ta sa fim prieteni apropia ti cu cei care ne-ar putea
˘
slabi credin ta si ne-ar putea afecta prietenia cu Ieho-
˘ ˆ ˆ
va. Asa cum nu putem sa ınmuiem un burete ın o tet
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
si
sa ne astept am sa se ımbibe cu apa, tot asa nu pu-
˘ ˘
tem sa avem prieteni care fac lucruri gresite si sa cre-
˘ ˘
dem ca ne va fi usor sa facem lucruri bune. Trebuie
˘
sa ne alegem cu aten tie prietenii apropia ti. (1 Corin-
teni 5:6; 2 Tesaloniceni 3:6, 7, 14)
ˆ
15 In congrega ˘ ˆ
tie, po ti gasi oameni care ıl iubesc
˘ ˆ
cu adevarat pe Iehova. Ei ı ti pot deveni prieteni
˘
apropia ti. (Psalmul 133:1) Nu cauta prieteni doar
ˆ
printre cei care sunt de varsta ta sau care provin
˘
din acelasi mediu cu tine. Nu uita ca Ionatan a fost
ˆ ˆ ˘ ˆ
mult mai ın varsta decat David, iar Rut mult mai
˘
14. Cum ne poate fi afectata relatia
cu Iehova de alegerea priete-
nilor?
ˆ
15. Ce poti face pentru a avea prieteni buni ın congregatie?

˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
tanara decat Naomi. Vrem sa urmam sfatul Bibliei:
˘
„Deschide ti-va . . . larg inima”. (2 Corinteni 6:13)
ˆ ˆ
(Citeste
1 Petru 2:17.) Si cu cat ıl vei imita mai mult
ˆ ˘
pe Iehova, cu atat mai mult al tii vor dori sa- ti fie
prieteni.
ˆ
C AND APAR PROBLEME
16 Congrega tia este asemenea unei familii. Mem-
˘ ˘ ˆ
brii ei au personalita ti, pareri si moduri de a gandi
˘ ˘
diferite. Aceasta varietate face via ta interesanta si ne
˘ ˆ ˘ ˘
permite sa ınva tam multe unii de la al tii. Uneori
ˆ ˘ ˘ ˆ
ınsa, din cauza acestor diferen te, pot aparea neın tele-
˘
geri si, drept urmare, ne-am putea supara unii pe al-
˘ ˘
tii. Alteori am putea sa ne sim tim jigni ti sau rani ti.
˘ ˘ ˘
(Proverbele 12:18) Ar trebui sa ne descurajam sau sa
ˆ ˘ ˘
ne ındepartam de congrega tie din cauza unor astfel
de probleme?
17 Nu. Chiar daca˘ cineva ne dezamage ˘
ste
ˆ
ın vreun
˘ ˆ ˘ ˘
fel, nu ar trebui sa ne ındepartam de congrega tie. Nu
˘ ˘
Iehova este cel care ne-a suparat. El ne-a dat via ta si
˘
toate celelalte lucruri. El merita iubirea si loialitatea
˘
noastra. (Revela tia 4:11) Congrega tia este un cadou
˘ ˘ ˘ ˘
de la Iehova, care ne ajuta sa ne pastram credin ta pu-
˘ ˘ ˘
ternica. (Evrei 13:17) Nu am dori niciodata sa refu-
˘ ˘ ˘ ˘
zam darul sau doar pentru ca cineva ne-a dezamagit.
(Citeste Psalmul 119:165.)
ˆ
18 Intrucat ˆ ˆ ˘ ˆ
ıi iubim pe fra tii nostri, vrem sa fim ın
˘ ˆ
16, 17. Ce nu ar trebui sa facem cand cineva din congregatie ne
˘ ˘
supara?
˘ ˆ
18. a) Ce ne poate ajuta sa fim ın relatii
bune cu fratii
si surorile
˘ ˘
din congregatie?
b) De ce trebuie sa-i iertam pe altii?

ˆ
ALEGE-TI
˘
rela tii bune cu ei. Iehova nu asteapt a perfec tiune de
˘
la niciun om. De aceea, nici noi nu ar trebui sa astep-
˘
tam perfec tiune de la al tii. ˆ (Proverbele 17:9; 1 Petru
˘ ˘
4:8) Cu to tii facem greseli. Insa iubirea ne va ajuta sa
˘ ˘ ˘ ˘
continuam ‘sa ne iertam cu marinimie unii pe al tii’.
ˆ ˘
(Coloseni 3:13) Iubirea ne va ımpiedica sa transfor-
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
mam o mica neın telegere ıntr-o problema urias a. E
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
adevarat, cand cineva ne supara, ar putea fi greu sa
ˆ ˘
nu ne mai gandim la asta. Foarte usor am putea sa ne
ˆ ˘ ˘
ınfuriem si
sa avem resentimente fa ta de acea per-
˘ ˆ ˘
soana. Insa aceasta ne ˆ va face neferici ti si
ne va um-
˘ ˘ ˆ ˘
ple de amaraciune. In schimb, cand iertam pe cine-
˘
va care ne-a gresit, ne bucuram de pace a min tii, de
ˆ
unitate ın congrega tie si, mai presus de toate, de o re-
ˆ ˘
la tie stransa cu Iehova. (Matei 6:14, 15; Luca 17:3, 4;
Romani 14:19)
ˆ
C AND CINEVA ESTE EXCLUS
ˆ
19 Intr-o familie iubitoare, fiecare membru contri-
˘ ˘
buie la fericirea celorlal ti. Dar imagineaza- ti ca un
˘ ˘
membru al familiei adopta o atitudine rebela. To ti
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
ceilal ti ıncearca ın repetate randuri sa-l ajute, dar el
˘
le respinge ajutorul. Poate acesta decide sa plece de
˘ ˆ ˘
acasa sau poate chiar capul familiei ıi cere sa plece. O
˘ ˘ ˆ
situa tie asemanatoare se poate ivi si ın congrega tie.
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Sa presupunem ca cineva continua sa faca lucruri
˘ ˘
care nu-i plac lui Iehova si care dauneaza congrega-
˘
tiei. Acesta respinge ajutorul si arata prin ac tiunile
˘ ˘ ˘
sale ca nu mai doreste sa faca parte din congrega tie.
ˆ ˘ ˘
19. Cand trebuie sa rupem legatura cu cineva din congregatie?

˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˘ ˘
Probabil, chiar el alege sa paraseasca congrega tia sau
˘ ˘ ˘
poate ca trebuie sa fie exclus. Biblia spune clar ca,
ˆ ˘
ın asemenea situa tii, nu trebuie ‘sa mai avem le-
˘ ˘
gaturi’ cu persoana respectiva. (Citeste 1 Corinteni
5:11-13.) (2 Ioan 9-11) Acest lucru poate fi foarte di-
˘ ˆ ˘ ˘
ficil daca cel ın cauza ne este prieten sau ruda. Dar,
ˆ ˘ ˘
ıntr-o astfel de situa tie, loialitatea noastra fa ta de Ie-
˘ ˘ ˆ
hova trebuie sa fie mai puternica decat loialitatea
˘
fa ta de oricine altcineva. (Vezi „Note explicative”,
punctul 8.)
20 Masura ˘ ˘
excluderii este o dovada de iubire din
˘
partea lui Iehova. Astfel, congrega tia este ocrotita de
˘
influen ta celor care ignora normele lui. (1 Corinteni
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
5:7; Evrei 12:15, 16) Aceasta masura ne ajuta sa ne
˘ ˆ
dovedim iubirea fa ta de numele sfant al lui Iehova,
˘ ˆ ˘ ˆ
fa ta de normele sale ˆ ınalte si fa ta de Iehova ınsusi.
˘ ˘
(1 Petru 1:15, 16) In plus, este o dovada de iubire fa ta
de persoana care nu mai face parte din congrega-
˘ ˘ ˘
tia crestin a. Aceasta disciplinare ferma o poate aju-
˘ ˘ ˘
ta sa-si dea seama ca ceea ce face este gresit si sa-i dea
motiva tia de a se schimba. Mul ti care au fost exclusi
ˆ ˘
s-au ıntors ulterior la Iehova si au fost primi ti cu cal-
˘ ˆ
dura ın congrega tie. (Evrei 12:11)
ˆ
21 Intr-un fel sau altul, prietenii au mare influen a˘
t
˘ ˘
asupra noastra. De aceea, este important sa ni-i ale-
˘ ˆ
gem cu aten tie. Daca ıi iubim pe prietenii lui Iehova,
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
vom fi ınconjura ti de oameni care ne ajuta sa-i rama-
nem fideli Lui pentru totdeauna.
ˆ ˘ ˘
20, 21. a) In ce sens este masura excluderii o dovada de iubire?
˘ ˆ
b) De ce este important sa ne alegem cu ıntelepciune
prietenii?
PRINCIPII BIBLICE
1 POTI
FI PRIETENUL LUI IEHOVA
˘
„Avraam . . . a ajuns sa fie numit prietenul
lui Iehova.” (Iacov 2:23)
Cum putem deveni prietenii lui Iehova?

2 Samuel 22:26; Proverbele 13:20;
Psalmul 15:1-5; 1 Corinteni 15:33;
Ioan 14:21 2ˆ Timotei 2:22
ˆ
Iehova ısi alege ca prieteni In general, devenim
ˆ
persoane care ıl iubesc, as- asemenea celor cu care
˘ ˆ
culta de el si ıi sunt loiale. ne petrecem timpul.
42
˘
2 TREBUIE SA NE ALEGEM
PRIETENI
ˆ DINTRE CEI CARE
IL IUBESC PE IEHOVA
˘ ˆ ˘
„Cel drept se bucura de o prietenie stransa
cu El.” (Proverbele 3:32)

˘ ˆ
Cum putem da dovada de ıntelepciune

ˆ
cand ne alegem prietenii?
Romani 1:11, 12; Rut 1:14, 16;
2 Corinteni 6:13; 1 Samuel 18:1;
1 Petru 2:17 Filipeni 2:20-22
Prietenii nostri
pot proveni Biblia contine
multe exem-
˘
din diferite
ˆ ˘ culturi si medii ple de prietenii adevarate.
sociale. Insa este impor-
˘ ˘
tant ca ei sa-l iubeasca pe
Iehova.
43
3 FII UN PRIETEN ASA

CUM DORESTE IEHOVA
˘
„Un prieten adevarat iubeste tot timpul
˘
si
este un frate care s-a nascut pentru
ziua necazului.” (Proverbele 17:17)

ˆ ˆ
Ce putem face cand avem o neıntelegere

cu un prieten?
Psalmul 133:1; Psalmul 141:5;
Matei 6:14, 15; Proverbele 27:6
˘
Romani 14:19 Nu uita ca unui prieten
˘ ˆ ˘
Ia initiativa
pentru a face adevarat nu ıi este teama
˘ ˘ ˘ ˘
pace si pentru a pastra sa-ti spuna adevarul
unitatea. despre tine.
Proverbele 17:9; Proverbele 12:18; 18:24;
Coloseni 3:13; 1 Ioan 3:16-18
˘ ˆ
1 Petru 4:8 Ramai aproape de priete-
ˆ ˘ ˆ
Iubirea ne va ımpiedica nii tai fiind tu ınsuti
˘ ˘ ˘
sa transformam o mica un prieten bun.
ˆ ˆ
neıntelegere
ıntr-o pro-
˘ ˘ ˘
blema urias a. Ea ne ajuta
˘ ˘
sa fim iertatori si loiali.
44
ˆ ˆ
4 II ˆSUNTEM LOIALI IN PRIMUL
RAND LUI IEHOVA
˘ ˘
„Este adevarat ca nicio disciplinare nu aduce
ˆ
pe moment bucurie, . . . dar mai tarziu
produce . . . dreptatea.” (Evrei 12:11)

˘ ˘
Ce trebuie sa facem daca un prieten alege
˘ ˆ ˘
sa-i ıntoarca spatele lui Iehova?
1 Corinteni 5:11-13; 1 Petru 1:15, 16
˘
2 Ioan 9-11 Masura excluderii este
˘ ˘ ˘
Daca un prieten alege o dovada de iubire fat a
˘ ˘ ˘
sa faca lucruri rele si de Iehova, fat a de numele
˘ ˘
respinge ajutorul care sau si fat a de normele sale.
˘ ˘ ˘
i se ofera, el arata ca
˘ ˘
nu mai doreste sa faca
parte din congregatie.
CAPITOLUL 4
˘ ˘
DE CE SA RESPECTAM
AUTORITATEA?
ˆ
„Onorati oameni de orice fel, iubiti ıntreaga comunitate
˘
a fratilor,
temeti-v
a de Dumnezeu, dati-i onoare
regelui!” (1 PETRU 2:17)
ˆ ˘ ˘ ˘
CAND ai fost copil, probabil ca parintii ti-au
ˆ cerut sa
˘
faci unele lucruri pe care nu voiai sa le faci. Iti iubeai
˘ ˘ ˘
parintii si stiai
ca trebuie sa asculti de ei. Totusi, pro-
˘ ˆ ˘
babil ca nu voiai ıntotdeauna sa asculti de ei.
2 Noi stim ca˘ Iehova, Tatal ˘
nostru, ne iubeste. El se

ˆ ˘ ˘
ıngrijeste
de noi si se asigura ca avem toate lucrurile
˘ ˘
necesare pentru a ne bucura de viat a. El ne da sfaturi-
le de care avem nevoie pentru a avea succes. Uneori,
ˆ
el se foloseste de alti oameni pentru a ne ındruma.
˘ ˘
Trebuie sa respectam autoritatea lui Iehova. (Prover-
˘ ˘
bele 24:21) Dar de ce ne este greu uneori sa acceptam
ˆ ˘ ˘
ındrumarea sa? De ce ne cere Iehova sa o urmam? Si
˘ ˘ ˘ ˘
cum aratam ca respectam autoritatea sa? (Vezi „Note
explicative”, punctul 9.)
DE CE ESTE GREU?
3 Ca oameni imperfecti,
avem tendinta
de a ne
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
1, 2. a) A cui ındrumare trebuie sa o urmam? b) Ce ıntrebari vom
ˆ
analiza ın acest capitol?
˘
3, 4. Cum au ajuns oamenii sa fie imperfecti?
De ce ne poate fi
˘ ˘ ˆ
greu sa acceptam ındrumare din partea altora?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
razvrati. Acest lucru s-a dovedit adevarat ınca de cand
˘ ˘
primii oameni, Adam si Eva, au pacatuit. Desi au
˘ ˘ ˆ
fost creati perfecti, ei s-au razvratit ımpotriva autori-
˘ ˆ
tatii lui Dumnezeu. De atunci ıncoace, toti oamenii
se nasc imperfecti. Imperfectiunea este unul dintre
˘ ˘
motivele pentru care ne poate fi greu sa acceptam
ˆ
ındrumarea lui Iehova si a oamenilor. Un alt motiv
˘ ˆ
este faptul ca cei pe care Iehova ıi foloseste pentru
ˆ
a ne oferi ındrumare sunt si ei imperfec ti.
(Geneza
2:15-17; 3:1-7; Psalmul 51:5; Romani 5:12)
ˆ
4 Intrucat ˆ
suntem imperfecti, avem tendinta de a fi
ˆ ˆ ˘
mandri. Din cauza mandriei, ne-ar putea fi greu sa ac-
˘ ˆ ˆ
ceptam ındrumarea. De exemplu, ın anticul Israel, Ie-
˘ ˘ ˘
hova l-a ales pe Moise sa-i conduca poporul. Un bar-
ˆ
bat pe nume Core, care ıi slujea lui Iehova de multi
ˆ
ani, a devenit mandru si l-a tratat cu mult dispret pe
Moise. Desi Moise conducea poporul lui Dumnezeu,
ˆ ˘
el nu era un om mandru. De fapt, despre el s-a spus ca
˘
era cel mai umil om din acea perioada. Dar Core n-a
ˆ
putut accepta ındrumarea lui Moise. El chiar a con-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
vins o mare multime sa i se alature si sa se razvrateas-
˘ ˆ ˆ ˆ
ca ımpotriva lui Moise. Ce s-a ıntamplat cu Core si cu
˘ ˘
cei ce s-au razvr ˆ atit? Au fost uci si.
(Numerele 12:3;
˘
16:1-3, 31-35) In Biblie gasim multe exemple care ara-
˘ ˘ ˆ ˘
ta ca mandria este periculoasa. (2 Cronici 26:16-21;
5 Poate ca˘ ai auzit expresia „Puterea corupe”. De-a
lungul istoriei, multi oameni au abuzat de puterea

lor. (Citeste Eclesiastul 8:9.) De exemplu, Saul a fost
˘
5. Cum au facut unii oameni abuz de putere?
˘ ˘
DE CE SA RESPECTAM AUTORITATEA? 47
ˆ
un om bun si umil cand a fost ales de Iehova ca
ˆ ˘ ˆ
rege al Israelului. El ınsa a permis ca mandria si gelo-
˘ ˆ
zia sa se dezvolte ın inima lui, ceea ce l-a determinat
˘
sa-l persecute pe David, un om nevinovat. (1 Samuel
ˆ
9:20, 21; 10:20-22; 18:7-11) Mai tarziu, David a deve-
nit rege. El a fost unul dintre cei mai buni regi ai Israe-
˘
lului. Totusi, dupa un timp, chiar si David a abuzat de
putere. El a avut relatii sexuale cu Bat-Seba, sotia
unui
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
barbat pe nume Urie, apoi a ıncercat sa-si ascunda pa-
ˆ ˘
catul trimit andu-l pe Urie la lupta pentru a fi ucis.
(2 Samuel 11:1-17)
˘
DE CE RESPECTAM AUTORITATEA LUI IEHOVA
6 Noi respectam ˘ ˆ
ˆ autoritatea lui Iehova deoarece ıl
ˆ ˆ ˆ
iubim. Intrucat ıl iubim pe Iehova mai mult decat pe
˘
oricine si orice, vrem sa-l facem fericit. ˆ ˘ (Citeste Pro-
ˆ
verbele 27:11; Marcu 12:29, 30.) Inca de cand primul
ˆ ˘
cuplu uman locuia ın gradina Edenului, Satan a vrut
˘ ˘ ˆ ˘
ca oamenii sa puna la ındoiala autoritatea lui Iehova.
˘ ˘
Diavolul ar vrea sa credem ca Iehova nu are dreptul
˘ ˆ ˘ ˘
sa ne dea ındrumari. Dar noi stim ca aceasta este o
˘ ˘
minciuna. Suntem de acord cu urmatoarele cuvin-
˘
te: „Tu esti demn, Iehova, Dumnezeul nostru, sa pri-
˘
mesti gloria, onoarea si puterea, pentru ca tu ai creat
toate lucrurile”. (Revelatia 4:11)
ˆ
7 In copilarie, ˘ ˘ ˘
probabil ti s-a spus saˆ asculti de pa-
ˆ ˆ ˘
rinti chiar si atunci cand nu ıti place. In mod asema-
˘ ˆ
nator, ca slujitori ai lui Iehova, vom avea momente ın
˘ ˘ ˘
care nu ne va fi usor sa ascultam de El. Dar, pentru ca
ˆ ˘ ˘
6, 7. a) Ce ne ındeamna iubirea pentru Iehova sa facem? b) Ce ne
˘ ˘ ˆ
va ajuta sa fim ascultatori chiar si atunci cand nu ne este usor?

˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
ıl iubim si ıl respectam, vom face tot ce ne sta ın pu-
˘ ˘
tint a pentru a fi ascultatori. Isus este un exemplu per-
fect de ascultare. El a ascultat de Iehova chiar si atunci
ˆ
cand i-a fost greu. Din acest motiv, el i-a putut spune
˘ ˘ ˘ ˘
Tatalui sau: „Sa se faca nu vointa mea, ci a ta!”. (Luca
22:42; vezi „Note explicative”, punctul 11)
ˆ
8 In prezent, Iehova ne ındrum ˆ ˘ ˆ
a ın diferite moduri.
˘
De exemplu, el ne-a dat Biblia. Dar ne-a dat si ba-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
trani de congregatie. Aratam ca respectam autorita-
ˆ ˆ ˘
tea lui Iehova cand ıi respectam pe cei folositi de el
ˆ ˘
pentru a ne ındruma. Daca respingem ajutorul lor,
ˆ ˆ ˆ
ıntr-un anumit sens ıl respingem pe Iehova. Cand is-
raelitii l-au respins pe Moise, Iehova a privit lucrurile
˘ ˆ
cu mare seriozitate. El a considerat ca israelitii ıl res-
pingeau pe el. (Numerele 14:26, 27; vezi „Note expli-
cative”, punctul 12)
ˆ
9 In plus, cand ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
respectam autoritatea, aratam ca ıi
ˆ ˆ
iubim pe fratii nostri. Gandeste-te: Cand are loc un
dezastru natural, membrii unei echipe de salvare lu-
˘ ˆ ˘ ˆ
creaza ımpreuna pentru a salva cat mai multi oameni.
˘ ˘ ˘
Pentru ca echipa sa fie eficienta, cineva trebuie sa o
˘
organizeze, iar fiecare membru al ei trebuie sa urme-
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
ze ındrumarile primite. Dar ce se ıntampla daca o per-
˘ ˘ ˘ ˘
soana ignora instructiunile si
actioneaz
a dupa bunul
˘ ˘
plac? Chiar daca motivatia sa e buna, refuzul de a as-
˘ ˆ
culta le poate provoca probleme colegilor ˆ sai, ducand
˘ ˘
poate chiar la accidentarea lor. In mod asemanator,
˘ ˘ ˆ
daca noi nu urmam ındrumarea lui Iehova si a celor
˘ ˆ ˘
8. Care sunt unele modalitati prin care Iehova ne ındruma? (Vezi
˘
chenarul „Asculta sfatul”.)
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
9. De ce se poate spune ca iubirea ne ajuta sa urmam ındrumarile?
˘
ASCULTA SFATUL
ˆ ˆ ˆ
DIN cand ın cand, cineva ne-ar putea da sfaturi bazate
˘
pe principiile biblice. Iata trei motive pentru care ne-ar
˘ ˘
putea fi greu sa acceptam un sfat. (Proverbele 19:20)
˘ ˘
˛ Consideram ca sfatul nu ni se aplica. Poate ne gan-
˘ ˆ
˘ ˆ ˘
dim ca persoana care ni l-a dat nu ˆ ıntelege cu adeva-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
rat situatia noastra. (Evrei 12:5) Intreaba-te ınsa daca
˘ ˆ
exista un motiv ıntemeiat pentru care persoana ti-a
˘ ˆ
spus acele cuvinte. (Proverbele 19:3) Daca ıntelegi
motivul pentru care ai primit acel sfat, ti-ar putea fi
˘
mai usor sa-l accepti. (Citeste Proverbele 4:13.)
˛ Nu ne place cum a fost dat sfatul. Doar o persoana
˘
˘ ˆ
perfecta ne poate da un sfat perfect ˆ ıntr-un mod per-
˘
fect. (Romani 3:23; Iacov 3:2) In loc sa te concentrezi
ˆ ˘ ˘
la modul ın care persoana da sfaturi, concentreaza-te
ˆ
la ceea ce spune ea si gandeste-te cum le poti aplica.
ˆ ˘
˛ Ne gandim ca nu avem nevoie de sfaturi deoarece
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
avem o anumita varsta sau experient a. In Israelul
antic, chiar si regele primea sfaturi de la profeti, de la
preoti si de la alte persoane din regatul lui. (2 Samuel
˘
12:1-13; 2 Cronici 26:16-20) Acceptarea cu umilint a a
˘
sfaturilor bazate pe Biblie ne va ajuta sa ne apropiem
de Iehova. (Tit 3:2)
˘
Nu uita ca sfaturile bazate pe Biblie sunt un cadou
de la Iehova, care te iubeste si vrea ce este mai bine
˘ ˘ ˘
pentru tine. Straduieste-te sa le accepti si sa le aplici.
(Evrei 12:6-11)
˘ ˘
carora el le-a datˆ o anumita autoritate, altii ar putea
˘ ˆ ˘
avea de suferit. Insa, cand ascultam de Iehova, noi
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
aratam ca ne iubim fratii si respectam masurile stabi-
lite de el. (1 Corinteni 12:14, 25, 26)
10 Tot ce ne cere Iehova sa˘ facem este spre binele
ˆ ˘ ˆ
nostru. Cand dovedim respect fat a de autoritate ın fa-
ˆ ˆ ˘
milie, ın congregatie si ın relatiile cu autoritatile gu-
ˆ
vernamentale, toti avem de castigat. (Deuteronomul
5:16; Romani 13:4; Efeseni 6:2, 3; Evrei 13:17)
11 Daca˘ ın ˆ
telegem de ce vrea Iehova sa aratam res-
˘ ˘ ˘

˘ ˘ ˘ ˆ
pect fat a de ˆ altii, ne va fi mai usor sa action am ın
˘ ˘
acest mod. In continuare, sa analizam trei domenii
ˆ ˘ ˘
ale vietii
ın care trebuie sa manifestam respect.
ˆ
10, 11. Ce vom analiza ın continuare?
51
ˆ
Ingrijindu-se
de familia lui,
˘
un tata crestin

ˆ ˘
ıl imita pe Cristos
ˆ
RESPECT IN FAMILIE
12 Iehova a creat familia si le-a dat tuturor membri-
ˆ ˆ ˘
lor ei un rol. Cand fiecare ın telege ce asteapt a Iehova
ˆ
de la el, lucrurile merg bine si ıntreaga familie are de
ˆ
castigat.
(1 Corinteni 14:33) Iehova a stabilit ca so tul
˘ ˆ ˘ ˘
sa fie capul familiei. Acest lucru ınseamna ca Iehova
˘ ˘ ˆ ˘
se asteapt a ca el sa se ıngrijeasca de so tie si de copii si
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
sa-i ındrume cu iubire. Deci so tul este raspunzator ına-
ˆ ˆ
intea lui Iehova pentru modul ın care se ıngrijeste de
˘
ei. Un so t crestin este bun si
iubitor si se comporta cu
familia lui asa cum s-a comportat Isus cu congrega tia.
ˆ ˘ ˘ ˘
Cand procedeaza astfel, el arata respect fa ta de Iehova.
(Efeseni 5:23; vezi „Note explicative”, punctul 13)
˘ ˘ ˘
12. Cum poate un sot sa arate ca respecta autoritatea?
˘ ˘ ˆ ˆ
13 So ˘
ˆ tia crestin a are si ea un rol important si demn.
ˆ ˘
Isi sus tine so tul ın timp ce el se straduieste din greu
˘ ˘
sa fie un cap de familie bun. Alaturi de so tul ei, are
responsabilitatea de a-si instrui copiii. O modalitate
ˆ ˆ ˘ ˘
prin care ısi ınva ta copiii sa fie respectuosi este pro-
ˆ ˘
priul exemplu. (Proverbele 1:8) Ea ısi respecta so tul
ˆ ˆ
si ıi sus tine deciziile. Chiar si cand nu este de acord
ˆ ˘ ˆ ˘
cu el ıntr-o privin ta, so tia ısi exprima sentimentele
ˆ ˆ
ıntr-un mod amabil si respectuos. Cand so tul unei fe-
˘
mei crestine nu este Martor, ea se confrunta cu provo-
˘ ˘ ˘ ˘
cari aparte. Dar, daca ea continua sa-si trateze so tul cu
˘ ˆ ˘ ˆ
iubire si respect, poate ca ıntr-o zi si
el va dori sa ınve-
˘ ˘ ˆ
te despre Iehova si sa-i aduca ınchinare. (Citeste 1 Pe-
tru 3:1.)
14 Copiii sunt pre ˆ
tiosi ın ochii lui Iehova, iar ei
ˆ ˆ
au ın mod deosebit nevoie de ocrotire si ındrumare.
ˆ ˘ ˘ ˆ
Cand copiii asculta de parin tii lor, ıi fac ferici ti. Mai
˘ ˘ ˘
mult, fiind ascultatori, ei arata respect fa ta de Iehova
ˆ ˆ
si ıl fac fericit. (Proverbele 10:1) In multe familii, co-
˘
piii sunt crescu ti de un singur parinte. Acest lucru
˘ ˆ ˘
poate aduce anumite dificulta ti, atat pentru parinte,
ˆ ˆ ˘ ˆ
cat si pentru copii. Cand copiii sunt ascultatori si ısi
˘
sus tin tatal sau mama, via ta de familie este mult mai
˘
frumoasa. Indiferent de situa tie, nicio familie nu este
˘ ˆ ˆ
perfecta. Dar, cand fiecare membru tine cont de ın-
˘
drumarea lui Iehova, familia este mai fericita. Acest
ˆ
lucru ıi aduce glorie lui Iehova, Creatorul tuturor fa-
miliilor. (Efeseni 3:14, 15)
˘ ˘ ˘
13. Cum poate o sotie
sa arate ca respecta autoritatea?
˘ ˘
14. Cum pot copiii sa arate respect fat a de autoritate?
˘ ˘
ˆ
RESPECT IN CONGREGATIE
15 Iehova ne ındrum ˆ ˘ ˘
a prin congregatia crestin a si el
˘
i-a dat lui Isus autoritate deplina asupra ei. (Coloseni
ˆ ˘
1:18) La randul lui, Isus i-a dat ‘sclavului fidel si preva-
˘ ˆ
zator’ responsabilitatea de a se ıngriji de slujitorii lui
˘ ˆ ˆ
Dumnezeu de pe pamant. (Matei 24:45-47) In prezent,
˘ ˘
„sclavul fidel si prevazator” este Corpul de Guvernare.
˘
Corpul de Guvernare ne ofera ceea ce avem nevoie la
˘ ˘ ˘ ˘
timpul potrivit ca sa ne pastram puternica credinta.
˘ ˆ
Batranii, slujitorii auxiliari si supraveghetorii de cir-
˘ ˆ
cumscriptie sustin congregatiile de pe tot pamantul si
ˆ
primesc ındrumare de la Corpul de Guvernare. Toti
˘
acesti frati au responsabilitatea de a ne purta de grija.
˘ ˘ ˆ
Ei sunt raspunzatori ınaintea lui Iehova pentru modul
ˆ ˘ ˘
ın care se achita de aceasta responsabilitate. Prin urma-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
re, daca ıi respectam, ıl respectam pe Iehova. (Citeste
1 Tesaloniceni 5:12; Evrei 13:17.) (Vezi „Note explica-
tive”, punctul 14.)
˘ ˆ
16 Batr ˘ ˘
anii si slujitorii auxiliari ajuta congregatia sa
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ramana fidela si unita. ˆ Bine ınteles, ei sunt oameni im-
˘
perfecti la fel ca noi. Insa cum sunt ei alesi? Acesti frati
˘ ˆ ˘ ˆ
trebuie sa ıntruneasca cerintele consemnate ın Scrip-
turi. (1 Timotei 3:1-7, 12; Tit 1:5-9) Iehova a folosit spi-
ˆ ˘
ritul sfant pentru a-i ajuta pe scriitorii Bibliei sa explice
ˆ ˘ ˆ ˘
ın ce constau aceste cerinte. Batranii se roaga lui Ieho-
ˆ ˆ ˘
va pentru spirit sfant cand analizeaza cine ar putea fi
˘ ˆ
numit batran sau slujitor auxiliar. Evident, congrega-
˘ ˆ
tiile
se afla sub ındrumarea lui Isus si a lui Iehova.
˘ ˘ ˘ ˆ
15. Cum putem arata ca respectam autoritatea ın congregatie?
˘ ˘ ˆ
16. De ce se poate spune ca batranii si slujitorii auxiliari sunt nu-
ˆ
miti de spiritul sfant?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘
(Faptele 20:28) Barbatii numiti pentru a ne sustine si
a
ˆ
se ıngriji de noi sunt daruri de la Dumnezeu. (Efeseni
4:8)
17 Uneori, s-ar putea sa˘ nu fie disponibili batr ˘ ˆ
ani sau
˘
slujitori auxiliari pentru a se achita ˆ de o anumit a res-
ˆ
ponsabilitate ın congregatie. In astfel de cazuri, ar pu-
˘ ˆ ˘ ˘
tea sa dea o mana de ajutor alti frati botezati. Sau, daca
nu este disponibil niciun frate, ar putea fi necesar ca o
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
sora sa se achite de o sarcin ˆ a ındeplinita ın mod nor-
˘ ˆ
mal de un frate botezat. In cazul acesta, ea trebuie sa ısi
˘ ˘ ˘
acopere capul cu o esarf a sau cu o palarie. (1 Corinteni
˘ ˘ ˘ ˘
11:3-10) Astfel, ea arata ca respecta principiul autorita-
ˆ ˆ ˆ ˆ
tii
stabilit de Iehova, atat ın familie, cat si ın congrega-
tie.
(Vezi „Note explicative”, punctul 15.)
˘ ˘
RESPECT FAT A DE AUTORITATILE
GUVERNAMENTALE
ˆ
18 In prezent, Iehova permite ca guvernele sa˘ aiba˘ o
˘ ˘ ˘ ˘
anumita autoritate, iar noi trebuie sa le aratam res-
˘ ˘
pect. Acestea asigura conducerea t arii si pun la dispozi-
˘ ˆ
tia
oamenilor serviciile necesare. Crestinii respecta ın-
˘
drumarea din Romani 13:1-7. (Citeste.) Noi ascultam
˘ ˘
de „autoritatile superioare” si ne supunem legilor t arii
˘ ˆ ˘
sau ale comunitatii ın care traim. Aceste legi reglemen-
˘
teaza aspecte legate de familie, afaceri sau bunuri. De
˘
exemplu, noi platim taxele si oferim informatiile soli-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
citate de guvern. Cum ar trebui sa procedam ınsa daca
˘ ˘ ˆ
guvernul ne cere sa facem ceva ce intra ın contradictie
cu legile lui Dumnezeu? Apostolul Petru a spus: „Tre-
˘ ˘ ˘
17. Pentru a dovedi respect, ce trebuie sa faca uneori o sora?
ˆ ˘ ˘
18, 19. a) Ce ınvat am din Romani 13:1-7? b) Cum dovedim respect
˘
fat a de guverne?
˘ ˘
˘ ˘ ˘ ˆ
buie sa ascultam mai mult de Dumnezeu ca stapanitor
ˆ
decat de oameni”. (Faptele 5:28, 29)
19 Daca˘ trebuie sa˘ interactionam ˘
cu un reprezentant

˘
al unei autoritati guvernamentale, cum ar fi un jude-
˘ ˘ ˆ
cator sau un politist, trebuie sa fim ıntotdeauna res-
˘
pectuosi. Tinerii crestini le arata respect profesorilor si
˘
celorlalti angajati ai unitatii scolare. La locul de mun-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ca, noi ıi aratam respect angajatorului, chiar daca alti
ˆ ˆ
angajati nu fac acest lucru. Procedand astfel, noi ıl imi-
˘ ˆ
tam pe apostolul Pavel, care a dovedit respect ın rela-
˘ ˆ
tiile
cu autoritatile, desi nu i-a fost ıntotdeauna usor.
˘ ˘
(Faptele 26:2, 25) Chiar daca altii nu ne trateaza fru-
˘ ˘ ˘ ˘
mos, noi continuam sa aratam respect. (Citeste Ro-
mani 12:17, 18.) (1 Petru 3:15)
20 Pe ıntregulˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
pamant, oamenii manifesta din ce ın
˘
ce mai putin respect unii fat a de altii. Dar slujitorii lui
˘ ˘
Iehova sunt diferiti. Dorinta noastra este sa fim respec-
˘
tuosi cu toti oamenii. Noi urmam sfatul dat de aposto-
lul Petru: „Onorati oameni de orice fel”. (1 Petru 2:17)
˘ ˆ ˆ ˘
Oamenii observa cand ıi tratam cu respect. Isus a spus:
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
„Tot asa sa straluceasca si lumina voastra ınaintea oa-
˘ ˘
menilor, pentru ca ei sa vada faptele voastre bune si
˘ ˘
sa-i dea glorie Tatalui vostru”. (Matei 5:16)
21 Cand ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
aratam respect ın familie, ın congregatie si
ˆ ˆ
ın alte domenii ale vietii, exemplul nostru bun ıi poa-
˘ ˘ ˘
te face pe altii sa doreasca sa afle mai multe despre Ie-
˘ ˆ ˘
hova. A manifesta respect fat a de altii ınseamn ˆ a a ma-
˘ ˆ ˆ
nifesta respect fat a de Iehova ınsusi. In acest mod ıl
˘ ˆ
facem pe Iehova fericit si dovedim ca ıl iubim.
ˆ ˘
20, 21. Ce rezultate bune se pot obtine
cand manifestam respect
˘
fat a de altii?

PRINCIPII BIBLICE
1 IEHOVA SE FOLOSESTE

DE OAMENI
ˆ PENTRU
A NE INDRUMA
˘
„Onorati oameni de orice fel, . . . temeti-v
a
de Dumnezeu.” (1 Petru 2:17)

˘ ˘ ˆ ˘
De ce ne-ar putea fi greu sa urmam ındrumarile?
Numerele 16:1-3; Proverbele 27:11;
Eclesiastul 8:9; Marcu 12:29, 30
Romani 5:12 Iubirea pentru Iehova ne
ˆ ˘ ˘ ˘
Oamenii pe care ıi foloses-
motiveaza sa respectam
˘
te Iehova sunt imperfecti,
masurile sale. Fiecare fa-
la fel ca noi. milie are un cap de fami-
˘ ˘
Luca 22:42 lie. Laˆ scoal
a, exista profe-
˘ ˘
Isus a lasat cel mai bun sori. In congregatie, exista
˘ ˆ
exemplu de ascultare. batrani.
ˆ
El a ascultat ıntotdeauna
de Iehova.
57
2 IEHOVA ESTE FONDATORUL

INSTITUTIEI
FAMILIALE
ˆ ˆ ˘
„Imi plec genunchii ınaintea Tatalui,
˘ ˆ ˘
caruia orice familie . . . ıi datoreaza
numele.” (Efeseni 3:14, 15)

˘ ˘
De ce vrea Iehova sa respectam institutia

familiei?
Proverbele 10:1 Proverbele 1:8;
ˆ ˆ
Cand a ıntemeiat familia, 1 Corinteni 11:3;
ˆ
Iehova a avut ın vedere Efeseni 6:1-3;
˘
ca aceasta sa fie un cadru 1ˆ Petru 3:1
ˆ
sigur ın care copiii pot Intreaga familie are parte
ˆ ˆ
creste
si ın care toti mem- de foloase cand fiecare
ˆ ˘
brii ei se pot bucura de membru ısi respecta rolul.
relatii
pline de iubire.
58
3 IEHOVA I-A DAT

LUI ISUS AUTORITATE
PESTE CONGREGATIE
„Cristos este capul congregatiei.”
(Efeseni 5:23)

˘
De ce trebuie sa sustinem
congregatia?

Matei 24:45-47 Faptele 20:28
Isus se foloseste
de Toti avem parte de foloase
˘ ˘ ˘ ˘
„sclavul fidel si prevaza- daca sustinem
din toata
ˆ
tor” pentru a se ıngriji inima congregatia. Este
˘ ˘
de slujitorii lui Dumnezeu masura luata de Iehova
˘ ˆ ˆ
de pe pamant. cu privire la ınchinare.
1 Tesaloniceni 5:12;
Evrei 13:17
˘ ˆ
Batranii si slujitorii auxi-
˘
liari ajuta congregatia
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
sa ramana puternica.
˘
Dovedim respect fat a
de autoritatea lui Iehova
ˆ
colaborand cu acesti frati.

59
4 IEHOVA LE PERMITE
˘
GUVERNELOR˘ S A EXERCITE
O ANUMITA AUTORITATE
˘ ˆ
„Nu exista autoritate decat de la Dumnezeu,
˘
iar autoritatile
existente au fost asezate

ˆ
ın pozitiile
lor relative de Dumnezeu.”
(Romani 13:1)

˘
Cum putem dovedi respect fat a de guverne?
Matei 5:16; Romani 13:1-4
1 Petru 3:15 Principiile biblice te pot
˘ ˘
Noi manifestam respect ajuta sa asculti de cei
prin ceea ce spunem si cu autoritate.
prin ceea ce facem. Acest Matei 22:37-39; 26:52;
ˆ
lucru ıi aduce glorie lui Ioan 18:36;
Iehova. Faptele 5:27-29;
Faptele 26:2, 25; Evrei 10:24, 25
˘ ˆ
Romani 12:17, 18 Daca un guvern ıti cere
˘ ˘ ˘ ˆ
Crestinii
respecta legile sa faci ceva ce intra ın
˘ ˆ ˘
t arii ın care traiesc. Ei contradictie
cu legile lui
˘ ˘ ˘
continua sa manifeste Iehova, trebuie sa decizi
˘
respect chiar daca nu de cine vei asculta.
sunt tratati bine.
CAPITOLUL 5
SĂ NE PĂSTRĂM
SEPARAȚI DE LUME
„Nu faceți parte din lume.” (IOAN 15:19)
ERA în seara dinaintea morții lui Isus. El știa că era

pe punctul de a-și părăsi discipolii și era preocupat de
viitorul lor. De aceea le-a spus: „Nu faceți parte din
lume”. (Ioan 15:19) Mai târziu, el s-a rugat Tatălui său
astfel: „Ei nu fac parte din lume, așa cum nici eu nu fac
parte din lume”. (Ioan 17:15, 16) La ce s-a referit Isus?
2 Aici, termenul „lume” se referă la oamenii care
nu-l cunosc pe Dumnezeu și se află sub conducerea lui

Satan. (Ioan 14:30; Efeseni 2:2; Iacov 4:4; 1 Ioan 5:19)
Cum putem demonstra că ‘nu facem parte din lume’?
În acest capitol, vom analiza mai multe modalități. Ră-
mânem loiali Regatului lui Dumnezeu și suntem ne-
utri, adică nu ne implicăm în politică. Ne împotrivim
spiritului lumii. Avem un aspect exterior modest și un
punct de vedere echilibrat referitor la bani. Ne îmbră-
căm cu „armura” care ne este pusă la dispoziție de
Dumnezeu. (Vezi „Note explicative”, punctul 16.)
FII LOIAL REGATULUI LUI DUMNEZEU
3 Când Isus a fost pe pământ, el a văzut că oamenii
1. Ce îl preocupa pe Isus în seara dinaintea mor ții sale?
2. La ce se referă „lumea” despre care a vorbit Isus?
3. Ce atitudine a avut Isus față de politică?
SĂ NE PĂSTRĂM SEPARAȚI DE LUME 61
nu duceau o viață ușoară. Lui i-a păsat cu adevărat de

ei și a vrut să-i ajute. A devenit el un lider politic? Nu.
El a știut că oamenii aveau cu adevărat nevoie de Rega-
tul, sau guvernul, lui Dumnezeu. Isus avea să fie Rege-
le acestui Regat, care a constituit, de fapt, tema prin-
cipală a predicării sale. (Daniel 7:13, 14; Luca 4:43;
17:20, 21) El nu s-a implicat în politică, ci a rămas me-
reu neutru. Când s-a aflat înaintea guvernatorului ro-
man Ponțiu Pilat, Isus a spus: „Regatul meu nu face
parte din această lume”. (Ioan 18:36) Discipolii lui
Isus au fost și ei neutri. O carte de istorie spune că
primii creștini „nu dețineau funcții politice”. (On the
Road to Civilization) Și în prezent, creștinii adevărați
au același punct de vedere. Noi susținem cu loialitate
Regatul lui Dumnezeu și ne păstrăm neutri în ce pri-
vește chestiunile politice ale lumii. (Matei 24:14)
4 Ambasadorii sunt persoane care își reprezintă gu-
vernul într-o țară străină. De aceea, ei nu se implică în

afacerile politice ale acelei țări. Creștinii unși, care au
speranța de a domni alături de Cristos în cer, se află
într-o situație asemănătoare. Pavel a scris: „Noi sun-
tem deci ambasadori în locul lui Cristos”. (2 Corinteni
5:20) Cei unși reprezintă guvernul lui Dumnezeu. De
aceea, ei nu se implică în chestiunile de natură politi-
că și guvernamentală ale acestei lumi. (Filipeni 3:20)
În schimb, cei unși ajută milioane de oameni să înve-
țe despre guvernul lui Dumnezeu. „Alte oi”, care au
speranța de a trăi pentru totdeauna în lumea nouă a
lui Dumnezeu, îi susțin pe cei unși și, asemenea lor, își
păstrează neutralitatea. (Ioan 10:16; Matei 25:31-40)
4. Cum susțin creștinii adevărați Regatul lui Dumnezeu?
62 SĂ RĂMÂNEM ÎN IUBIREA LUI DUMNEZEU
Este clar, niciun creștin adevărat nu se va implica în

chestiunile politice ale lumii. (Citește Isaia 2:2-4.)
5 Creștinii adevărați îi consideră pe frații lor de cre-
dință membri ai familiei lor și sunt uniți indiferent de

țara sau de mediul social din care provin. (1 Corinteni
1:10) Dacă am merge la război, am lupta împotriva
propriei familii, adică a fraților noștri de credință, pe
care Isus ne-a poruncit să-i iubim. (Ioan 13:34, 35;
1 Ioan 3:10-12) Mai mult, Isus le-a spus discipolilor lui
să-și iubească până și dușmanii. (Matei 5:44; 26:52)
5. Menționează un motiv pentru care creștinii nu iau parte la răz-
boaie.
Poți explica
de ce susții
cu loialitate
Regatul lui
Dumnezeu?
6 Deși în calitate de creștini rămânem neutri, noi

ne străduim să fim buni cetățeni. De exemplu, ară-
tăm respect față de autorități aplicând legile și plătin-
du-ne taxele. Dar ne asigurăm întotdeauna că ‘îi dăm
lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu’. (Marcu 12:17;
Romani 13:1-7; 1 Corinteni 6:19, 20) Aceasta se referă
la iubirea noastră față de el, la ascultarea noastră și la
închinarea pe care i-o aducem. Suntem dispuși mai
degrabă să ne pierdem viața decât să nu ascultăm de
Iehova. (Luca 4:8; 10:27) (Citește Faptele 5:29; Ro-
mani 14:8.)
ÎMPOTRIVEȘTE-TE ‘SPIRITULUI LUMII’
7 A rămâne separați de lumea lui Satan înseamnă
a nu permite ‘spiritului lumii’ să aibă control asupra
noastră. Acest spirit este modul de gândire și de com-
portare care provine de la Satan și care îi influențează
pe cei ce nu îi slujesc lui Iehova. Creștinii însă se îm-
potrivesc acestei atitudini. De fapt, Pavel a spus: „Noi
nu am primit spiritul lumii, ci spiritul care vine de
la Dumnezeu”. (1 Corinteni 2:12; Efeseni 2:2, 3; vezi
„Note explicative”, punctul 17)
8 Spiritul lumii îi face pe oameni egoiști, mândri și
răzvrătiți. Îi determină să creadă că nu trebuie să ascul-

te de Dumnezeu. Satan vrea ca oamenii să facă tot ce le
place fără să se gândească la consecințe. El ar vrea ca
oamenii să creadă că „dorința cărnii [și] dorința ochi-
lor” sunt cele mai importante lucruri în viață. (1 Ioan
6. Care este atitudinea slujitorilor dedicați ai lui Iehova față de gu-
verne?
7, 8. Ce este „spiritul lumii” și ce efect are acesta asupra oameni-
lor?
2:16; 1 Timotei 6:9, 10) Diavolul încearcă din răsputeri

să-i inducă în eroare pe slujitorii lui Iehova și să îi facă
să adopte modul său de gândire. (Ioan 8:44; Faptele
13:10; 1 Ioan 3:8)
9 Asemenea aerului pe care îl respirăm, spiritul lu-
mii este peste tot în jurul nostru. Dacă nu facem efor-

turi serioase pentru a ne împotrivi acestuia, el ne va in-
fluența. (Citește Proverbele 4:23.) Am putea, fără să
ne dăm seama, să începem să gândim și să ne compor-
tăm asemenea oamenilor care nu i se închină lui Ieho-
va. (Proverbele 13:20; 1 Corinteni 15:33) Am putea să
cădem în capcana pornografiei sau a apostaziei ori să
ne lăsăm influențați de spiritul de competiție promo-
vat deseori în lumea sportului. (Vezi „Note explicati-
ve”, punctul 18.)
10 Prin urmare, cum putem evita să ne lăsăm in-
fluențați de spiritul lumii? E important să stăm aproa-

pe de Iehova și să ne lăsăm îndrumați de înțelepciunea
sa. De asemenea, trebuie să ne rugăm mereu pentru
spirit sfânt și să fim ocupați în serviciul adus lui Dum-
nezeu. Iehova este cea mai puternică Persoană din uni-
vers. De aceea, suntem convinși că el ne poate ajuta să
ne împotrivim spiritului lumii. (1 Ioan 4:4)
O ÎMBRĂC ĂMINTE CARE
ÎL ONOREAZĂ PE DUMNEZEU
11 Arătăm că nu facem parte din lume și prin mo-
dul în care ne îmbrăcăm și ne aranjăm. Mulți oameni

9. Cum ne-ar putea afecta spiritul lumii?
10. Ce ne poate ajuta să ne împotrivim spiritului lumii?
11. Cum influențează spiritul lumii modul în care se îmbracă oa-
menii?
Îi aduc onoare lui Iehova prin modul în care mă îmbrac?
din lume se îmbracă în așa fel încât să atragă atenția,

să stârnească dorințe imorale în alții, să-și dovedească
spiritul de răzvrătire împotriva societății sau să-și eta-
leze situația financiară. Altora nu le pasă deloc cum
arată. Drept urmare, au o înfățișare neîngrijită și sunt
murdari. Noi nu vom permite ca aceste atitudini să in-
fluențeze modul în care ne îmbrăcăm și ne aranjăm.
12 Ca slujitori ai lui Iehova, vrem să avem o îmbrăcă-
minte curată, îngrijită, de bun-gust și adecvată ocaziei.

12, 13. Ce principii ne pot ajuta când ne alegem îmbrăcămintea?
Ne îmbrăcăm „cu modestie și judecată sănătoasă”, în

așa fel încât să dovedim că suntem închinători ai lui
Dumnezeu. (1 Timotei 2:9, 10; Iuda 21)
13 Modul în care ne îmbrăcăm poate influența păre-
rea altora despre Iehova și despre slujitorii săi. Vrem

să facem „toate lucrurile spre gloria lui Dumnezeu”.
(1 Corinteni 10:31) Modestia presupune respect față
de sentimentele și opiniile altora. Așadar, când ne ale-
gem îmbrăcămintea și decidem cum vrem să arătăm,
noi nu uităm că alegerile noastre îi influențează pe al-
ții. (1 Corinteni 4:9; 2 Corinteni 6:3, 4; 7:1)
14 Cum ne îmbrăcăm când mergem la întruniri sau
în lucrarea de predicare? Atragem prea mult atenția

asupra noastră? Îi fac hainele noastre pe alții să se sim-
tă stânjeniți? Considerăm că modul în care ne îmbră-
căm nu e treaba altora? (Filipeni 4:5; 1 Petru 5:6) Este
firesc să ne dorim să arătăm bine, dar ceea ce ne va face
cu adevărat atrăgători sunt calitățile creștine. Acestea
sunt calitățile pe care le apreciază Iehova când se uită
la noi. Ele arată cine suntem cu adevărat, „persoana as-
cunsă a inimii, . . . care este de mare valoare în ochii
lui Dumnezeu”. (1 Petru 3:3, 4)
15 Iehova nu ne-a dat o listă de reguli privitoare la ce
anume putem sau nu să îmbrăcăm. Dimpotrivă, ne-a

pus la dispoziție principii biblice care ne pot ajuta să
luăm decizii bune. (Evrei 5:14) El dorește ca deciziile
noastre, mici sau mari, să aibă la bază iubirea față de El
14. La ce ar trebui să ne gândim când ne alegem îmbrăcămintea
pentru activitățile creștine?
15. De ce nu stabilește Iehova reguli cu privire la aspectul nostru
exterior?
și față de semeni. (Citește Marcu 12:30, 31.) Slujitorii
lui Iehova din întreaga lume se îmbracă diferit, în func-
ție de cultura din care fac parte și de gusturile persona-
le. Această varietate este frumoasă și încântă privirile.
UN PUNCT DE VEDERE ECHILIBRAT
CU PRIVIRE LA BANI
16 Satan vrea ca oamenii să creadă că banii și lucruri-
le materiale îi pot face fericiți. Dar slujitorii lui Iehova

16. De ce putem spune că punctul de vedere al lumii referitor la
bani este în contradicție cu ce ne-a învățat Isus? Ce întrebări ar tre-
bui să ne punem?
știu că acest lucru nu este adevărat. Noi avem încrede-

re în cuvintele lui Isus: „Chiar dacă cineva are din bel-
șug, viața lui nu depinde de lucrurile pe care le are”.
(Luca 12:15) Banii nu ne pot face cu adevărat fericiți.
Nu ne pot aduce prieteni adevărați, pace a minții sau
viață veșnică. Firește, avem nevoie de unele lucruri
materiale și dorim să ne bucurăm de viață. Isus însă
ne-a învățat că vom fi fericiți dacă avem o relație strân-
să cu Dumnezeu și dacă punem pe primul plan închi-
narea adusă lui. (Matei 5:3; 6:22) Întreabă-te: M-am
lăsat influențat de punctul de vedere al lumii cu pri-
vire la bani? Sunt banii principalul lucru la care mă
gândesc și despre care vorbesc? (Luca 6:45; 21:34-36;
2 Ioan 6)
17 Dacă ne concentrăm asupra serviciului adus lui
Iehova și respingem punctul de vedere al lumii referi-

tor la bani, viața noastră va fi plină de sens. (Matei
11:29, 30) Vom fi mulțumiți și vom avea pacea min-
ții și a inimii. (Matei 6:31, 32; Romani 15:13) Nu vom
fi atât de îngrijorați cu privire la lucrurile materiale.
(Citește 1 Timotei 6:9, 10.) Vom simți bucuria de a dă-
rui. (Faptele 20:35) Iar datorită modului nostru de via-
ță vom putea petrece mai mult timp cu cei dragi. Chiar
am putea să avem un somn mai liniștit. (Eclesiastul
5:12)
„ARMURA COMPLETĂ”
18
Satan încearcă să ne distrugă relația cu Iehova, de
aceea trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru
17. Cum se poate îmbunătăți viața ta dacă respingi punctul de ve-
dere al lumii cu privire la bani?
18. Ce încearcă Satan să facă?
a o ocroti. Avem de dus o luptă „împotriva forțelor spi-

rituale rele”. (Efeseni 6:12) Satan și demonii lui nu vor
să fim fericiți și să trăim veșnic. (1 Petru 5:8) Deși
acești dușmani puternici luptă împotriva noastră, cu
ajutorul lui Iehova putem ieși victorioși!
19 În Antichitate, soldații purtau o armură care îi
ocrotea pe câmpul de luptă. Și noi trebuie să purtăm

„armura” pe care ne-a pus-o la dispoziție Iehova. (Efe-
seni 6:13) Aceasta ne va ocroti. Citim despre această
armură în Efeseni 6:14-18: „Așadar, rămâneți neclin-
tiți, având mijlocul încins cu centura adevărului, fiind
îmbrăcați cu platoșa dreptății și având picioarele în-
călțate cu dorința arzătoare de a predica vestea bună a
păcii. Pe lângă toate acestea, luați marele scut al cre-
dinței, cu care veți putea stinge toate săgețile aprinse
ale celui rău. De asemenea, luați coiful salvării și sa-
bia spiritului, care este cuvântul lui Dumnezeu, și ru-
gați-vă oricând în spirit, cu orice fel de rugăciune și
implorare”.
20 Dacă un soldat uită să-și ia o componentă a ar-
murii și își lasă neprotejată o parte a corpului, duș-

manul va ataca acolo. Dacă vrem ca „armura” să ne
ocrotească, nu ne putem permite să uităm nici mă-
car un element al acesteia. Trebuie să o purtăm tot
timpul și să o păstrăm în stare bună. Lupta noas-
tră va continua până când lumea lui Satan va fi dis-
trusă, iar demonii lui vor fi înlăturați de pe pământ.
(Revelația 12:17; 20:1-3) Așadar, dacă ne luptăm cu
19. Așa cum se menționează în Efeseni 6:14-18, din ce este alcătui-
tă „armura” unui creștin?
20. Ce trebuie să facem pentru a fi protejați de „armură”?
unele dorințe greșite sau cu unele slăbiciuni, să nu re-

nunțăm! (1 Corinteni 9:27)
21 Singuri, nu suntem mai puternici decât Diavolul.
Însă cu ajutorul lui Iehova, suntem! Pentru a rămâ-

ne fideli, trebuie să ne rugăm lui Iehova, să studiem
Cuvântul său și să stăm în compania fraților și a suro-
rilor noastre. (Evrei 10:24, 25) Toate acestea ne vor aju-
ta să-i rămânem loiali lui Dumnezeu și să fim gata să
ne apărăm credința.
FII GATA SĂ ÎȚI APERI CREDINȚA
22
Trebuie să fim gata tot timpul să ne apărăm cre-
dința. (Ioan 15:19) În privința anumitor chestiuni,
Martorii lui Iehova au o poziție total diferită de a majo-
rității oamenilor. Întreabă-te: Înțeleg cu adevărat de ce
adoptă Martorii această poziție? Sunt convins că ceea
ce spune Biblia și sclavul fidel și prevăzător este corect?
Sunt mândru că sunt Martor al lui Iehova? (Psalmul
34:2; Matei 10:32, 33) Le pot explica altora convinge-
rile mele? (Matei 24:45; Ioan 17:17) (Citește 1 Petru
3:15.)
23 În multe situații, știm clar ce trebuie să facem
pentru a rămâne separați de lume. Alteori însă, nu ne

este atât de clar. Satan încearcă să ne prindă în capca-
nă în multe feluri. O capcană pe care o folosește o re-
prezintă divertismentele. Ce înseamnă a ne alege cu
înțelepciune divertismentele? Acest lucru va fi analizat
în capitolul următor.
21. Cum putem câștiga lupta?
22, 23. a) Ce trebuie să facem pentru a ne putea apăra tot timpul
credința? b) Ce vom analiza în capitolul următor?
PRINCIPII BIBLICE
1 CREȘTINII SUNT LOIALI

REGATULUI LUI DUMNEZEU
„Regatul meu nu face parte din această
lume.” (Ioan 18:36)
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Cum putem arăta că suntem neutri și că susținem

Regatul lui Dumnezeu?
Isaia 2:2-4; Matei 26:52
Ioan 6:15; Violența aduce cu sine
1 Petru 3:15 mai multă violență. Noi
Nu participăm la războaie așteptăm ca Iehova să re-
și nu ne implicăm în zolve definitiv problemele
politică. acestei lumi.
Exodul 20:4, 5; Ioan 13:34, 35;
1 Ioan 5:21 1 Ioan 3:10-12
Nu venerăm niciun simbol Toți colaboratorii creștini
național. De exemplu, – indiferent de țară, trib
nu salutăm drapelul. sau mediu social – sunt
frați și surori. Noi nu am
lupta niciodată unul
împotriva altuia.
72
2 CREȘTINII
„NU FAC PARTE DIN LUME”
„Ei nu fac parte din lume, așa cum nici eu
nu fac parte din lume.” (Ioan 17:16)
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
De ce trebuie să rămânem separați de lumea

lui Satan?
1 Ioan 5:19 Iacov 4:4
Termenul „lume” se re- Vrem ca Iehova să ne
feră la oamenii care nu-l considere prieteni. Îi imi-
cunosc pe Dumnezeu și tăm pe Iehova și pe Isus
care se lasă influențați de prin atitudinea, vorbirea
conducătorul lumii, Satan. și acțiunile noastre.
73
3 CREȘTINII EVITĂ SPIRITUL LUMII

„Păzește-ți inima mai mult decât orice,
căci din ea ies izvoarele vieții.”
(Proverbele 4:23)
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce înseamnă a ne împotrivi spiritului lumii

lui Satan?
Efeseni 2:2; 1 Corinteni 2:12;
1 Ioan 2:16 1 Ioan 4:4
Satan este egoist, mândru Pentru a ne împotrivi spi-
și rebel. El vrea ca oamenii ritului lumii lui Satan, tre-
să creadă că nu trebuie să buie să stăm aproape de
asculte de Dumnezeu. Iehova și să ne umplem
1 Corinteni 10:31 mintea cu gândurile lui.
Arătăm că nu facem parte
din lume prin ceea ce
spunem și facem, dar și
prin deciziile pe care le
luăm în chestiuni de
natură personală.
74
4 BANII NU NE ADUC OCROTIRE

DE DURATĂ ȘI ADEVĂRATA PACE
A MINȚII
„Chiar dacă cineva are din belșug, viața lui
nu depinde de lucrurile pe care le are.”
(Luca 12:15)
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce anume ne va ajuta să ne însușim punctul

de vedere al lui Iehova cu privire la lucrurile
materiale?
Faptele 20:35; Matei 6:31, 32;
1 Timotei 6:9, 10 Marcu 12:30, 31;
Satan vrea să credem că Luca 21:34-36
plăcerile și bogățiile ne Când ne concentrăm asu-
pot face fericiți. Totuși, pra serviciului adus lui Ie-
Isus ne-a învățat că o hova, avem o viață plină
relație strânsă cu Dum- de sens. Putem să fim mul-
nezeu și faptul de a dărui țumiți și să ne bucurăm de
aduc fericire autentică. pace lăuntrică.
CAPITOLUL 6
SĂ NE ALEGEM CU ÎNȚELEPCIUNE
DIVERTISMENTELE
„Faceți toate lucrurile spre gloria lui Dumnezeu!”
(1 CORINTENI 10:31)
IMAGINEAZĂ-ȚI că vrei să muști dintr-un fruct și

observi că o parte din el este stricată. Ce vei face? Îl
vei mânca? Îl vei arunca? Sau vei tăia partea stricată
și vei mânca partea bună?
2 În anumite privințe, divertismentele se asea-
mănă cu acel fruct. Unele dintre ele sunt plăcute,

dar multe sunt „stricate”, deoarece sunt pline de
imoralitate, violență și spiritism. Tu cum îți alegi
1, 2. De ce trebuie să fim atenți când ne alegem divertismentele?
divertismentele? Consideri că, fiind o decizie perso-

nală, poți alege ce vrei? Consideri că toate divertis-
mentele sunt greșite? Sau le alegi cu atenție, evi-
tându-le pe cele nepotrivite și bucurându-te de cele
potrivite?
3 Cu toții avem uneori nevoie de destindere și
vrem să facem alegeri înțelepte în acest domeniu.

De aceea, trebuie să ne întrebăm cum ne influențea-
ză divertismentele închinarea la Iehova.
FĂ „TOATE LUCRURILE SPRE
GLORIA LUI DUMNEZEU”
4
Când ne dedicăm lui Iehova, îi promitem că ne
vom folosi viața pentru a-i sluji. (Citește Eclesias-
tul 5:4.) Promitem că vom face „toate lucrurile spre
gloria lui Dumnezeu”. (1 Corinteni 10:31) Aceasta
înseamnă că îi suntem dedicați lui Dumnezeu chiar
și când ne relaxăm sau ne bucurăm de unele diver-
tismente, nu doar când suntem la întruniri ori în lu-
crarea de predicare.
5 Tot ceea ce facem în viață are legătură cu în-
chinarea la Iehova. Pavel a explicat aceasta când a

spus: „Să vă prezentați corpurile ca o jertfă vie, sfân-
tă și plăcută lui Dumnezeu”. (Romani 12:1) Iar Isus
a spus: „Să-l iubești pe Iehova, Dumnezeul tău, cu
toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată mintea ta
și cu toată puterea ta”. (Marcu 12:30) Dorim să-i
oferim întotdeauna lui Iehova ce avem mai bun. În
3. La ce trebuie să ne gândim când ne alegem divertismentele?
4. Ce principiu biblic ne poate ajuta în alegerea divertismentelor?
5. Ce fel de închinare trebuie să-i aducem lui Iehova?
SĂ NE ALEGEM CU ÎNȚELEPCIUNE DIVERTISMENTELE 77
anticul Israel, când israeliții aduceau ca jertfă un

animal, Iehova aștepta din partea lor ca animalul să
fie sănătos. Dacă jertfa avea vreun defect, Dumne-
zeu nu o accepta. (Leviticul 22:18-20) În mod ase-
mănător, s-ar putea întâmpla ca Iehova să nu accep-
te nici închinarea noastră. De ce?
6 Iehova ne spune: „Fiți sfinți, pentru că eu sunt
sfânt!”. (1 Petru 1:14-16; 2 Petru 3:11) Iehova va ac-

cepta închinarea noastră doar dacă suntem sfinți,
sau curați. (Deuteronomul 15:21) Închinarea noas-
tră nu poate fi curată dacă facem lucruri pe care Ie-
hova le urăște, cum ar fi lucruri imorale, violen-
te sau care au legătură cu spiritismul. (Romani
6:12-14; 8:13) L-am supăra pe Iehova și dacă am ale-
ge divertismente care conțin astfel de lucruri. Aceas-
ta ar putea face ca închinarea noastră să devină ne-
curată și să nu mai fie acceptată de Iehova, ceea ce
ar putea afecta grav relația noastră cu el.
7 Așadar, cum putem dovedi înțelepciune când ne
alegem divertismentele? Ce principii ne pot ajuta să

stabilim care divertismente sunt sau nu potrivite?
URĂȘTE CE ESTE RĂU
8 În prezent, există multe feluri de divertismen-
te. Deși unele sunt potrivite pentru creștini, o mare
parte nu sunt. Mai întâi de toate, să vedem ce fel de
divertismente trebuie să evităm.
9 Multe filme, site-uri, emisiuni TV, jocuri video
6, 7. Cum ne pot afecta divertismentele relația cu Iehova?

8, 9. Ce fel de divertismente trebuie să evităm? De ce?
și cântece sunt imorale, violente și spiritiste. Lucru-

rile rele sunt prezentate în așa fel încât să pară ino-
fensive și chiar amuzante. Creștinii însă sunt atenți
să respingă divertismentele care nu reflectă norme-
le curate ale lui Iehova. (Faptele 15:28, 29; 1 Co-
rinteni 6:9, 10) Când respingem astfel de divertis-
mente, îi dovedim lui Iehova că urâm ce este rău.
(Psalmul 34:14; Romani 12:9)
10 Unii însă sunt de părere că nu e nimic greșit în
divertismentele violente, imorale sau spiritiste. Ei

spun: „Ce e rău în asta? Nu aș face niciodată aseme-
nea lucruri”. Gândind astfel, ne amăgim singuri. Bi-
blia spune: „Inima este mai trădătoare decât orice și
nu se dă înapoi de la nimic”. (Ieremia 17:9) Dacă ne
destindem cu lucruri pe care Iehova nu le aprobă,
cum putem spune că urâm acele lucruri? Dacă vom
alege cu regularitate astfel de divertismente, vom
începe să le privim ca pe ceva normal. Cu timpul,
conștiința noastră va slăbi și nu ne va mai avertiza
când vom fi pe punctul de a face o alegere greșită.
(Psalmul 119:70; 1 Timotei 4:1, 2)
11 Cuvântul lui Dumnezeu ne avertizează: „Ce
seamănă omul, aceea va și secera!”. (Galateni 6:7)

Este clar, dacă ne destindem cu lucruri greșite, cu
timpul am putea ajunge să le facem. De pildă, în ca-
zul unora, influența divertismentelor imorale a fost
atât de puternică, încât aceștia chiar au ajuns să co-
10. Ce consecințe ar putea avea alegerea greșită a divertismente-
lor?
11. Cum ne ajută Galateni 6:7 în alegerea divertismentelor?
mită imoralitate. Totuși, Iehova ne oferă ajutorul

necesar pentru a ne alege cu înțelepciune divertis-
mentele.
IA DECIZII PE BAZA
PRINCIPIILOR BIBLICE
12 Unele divertismente sunt clar nepotrivite în
ochii lui Iehova și știm că trebuie evitate. Dar ce
vom face când lucrurile nu sunt foarte clare? Ieho-
va nu ne dă o listă de reguli cu ce anume putem sau
nu să vizionăm, să ascultăm ori să citim. Dimpotri-
vă, el dorește să ne folosim conștiința instruită pe
baza Bibliei. (Citește Galateni 6:5.) Iehova ne ofe-
ră principii, adică adevăruri fundamentale, care ne
ajută să înțelegem cum privește el lucrurile. Aces-
te principii ne modelează conștiința. Totodată, ne
ajută să știm „care este voința lui Iehova” pentru a
putea lua decizii plăcute lui. (Efeseni 5:17)
13 Adesea, alegerile în materie de divertismente
diferă de la un creștin la altul. De ce? Deoarece avem

gusturi diferite. De asemenea, ceea ce o persoană ar
putea considera potrivit, alta ar putea considera ne-
potrivit. Cu toate acestea, pentru a lua decizii bune,
toți creștinii trebuie să se lase îndrumați de princi-
piile Bibliei. (Filipeni 1:9) Acestea ne vor ajuta să ale-
gem divertismente potrivite din punctul de vedere
al lui Dumnezeu. (Psalmul 119:11, 129; 1 Petru 2:16)
12. Ce anume ne va ajuta să luăm decizii înțelepte cu privire la di-
vertismente?
13. De ce iau creștinii decizii diferite în materie de divertismente?
Însă de ce anume trebuie să țină cont toți creștinii?
Principiile biblice ne pot ajuta să ne alegem
cu înțelepciune divertismentele
14 Un alt aspect de care trebuie să ținem cont este

timpul pe care îl rezervăm divertismentelor. Aceasta
ar putea dezvălui cât de importante sunt ele pen-
tru noi. Fiind creștini, cel mai important lucru din
viața noastră este serviciul pe care i-l aducem lui
Iehova. (Citește Matei 6:33.) Dar fără să ne dăm
seama, am putea permite ca divertismentele să ne
ocupe din ce în ce mai mult timp. Pavel i-a sfătuit pe
creștini: „Fiți foarte atenți cum umblați, nu ca niș-
te neînțelepți, ci ca niște înțelepți, folosindu-vă cât
14. a) La ce trebuie să fim atenți când decidem cum să ne folosim
timpul? b) Ce sfat le-a dat Pavel creștinilor?
81
Înainte de a alege cum să se

destindă, creștinii se întreabă:
Ce influență va avea aceasta asupra
relației mele cu Dumnezeu?
Ce efect va avea aceasta asupra mea?
Ce efect va avea aceasta asupra
altora?
mai bine timpul”. (Efeseni 5:15, 16) De aceea, trebu-

ie să stabilim limite în ce privește timpul rezervat di-
vertismentelor și să ne asigurăm mereu că punem
serviciul pentru Dumnezeu pe primul loc în viață.
(Filipeni 1:10)
15 Evident, trebuie să respingem divertismentele
care știm că nu-i plac lui Iehova. Dar ce putem face

în privința divertismentelor asupra cărora avem în-
doieli? Trebuie să fim atenți și în acest caz? Gândeș-
te-te: Dacă mergi pe o potecă de munte, te apropii
prea mult de margine? Nu. Dacă îți prețuiești viața,
stai departe de pericol. La fel stau lucrurile și în
ce privește alegerea divertismentelor. Cuvântul lui
Dumnezeu ne spune: „Îndepărtează-ți piciorul de la
rău”. (Proverbele 4:25-27) Drept urmare, evităm nu
doar divertismentele despre care știm că sunt greși-
te, dar și cele despre care credem că nu ar avea o
influență bună asupra noastră și care ne-ar putea
pune în pericol relația cu Iehova.
ÎNSUȘEȘTE-ȚI PUNCTUL DE VEDERE AL LUI IEHOVA
16
Psalmistul a scris: „O, voi care îl iubiți pe Ieho-
va, urâți răul!”. (Psalmul 97:10) Biblia ne dezvăluie
cum gândește și ce simte Iehova. Întreabă-te cum te
ajută ceea ce înveți să vezi lucrurile așa cum le vede
Iehova. De exemplu, din Biblie învățăm că Iehova
urăște „limba mincinoasă, mâinile care varsă sânge
15. Cum putem evita divertismentele care ne pot pune în pericol
relația cu Iehova?
16. a) Care sunt câteva lucruri pe care le urăște Iehova? b) Cum
arătăm că urâm ceea ce urăște Iehova?
nevinovat, inima care urzește planuri rele, picioarele

care aleargă repede la rău”. (Proverbele 6:16-19) Învă-
țăm că trebuie să evităm „imoralitatea sexuală, . . .
idolatria, spiritismul, . . . gelozia, izbucnirile de mâ-
nie, . . . invidia, beția, chefurile și alte lucruri asemă-
nătoare”. (Galateni 5:19-21) Aceste principii biblice
te pot ajuta când îți alegi divertismentele. Vrem să ur-
măm normele lui Iehova în toate aspectele vieții, și
când suntem cu alții, și când suntem singuri. (2 Co-
rinteni 3:18) De fapt, alegerile pe care le facem când
suntem singuri dezvăluie deseori ce fel de persoană
suntem în realitate. (Psalmii 11:4; 16:8)
17 De aceea, când îți alegi divertismentele întrea-
bă-te: Cum îmi va influența această alegere relația

cu Iehova? Ce efect va avea asupra conștiinței mele?
Să analizăm câteva principii care ne pot ajuta să ne
alegem cu înțelepciune divertismentele.
18 Când ne alegem divertismentele, alegem în rea-
litate cu ce să ne umplem mintea. Pavel a scris: „Tot

ce este adevărat, tot ce merită respect, tot ce este
drept, tot ce este cast, tot ce merită să fie iubit, tot ce
este vorbit de bine, tot ce este virtuos și tot ce este
demn de laudă – aceste lucruri să fie preocuparea
voastră”. (Filipeni 4:8) Când ne umplem mintea cu
lucruri sănătoase, putem spune: „Fie ca vorbele gu-
rii mele și cugetarea inimii mele să-ți fie plăcute, o,
Iehova”. (Psalmul 19:14)
17. Înainte de a ne alege divertismentele, ce întrebări trebuie să ne
punem?
18, 19. a) Ce sfat le-a dat Pavel creștinilor? b) Ce principii ne pot
ajuta când ne alegem divertismentele?
19
Întreabă-te: Cu ce îmi umplu mintea? După ce
vizionez un film sau o emisiune TV, sunt gânduri-
le mele plăcute, înviorătoare? Mă simt liniștit? Am
conștiința împăcată? (Efeseni 5:5; 1 Timotei 1:5, 19)
Mă simt liber să mă rog lui Iehova? Sau mă simt vi-
novat? Mă determină divertismentele să mă gân-
desc la lucruri violente sau imorale? (Matei 12:33;
Marcu 7:20-23) Mă las modelat de acest sistem prin
divertismentele pe care le aleg? (Romani 12:2) Răs-
punsurile noastre sincere ne vor ajuta să înțelegem
ce trebuie să facem pentru a ne păstra puternică re-
lația cu Iehova. Vrem să ne rugăm asemenea psal-
mistului: „Abate-mi ochii de la ceea ce este lipsit de
valoare”. (Psalmul 119:37)
DECIZIILE NOASTRE AU EFECT ASUPRA ALTORA
20
Un alt principiu important demn de reținut
este acesta: „Toate lucrurile sunt permise, dar nu
toate zidesc. Fiecare să caute nu folosul său, ci al al-
tuia”. (1 Corinteni 10:23, 24) Simplul fapt că avem
libertatea de a face un anumit lucru nu înseamnă că
trebuie să-l și facem. Trebuie să ne gândim cu serio-
zitate la efectul pe care-l vor avea deciziile noastre
asupra fraților noștri.
21 Conștiința fiecăruia este diferită. De exemplu,
poate că ție conștiința îți permite să urmărești o

Mai multe principii care ne pot ajuta să ne alegem cu înțe-
lepciune divertismentele se găsesc în textele din Proverbele 3:31;
13:20; Efeseni 5:3, 4 și Coloseni 3:5, 8, 20.
20, 21. De ce trebuie să ținem cont de sentimentele altora când

ne alegem divertismentele?
anumită emisiune TV. Dar apoi afli că unui frate sau

unei surori conștiința nu-i permite să vizioneze acel
program. Ce vei face? Deși ai tot dreptul să vizionezi
acel program, poate vei decide să nu o faci. De ce?
Deoarece nu vrei ‘să păcătuiești împotriva fraților
tăi’ sau chiar ‘să păcătuiești împotriva lui Cristos’.
(1 Corinteni 8:12) Nu dorim să facem niciun lucru
care să-i poticnească pe frații noștri de credință. (Ro-
mani 14:1; 15:1; 1 Corinteni 10:32)
22 Ce vei face, în schimb, dacă ție conștiința nu-ți
permite să vizionezi, să citești sau să faci ceva ce altă

persoană consideră potrivit? Întrucât îți iubești și îți
respecți fratele, nu vei face presiuni asupra lui să ia
aceleași decizii ca tine. Un șofer știe că și cei care
conduc mai repede sau mai încet decât el pot fi șo-
feri buni. În mod asemănător, s-ar putea ca tu și alt
frate, deși urmați aceleași principii biblice, să aveți
păreri oarecum diferite vizavi de ce înseamnă diver-
tismente potrivite. (Eclesiastul 7:16; Filipeni 4:5)
23 În concluzie, ce anume ne va ajuta să ne ale-
gem divertismentele cu înțelepciune? Când ne folo-

sim conștiința instruită pe baza principiilor biblice
și suntem sincer interesați de frații și surorile noas-
tre, vom face alegeri bune. În plus, ne vom simți fe-
riciți că facem „toate lucrurile spre gloria lui Dum-
nezeu”.
22. Cum ne putem dovedi rezonabili în ce privește alegerile pe care
le fac alți creștini?
23. Ce anume ne poate ajuta să ne alegem cu înțelepciune diver-
tismentele?
PRINCIPII BIBLICE
1 PRIN ALEGERILE PE CARE

LE FACEM ÎN MATERIE DE
DIVERTISMENTE ÎI DOVEDIM LUI
IEHOVA CÂT DE MULT ÎL IUBIM
„Faceți toate lucrurile spre gloria
lui Dumnezeu!” (1 Corinteni 10:31)
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
De ce trebuie să fim atenți când ne alegem

divertismentele?
Psalmii 11:5, 7; 34:14; Marcu 12:30;
Romani 12:9; Romani 12:1, 2
1 Corinteni 6:9, 10 Divertismentele pe care
Multe divertismente din le alegem ne pot înviora
prezent – filme, site-uri, sau ne pot împiedica să-i
emisiuni TV, jocuri video, rămânem fideli lui Iehova.
muzică sau altele – sunt Ieremia 17:9;
imorale, violente și Galateni 6:7
spiritiste. Divertismentele ne
influențează.
87
2 PRINCIPIILE BIBLICE NE POT

AJUTA SĂ NE ALEGEM
DIVERTISMENTELE
„Înțelegeți care este voința lui Iehova.”
(Efeseni 5:17)
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce principii ne pot ajuta să luăm decizii bune

în ce privește divertismentele?
Psalmul 16:8; Matei 6:33;
Proverbele 6:16-19; Efeseni 5:15, 16
Galateni 5:19-21 Trebuie să fim atenți
Trebuie să urâm lucrurile cât timp rezervăm diver-
pe care le urăște Iehova, tismentelor. Închinarea
precum violența, spiritis- noastră la Iehova trebuie
mul și imoralitatea. să fie cel mai important
Psalmul 19:14; lucru din viață.
Filipeni 4:8
Când ne umplem mintea
cu lucruri bune și medităm
la ele, îi suntem plăcuți
lui Iehova.
88
3 ALEGERILE NOASTRE AU EFECT

ASUPRA ALTORA
„Fiecare să caute nu folosul său, ci al altuia.”
(1 Corinteni 10:24)
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
De ce trebuie să ținem cont de sentimentele

altora când ne alegem divertismentele?
Eclesiastul 7:16; Galateni 6:5;
Romani 2:21 Filipeni 4:5
Alegerile în materie de Alegerile pe care le
divertismente diferă de facem sunt influențate
la un creștin la altul. În de conștiința noastră.
loc să-i judecăm pe alții Iar conștiința fiecăruia
pentru alegerile pe care este diferită.
le fac, noi suntem atenți 1 Corinteni 10:32;
la propriile alegeri. Filipeni 1:10
Nu dorim să facem niciun
lucru care să-i poticnească
pe frații noștri de credință;
de aceea suntem atenți
cum ne alegem diver-
tismentele.
CAPITOLUL 7
PREȚUIEȘTI VIAȚA LA FEL

DE MULT CA DUMNEZEU?
„La tine este izvorul vieții.” (PSALMUL 36:9)
IEHOVA ne-a oferit fiecăruia dintre noi un dar minu-

nat: viața. (Geneza 1:27) El vrea să ne bucurăm de cea
mai frumoasă viață. De aceea, ne-a dat principii care
să ne ajute să luăm decizii bune. Trebuie să folosim
aceste principii pentru a putea ‘deosebi binele de rău’.
(Evrei 5:14) În acest mod, îi permitem lui Iehova să ne
instruiască în așa fel încât să gândim clar. Pe măsură
ce aplicăm principiile lui Dumnezeu și vedem cum ne
îmbunătățesc acestea viața, ajungem să înțelegem cât
de prețioase sunt ele.
2 Viața poate fi complicată uneori. Ar putea apărea
situații pentru care să nu existe o lege concretă în Bi-

blie. De exemplu, ar putea fi necesar să luăm unele de-
cizii referitoare la tratamente medicale care implică
folosirea sângelui. Cum putem lua decizii care să-i fie
plăcute lui Iehova? Biblia conține principii care ne
ajută să înțelegem cum privește Iehova viața și sânge-
le. Dacă le înțelegem, vom reuși să luăm decizii în-
țelepte și să ne păstrăm conștiința curată. (Proverbele
2:6-11) Să examinăm acum câteva dintre aceste prin-
cipii.
1, 2. Ce dar prețios am primit de la Iehova?
CUM PRIVEȘTE DUMNEZEU VIAȚA ȘI SÂNGELE?

3
Biblia ne învață că sângele este sacru deoarece re-
prezintă viața, iar viața este prețioasă în ochii lui Ie-
hova. După ce Cain și-a ucis fratele, Iehova i-a spus:
„Sângele fratelui tău strigă din pământ către mine”.
(Geneza 4:10) Când a vorbit despre sângele lui Abel,
Iehova a făcut referire la viața lui.
4 După Potopul din zilele lui Noe, Dumnezeu le-a
spus oamenilor că puteau să mănânce carne. Dar el a

specificat: „Numai carnea cu viața ei, adică sângele ei,
să n-o mâncați”. (Geneza 9:4) Această poruncă li se
aplică tuturor descendenților lui Noe, inclusiv nouă.
Prin urmare, în ochii lui Iehova, sângele reprezintă
viața. Și noi trebuie să privim sângele la fel. (Psalmul
36:9)
5 În Legea dată de Iehova lui Moise, El a afirmat:
„Dacă un om . . . mănâncă sânge de orice fel, îmi voi

îndrepta negreșit fața împotriva celui care mănâncă
sânge și îl voi nimici din poporul său. Căci viața orică-
rei ființe este în sânge”. (Leviticul 17:10, 11)
6 Potrivit Legii lui Moise, când cineva sacrifica un
animal pentru hrană, sângele lui trebuia vărsat pe pă-

mânt. Aceasta arăta că viața animalului îi era dată îna-
poi Creatorului, Iehova. (Deuteronomul 12:16; Eze-
chiel 18:4) Totuși, Iehova nu le pretindea israeliților
să recurgă la măsuri extreme pentru a scurge sângele
unui animal. Atât timp cât ei făceau tot ce le stătea
3, 4. a) Cum și-a dezvăluit Dumnezeu punctul de vedere cu privi-
re la sânge? b) Ce reprezintă sângele?
5, 6. Cum a dezvăluit Legea lui Moise punctul de vedere al lui Ie-
hova cu privire la sânge?
PREȚUIEȘTI VIAȚA LA FEL DE MULT CA DUMNEZEU? 91
în putință pentru a îndepărta sângele, puteau să mă-

nânce carnea având conștiința curată. Arătând respect
față de sângele animalului, ei arătau respect față de
Dătătorul vieții, Iehova. De asemenea, Legea le porun-
cea israeliților să ofere animale ca jertfă pentru acope-
rirea păcatelor. (Vezi „Note explicative”, punctele 19
și 20.)
7 Putem înțelege valoarea sângelui și din ceea ce a
făcut David în timpul unei lupte cu filistenii. Când oa-

menii lui au văzut că îi era foarte sete, au pornit într-o
incursiune pe teritoriul inamic pentru a-i aduce apă,
riscându-și astfel viața. Când s-au întors, David a refu-
zat să o bea și „a vărsat-o înaintea lui Iehova”, spu-
nând: „Departe de mine gândul să fac lucrul acesta, o,
Iehova! Să beau eu sângele acestor bărbați care s-au
dus după apă, punându-și viața în pericol?”. David a
înțeles cât de prețioase sunt viața și sângele în ochii lui
Dumnezeu. (2 Samuel 23:15-17)
8 În epoca primilor creștini, slujitorii lui Dumne-
zeu nu mai trebuiau să aducă jertfe de animale. Cu

toate acestea, ei trebuiau să aibă un punct de vedere
corect cu privire la sânge. Porunca de „a se abține de la
sânge” era una dintre puținele părți ale Legii pe care
creștinii încă trebuiau să le respecte. Era la fel de im-
portantă precum evitarea imoralității sexuale și a ido-
latriei. (Faptele 15:28, 29)
9 La fel stau lucrurile și în prezent. În calitate de
creștini, știm că Iehova este Sursa vieții și că viața

oricărei ființe îi aparține. Înțelegem, de asemenea, că
7. Cum a arătat David respect față de sânge?
8, 9. Cum trebuie creștinii de azi să privească sângele?
sângele este sacru și că reprezintă viața. De aceea, ne

asigurăm că ținem cont de principiile biblice când
luăm decizii legate de tratamente medicale ce implică
folosirea sângelui.
FOLOSIREA SÂNGELUI ÎN SCOP MEDICAL
10
Martorii lui Iehova înțeleg că ‘abținerea de la sân-
ge’ înseamnă mai mult decât a nu-l mânca sau bea. În-
seamnă a nu accepta transfuzii de sânge, a nu dona
sânge și a nu stoca propriul sânge în vederea unei
transfuzii. De asemenea, înseamnă a nu accepta trans-
fuzii cu una dintre cele patru componente primare
ale sângelui: globule roșii, globule albe, trombocite și
plasmă.
11 Din aceste patru componente primare se pot ob-
ține elemente mai mici, numite fracțiuni sanguine.

Fiecare creștin trebuie să decidă dacă va accepta sau
nu fracțiuni sanguine. Același principiu se aplică pro-
cedurilor medicale ce implică folosirea sângelui pa-
cientului. Fiecare trebuie să decidă cum va fi folosit
propriul sânge pe durata unei proceduri chirurgicale,
a unei analize medicale sau a unui tratament curent.
(Vezi „Note explicative”, punctul 21.)
12 Au importanță în ochii lui Iehova deciziile noas-
tre în chestiuni legate de conștiință? Da. Pe Iehova

10, 11. a) Care este punctul de vedere al Martorilor lui Iehova cu
privire la transfuziile de sânge integral și la transfuziile cu cele pa-
tru componente principale ale sângelui? b) Ce decizii trebuie să ia
fiecare creștin?
12. a) De ce sunt importante în ochii lui Iehova deciziile noastre în
chestiuni legate de conștiință? b) Cum putem lua decizii înțelepte
privitoare la proceduri medicale?
Cum aș putea să-mi
explic decizia privitoare
la folosirea fracțiunilor
sanguine?
îl interesează gândurile și motivațiile noastre. (Citeș-

te Proverbele 17:3; 24:12.) Așa stând lucrurile, când
luăm decizii privitoare la un tratament medical, trebu-
ie să ne rugăm lui Iehova pentru îndrumare și apoi să
ne informăm cu privire la tratamentul respectiv. După
aceea, ne folosim conștiința instruită pe baza Bibliei
pentru a lua o decizie. Noi nu trebuie să-i întrebăm pe
alții ce ar face în locul nostru și, în același timp, cei-
lalți nu trebuie să încerce să ne influențeze decizia.
Fiecare creștin „își va purta propria sarcină”. (Galateni
6:5; Romani 14:12)
LEGILE LUI IEHOVA DEZVĂLUIE
IUBIREA SA FAȚĂ DE NOI
13 Orice pretinde Iehova de la noi este spre binele
nostru și dezvăluie iubirea sa față de noi. (Psalmul

19:7-11) Dar noi nu ascultăm de el doar pentru că po-
runcile sale ne aduc foloase. Noi ascultăm de el deoa-
rece îl iubim. Iubirea noastră față de Iehova ne deter-
mină să evităm transfuziile de sânge. (Faptele 15:20)
Acest lucru ne protejează și sănătatea. Majoritatea oa-
menilor de azi cunosc unele riscuri asociate transfuzii-
lor de sânge, iar mulți medici sunt de părere că este
spre binele pacienților să fie operați fără sânge. Evi-
dent, normele lui Iehova sunt înțelepte și iubitoare.
(Citește Isaia 55:9.) (Ioan 14:21, 23)
14 Legile lui Dumnezeu au fost mereu spre bine-
le slujitorilor săi. Iehova le-a dat israeliților din Anti-

13. Ce ne învață despre Iehova legile și principiile sale privitoare la
sânge?
14, 15. a) Ce legi le-a dat Iehova slujitorilor săi pentru a-i ocroti?
b) Cum poți aplica principiile ce stau la baza acestor legi?
chitate legi care să-i protejeze de accidente grave. De

exemplu, o lege prevedea ca proprietarul unei case să
construiască un parapet de jur împrejurul acoperișu-
lui plat al casei, pentru ca nimeni să nu cadă de acolo.
(Deuteronomul 22:8) O altă lege avea legătură cu ani-
malele. Dacă un israelit avea un taur violent, era res-
ponsabilitatea lui de a-l ține sub control, ca acesta să
nu atace sau să ucidă pe cineva. (Exodul 21:28, 29) Cel
care nu respecta aceste legi se făcea vinovat dacă cine-
va își pierdea viața.
15 Din aceste legi înțelegem că viața este prețioasă în
ochii lui Iehova. Cum ar trebui să ne influențeze cu-

noașterea acestui lucru? Trebuie să arătăm că avem
respect față de viață prin modul în care ne întreținem
locuința și automobilul, prin modul în care condu-
cem și prin modul în care alegem să ne destindem.
Unii oameni, îndeosebi tinerii, au impresia că nu li se
poate întâmpla nimic rău, motiv pentru care își asumă
unele riscuri și ignoră unele pericole. Dar Iehova nu
dorește să ne comportăm așa. El dorește să manifes-
tăm respect față de viață, atât față de a noastră, cât și
față de a altora. (Eclesiastul 11:9, 10)
16 În ochii lui Iehova, viața fiecărui om este valoroa-
să. Chiar și un copil nenăscut este prețios în ochii lui.

Sub Legea lui Moise, dacă cineva rănea fără intenție o
femeie însărcinată și fie ea, fie copilul nenăscut mu-
rea, Iehova îl considera pe făptaș vinovat de omucide-
re. Aceasta însemna că, deși era vorba de un accident,
cineva fusese ucis, iar prețul vieții pierdute trebuia
plătit. (Citește Exodul 21:22, 23.) Pentru Dumnezeu,
16. Cum privește Iehova avortul?
un copil nenăscut este o ființă vie. Știind acest lucru,

cum crezi că privește el avortul? Ce crezi că simte când
vede că milioane de copii nenăscuți sunt uciși în fieca-
re an?
17 Dar cum stau lucrurile în cazul în care o femeie a
făcut avort înainte de a afla cum privește Iehova acest

lucru? Ea poate fi sigură că Iehova o poate ierta pe
baza jertfei de răscumpărare. (Luca 5:32; Efeseni 1:7)
Ea nu trebuie să se mai simtă vinovată dacă regre-
tă cu sinceritate fapta. „Iehova este îndurător și plin
de compasiune. . . . Cât de departe este răsăritul de
apus, atât de mult a îndepărtat el de la noi fărădelegi-
le noastre.” (Psalmul 103:8-14)
NU PERMITE CA URA
SĂ PUNĂ STĂPÂNIRE PE TINE
18 Respectul față de darul vieții oferit de Dumnezeu
se naște în adâncul inimii noastre și se reflectă și în ce

simțim față de alții. „Cine își urăște fratele este un uci-
gaș”, a scris apostolul Ioan. (1 Ioan 3:15) Chiar înain-
te să ne dăm seama, antipatia față de cineva se poate
transforma în ură. Iar ura poate determina pe cineva
să-i disprețuiască pe alții, să le aducă acuzații false sau
chiar să le dorească moartea. Iehova știe ce simțim
față de alții. (Leviticul 19:16; Deuteronomul 19:18-21;
Matei 5:22) Dacă ne dăm seama că avem sentimente
de ură față de cineva, trebuie să luptăm din greu să le
înlăturăm. (Iacov 1:14, 15; 4:1-3)
17. Ce anume îi poate aduce liniște sufletească unei femei care a
făcut avort înainte de a-l cunoaște pe Iehova?
18. De ce ar trebui să facem tot ce putem pentru a înlătura senti-
mentele de ură?
19 Mai există o modalitate de a arăta că prețuim via-

ța. Din Psalmul 11:5, aflăm că Iehova „îl urăște pe
cel ce iubește violența”. Dacă am alege divertismente
violente, am dovedi că iubim violența. De ce am vrea
să ne umplem mintea cu imagini, cuvinte sau idei
care instigă la violență? Dimpotrivă, dorim să ne-o
umplem cu gânduri curate, gânduri ce îndeamnă la
pace. (Citește Filipeni 4:8, 9.)
NU SUS ȚINE NICIO ORGANIZAȚIE
CARE NU RESPECTĂ VIAȚA
20 Lumea lui Satan nu are respect față de viață, iar
Iehova o consideră vinovată de sânge, cu alte cuvinte
vinovată de nenumărate crime. De-a lungul secolelor,
puterile politice au provocat moartea a milioane de
oameni, inclusiv a multor slujitori ai lui Iehova. În Bi-
blie, aceste puteri sau guverne sunt reprezentate ca
niște fiare pline de cruzime. (Daniel 8:3, 4, 20-22; Re-
velația 13:1, 2, 7, 8) În prezent, vânzarea de arme este
o afacere înfloritoare. Oamenii obțin profituri uriașe
din vânzarea de arme ucigătoare. Evident, „întreaga
lume zace în puterea celui rău”. (1 Ioan 5:19)
21 Creștinii adevărați însă „nu fac parte din lume”.
Slujitorii lui Iehova sunt neutri din punct de vede-

re politic și nu iau parte la războaie. Ei nu ucid, dar
nici nu susțin vreo organizație care ucide oameni.
(Ioan 15:19; 17:16) Când sunt persecutați, creștinii nu
19. Ce influență ar trebui să aibă asupra noastră punctul de ve-
dere al lui Iehova referitor la violență?
20-22. a) Cum consideră Iehova lumea lui Satan? b) Cum arată
slujitorii lui Iehova că „nu fac parte din lume”?
răspund cu violență. Isus ne-a învățat să îi iubim chiar

și pe dușmanii noștri. (Matei 5:44; Romani 12:17-21)
22 Și religia a provocat moartea a milioane de oa-
meni. Vorbind despre Babilonul cel Mare, imperiul

mondial al religiei false, Biblia spune: „În ea s-a găsit
sângele profeților, al sfinților și al tuturor celor ce au
fost înjunghiați pe pământ”. Înțelegi de ce Iehova po-
runcește „Ieșiți din ea, poporul meu”? Cei ce i se în-
chină lui Iehova nu fac parte din religia falsă. (Revela-
ția 17:6; 18:2, 4, 24)
23 „A ieși” din Babilonul cel Mare înseamnă a arăta
clar că nu mai facem parte din nicio religie falsă. De

exemplu, trebuie să ne asigurăm că numele nostru nu
mai figurează în evidențele niciunei religii. Dar nu
este suficient doar atât. Trebuie să urâm și să respin-
gem lucrurile rele pe care le face religia falsă. Ea tole-
rează și chiar promovează imoralitatea, implicarea în
politică și lăcomia. (Citește Psalmul 97:10.) (Revelația
18:7, 9, 11-17) Din această cauză, de-a lungul secolelor,
s-au pierdut milioane de vieți omenești.
24 Înainte de a-l cunoaște pe Iehova, fiecare dintre
noi susținea într-un fel sau altul lucrurile rele pe care

le face lumea lui Satan. Dar apoi ne-am schimbat. Am
acceptat jertfa de răscumpărare și ne-am dedicat viața
lui Dumnezeu. Trăim „timpuri de înviorare de la în-
suși Iehova”. Ne bucurăm de pace și de o conștiință
bună, știind că îi suntem plăcuți lui Dumnezeu. (Fap-
tele 3:19; Isaia 1:18)
23. Ce înseamnă „a ieși” din Babilonul cel Mare?
24, 25. Cum ne ajută prietenia cu Iehova să ne bucurăm de pace
și de o conștiință curată?
25 Chiar dacă în trecut am făcut parte dintr-o organi-

zație care nu are respect față de viață, Iehova ne poate
ierta în baza jertfei de răscumpărare. Apreciem cu ade-
vărat darul vieții oferit de Dumnezeu. Ne manifestăm
aprecierea făcând tot ce putem pentru a-i ajuta pe alții
să învețe despre Iehova, să părăsească lumea lui Satan
și să se bucure de o prietenie strânsă cu Dumnezeu.
(2 Corinteni 6:1, 2)
VORBEȘTE-LE ALTORA DESPRE REGAT
26 În anticul Israel, Iehova i-a spus profetului Eze-
chiel să-i avertizeze pe oameni că nu după mult timp
Ierusalimul avea să fie distrus și să le spună ce trebuiau
să facă pentru a supraviețui. Dacă Ezechiel nu i-ar fi
avertizat pe oameni, Iehova l-ar fi considerat răspunză-
tor pentru viața lor. (Ezechiel 33:7-9) Ezechiel a arătat
că prețuia viața făcând tot posibilul pentru a transmite
acel mesaj important.
27 Iehova ne-a dat însărcinarea de a-i avertiza pe oa-
meni că lumea lui Satan va fi în curând distrusă și de

a-i ajuta să-l cunoască pe Iehova și să ajungă în lumea
nouă. (Isaia 61:2; Matei 24:14) Vrem să facem tot ce ne
stă în putință pentru a le transmite altora acest me-
saj. Sperăm să putem spune asemenea lui Pavel: „Sunt
curat de sângele tuturor oamenilor, fiindcă nu m-am
reținut să vă spun toată voința lui Dumnezeu”. (Fapte-
le 20:26, 27)
28 Dar mai există unele domenii ale vieții în care tre-
buie să fim curați. Să examinăm câteva dintre acestea

în următorul capitol.
26-28. a) Ce lucrare specială i-a încredințat Iehova lui Ezechiel?
b) Ce ne cere Iehova să facem în prezent?
PRINCIPII BIBLICE
1 VIAȚA ESTE PREȚIOASĂ

ÎN OCHII LUI IEHOVA
„La tine este izvorul vieții.” (Psalmul 36:9)
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
De ce ar trebui să privim viața ca pe un dar

prețios?
Geneza 1:27; Romani 14:12;
Psalmul 19:7-11; Galateni 6:5
Proverbele 2:6-11 Iehova nu ne-a creat ca pe
Iehova a creat toate niște roboți. Ne-a înzestrat
lucrurile vii, inclusiv pe cu liber arbitru și cu capa-
oameni. Întrucât suntem citatea de a lua decizii prin
prețioși în ochii lui, el care să dovedim cât de
dorește să avem o viață mult prețuim viața.
fericită și plină de sens.
101
2 SÂNGELE ESTE SACRU

„Viața oricărei ființe este în sânge.”
(Leviticul 17:11)
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Cum privește Iehova sângele?

Leviticul 17:10; Geneza 9:4, 5, 9;
Proverbele 13:16; Deuteronomul 12:16;
Faptele 15:20; Faptele 15:28, 29
Romani 12:2 În Biblie, sângele reprezin-
Ar putea apărea o situație tă viața. Legea lui Dumne-
în care să fie necesar să zeu cu privire la sânge nu
luăm decizii importante s-a schimbat: a fost aceeași
referitoare la tratamente în timpul lui Noe, în epoca
medicale care implică folo- în care Dumnezeu a dat
sirea sângelui ori să deci- Israelului Legea mozaică
dem dacă vom accepta sau și în epoca creștină.
nu fracțiuni sanguine. Ni-
meni nu trebuie să ia deci-
zii în locul nostru. Înainte
să apară o astfel de situa-
ție, trebuie să ne rugăm lui
Iehova pentru îndrumare
și să facem cercetări.
102
3 TREBUIE SĂ PRIVIM VIAȚA

AȘA CUM O PRIVEȘTE IEHOVA
„Pe atât de înalte sunt căile mele
față de căile voastre și gândurile mele
față de gândurile voastre.” (Isaia 55:9)
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Care sunt unele modalități prin care arătăm

că privim viața ca pe un dar prețios?
Exodul 21:22, 23 Psalmul 11:5;
În ochii lui Iehova, viața Eclesiastul 11:9, 10
fiecărui om este prețioasă. Arătăm respect față de
Avortul este greșit deoare- viață evitând sporturile
ce, pentru Dumnezeu, periculoase și compor-
chiar și un copil nenăscut tamentul violent sau ris-
este o ființă vie. cant. De asemenea, sun-
Psalmul 103:8-14; tem atenți să ne întreținem
Faptele 3:19; locuința și automobilul, în
Efeseni 1:7 așa fel încât acestea să nu
Dacă o femeie a făcut prezinte riscuri.
avort în trecut și se căiește,
Iehova o va ierta.
103
4 LUMEA LUI SATAN ESTE

VINOVATĂ DE SÂNGE
„Am văzut că femeia era beată de sângele
sfinților.” (Revelația 17:6)
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
De ce este vinovată de sânge lumea lui Satan?

Revelația 18:2, 4, 9, 24 Matei 24:14;
Religia, politica și lăcomia Ioan 17:16;
au provocat moartea a Faptele 20:26, 27
milioane de oameni. Creștinii rămân neutri și
nu susțin nicio organizație
ce are legătură cu războiul
sau crima. Noi îi ajutăm pe
oameni să rămână în viață
împărtășindu-le mesajul
despre Regat.
CAPITOLUL 8
IEHOVA DOREȘTE CA
SLUJITORII LUI SĂ FIE CURAȚI
„Cu cel curat te dovedești curat.”
(PSALMUL 18:26)
IMAGINEAZĂ-ȚI o mamă iubitoare pregătindu-și băie-

țelul pentru școală. Ea se asigură că este spălat și că are
hainele curate și ordonate. Aceasta îi ocrotește sănăta-
tea și le demonstrează altora că părinții au grijă de el.
2 Tatăl nostru, Iehova, vrea să fim curați. (Psalmul
18:26) El știe că este spre binele nostru să fim astfel.

Iar când suntem curați, îi aducem onoare. (Ezechiel
36:22) (Citește 1 Petru 2:12.)
1-3. a) De ce se asigură o mamă că băiețelul ei este curat? b) De
ce dorește Iehova ca slujitorii lui să fie curați?
IEHOVA DOREȘTE CA SLUJITORII LUI SĂ FIE CURAȚI 105
3 Ce înseamnă a fi curați? Și de ce este acest lucru

spre binele nostru? În timp ce vom analiza aceste în-
trebări, s-ar putea să ne dăm seama că, la nivel perso-
nal, trebuie să facem unele schimbări.
DE CE TREBUIE SĂ FIM CURAȚI?
4 Învățăm că trebuie să fim puri și curați chiar din
exemplul lui Iehova. (Leviticul 11:44, 45) Așadar,
principalul motiv pentru care dorim să fim curați este
acela că vrem să fim „imitatori ai lui Dumnezeu”.
(Efeseni 5:1)
5 Creația ne învață multe despre modul în care Ie-
hova privește curățenia. Iehova a creat ciclurile din

natură pentru ca aerul și apa să rămână mereu curate.
(Ieremia 10:12) Gândește-te la nenumăratele modali-
tăți prin care pământul se curăță singur, chiar și după
ce oamenii l-au poluat. De exemplu, Iehova a creat
mici organisme, numite microbi, ce pot fi văzute doar
la microscop. Microbii pot transforma deșeurile toxice
în substanțe care nu sunt dăunătoare. Acesta este un
proces impresionant. Oamenii de știință chiar se folo-
sesc de astfel de microbi pentru a neutraliza efectele
poluării. (Romani 1:20)
6 Înțelegem cât de important este să fim curați și
din Legea pe care Iehova le-a dat-o israeliților prin

Moise. De exemplu, oamenii trebuiau să fie curați din
punct de vedere fizic pentru ca Iehova să le accepte
închinarea. În Ziua Ispășirii, marele preot trebuia să
4, 5. a) De ce trebuie să fim curați? b) Ce ne învață creația despre
modul în care privește Iehova curățenia?
6, 7. Cum arăta Legea lui Moise că închinătorii lui Iehova trebuie
să fie curați?
se îmbăieze de două ori. (Leviticul 16:4, 23, 24) Iar

ceilalți preoți trebuiau să-și spele mâinile și picioare-
le înainte de a aduce jertfe. (Exodul 30:17-21; 2 Cro-
nici 4:6) În unele situații, nerespectarea acestor legi
se pedepsea cu moartea. (Leviticul 15:31; Numerele
19:17-20)
7 Dar cum stau lucrurile în prezent? Putem învăța
multe din Lege despre normele lui Iehova. (Maleahi

3:6) Aceasta arăta clar că închinătorii lui Iehova tre-
buiau să fie curați. Normele lui Iehova nu s-au schim-
bat. Și în prezent, el așteaptă ca închinătorii lui să fie
puri și curați. (Iacov 1:27)
CE ÎNSEAMNĂ A FI CURAȚI?
8 Din punctul de vedere al lui Iehova, a fi curați
înseamnă mai mult decât a avea corpul, hainele și
locuința curate. Curățenia are legătură cu întregul
nostru mod de viață, cu alte cuvinte are legătură cu în-
chinarea, conduita și gândurile noastre. Într-adevăr,
pentru ca Iehova să ne considere curați, trebuie să fim
puri în orice aspect al vieții.
9 Închinare curată. Nu trebuie să avem nicio legă-
tură cu închinarea falsă. Când au fost captivi în Babi-

lon, israeliții erau înconjurați de oameni care se închi-
nau la zei falși și practicau ritualuri sexuale imorale.
Isaia a profețit că israeliții aveau să se întoarcă în patria
lor și să restabilească închinarea curată. Iehova le-a
spus: „Ieșiți de acolo, nu atingeți nimic necurat! Ie-
șiți din mijlocul lui, păstrați-vă curați!”. Închinarea pe
8. În ce privințe trebuie să fim curați?
9, 10. Ce înseamnă a avea o închinare curată?
care i-o aduceau lui Dumnezeu nu putea fi amesteca-

tă cu învățături, obiceiuri și ritualuri preluate din reli-
gia falsă a Babilonului. (Isaia 52:11)
10 Și creștinii de azi nu doresc să aibă nicio legătu-
ră cu religia falsă. (Citește 1 Corinteni 10:21.) Mul-

te tradiții, obiceiuri și credințe larg răspândite în în-
treaga lume au la bază învățături religioase false. De
exemplu, în multe culturi, oamenii cred că ceva din
interiorul nostru continuă să trăiască după moarte,
convingere ce stă la baza multor obiceiuri. (Eclesiastul
9:5, 6, 10) Creștinii trebuie să evite astfel de obiceiuri.
Membrii familiei s-ar putea să facă presiuni asupra
noastră să participăm la ele. Dar, întrucât vrem ca Ie-
hova să ne considere curați, noi nu cedăm în fața aces-
tor presiuni. (Faptele 5:29)
11 Conduită curată. Pentru a fi considerați curați de
Iehova, trebuie să evităm imoralitatea sexuală de ori-

ce fel. (Citește Efeseni 5:5.) În Biblie, Iehova ne în-
deamnă ‘să fugim de imoralitatea sexuală’. El spune
clar că oamenii imorali care nu se căiesc „nu vor moș-
teni Regatul lui Dumnezeu”. (1 Corinteni 6:9, 10, 18;
12 Gânduri curate. Gândurile duc adesea la acțiuni.
(Matei 5:28; 15:18, 19) Gândurile curate ne vor deter-

mina să acționăm într-un mod curat. Firește, suntem
imperfecți, motiv pentru care, din când în când, s-ar
putea să avem gânduri greșite. Totuși, când apar astfel
de gânduri, trebuie să le respingem imediat. Dacă nu
vom proceda așa, după o vreme ne vom da seama că
11. Ce înseamnă a avea o conduită curată?
12, 13. De ce trebuie să avem gânduri curate?
inima noastră nu mai este curată. Am putea începe să

ne dorim lucrurile la care ne tot gândim. De aceea, tre-
buie să ne umplem mintea cu gânduri curate. (Citește
Filipeni 4:8.) Prin urmare, vom evita lucruri precum
divertismentele imorale sau violente și vom fi atenți
la ce citim, la ce vizionăm și la ce discutăm. (Psalmul
19:8, 9)
13 Pentru a rămâne în iubirea lui Dumnezeu, trebu-
ie să avem o închinare curată, o conduită curată și

gânduri curate. Dar Iehova dorește să fim curați și din
punct de vedere fizic.
CE ESTE CURĂȚENIA FIZIC Ă?
14 Când ne păstrăm curate corpul și mediul în care
locuim, tragem foloase noi, dar și cei din jur. Ne sim-
țim bine, iar altora le face plăcere să stea în compania
noastră. Dar există un motiv și mai important pentru
care trebuie să fim curați pe plan fizic. Curățenia noas-
tră îi aduce onoare lui Iehova. Gândește-te: Dacă vezi
că un copil e mereu murdar, îți faci o părere proastă
despre părinții lui, nu-i așa? În mod asemănător, dacă
nu ne îngrijim și nu ne păstrăm curați, oamenii își vor
face o părere proastă despre Iehova. Pavel a spus: „Noi
nu dăm în niciun fel vreun motiv de poticnire, pentru
ca serviciul nostru să nu fie criticat, ci, în orice pri-
vință, ne recomandăm ca slujitori ai lui Dumnezeu”.
(2 Corinteni 6:3, 4)
15 Corpul și îmbrăcămintea. Păstrarea unei bu-
ne igiene trebuie să facă parte din programul nostru

14. De ce este important să fim curați din punct de vedere fizic?
15, 16. Ce trebuie să facem pentru a avea o bună igienă?
Ca slujitori ai lui Iehova, trebuie să fim curați
și să ne păstrăm locuința curată
zilnic. De exemplu, ne spălăm corpul cu regularita-

te, zilnic dacă este posibil. Ne spălăm mâinile cu apă
și săpun, îndeosebi înainte de a găti sau de a mânca și
după ce folosim toaleta ori atingem ceva murdar. Spă-
larea mâinilor pare un lucru simplu, dar este absolut
necesară pentru a împiedica răspândirea bacteriilor și
a bolilor. Ea chiar poate salva vieți. În cazul în care
nu avem toaletă sau sistem de canalizare, putem găsi,
totuși, modalități eficiente de îndepărtare a deșeuri-
lor. Israeliții din Antichitate nu aveau sistem de cana-
lizare. De aceea, îngropau în pământ excrementele,
departe de locuințele oamenilor și de sursele de apă.
(Deuteronomul 23:12, 13)
16 Îmbrăcămintea noastră nu trebuie să fie excentri-
că, scumpă sau după ultima modă, ci trebuie să fie

curată și ordonată. (Citește 1 Timotei 2:9, 10.) Dorim

ca îmbrăcămintea noastră să-l onoreze întotdeauna pe
Iehova. (Tit 2:10)
17 Locuința și împrejurimile. Indiferent unde lo-
cuim, ne păstrăm curată locuința. De asemenea, ne

asigurăm că automobilul nostru, bicicleta noastră sau
orice alt vehicul folosim este curat, îndeosebi când
mergem la întruniri sau în lucrarea de predicare. La
urma urmei, în lucrarea de predicare, le vorbim oame-
nilor despre o viață pe un pământ curat, transformat
în paradis. (Luca 23:43; Revelația 11:18) Aspectul lo-
cuinței noastre și al împrejurimilor poate fi o dovadă
că ne pregătim încă de pe acum pentru viața în acea
lume nouă, curată.
18 Locul de închinare. Arătăm că pentru noi curățe-
nia este importantă dacă ne păstrăm curat locul de în-

trunire, indiferent că este vorba de sala Regatului sau
de locul în care ținem congresele. Când vin la sala Re-
gatului pentru prima dată, oamenii remarcă imediat
curățenia. Aceasta îi aduce onoare lui Iehova. În calita-
te de membri ai congregației, avem cu toții ocazia de
a da o mână de ajutor la curățarea și la întreținerea să-
lii Regatului. (2 Cronici 34:10)
RENUNȚĂ LA OBICEIURILE NECURATE
19 Deși Biblia nu menționează toate obiceiurile rele
pe care trebuie să le evităm, ea ne oferă principii care
ne ajută să înțelegem ce simte Iehova cu privire la
17. De ce trebuie să ne păstrăm curate locuința și împrejurimile?
18. De ce dorim ca locul nostru de închinare să fie curat?
19. Ce trebuie să evităm?
acestea. El nu vrea să fumăm, să consumăm alcool în

exces sau să ne drogăm. Dacă ne considerăm priete-
nii lui Dumnezeu, nu vom face aceste lucruri. De ce?
Deoarece avem un respect profund față de darul vieții.
Astfel de obiceiuri pot să ne scurteze viața, să ne dis-
trugă sănătatea și să le dăuneze celor din jurul nostru.
Mulți oameni încearcă să pună capăt unor astfel de
obiceiuri pentru a-și ocroti sănătatea. Cu toate acestea,
ca prieteni ai lui Iehova, avem cel mai bun motiv pen-
tru a pune capăt unor astfel de obiceiuri: iubirea noas-
tră față de el. O tânără a spus: „Cu ajutorul lui Iehova,
mi-am făcut ordine în viață și m-am eliberat de viciile
mele. . . . Cred că singură mi-ar fi fost imposibil să
fac aceste schimbări!”. Să analizăm cinci principii bi-
blice care pot ajuta pe cineva să renunțe la obiceiurile
dăunătoare.
20 „Fiindcă avem aceste promisiuni, iubiți frați, să
ne curățăm de tot ce murdărește corpul și spiritul și

să ne desăvârșim sfințenia în teamă de Dumnezeu.”
(2 Corinteni 7:1) Iehova dorește să renunțăm la obi-
ceiurile necurate, care ne pot afecta mintea și corpul.
21 Un motiv întemeiat pentru care dorim „să ne
curățăm de tot ce murdărește” este precizat în 2 Corin-

teni 6:17, 18. Iehova ne spune: „Nu mai atingeți ce este
necurat”. Apoi el promite: „Și vă voi primi. Eu vă voi fi
tată, iar voi îmi veți fi fii și fiice”. Da, Iehova ne va
iubi, așa cum un tată își iubește copiii, dacă vom evita
orice lucru care ne face murdari sau necurați în ochii
lui.
20, 21. La ce fel de obiceiuri dorește Iehova să renunțăm?
22 „Să-l iubești pe Iehova, Dumnezeul tău, cu toa-

tă inima ta, cu tot sufletul tău și cu toată mintea ta.”
(Matei 22:37) Aceasta este cea mai importantă porun-
că. (Matei 22:38) Iehova merită iubirea noastră depli-
nă. Putem spune oare că-l iubim în mod deplin dacă
alegem să facem ceva ce ne scurtează viața sau ne afec-
tează creierul? Nu, ci vom face tot ce ne stă în putință
pentru a arăta respect față de viața pe care ne-a dă-
ruit-o.
23 „[Iehova] însuși le dă tuturor viață, suflare și
toate lucrurile.” (Faptele 17:24, 25) Dacă un prieten

ți-ar da un cadou special, l-ai arunca sau l-ai distruge?
Viața este un dar extraordinar de la Iehova. Apreciem
profund acest dar. De aceea, dorim să ne folosim viața
pentru a-l glorifica pe Dumnezeu. (Psalmul 36:9)
24 „Să-l iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.”
(Matei 22:39) Obiceiurile murdare nu ne fac rău doar

nouă, ci le pot dăuna și celor din jurul nostru, care
adesea sunt oamenii pe care îi iubim cel mai mult. De
exemplu, o persoană care locuiește în aceeași casă cu
un fumător poate dezvolta probleme grave de sănăta-
te pur și simplu din cauză că inhalează fumul de țiga-
ră. Dar, când punem capăt obiceiurilor greșite, le do-
vedim celor din jur că-i iubim. (1 Ioan 4:20, 21)
25 „Amintește-le mereu să fie supuși și să asculte
de guverne și de autorități.” (Tit 3:1) În multe țări, e

ilegal să deții sau să folosești droguri. Întrucât Iehova
ne poruncește să manifestăm respect față de autori-
tăți, noi respectăm astfel de legi. (Romani 13:1)
22-25. Ce principii biblice ne pot ajuta să evităm obiceiurile necu-
rate?
Când ne păstrăm curați și puri, îl onorăm pe Iehova
26 Dacă dorim să fim prieteni cu Iehova, s-ar putea să
ne dăm seama că trebuie să facem unele schimbări.

Dacă așa stau lucrurile, trebuie să acționăm imediat.
Nu este întotdeauna ușor să punem capăt unui obicei
necurat, dar putem să o facem! Iehova promite că ne va
ajuta. El spune: „Eu, Iehova, sunt Dumnezeul tău, Cel
care te învață ce-ți este de folos, Cel care te îndrumă pe
calea pe care trebuie să umbli”. (Isaia 48:17) Când fa-
cem tot posibilul să ne păstrăm curați și puri, putem
fi convinși că îi aducem onoare lui Dumnezeu.
26. a) Ce trebuie să facem pentru ca Iehova să accepte închinarea
noastră? b) De ce faptul de a rămâne curați în ochii lui Iehova este
cel mai bun mod de viață?
PRINCIPII BIBLICE
1 IEHOVA ESTE SFÂNT

ÎN TOT CEEA CE FACE
„Voi să fiți sfinți, pentru că eu sunt sfânt.”
(Leviticul 11:45)
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce înseamnă a fi sfânt?
2 Corinteni 6:3, 4, 17, 18 Psalmul 19:8, 9;
A fi sfânt, sau curat, are Matei 15:18, 19;
legătură cu orice aspect Filipeni 4:8
al vieții. Înseamnă a avea Gândurile duc la acțiuni,
corpul, hainele și locuința de aceea trebuie să facem
curate. De asemenea, în- tot ce ne stă în putință
seamnă a avea o închinare pentru a avea gânduri
curată, o conduită curată curate.
și o gândire pură.
Exodul 30:17-21;
Ieremia 10:12
Curățenia este importantă
în ochii lui Iehova.
115
2 ÎNCHINAREA NOASTRĂ
TREBUIE SĂ FIE CURATĂ
„Păstrați-vă curați, voi, care purtați
ustensilele lui Iehova!” (Isaia 52:11)
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Cum ne putem păstra curată închinarea?

1 Corinteni 10:21; Leviticul 11:44;
Iacov 1:27 Maleahi 3:6
Evităm tradițiile, obiceiuri- Iehova și-a ocrotit întot-
le și credințele ce au legă- deauna slujitorii dându-le
tură cu religia falsă. legi și principii.
116
3 OBICEIURILE GREȘITE NE
AFECTEAZĂ RELAȚIA CU IEHOVA
„Să ne curățăm de tot ce murdărește corpul
și spiritul.” (2 Corinteni 7:1)
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
La ce fel de obiceiuri dorește Iehova

să renunțăm?
Matei 22:39; Romani 7:21-25
Faptele 17:25; Dacă ne luptăm să punem
Tit 3:1 capăt unui obicei greșit, să
Evităm acele lucruri care nu renunțăm. Cu ajutorul
distrug corpul sau scurtea- lui Iehova, putem câștiga
ză viața, precum fumatul, lupta.
abuzul de alcool sau con-
sumul de droguri. Facem
aceasta deoarece avem
respect față de viața noas-
tră, față de viața celorlalți
și față de legile țării în care
trăim.
117
4 PUTEM PUNE CAPĂT

OBICEIURILOR GREȘITE
„Îmi lovesc corpul cu pumnii și îl conduc
ca pe un sclav.” (1 Corinteni 9:27)
____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ce anume ne poate ajuta să punem capăt unui

obicei greșit?
Matei 6:13 Romani 12:1, 2
Roagă-te lui Iehova ca Fii pregătit să le explici
spiritul său sfânt să-ți dea altora de ce alegi să nu
puterea de a te împotrivi faci un anumit lucru, de
dorințelor greșite. exemplu să nu fumezi.
1 Petru 4:3, 4
Evită oamenii, muzica
sau filmele care îți îngreu-
nează lupta împotriva
obiceiurilor rele.
CAPITOLUL 9
‘FUGI DE IMORALITATEA
˘
SEXUAL A!’
ˆ ˘
„Omorati deci par tile
corpului vostru
ˆ ˘ ˘
ın ce priveste
imoralitatea sexuala, necuratia,
˘ ˘ ˘
pofta sexuala necontrolata, dorintele
rele si lacomia,
care este idolatrie.” (COLOSENI 3:5)
˘ ˘ ˘
UN PESCAR stie exact unde sa mearga pentru a gasi
ˆ ˘ ˘
tipul de peste pe care ıl cauta. Odata ajuns acolo,
˘ ˘ ˘
alege momeala si lanseaza. Asteapt a apoi cu rabdare,
ˆ ˘
iar, cand pestele musc a, pescarul trage brusc de un-
˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘
di ta ınfigand astfel carligul ın gura pestelui. Dupa ce
˘
prinde prada, o scoate din apa.
2 Oamenii pot fi „prinsi” ıntr-un ˆ ˘ ˘
mod asemana-
tor, asa cum reiese din exemplul israeli tilor. Acestia
ˆ ˘ ˘
mai aveau pu tin si ajungeau ın Tara Promisa. Dupa
˘ ˆ ˆ
ce si-au
asezat
tabara ın campiile Moabului, regele
˘
Moabului i-a promis unui barbat pe nume Balaamˆ o
˘ ˘ ˘
suma mare de bani daca avea sa blesteme Israelul. In
˘ ˘
cele din urma, Balaam a gasit o modalitate de a-i
˘ ˘ ˆ
face pe israeli ti sa aduca ei ınsi si un blestem asupra
˘ ˘
na tiunii. El a ales cu grija o momeala: a trimis niste
ˆ ˘ ˘
tinere moabite ın tabara israelita pentru a-i seduce
˘
pe barba ti. (Numerele 22:1-7; 31:15, 16; Revela tia
2:14)
ˆ ˘ ˘ ˘
1, 2. Cum a ıncercat Balaam sa-i faca rau poporului lui Iehova?
˘
‘FUGI DE IMORALITATEA SEXUAL A!’ 119
3 A fost eficienta˘ momeala lui Balaam? Da. Mii de

˘ ˘
barba ti israeli ti au comis „imoralitate sexuala cu fii-
ˆ ˘ ˆ
cele Moabului”. De asemenea, ei au ınceput sa se ın-
chine unor dumnezei falsi, inclusiv lui Baal-Peor, un
˘
zeu dezgustator al sexului. Drept urmare, 24 000 de
˘
israeli ti au murit chiar la grani ta T arii Promise. (Nu-
merele 25:1-9)
4 De ce au cazut ˘ ˆ ˆ
atat de multi israeliti ın capcana lui
˘
Balaam? Deoarece au fost preocupati doar de placerile
˘
lor egoiste si au uitat tot ce facuse Iehova pentru ei. Is-
˘
raelitii aveau multe motive sa-i fie loiali lui Dumne-
˘ ˆ
zeu. El i-a eliberat din sclavia Egiptului, i-a hranit ın
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
pustiu si i-a condus ın sigurant a pana la intrarea ın
˘
Tara
Promisa. (Evrei 3:12) Cu toate acestea, israelitii
˘ ˘
s-au lasat atrasi de imoralitatea sexuala. Apostolul Pa-
˘ ˘
vel a scris: „Sa nu comitem imoralitate sexuala, cum
au comis unii dintre ei”. (1 Corinteni 10:8)
5 Lumea noua˘ este foarte aproape. Intr-un fel, ne
ˆ
˘ ˘ ˘
asemanam cu israeli tii care se aflau la grani ta T arii
Promise. (1 Corinteni 10:11) Oamenii din prezent
ˆ
sunt si mai obseda ti de sex decat moabi tii. Aceas-
˘ ˆ ˘
ta obsesie ıi poate afecta cu usurin ta si pe slujito-
˘
rii lui Iehova. De fapt, imoralitatea sexuala este cea
˘ ˘ ˘
mai eficienta momeala folosita de Diavol. (Numere-
le 25:6, 14; 2 Corinteni 2:11; Iuda 4)
ˆ
6 Intreaba-te: ˘ ˘ ˘
As prefera sa-mi satisfac unele pla-
˘ ˘ ˘
ceri egoiste pentru o scurta perioada de timp sau sa
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
traiesc fericit pe pamant pentru totdeauna? Merita sa
˘ ˆ ˆ ˘
3. Cum au cazut israelitii
ın capcana ıntinsa de Balaam?
4. De ce au comis imoralitate mii de israeliti?

ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ
5, 6. Ce putem ınvata
din ce s-a ıntamplat ın campiile Moabului?
˘ ˘ ˆ ˆ
facem orice efort pentru a respecta porunca lui Ie-

˘
hova: „Fugi ti de imoralitatea sexuala”! (1 Corinteni
6:18)
˘
CE ESTE IMORALITATEA SEXUAL A?
7 Mul ti oameni din prezent au o atitudine nerusi-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
nata si ıncalca ın mod fa tis legile lui Dumnezeu pri-
vitoare la sexualitate. Potrivit Bibliei, imoralitatea se-
˘ ˘ ˘ ˆ
xuala include orice practica sexuala ıntre persoane
˘ ˘ ˘
care nu sunt unite printr-o casatorie acceptata din
ˆ
punct de vedere biblic, ıntre persoane de acelasi sex
ˆ ˘
sau ıntre oameni si animale. Expresia „practica se-
˘ ˘
xuala” se refera la rela tii sexuale, sex oral, sex anal
ˆ
sau atingerea organelor genitale ale unei persoane ın
scop sexual. (Vezi „Note explicative”, punctul 23.)
8 Biblia afirma˘ cu claritate ca˘ o persoana˘ care prac-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
tica imoralitatea sexuala nu poate sa ramanˆ a ın con-
grega tie. (1 Corinteni 6:9; Revela tia 22:15) In plus, o
˘ ˘ ˆ
persoana imorala ısi pierde respectul de sine si pier-
ˆ ˘ ˆ
de ıncrederea celorlal ˆ ti. Imoralitatea genereaz a ıntot-
˘ ˘ ˆ
deauna probleme. Intre consecin tele ei se numara, ın
˘ ˘
multe cazuri, o constiin ta vinovata, sarcini nedorite,
ˆ ˘
probleme ın casnicie, boli sau chiar moartea. (Cites-
˘
te Galateni 6:7, 8.) Daca cineva ar medita la conse-
˘ ˘ ˘
cin tele imoralita tii, probabil ca nu si-ar
dori sa adop-
˘ ˘ ˆ ˘
te o conduita imorala. Insa cel mai adesea, persoana
ˆ ˆ
se gandeste doar la satisfacerea dorin telor sale cand
face primul pas spre imoralitate. Acel prim pas este
deseori pornografia.
˘
7, 8. Ce este imoralitatea sexuala? De ce este aceasta o chestiune
˘
serioasa?
˘
PORNOGRAFIA – PRIMUL PAS

9 ˘ ˆ
Pornografia este conceputa pentru a starni dorin-
˘ ˘
te sexuale. Astazi, pornografia este prezenta peste tot:
ˆ ˘ ˘
ın reviste, car ti, muzica, emisiuni TV, dar si pe inter-
˘ ˘
net. Mul ti sunt de parere ca pornografia este inofen-
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
siva. In realitate ınsa, aceasta este foarte periculoasa.
˘ ˘
Ea poate face pe cineva sa devina dependent de sex si
˘ ˘ ˘ ˆ
sa dezvolte dorin te perverse. Odata ce o persoana ın-
˘ ˘ ˘
cepe sa urmareasca materiale pornografice, porneste
˘
pe o cale ce poate avea drept consecin ta obiceiul mas-
˘
turbarii, probleme conjugale si chiar divor tul. (Ro-
mani 1:24-27; Efeseni 4:19; vezi „Note explicative”,
punctul 24)
10 Este important sa˘ ın ˆ
telegem cum ne-ar putea
˘ ˘
atrage imoralitatea sexuala. Observa avertismentul
ˆ
din Iacov 1:14, 15: „Fiecare este pus la ıncercare fiind
˘
atras si ademenit de propria dorin ta. Apoi dorin-
˘ ˘ ˘
ta, dupa ce a devenit roditoare, da nastere pacatu-
˘ ˘
lui, iar pacatul, odata comis, aduce moartea”. Asadar,
ˆ ˆ ˆ ˘
cand ın mintea ta apar ganduri gresite, elimin a-le
˘ ˆ ˆ ˘
imediat. Daca ıntamplator vezi imagini erotice, pri-
ˆ ˘ ˘
veste ın alta parte! Opreste calculatorul sau schimba
˘ ˘
canalul TV. Nuˆ permite dorin telor gresite sa patrun-
˘ ˆ ˆ
da ın via ta ta. In caz contrar, acestea vor deveni atat
ˆ ˆ
de puternice, ıncat vor fi foarte greu de controlat.
(Citeste Matei 5:29, 30.)
11 Iehova ne cunoaste mai bine decat ˆ
ne cunoastem
˘
9. De ce este pornografia periculoasa?
˘
10. Cum te poate ajuta principiul din Iacov 1:14, 15 sa eviti imora-
litatea?
ˆ ˆ
11. Cum ne poate ajuta Iehova cand avem ganduri gresite?
ˆ ˘ ˆ
Este ıntelept
sa fim precauti cand folosim internetul
ˆ ˘
noi ınsine. El stie ca suntem imperfec ti. Dar stie si

˘ ˆ
ca ne putem ınvinge dorin tele gresite. Dumnezeu ne
ˆ ˘ ˆ
spune: „Omora ti deci par tile corpului vostru ın ce
˘ ˘ ˘
priveste imoralitatea sexuala, necura tia, pofta sexuala
˘ ˘
necontrolata, dorin tele rele si lacomia, care este ido-
˘
latrie”. (Coloseni 3:5) Desi nu e usor sa facem asta,
˘ ˘
Iehova este rabdator cu noi si ne va ajuta. (Psalmul
ˆ ˘ ˘ ˆ
68:19) De exemplu, un frate tanar a cazut ın capcana
˘
pornografiei si a masturbarii. Prietenii lui de la scoa-
˘ ˘
la considerau ca acestea fac parte din procesul de ma-
˘
turizare. Dar el a spus: „Aceste lucruri mi-au patat
˘ ˘
constiin
ta, iar din cauza lor am ajuns sa duc o via ta
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
imorala”. El a ın teles ca trebuia sa-si tina sub control
˘ ˆ
dorin tele, iar cu ajutorul lui Iehova a reusit sa ınvin-
˘ ˘ ˆ ˘
ga aceste practici. Daca ai ganduri imorale, roaga-l pe
˘ ˘
Iehova sa- ti dea „puterea care depase ste
normalul”
˘
ˆ
pentru a- ti corecta gandirea. (2 Corinteni 4:7; 1 Co-
rinteni 9:27).
12 Solomon a scris: „Paze ˘
ste-
ti inima mai mult de-
ˆ ˘
cat orice, caci din ea ies izvoarele vie tii”. (Proverbele
˘ ˘ ˘
4:23) „Inima” reprezinta persoana launtrica, persoa-
˘
na pe care o vede Iehova. Ceea ce vizionam ne poate
afecta profund. Iov, un slujitor fidel al lui Dumne-
˘ ˘ ˆ
zeu, a spus: „Am facut legamant cu ochii mei. Cum
˘ ˘
sa-i dau o aten tie necuvenita unei fecioare?”. (Iov
˘ ˆ
31:1) La fel ca Iov, si noi trebuie sa alegem cu ın telep-
˘ ˆ
ciune ce vizionam si ce gandim. Iar, asemenea psal-
˘
mistului, ne rugam: „Abate-mi ochii de la ceea ce
este lipsit de valoare”. (Psalmul 119:37)
ˆ ˘
ALEGEREA NEINTELEAPT
A A DINEI
13 ˘ ˘
Prietenii pot avea o influen ta puternica asupra
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
noastra, fie ın bine, fie ın rau. Daca ı ti alegi ca prie-
˘
teni persoane care respecta normele lui Dumnezeu,
˘
ei te pot ajuta sa faci acelasi lucru. (Proverbele 13:20)
ˆ ˆ
(Citeste
1 Corinteni 15:33.) Putem ın telege cat de
˘ ˆ
importanta este alegerea prietenilor din ce i s-a ın-
ˆ
tamplat Dinei. Fiind una dintre fiicele lui Iacob, ea a
ˆ ˆ ˘
crescut ıntr-o familie de ınchinatori ai lui Iehova.
˘ ˘ ˆ
Dina nu era o persoana imorala, dar s-a ımprietenit
ˆ
cu fete canaanite, care nu i se ınchinau lui Iehova.
Spre deosebire de slujitorii lui Dumnezeu, canaani tii
aveau un punct de vedere gresit cu privire la rela tiile
sexuale si erau
ˆ cunoscu ti ca fiind imorali. (Leviti-
cul 18:6-25) In timp ce era cu prietenele ei, Dina a
˘ ˘
12. De ce trebuie ‘sa ne pazim inima’?
13. Ce fel de prieteni si-a
ales Dina?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˆ
ıntalnit un canaanit pe nume Sihem, care se sim tea
ˆ ˘
atras de ea. Sihem era „cel mai respectat” tanar din
familia lui. Totusi, el nu-l iubea pe Iehova. (Geneza
34:18, 19)
˘
14 Sihem a facut ceva ce, din ˆ punctul lui de vede-
ˆ
re, era normal si acceptabil. Intrucat se sim tea atras
de Dina, „a luat-o si a violat-o”. (Citeste Geneza
˘ ˆ
34:1-4.) Aceasta nelegiuire a fost ınceputul unei serii
ˆ
de evenimente tragice pentru Dina si ıntreaga ei fa-
milie. (Geneza 34:7, 25-31; Galateni 6:7, 8)
15 Nu trebuie sa˘ facem aceleasi greseli pe care le-a

˘ ˘
facut Dina pentru a ne convinge ca normele lui Ieho-
˘ ˆ
va sunt spre binele nostru. „Cine umbla cu ın telep tii
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
devine ın telept, dar cine se ıntovarase ste
cu cei fara
˘
minte o duce rau.” (Proverbele 13:20) Stabileste- ti ca
˘ ˆ ˘
obiectiv sa ın telegi „toata calea binelui”, iar astfel vei
evita suferin ta si durerile inutile. (Proverbele 2:6-9;
Psalmul 1:1-3)
16 Putem deveni ın ˆ ˆ
telep ti studiind Cuvantul lui
ˆ ˆ
Dumnezeu, rugandu-ne ınainte de a lua decizii si ur-
ˆ ˘ ˘
mand sfaturile bune ale sclavului fidel si prevazator.
(Matei 24:45; Iacov 1:5) Fireste, to ti suntem slabi si
˘
imperfec ti. (Ieremia 17:9) Dar cum ai reac tiona daca
˘ ˆ
cineva te-ar avertiza ca esti ın pericolul de a comi-
te imoralitate? Te-ai sim ti ofensat sau ai accepta cu
˘
umilin ta ajutorul? (2 Regi 22:18, 19)
17 Imagineaza- ˘ ˘
ti urmatoarea situa tie. La locul de
ˆ ˆ
14. Ce i s-a ıntamplat Dinei?
ˆ
15, 16. Cum putem deveni ıntelep
ti?

˘
17. Cum ne pot ajuta sfaturile unui colaborator crestin?
Da un
exemplu.
˘
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
munca, o sora ıncepe sa primeasca o aten tie deosebi-
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
ta din partea unui barbat, care o invita la o ıntalni-
re. El nu-i slujeste lui Iehova, dar pare un om foarte
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
amabil si de treab a. O alta sora ıi vede ımpreuna, iar
ˆ ˘ ˘
ulterior ıncearca sa o avertizeze. Cum va reac tiona
˘ ˆ ˘
prima sora? Se va justifica sau va ın telege ca avertis-
ˆ ˘ ˆ
mentul primit este ın telept? Poate ca ea ıl iubeste pe
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Iehova si vrea sa faca binele. Dar, daca continua sa
˘ ˘ ˆ
iasa cu acel barbat, ‘fuge ea de imoralitate’ sau „se ın-
ˆ
crede ın inima sa”? (Proverbele 22:3; 28:26; Matei
6:13; 26:41)
ˆ ˘
CE POTI
INVATA DIN EXEMPLUL LUI IOSIF
ˆ ˆ
18 In tinerete, Iosif a fost sclav ın
ˆ
Egipt. In fiecare
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
zi, sotia stapanului sau ıi cerea sa aiba relatii
sexuale
˘
18, 19. Cum „a fugit” Iosif de imoralitate? Explica.
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˆ
cu ea, dar Iosif stia ca acest lucru era gresit. El ıl iubea
˘ ˘
pe Iehova si voia sa-i fie placut. De aceea, de fieca-
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
re data cand femeia ıncerca sa-l seduca, Iosif refuza.
˘
Fiind sclav, el ˆ nu putea pur si simplu sa plece de la
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
stapanul sau. Intr-o zi, dupa ce sotia acestuia a ıncer-
˘ ˘ ˘
cat sa-l oblige sa aiba relatii sexuale cu ea, Iosif „a fu-
git”. (Citeste Geneza 39:7-12.)
19 Lucrurile s-ar fi sfar ˆ ˘
sit
cu totul altfel daca Iosif ar
ˆ ˘
fi avut ganduri imorale sau daca ar fi visat cu ochii
deschisi la acea femeie. Pentru Iosif, relatia cu Ieho-
va era cel mai important lucru. El i-a spus femeii:
˘ ˆ ˆ ˘
„Stapanul meu . . . nu mi-a interzis nimic ın afara de
˘ ˘
tine, pentru ca esti sotia lui. Cum as putea sa fac un
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
rau atat de mare si sa pacatuiesc ımpotriva lui Dum-
nezeu?”. (Geneza 39:8, 9)
20 Desi era departe de casa, ˘
Iosif i-a fost mereu loial
ˆ
lui Dumnezeu, iar Iehova l-a binecuvantat. (Geneza
41:39-49) Pe Iehova l-a bucurat mult loialitatea lui
˘
Iosif. (Proverbele 27:11) Uneori ˆ ˘ ar putea fi greu sa te
ˆ ˘
ımpotrivesti imoralitatii. Insa nu uita aceste cuvinte:
ˆ ˆ ˘ ˘
„O, voi care ıl iubiti pe Iehova, urati raul! El pazeste
ˆ ˘ ˆ ˘
viata celor loiali lui, ıi scapa din mana celor rai”.
(Psalmul 97:10)
ˆ
21 In fiecare zi, slujitorii lui Iehova dovedesc plini
˘ ˘ ˘ ˘
de curaj ca ‘urasc raul’ si ca ‘iubesc binele’. (Amos
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
5:15) Indiferent de varsta, po ti sa-i ramai fidel lui Ie-
ˆ ˘ ˘
hova. De exemplu, credin ta unui tanar a fost pusa la
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ıncercare la scoal a. O fata i-a spus ca avea sa se culce
˘
20. De ce putem fi siguri ca pe Iehova l-a bucurat loialitatea lui Io-
sif?
ˆ ˘
21. Cum l-a imitat un frate tanar pe Iosif?
˘
˘ ˘ ˘
cu el daca o ajuta la testul de matematica. Ce a facut
ˆ ˘
acest frate? El a procedat asemenea lui Iosif. Tana-
˘
rul marturiseste: „I-am respins imediat propunerea.
˘ ˘ ˘
Pentru ca am ramas integru, mi-am pastrat demnita-
˘ ˘
tea si respectul de sine”. „Placerea trecatoare” pe care
˘
o aduce imoralitatea ˆ cauzeaza adesea durere si sufe-
˘
rin ta. (Evrei 11:25) In schimb, ascultarea de Ieho-
ˆ ˘
va aduce ıntotdeauna fericire de durata. (Proverbele
10:22)
˘
PERMITE-I LUI IEHOVA SA TE AJUTE
22 ˆ ˘ ˘
Satan va ıncerca sa se foloseasca de imoralitatea
˘ ˆ ˘
sexuala pentru a ne prinde ın capcana. Iar pentru
˘ ˘ ˆ ˆ
noi aceasta poate fi o adevarata ıncercare. Din cand
ˆ ˆ ˆ
ın cand, cu to tii avem probabil ganduri gresite. (Ro-
ˆ ˘
mani 7:21-25) Iehova ın telege acest lucru si nu uita
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
ca „suntem tarana”. (Psalmul 103:14) Dar ce se ın-
ˆ ˘ ˘
tampla daca un crestin comite imoralitate, care este
˘ ˘ ˘
un pacat grav? Este situa tia iremediabila? Nu. Daca
˘ ˘
persoana se caieste cu adevarat, Iehova o va ajuta.
˘
Dumnezeu este ‘gata sa ierte’. (Psalmul 86:5; Iacov
5:16) (Citeste Proverbele 28:13.)
23 De asemenea, Iehova ne-a dat „oameni ca da-
˘ ˆ ˆ
ruri”, batrani iubitori care se ıngrijesc de noi. (Efe-
˘
seni 4:8, 12; Iacov 5:14, 15) Ei ne pot ajuta sa ne refa-
cem rela tia cu Dumnezeu. (Proverbele 15:32)
˘ ˘ ˘
FOLOSESTE
JUDECATA SANATOASA
24 ˘ ˆ
Pentru a lua decizii bune, trebuie sa ıntelegem

˘ ˘ ˘
22, 23. Cum ne poate ajuta Iehova daca am pacatuit grav?
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
24, 25. Cum ne ajuta judecata sanatoasa sa evitam imoralitatea?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘
ca legile lui Iehova sunt spre binele nostru. Nu vrem
˘ ˆ ˘
sa fim asemenea tanarului din Proverbele 7:6-23,
˘ ˆ ˘
care a cazut ın capcana imoralitatii sexuale. Despre
˘ ˘ ˘ ˘
el Biblia spune ca era „fara minte”, dar nu pentru ca
ˆ ˘ ˘ ˘
ıi lipsea inteligenta, ci judecata sanatoasa. O persoa-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
na care are judecata sanatoasa ıncearca sa ıntelea-
˘ ˆ ˘
ga modul de gandire al lui Dumnezeu si sa-l apli-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ce ın viat a. Sa nu uitam aceste cuvinte ıntelepte:
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
„Cine dobandeste judecat a san atoas a se iube ste
pe
˘ ˆ
sine. Cine pretuie ste discernamantul va avea suc-
ces”. (Proverbele 19:8)
25 Esti pe deplin convins ca˘ normele lui Dumne-

˘ ˘
zeu sunt drepte? Crezi cu adevarat ca respectarea lor
te va face fericit? (Psalmul 19:7-10; Isaia 48:17, 18)
˘ ˆ ˘ ˘
Daca nu esti ınca sigur, adu-ti aminte de tot ce a fa-
˘
cut Iehova pentru tine. ‘Gusta si vezi ce bun este Ie-
ˆ
hova!’ (Psalmul 34:8) Cu cat vei face mai mult acest
ˆ ˆ
lucru, cu atat ıl vei iubi mai mult pe Dumnezeu. Iu-
˘ ˘
beste ce iubeste el si uraste ce uraste el. Umple-ti
ˆ ˘
mintea cu ganduri potrivite: cu lucruri adevarate,
˘ ˘
drepte, caste, virtuoase si care merita sa fie iubite.
˘ ˘
(Filipeni 4:8, 9) Sa fim asemenea lui Iosif, care s-a la-
ˆ
sat modelat de principiile ıntelepte ale lui Iehova!
(Isaia 64:8)
26 Indiferent ca˘ esti sau nu cas ˘ ˘
atorit, Iehova vrea

˘ ˘ ˘ ˘
sa te bucuri de viat a si sa fii fericit. Urmatoarele
˘ ˘ ˘
doua capitole prezinta principii care ne pot ajuta sa
˘ ˘
avem o casnicie reusit a.
ˆ
26. Ce vom analiza ın continuare?
PRINCIPII BIBLICE
1 IMORALITATEA ESTE
˘
O CAPCANA
˘
„Fugiti de imoralitatea sexuala!”
(1 Corinteni 6:18)

ˆ ˘
De ce este imoralitatea atat de periculoasa?
Numerele 25:1-9; Proverbele 22:3;
2 Corinteni 2:11 Galateni 6:7, 8
ˆ
Lumea lui Satan este ob- Gandeste-te
la durerea
˘ ˘
sedata de sex, iar aceasta si suferinta
cauzate de
ˆ
obsesie ıi poate afecta cu imoralitate.
˘
usurin
t a si pe slujitorii lui 1 Corinteni 6:9, 10
Iehova. Imoralitatea se- ˘ ˘
˘ O persoana care practica
xuala este una dintre cele ˘
imoralitatea sexuala
mai eficiente capcane ale ˘ ˘ ˆ ˘
nu poate sa ramana
lui Satan, iar noi trebuie ˆ
˘ ˘ ın congregatie.

sa o evitam.
130
2 PUTEM EVITA
˘ CAPCANA
IMORALITATII
SEXUALE
ˆ
„Fiecare este pus la ıncercare fiind atras
˘
si
ademenit de propria dorint a. Apoi dorinta
˘ ˘
. . . da nastere
pacatului.” (Iacov 1:14, 15)

˘ ˘ ˆ
Ce trebuie sa facem pentru a nu cadea ın capcana
˘
imoralitatii
sexuale?
Iov 31:1; Proverbele 27:11
˘
Ieremia 17:9; Mediteaza la foloasele
˘
Matei 5:27, 28; respectarii legilor lui
Coloseni 3:5 Dumnezeu.
˘ ˆ
Elimina imediat gandurile Proverbele 13:20;
ˆ ˘
imorale, ınainte ca ele sa 1 Corinteni 15:33
ˆ
se transforme ın dorinte Alege-ti ca prieteni persoa-
˘ ˆ
gresite.
Evita pornografia. ne care ıl iubesc pe Iehova
Geneza 39:7-12; si au aceleasi principii
2 Corinteni 4:7; ca tine.
Iacov 1:5
˘ ˘
Treci la actiune
fara
ˆ ˆ ˘
ıntarziere. Roaga-l
˘
pe Iehova sa te ajute.
131
˘
3 NU RENUNTA NICIODATA;
IEHOVA TE VA AJUTA
˘
„Tu, o, Iehova, esti
bun si
gata sa ier ti.”

(Psalmul 86:5)

˘ ˆ ˆ
Cum ne ajuta Iehova ın cazul ın care comitem
˘
un pacat grav?
Psalmul 103:14; Proverbele 3:5, 6;
Proverbele 28:13; Filipeni 4:8, 9
˘ ˘ ˆ
Romani 7:21-25 Fa eforturi sa ai o gandire
˘ ˘ ˘ ˘
Daca persoana care care sa-i fie placuta lui
˘ ˘ ˘
a pacatuit se caieste,
Iehova. Astfel, vei lua
ˆ
Iehova o va ierta. decizii ıntelepte.

Galateni 6:1, 2;
Iacov 5:14-16
˘ ˆ
Batranii de congregatie

˘
ne pot ajuta sa ne refacem
relatia
cu Dumnezeu.
CAPITOLUL 10
˘ ˘
C ASATORIA – UN DAR
DE LA DUMNEZEU
ˆ ˘ ˆ
„Funia ımpletita ın trei nu se rupe usor.”

(ECLESIASTUL 4:12)
˘ ˆ
IMAGINEAZA-TI doi miri fericiti ın ziua nuntii lor. Ei
ˆ
se gandesc cu entuziasm la viitor si sunt plini de spe-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
rant a. Da, ei spera ca vor avea o casnicie fericita si trai-
˘
nica.
2 Din nefericire, multe casnicii ˘ ˆ
care au un ınceput
˘ ˘
bun nu continua la fel. Pentru a se bucura de o cas-
˘ ˘ ˆ
nicie trainica si fericita, un cuplu are nevoie de ın-
˘ ˘
drumarea lui Dumnezeu. Prin urmare, sa analizam
˘ ˘ ˆ ˘
raspunsul Bibliei la urmatoarele ıntrebari: Care sunt
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
unele foloase ale casatoriei? Daca vrei sa te casatoresti,
˘
cum poti alege un partener potrivit? Cum poti tu sa fii
˘
un sot bun sau o sotie buna? Si ce anume poate ajuta
˘ ˘ ˘ ˘
un cuplu sa aiba o casnicie durabila? (Citeste Prover-
bele 3:5, 6.)
˘ ˘ ˘ ˘
SA MA C ASATORESC?
3 Unii cred ca˘ o persoana˘ nu poate fi fericita˘ de-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
cat daca se casatoreste. Acest lucru ınsa nu este ade-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
1, 2. a) Ce spera cei proaspat casatoriti?
b) Ce ıntrebari vom ana-
ˆ
liza ın acest capitol?
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
3. Crezi ca o persoana trebuie sa se casatoreasca pentru a fi ferici-
˘ ˘
ta? Explica.
˘ ˘
C ASATORIA – UN DAR DE LA DUMNEZEU 133
˘ ˘
varat. Isus a spus ca celibatul poate fi un dar. (Matei
˘
19:11, 12) Apostolul Pavel a afirmat ca celibatul are
˘
avantaje. (1 Corinteni 7:32-38) Depinde de tine daca
˘ ˘ ˘
vei decide sa te casatoresti sau nu. Totusi, nu ar trebui
˘
sa permiti ca prietenii, membrii familiei sau comuni-
ˆ ˘ ˘ ˘
tatea ın care traiesti sa faca presiuni asupra ta pentru a
˘ ˘
te casatori.
4 Biblia afirma˘ si despre cas ˘ ˘ ˘
atorie ca este un dar de la

˘
Dumnezeu si ca are unele avantaje. Iehova a spus de-
˘ ˘ ˘
spre primul barbat, ˆ Adam: „Nu este bine ca omul sa ra-
ˆ ˘ ˘
mana singur. Ii voi face un ajutor care sa i se potriveas-
˘
ca”. (Geneza 2:18) Iehova a creat-o pe Eva pentru a fi
˘
sotia lui Adam, iar ei au format prima familie umana.
˘ ˘ ˘
Daca un cuplu are copii, casnicia lor trebuie sa asigure
ˆ ˘ ˘
un mediu ˆ ˘ stabil ın care acestia sa se poata dezvolta fru-
mos. Insa faptul de a avea copii nu este singurul scop
˘ ˘
al casatoriei. (Psalmul 127:3; Efeseni 6:1-4)
5 Regele Solomon a scris: „Mai bine doi decat ˆ
unu,
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
fiindca au o buna rasplata pentru truda lor. Caci, daca
˘ ˆ ˘
unul cade, celalalt ıl poate ajuta sa se ridice. Dar ce se
ˆ ˆ
va ıntampla cu cel singur care cade si nu este nimeni
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
care sa-l ajute sa se ridice? . . . Si funia ımpletita ın trei
nu se rupe usor”. (Eclesiastul 4:9-12)
6 O casnicie ˘ ˘ ˘
reusit a este cea mai apropiata relatie de
ˆ ˘ ˆ ˘
prietenie ıntre doua persoane care ısi ofera una alteia
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
ajutor, mangaiere si ocrotire. Iubirea ıntareste legatura
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
conjugala, ınsa casatoria devine si mai puternica daca
ˆ ˘ ˘
cei doi parteneri i se ınchina lui Iehova. Atunci, casni-
ˆ ˘ ˆ
cia lor va deveni ‘o funie ımpletita ın trei’. O astfel de
˘ ˘
4. Care sunt unele avantaje ale casatoriei?
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
5, 6. Cum poate deveni casatoria ‘o funie ımpletita ın trei’?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˆ ˘ ˘
funie este mult mai puternic ˆ a decat o funie alcatuita
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
doar din doua fire rasucite. In mod asemanator, o cas-
˘ ˘
nicie este puternica doar daca Iehova face parte din ea.
˘
7 Dupa ce un cuplu se casatore ˘ ˘ ˘
ste,
cei doi pot sa-si
˘
satisfaca reciproc dorintele sexuale naturale. (Prover-
˘ ˘ ˘ ˘
bele 5:18) Totusi, daca o persoana se casatoreste doar
˘
pentru a-si satisface aceste dorinte, ea s-ar putea sa
˘ ˆ ˆ
nu-si aleaga ın mod ıntelept partenerul. De aceea, Bi-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
blia arata ca o persoana ar trebui sa se casatoreasca
˘ ˘
doar dupa ce a trecut de „floarea tineretii”, perioada
ˆ
ın care dorintele sexuale sunt deosebit de puternice.
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
(1 Corinteni 7:36) Daca asteapt a ca aceasta perioada sa
˘ ˘ ˆ
treaca si ca aceste dorinte sa nu mai fie atat de puterni-
˘ ˆ ˘ ˘
ce, persoana poate sa gandeasca mai clar si sa ia o deci-
˘
zie mai buna. (1 Corinteni 7:9; Iacov 1:15)
8 Daca˘ intentionezi sa˘ te cas ˘ ˘
atoresti, trebuie sa fii
˘

˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
realist si, totodata, constient ca orice casnicie ıntampi-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
na dificultati. Pavel a spus ca cei ce se casatoresc „vor
ˆ
avea necazuri ın carne”. (1 Corinteni 7:28) Chiar si
˘
cele mai reusite casnicii trec prin perioade dificile. Asa-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
dar, daca decizi sa te casatoresti, asigura-te ca-ti alegi cu
ˆ
ıntelepciune
partenerul.
˘ ˘ ˘ ˘
CU CINE AR TREBUI SA MA C ASATORESC?
9 Iata˘ un principiu biblic important de care trebuie
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
sa tii cont cand ıti alegi partenerul conjugal: „Nu va ın-
jugati la un jug inegal cu cei necredinciosi!”. (2 Co-
˘ ˘
rinteni 6:14) Aceasta ilustrare este inspirata din viata
˘ ˘ ˘ ˆ
agricola. Daca doua animale sunt foarte diferite ın ce
˘ ˘
7, 8. Ce sfat a dat Pavel cu privire la casatorie?
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
9, 10. Ce s-ar putea ıntampla daca te-ai casatori cu cineva care nu
ˆ ˘
i se ınchina lui Iehova?
˘ ˘
priveste dimensiunile si puterea, agricultorul nu le va

ˆ ˆ ˘
ınjuga ımpreuna pentru a lucra terenurile. Acest lucru
nu ar fi spre bineleˆ niciunuia dintre animale, deoarece
˘ ˘ ˘ ˘
ambele ar suferi. In mod asemanator, casatoria dintre
˘ ˆ ˘
o persoana care i se ınchina lui Iehova si una care nu i
ˆ ˘
se ınchina ar putea duce la aparitia multor probleme.
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
De aceea, Biblia ne sfatuieste ın mod ıntelept ‘sa ne ca-
˘ ˆ
satorim numai ın Domnul’. (1 Corinteni 7:39)
10 Unii crestini au considerat ca˘ este mai bine sa˘ se

˘ ˘ ˘ ˆ ˘
casatoreasca cu cineva care ˆ nu i se ınchina lui Iehova
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
decat sa ramana singuri. Insa, daca sfatul biblic men-
tionat
mai sus este ignorat, consecintele sunt adesea
˘
durere si suferint a. Ca slujitori ai lui Iehova, serviciul
˘
adus lui este cel mai important lucru din viata noastra.
˘ ˆ ˘ ˘
Cum te-ai simti daca nu ai putea ımpartasi cu partene-
˘
rul tau cel mai important aspect al vietii tale? Multi au
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ales mai degraba sa ramana celibatari decat sa se casa-
˘ ˘
toreasca cu o persoana care nu-l iubeste pe Iehova si
nu-i slujeste. (Citeste Psalmul 32:8.)
11 Fireste, aceasta nu ınseamn ˆ ˘ ˘ ˆ
a ca oricine ıi slujeste
lui Iehova poate fi un partener conjugal potrivit pen-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
tru tine. Daca intentionezi sa te casatoresti, cauta o
˘ ˆ ˘ ˆ
persoana care ıti place cu adevarat si cu care te ıntelegi
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
bine. Asteapt a pana vei gasi pe cineva care doreste sa
˘ ˆ ˘
faca aceleasi lucruri ın viat a ca tine si care pune servi-
˘ ˘
ciul pentru Dumnezeu pe primul loc. Fa-ti timp sa ci-
˘ ˘
testi si sa meditezi la sfaturile practice referitoare la ca-
˘
satorie, din publicatiile primite de la sclavul fidel si
˘ ˘
prevazator. (Citeste Psalmul 119:105.)
ˆ
11. Ce poti face pentru a-ti alege cu ıntelepciune
partenerul con-
jugal?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˆ
Fa-ti timp sa meditezi la sfaturile din Cuvantul lui Dumnezeu
˘ ˘
referitoare la casatorie
12
ˆ ˘ ˘
In unele culturi, se obisnuie ste
ca parintii sa alea-
˘ ˘ ˘
ga un partener de casatorie pentru fiul sau fiica lor.
˘ ˘
Se crede ca parintii stiu
ce e mai bine pentru copilul
˘ ˆ ˆ
lor. Acest obicei era larg raspandit ın timpurile biblice.
˘ ˘ ˘ ˘
Prin urmare, daca parintii tai aleg sa urmeze un astfel
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
de obicei, Biblia ıi poate ajuta sa stie ce calitati sa aiba
ˆ ˆ
ın vedere. De exemplu, cand a ales o sotie pentru fiul
˘
sau Isaac, Avraam nu a fost interesat de situatia finan-
˘ ˆ ˘
ciara sau statutul social al acesteia. El a vrut ca tanara
˘ ˆ ˘
sa ıl iubeasca pe Iehova. (Geneza 24:3, 67; vezi „Note
explicative”, punctul 25)
ˆ ˘ ˘ ˘
12. Ce putem ınvata
din Biblie despre casatoriile aranjate?
˘ ˘
˘ ˘ ˘
CUM POT SA M˘ A ˘ PREGATESC
PENTRU C ASATORIE?
13 Daca˘ intentionezi sa˘ te cas ˘ ˘
atoresti,
˘ ˘
asigura-te ca
˘ ˘ ˘
esti pregatit. Tu, poate, ai impresia ca esti pregatit. Dar
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
sa analizam ın continuare ce ınseamna sa fii cu adeva-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
rat pregatit pentru casatorie. Raspunsul s-ar putea sa te
˘
surprinda.
14 Biblia arata˘ ca˘ sotul si sotia au roluri diferite ın ˆ
fa-

˘ ˘ ˆ
milie; de aceea, pregatirea barbatului si a femeii ın ve-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
derea casatoriei este diferita. Daca un barbat intentio-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
neaza sa se casatoreasca, el trebuie sa se ıntrebe daca
˘
este pregatit pentru rolul de cap al familiei. Iehova se
˘ ˘ ˆ ˘
asteapt
a ca sotul sa se ıngrijeasca de sotie si de copii
din punct de vedere material si emotional. Lucru si
˘ ˆ
mai important, sotul trebuie sa ia initiativa ın a-si aju-
˘ ˆ
ta familia sa se ınchine lui Dumnezeu. Biblia spune
˘ ˆ ˘
despre barbatul care nu se ıngrijeste de familia lui ca
˘ ˆ
„este mai rau decat un necredincios”. (1 Timotei 5:8)
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Prin urmare, daca esti barbat si doresti sa te casato-
ˆ ˘
resti, gandeste-te cum poti aplica urmatorul principiu
˘ ˘ ˘
biblic: „Pregateste- ti munca de afara si termina-ti trea-
ba pe ogor, apoi construieste- ti casa”. Cu alte cuvinte,
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ınainte de a te casatori, asigura-te ca poti deveni un sot
asa cum doreste Iehova. (Proverbele 24:27)
15 O femeie care intentioneaza˘ sa˘ se cas ˘ ˘
atoreasca
˘

˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
trebuie sa se ıntrebe daca este pregatita sa-si asume
˘
responsabilitatile pe care le aduce cu sine calitatea de
˘ ˘ ˆ
sotie si,
poate, chiar de mama. Biblia mentioneaz a ca-
˘ ˘ ˆ
teva modalitati prin care o sotie buna se ıngrijeste de
˘ ˘
13-15. a) Cum se poate pregati un barbat pentru a fi un sot bun?
˘ ˘
b) Cum se poate pregati o femeie pentru a fi o sotie
buna?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ
sotul si de copiii ei. (Proverbele 31:10-31) In prezent,
˘ ˆ
multi barbati si femei se gandesc doar la ce va face par-
˘
tenerul conjugal pentru ei. Dar Iehova doreste sa ne
ˆ
gandim la ce putem face noi pentru partenerul nostru.
ˆ
16 Inainte de a te cas ˘ ˘ ˘
atori, mediteaza la ce anume as-
˘
teapta Iehova de la soti si de la sotii. A fi cap de fami-
ˆ ˘ ˆ
lie nu ınseamna a fi un tiran, cu alte cuvinte nu ın-
˘
seamna a-ti teroriza familia din punct de vedere fizic
˘ ˆ ˘
sau emotional. Un adevarat cap de familie ıl imita pe
ˆ
Isus, care este ıntotdeauna iubitor si bun cu cei ce se
˘ ˆ ˆ
afla ın grija sa. (Efeseni 5:23) Femeia, la randul ei, tre-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
buie sa se gandeasca la ce va ınsemna sa sustin a deci-
˘
ziile sotului si sa colaboreze cu el. (Romani 7:2) Ea
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
trebuie sa se ıntrebe daca va putea fi fericita supunan-
˘ ˘
du-se unui barbat imperfect. Daca nu, ar putea consi-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
dera ca este mai bine sa ramana pentru o vreme neca-
˘ ˘
satorita.
17 Sotul si sotia trebuie sa˘ puna˘ fericirea partene-

rului mai presus de propria fericire. (Citeste Filipeni
˘ ˘
2:4.) Pavel a scris: „Fiecare dintre voi sa-si iubeasca
ˆ ˘ ˘
sotia ca pe sine ınsusi, iar sotia sa aiba un respect
˘ ˘
profund fat a de sotul ei”. (Efeseni 5:21-33) E adevarat,
ˆ ˘ ˆ ˘
atat barbatii, cat si femeile simt nevoia sa fie iubiti si
˘ ˘ ˘
respectati. Dar, pentru ca o casnicie sa fie reusit a, sotul
ˆ ˘ ˘
are ındeosebi nevoie sa se simta respectat de sotia lui,
ˆ ˘ ˘ ˘
iar sotia are ındeosebi nevoie sa se simta iubita de so-
tul
ei.
18 Curtarea este o perioada˘ frumoasa˘ ın ˆ
care un bar-
˘
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
16, 17. Daca intentionezi
sa te casatoresti,
la ce anume ar trebui sa
meditezi?
˘ ˆ
18. De ce trebuie sa fie atente cuplurile ın perioada de curtare?
˘ ˘
˘
bat si o femeie se cunosc mai bine unul pe celalalt.
˘ ˆ ˘
Dar este si o perioada ın care cei doi trebuie sa fie rea-
˘
listi
si
sinceri, pentru a putea decide daca ˆ vor real-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
mente sa-si petreaca restul vietii ımpreuna. In aceasta
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
perioada, ei ınvat a sa comunice unul cu celalalt si ın-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
cearca sa ınteleag a ce este cu adevarat ın inima celui-
˘ ˘ ˘
lalt. Pe masura ce relatia lor devine mai apropiata, este
˘ ˘ ˘ ˘
firesc ca cei doi sa simta atractie fizica unul fat a de ce-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
lalalt. Ei ınsa trebuie sa stabileasca limite ın ce prives-
ˆ ˆ ˘ ˆ
te modul ın care ısi manifesta aceste sentimente ınain-
˘ ˘ ˘ ˘
te de a se casatori, pentru a nu ajunge sa faca ceva
ˆ ˘ ˆ ˘
In perioada de curtare, un barbat si
o femeie ınvat a
˘ ˘
sa comunice unul cu celalalt
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
imoral. Iubirea adevarata ıi va ajuta sa manifeste sta-
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
panire de sine si
ıi va ımpiedica sa faca ceva ce ar pu-
tea deteriora relatia
dintre ei, dar si
relatia lor cu Ieho-
va. (1 Tesaloniceni 4:6)
CE POTI
˘ FACE PENTRU A ˘AVEA
O C ASNICIE TRAINIC A?
19 Multe car ˘ ˆ ˘
ˆ ti si filme se sfarsesc cu o nunta de vis.
˘ ˆ ˘ ˆ
In via ta reala ınsa, nunta este doar ınceputul. Iehova
ˆ ˘ ˘
a avut ın vedere ca rela tia conjugala sa fie una perma-
˘
nenta. (Geneza 2:24)
ˆ
20 In prezent, mul ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ti considera casatoria o legatura
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
temporara. E usor sa te casatoresti si e usor sa divor-
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
tezi. Unii sunt de parere ca, atunci cand ıncep sa apa-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ra probleme, e momentul sa-si paraseasca partene-
˘ ˘ ˘ ˘
rul si sa puna capat casniciei. Dar nu uita ilustrarea
˘ ˆ ˘ ˆ
Bibliei referitoare la o funie rezistenta, ımpletita ın
trei. O asemenea funie nu se va rupe nici chiar atunci
ˆ ˘ ˘ ˆ
cand va fi supusa unor mari tensiuni. Daca ne ındrep-
˘ ˘
tam spre Iehova pentru ajutor, putem avea o casnicie
˘ ˆ
trainica. Isus a zis: „Ce a pus Dumnezeu ın acelasi jug
˘ ˘
omul sa nu desparta”. (Matei 19:6)
21 Cu to
tii avem puncte forte si puncte slabe. Este
˘ ˘ ˘
foarte usor sa ne concentram asupra slabiciunilor ˆ ˘
ˆ
celorlal ti, ındeosebi ale partenerului conjugal. ˆ Insa,
˘
daca facem acest lucru, nu vom fi ferici ti. In schimb,
˘ ˘ ˘
daca ne concentram asupra calita tilor partenerului,
˘ ˘ ˘
putem avea o casnicie fericita. Este realist sa ai acest
punct de vedere cu privire la un partener imperfect?
˘ ˘ ˘
19, 20. Cum trebuie sa privim casatoria?
ˆ ˘ ˘
21. Ce anume ıi poate ajuta pe un sot si pe o sotie
sa se iubeasca?
˘ ˘
Da! Iehova ne cunoaste toate defectele si, totusi,

se
˘ ˘ ˘
concentreaza asupra calita tilor noastre. Imagineaza- ti
˘
cum ar sta lucrurile daca el nu ar face asta! Psalmistul
˘
a spus: „Daca te-ai uita la nelegiuiri, o, Iah, cine ar pu-
˘ ˆ
tea sa stea ın picioare, o, Iehova?”. (Psalmul 130:3)
ˆ ˘ ˆ
So tii si so tiile ıl pot imita pe Iehova, cautand ce este
˘
bun la partenerul lor si fiind gata sa ierte. (Citeste
Co-
loseni 3:13.)
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
Inca de la ınceputul casniciei, lasa-te
ˆ ˆ
ındrumat de Cuvantul lui Dumnezeu
˘ ˘ ˆ ˆ
22 ˘ ˘
Odata cu trecerea anilor, o casnicie poate deveni
˘ ˘
mai puternica. Avraam si Sara au avut o casnicie lun-
˘ ˘ ˆ ˘
ga si fericita. Cand Iehova i-a spus lui Avraam sa-si
˘ ˘ ˘
paraseasca locuin ta din orasul Ur, Sara avea probabil
˘ ˆ ˘
peste 60 de ani. Imagina ti-va cat de greu trebuie sa-i fi
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
fost sa-si paraseasca locuin ta confortabila pentru a
˘ ˆ ˘ ˘
trai ın corturi! Dar Sara a fost o prietena buna si o par-
˘ ˘
tenera de nadejde pentru so tul ei si l-a respectat cu
˘ ˆ ˆ ˆ
adevarat. L-a sus tinut pe Avraam ın asa fel ıncat aces-
˘ ˘ ˆ
ta sa-si poata duce la ındeplinire deciziile. (Geneza
18:12; 1 Petru 3:6)
23 Fireste, a avea o casnicie ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
reusit a nu ınseamn a ca
ˆ ˆ
so tul si so tia vor fi ıntotdeauna de acord. Intr-o oca-
ˆ
zie, cand Avraam nu a fost de acord cu Sara, Iehova i-a
˘
spus: „Asculta de ea”. Avraam a ascultat, iar rezultate-
˘
le au fost bune. (Geneza 21:9-13) Daca uneori tu si
˘
partenerul tau nu sunte ti de acord, nu te descuraja.
ˆ ˘
Chiar si ın astfel de situa tii, cel mai important este sa
˘ ˘
continua ti sa va trata ti cu iubire si respect.
ˆ
24 In congrega ˘ ˘
tia crestin a, exista mii de cupluri fe-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ricite. Daca doresti sa te casatoresti, nu uita ca alege-
rea partenerului conjugal este una dintre cele mai im-
˘ ˆ
portante decizii din via ta. I ti va influen ta tot restul
˘ ˆ
vie tii. De aceea, cauta ındrumarea lui Iehova. Doar
˘ ˆ ˘
asa
vei reusi sa- ti alegi partenerul cu ın telepciune, sa
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
te pregatesti bine ın vederea casatoriei si sa faci efor-
˘ ˘ ˘
turi pentru a avea o casnicie puternica si plina de iu-
˘ ˘
bire, care sa-i aduca onoare lui Iehova.
˘ ˘ ˘
22, 23. Ce exemplu le-au lasat Avraam si Sara cuplurilor casatorite?
ˆ ˘
24. Cum ıi poate aduce casnicia ta onoare lui Iehova?
PRINCIPII BIBLICE
1
˘ ˘
CASATORIA
ˆ ESTE O
BINECUVANTARE DE LA IEHOVA
ˆ ˘ ˆ
„Funia ımpletita ın trei nu se rupe usor.”

(Eclesiastul 4:12)

˘ ˘
De ce se casatoresc oamenii?
Geneza 2:18;
Psalmul 127:3;
Proverbele 5:18;
Eclesiastul
ˆ 4:9, 10
˘ ˘
In cadrul casatoriei,
cei doi parteneri sunt
prieteni apropiati si se
˘ ˘
sustin
reciproc. Casatoria
˘
este, totodata, mediul
potrivit cresterii
copiilor.
144
ˆ
2 ALEGE-TI
CU INTELEPCIUNE

PARTENERUL
ˆ ˘
„Te voi ınvata
calea pe care trebuie
˘
sa mergi.” (Psalmul 32:8)

˘ ˆ ˘
Ce trebuie sa ai ın vedere daca doresti

˘ ˘ ˘
sa te casatoresti?

1 Corinteni 7:39; 1ˆ Corinteni 7:36
˘ ˘
2 Corinteni 6:14 Inainte de a te casatori,
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Este ıntelept
sa te casato- este bine sa astep
ti sa
˘ ˆ
resti
doar cu cineva care treaca perioada ın care
ˆ
pune pe primul plan ın dorintele
sexuale sunt
˘
viat a serviciul adus lui foarte puternice.
Iehova. 1 Corinteni 7:28
Fii realist cu privire la
˘ ˘ ˘
casatorie. Toate casniciile
˘ ˘
se confrunta cu dificultati.
145
3 SOTUL
SI
SO
ˆ TIA
AU ROLURI
DIFERITE IN FAMILIE
˘ ˘ ˆ ˘
„Nu
ˆ este bine ca omul sa ram ana singur.
˘ ˘
Ii voi face un ajutor care sa i se potriveasca.”
(Geneza 2:18)

˘
Ce asteapt
a Iehova de la un sot si de la o sotie?

Efeseni 5:23; Efeseni 5:33;
1 Timotei 3:1-7; 5:8 Filipeni 2:4
˘ ˘
Sotul trebuie sa ia initiativa Sotul
si sotia
trebuie sa
ˆ ˘ ˘
ın a-si ajuta familia sa se puna fericirea partenerului
ˆ
ınchine lui Dumnezeu, mai presus de propria
˘ ˆ ˘
precum si sa se ıngrijeasca fericire.
de sotie si de copii din
punct de vedere material
si emotional.
El ia initiativa

ˆ
ın a-si instrui si disciplina
copiii.
Proverbele 31:10-31;
Romani 7:2
˘ ˘
Sotia este o prietena buna
˘ ˘
si o partenera de nadejde
pentru sotul ei. Ea sustine
ˆ
deciziile sotului
si se ıngri-
jeste
de familie. De ase-
ˆ ˘
menea, ısi ajuta sotul
ˆ
ın instruirea copiilor.
146
4 IEHOVA
˘ TE˘ POATE AJUTA ˘
SA AI O CASNICIE TRAINICA
˘
„Ei vor deveni o singura carne.” (Geneza 2:24)

˘ ˘ ˘ ˘
Cum poti avea o legatura conjugala puternica?
Proverbele 3:5, 6; Psalmul 130:3;
Matei 19:6 Coloseni 3:13
ˆ ˘ ˘
Iehova a avut ın vedere ca Persoanele casatorite
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
relatia
conjugala sa fie una trebuie sa fie ınteleg
atoare
˘ ˘
permanenta. De aceea, el cu privire la slabiciunile
˘ ˘
ne da cele mai bune sfaturi partenerului si sa se ierte
˘ ˘
privitoare la casatorie. reciproc. Fiecare trebuie
˘
sa se concentreze asupra
˘
calitatilor
celuilalt.
CAPITOLUL 11
˘
DUPA ZIUA NUNTII

˘ ˘
„Iubirea nu da gres niciodata.” (1 CORINTENI 13:8)
˘ ˘
CASATORIA este un dar de la Iehova. Ea poate face
˘ ˘
mai frumoasa viata unei persoane. Totusi, fiecare cas-
ˆ ˘ ˘ ˘
nicie are problemele ei. Uneori ınsa, ar putea parea ca
˘
problemele nu se mai termina, iar sotul si sotia simt
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ca se ındeparteaza unul de celalalt.
2 Nu ar trebui sa˘ fii surprins daca˘ si ın ˆ ˘
casnicia ta

ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
apar din cand ın cand dificultati. Acest lucru nu ın-
˘ ˘ ˘
seamna ca mariajul tau este un esec. Chiar si cuplurile
˘
care s-au confruntat cu probleme grave au gasit moda-
˘ ˘
litati de a-si reface relatia si de a-si consolida casnicia.
Cum?
˘
SA NE APROPIEM DE DUMNEZEU ˘
SI
UNUL DE CEL ALALT
3 Cas ˘ ˘ ˘
atoria uneste doua persoane diferite, fiecare
ˆ
avand propriile preferinte, idei si moduri de a proce-
da. De asemenea, sotul si sotia
ar putea proveni din
medii sau culturi diferite. E nevoie de timp si eforturi
˘ ˘ ˘
pentru ca partenerii conjugali sa ajunga sa se cunoas-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ca si sa se ınteleag a unul pe celalalt.
4 Odata˘ cu trecerea timpului, sotul si sotia ar putea

˘ ˘ ˘
1, 2. Sunt problemele dintr-o casnicie o dovada ca aceasta este un
˘
esec?
Explica.
ˆ ˆ ˆ ˘
3, 4. Ce se poate ıntampla uneori ıntr-o casnicie?
148
˘ ˘
Sfaturile biblice sunt esentiale
pentru o casnicie reusit
a
ˆ ˘ ˆ ˆ
ajunge atat de absorbiti de propriile preocupari, ıncat
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
sa se ındeparteze unul de celalalt. Ar putea parea doi
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
straini ce traiesc ın aceeasi casa. Ce ıi poate ajuta sa se
˘
apropie unul de celalalt?
5 Iehova ofera sfaturi utile, care va˘ pot ajuta pe tine
˘
˘ ˘ ˘
si
pe partenerul tau conjugal sa va apropiati de El, dar
˘
si
unul de celalalt. (Psalmul 25:4; Isaia 48:17, 18) Ieho-
˘ ˘ ˘ ˘
va ne spune: „Casatoria sa fie onorabila pentru toti”.
ˆ
(Evrei 13:4) Un lucru pe care ıl consideri onorabil este,
˘ ˘
cu sigurant a, de mare valoare pentru tine; ai grija de el
ˆ ˆ
si
nu ıl iei ca pe ceva de la sine ınteles. Asa
doreste Ie-
˘ ˘ ˘
hova sa privim casatoria!
ˆ ˘
5. a) Ce ıl poate ajuta pe un crestin sa se apropie de partenerul
˘ ˘
conjugal? b) Potrivit cu Evrei 13:4, cum ar trebui sa privim casnicia?
˘
DUPA ZIUA NUNTII
149
ˆ IUBIREA PENTRU IEHOVA ˘

ITI POATE CONSOLIDA C ASNICIA
6 Iehova a oficiat prima cas ˘ ˘ ˘
atorie. Fiul sau, Isus, a
˘ ˘
spus: „N-ati citit ca cel care i-a creat i-a facut de la
ˆ ˘ ˘
ınceput barbat si femeie si a spus: «De aceea, barbatul
ˆ ˘ ˘ ˘
ıi va lasa pe tatal sau si pe mama sa si se va alipi de so-
˘
tia sa, iar cei doi vor fi o singura carne»? Astfel, nu mai
˘
sunt doi, ci o singura carne. Deci ce a pus Dumnezeu
ˆ ˘ ˘
ın
ˆ acela
si
jug omul sa nu desparta”. (Matei 19:4-6)
˘ ˆ ˆ ˘
Inca de la ınceput, Iehova a avut ın vedere ca legatura
˘ ˘ ˘ ˘
conjugala sa fie permanenta. El a vrut ca familiile sa
˘ ˘ ˆ ˘
fie unite si fericite si sa se bucure de viat a ımpreuna.
˘ ˘
7 Cuplurile casatorite se confrunta ın prezent cu ˘ ˆ
ˆ
mai mult stres si mai multe presiuni ca oricand.
ˆ ˆ ˆ
Uneori, presiunile sunt atat de mari, ıncat unele cu-
˘ ˆ ˘ ˘
pluri cred ca nu ısi mai pot salva casnicia si vor sa re-
ˆ
nunte. Dar cunoasterea modului ın care Iehova prives-
˘
te casnicia ne poate ajuta. (1 Ioan 5:3)
ˆ
8 Indrumarea lui Iehova este ıntotdeauna ˆ
spre bine-
˘ ˘ ˘
le nostru. Asa cum am vazut deja, el ne da sfatul: „Ca-
˘ ˘ ˘
satoria sa fie onorabila pentru toti”. (Evrei 13:4; Ecle-
˘ ˘ ˆ
siastul 5:4) Daca urmam ındrumarea lui Iehova, chiar
ˆ
si atunci cand ne este greu, vom avea parte de foloase.
(1 Tesaloniceni 1:3; Evrei 6:10)
ˆ
9 Intrucat ˆ ˘ ˘
ne pretuim casnicia, nu vrem sa facem
˘ ˆ
sau sa spunem lucruri care ar pune-o ın pericol.
˘ ˆ
6. Ce aflam din Matei 19:4-6 despre modul ın care Iehova priveste

˘
casnicia?
˘ ˆ ˘
7. Cum pot cuplurile sa ısi consolideze casnicia?
ˆ ˘ ˘ ˆ
8, 9. a) Cand trebuie sa urmam ındrumarea lui Iehova referitoare
˘ ˘ ˘ ˘
la casatorie? b) Cum dovedim ca ne pretuim casnicia?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˆ ˘
Dimpotriva, vrem sa ne ıntarim si mai mult relatia cu
˘
partenerul de viat a. Cum putem face acest lucru?
˘ ˘
ONOREAZA-TI C ASNICIA PRIN CUVINTE SI FAPTE
10 O persoana˘ ar putea ajunge sa- ˘
si
˘ ˘
raneasca parte-
ˆ ˘
nerul ın mai multe feluri. Stim ca un crestin nu ar
˘ ˘ ˘ ˘
trebui sa-si loveasca niciodata partenerul sau sa-l mal-
ˆ
trateze ın vreun alt fel pe plan fizic. Totusi, partenerii
˘
conjugali ar putea ajunge sa-si adreseze unul altuia cu-
vinte care dor. Cuvintele pot deveni arme. O femeie a
ˆ ˘ ˘ ˘
spus: „So tul meu ımi adreseaza cuvinte care ma ranesc.
˘ ˘ ˘
E-adevarat, nu am rani vizibile, dar remarcile lui taioa-
˘ ˘
se de genul «Esti o povara!» sau «Nu esti buna de ni-
ˆ ˆ ˘ ˆ
mic!» ımi sfasie inima”. Un so t a spus ca so tia lui ıl
ˆ ˘ ˆ ˆ
umilea ın permanen ta si ıi adresa cuvinte ınjositoare.
˘ ˆ
El a marturisit: „Nu pot repeta ın public lucrurile pe
care mi le spune. Nici nu pot discuta cu ea despre asta;
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
de aceea, raman la serviciu pana tarziu. E mai bine de-
ˆ ˘ ˘ ˘
cat sa vin acasa”. Vorbirea jignitoare si cuvintele taioa-
˘ ˆ
se care produc rani emo tionale sunt ceva obisnuit ın
prezent.
11 Candˆ ˆ
ısi vorbesc cu cruzime, partenerii conjugali
ˆ ˘ ˘
ısi cauzeaza rani emotionale care au nevoie de mult
ˆ
timp pentru a se vindeca. Nu acesta este modul ˆ ˘ ın care
˘
doreste Iehova sa se trateze sotul si sotia. Insa ai putea
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ajunge sa-ti ranesti partenerul chiar fara sa-ti dai sea-
˘
ma. Poate tu consideri ca esti bun cu partenerul con-
˘ ˘
jugal, dar este aceasta si p arerea lui? Daca spui lucruri
ˆ ˘ ˘ ˘
care ıl ranesc, esti dispus sa faci schimbari? (Galateni
5:15) (Citeste Efeseni 4:31.)
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
10, 11. a) Ce problema grava exista ın unele casnicii? b) De ce este
ˆ ˆ
important modul ın care ıi vorbesti
partenerului conjugal?
˘
DUPA ZIUA NUNTII
151
12 ˆ ˆ ˘
Modul ın care ıi vorbesti partenerului tau, indife-
˘ ˆ ˆ
rent ca este ın public sau ın particular, nu este lipsit de
˘ ˆ
importan
ˆ t a ın ochii lui Iehova. (Citeste 1 Petru 3:17.)
˘ ˘
In Iacov 1:26 ni se reaminteste: „Daca cineva crede ca
ˆ ˘ ˆ
i se ınchina lui Dumnezeu, dar nu-si tine
limba ın
ˆ ˆ ˘ ˆ
frau, ısi am age ste
inima, iar ınchinarea lui este zadar-
˘
nica”.
13 Exista˘ si alte domenii ın ˆ
care sotul
si sotia tre-
˘ ˘ ˘
buie sa manifeste consideratie unul fat a de celalalt.
˘ ˘
12. Ce anume poate afecta relatia
cu Iehova a unei persoane casa-
torite?
ˆ ˘ ˘ ˘
13. In ce alt mod ar putea ajunge cineva sa-si raneasca partenerul
conjugal?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˆ
De exemplu, cum te-ai simti daca partenerul tau ar ın-
˘ ˘
cepe sa petreaca mult timp cu altcineva? Desi motivul
˘ ˆ
ar putea fi unul inofensiv – de pilda colaborarea ın
ˆ ˘
predicare sau oferirea de ajutor ıntr-o anumita proble-
˘ ˘ ˘ ˘
ma –, s-ar simti ranit partenerul tau? O sotie crestin aa
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
spus: „Cand vad ca sotul meu ıi acorda mult timp si
˘ ˘ ˘
atentie unei surori din congregatie, ma simt ranita.
˘ ˘
Simt ca nu sunt la fel de importanta ca ea”.
14 Fiind crestini, avem responsabilita˘ ti fata˘ de parin- ˘

˘
tii
nostri,
dar si fat a de fratii si surorile din congrega-
ˆ ˘ ˘ ˘
tie.
Totu si,
cand o persoan a se casatoreste, principala
˘
ei responsabilitate este fat a de partenerul conjugal. Ie-
˘
hova a spus ca sotul „se va alipi de sotia sa”. (Geneza
˘
2:24) Sentimentele partenerului ˆ ar trebui
ˆ sa fie foarte
˘
importante pentru tine. Intreaba-te: Ii acord partene-
rului meu timpul, atentia si afectiunea de care are ne-
˘
voie si pe care le merita?
15 Daca˘ devii prea apropiat de o persoana˘ care nu
˘ ˘ ˘
este partenerul tau de casatorie, acest lucru ar pu-
ˆ ˘ ˘
tea cauza tensiuni ın casnicia ta. Ai putea ajunge sa
˘ ˘
te atasezi emotional de acea persoana si chiar sa ai
˘
sentimente romantice fat a de ea. (Matei 5:28) Acele
ˆ ˆ ˆ ˘
sentimente pot deveni atat de puternice, ıncat sa te de-
˘ ˘
termine sa faci ceva ce ti-ar dezonora casnicia.
˘ ˆ
„PATUL CONJUGAL SA FIE NEINTINAT”
16 Dupa˘ ce spune: „Cas ˘ ˘ ˘
atoria sa fie onorabila”, Bi-
˘
˘
14. a) Ce adevar fundamental desprindem din Geneza 2:24? b) Ce
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ıntrebare ar trebui sa-si puna o persoana casatorita?
˘ ˘ ˘ ˘
15. De ce crestinii
casatoriti nu ar trebui sa devina prea apropiati
˘
de o persoana care nu este partenerul lor conjugal?
˘ ˘ ˘ ˘
16. Ce porunca da Biblia referitor la casatorie?
˘
DUPA ZIUA NUNTII
153
˘ ˘ ˆ ˘
blia adauga: „Patul conjugal sa fie neıntinat, fiindca
ˆ
Dumnezeu ıi va judeca pe oamenii imorali si pe cei
˘
adulteri”. (Evrei 13:4) Aici „patul conjugal” se refera la
relatiile sexuale dintre sot si sotie. (Proverbele 5:18)
˘ ˘
Cum putem dovedi respect fat a de relatia conjugala si
˘
ce putem face pentru a nu o murdari?
ˆ
17 In prezent, unii oameni considera˘ ca˘ infidelitatea
˘ ˆ ˘
conjugala nu este un lucru gresit. Noi ınsa nu ne pu-
˘ ˆ
tem lasa influenta ti de acest mod de gandire. Iehova
˘ ˘ ˘ ˘
arata cu claritate ca uraste imoralitatea sexuala si adul-
terul. (Citeste Romani 12:9.) (Evrei 10:31; 12:29) O
˘
persoana care are relatii sexuale cu cineva care nu este
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
partenerul ei conjugal ısi ıntineaza casnicia. Facand
˘ ˘
asa, ea dovedeste ca nu respecta normele lui Iehova si
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ısi strica relatia cu el. De aceea, trebuie sa evite sa faca
chiar si primul pas ce ar putea duce la adulter. Aceasta
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
ınseamna sa evite gandurile nepotrivite ın legatura cu
˘
o persoana care nu este partenerul ei conjugal. (Iov
31:1)
ˆ
18 In Israelul antic, care se afla sub Legea mozaica, ˘
˘ ˆ
adulterul era un pacat la fel de grav ca ınchinarea adu-
˘ ˘
sa zeilor falsi. Ambele pacate erau pedepsite cu moar-
ˆ
tea. (Leviticul 20:2, 10) In ce sens era adulterul ase-
˘ ˘ ˆ ˘
manator cu ınchinarea la zei falsi? Daca un israelit
ˆ ˆ ˆ ˘
se ınchina unor zei falsi, el ısi ıncalca promisiunea
˘ ˆ
de a-i fi fidel lui Iehova. Daca el comitea adulter, ısi
ˆ ˘ ˘
ıncalca promisiunea de a-i fi fidel partenerului sau.
17. a) Cum privesc adulterul multi oameni din prezent? b) Cum tre-
˘
buie saˆ considere crestinii
adulterul?
˘ ˘ ˆ
18. a) In ce sens este adulterul asemanator cu ınchinarea la zei falsi?

˘
b) Cum considera Iehova adulterul?
˘ ˘ ˆ ˆ
(Exodul 19:5, 6; Deuteronomul 5:9) (Citeste Maleahi

ˆ
2:14.) Un lucru e clar: ın trecut, Iehova a considerat
˘
adulterul un pacat foarte grav.
19 Dar cum stau lucrurile ın ˆ ˘
prezent? Chiar daca noi
˘ ˘
nu mai trebuie sa respectam legea lui Moise, punctul
de vedere al lui Iehova cu privire la adulter nu s-a
ˆ ˘
schimbat. Asa cum nu ne-am ınchina niciodata unui
˘ ˘
zeu fals, tot asa nu ar trebui niciodata sa-i fim infideli
partenerului conjugal. (Psalmul 51:1, 4; Coloseni 3:5)
˘ ˘
Daca am face acest lucru, ne-am dezonora casnicia si
l-am dezonora pe Dumnezeul nostru, Iehova. (Vezi
„Note explicative”, punctul 26.)
ˆ ˆ ˘ ˘
CUM ITI POTI INTARI C ASNICIA
20 Cum ıˆ ti poti ınt ˆ ˘ ˘
ari casnicia? Cuvantul lui Dum-
ˆ

ˆ ˘
nezeu spune: „Prin ıntelepciune se construieste o casa
˘ ˆ ˘
si
prin discernamant se consolideaza”. (Proverbele
˘ ˘ ˘ ˘
24:3) O casa poate fi friguroasa si goala sau calduroa-
˘ ˘ ˘ ˆ
sa, confortabila si sigura. La fel stau lucrurile si ın ca-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
zul casniciei. O persoana ınteleapt a se va asigura ca ın
˘ ˘ ˘ ˘
casnicia ei domneste o atmosfera placuta, iar ambii
˘
parteneri au un sentiment de sigurant a.
21 Tot referitor la acea casa, ˘
Biblia spune: „Prin cu-
˘
nostin t a se umplu camerele ei cu tot felul de bunuri
˘ ˆ
pretioase si placute”. (Proverbele 24:4) Ceea ce ınveti
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
din Cuvantul lui Dumnezeu ıti poate ımbunatati foar-
˘ ˆ
te mult casnicia. (Romani 12:2; Filipeni 1:9) Cand ci-
ˆ ˘
testi ımpreuna cu partenerul Biblia si publicatiile
ˆ ˘ ˘ ˆ
19. Ce ne poate ıntari hotararea de a nu comite adulter?
ˆ ˘ ˆ
20. Ce foloase aduce ın casnicie ıntelepciunea?

ˆ ˘ ˘
21. Cum poate contribui cunostin ta la ıntarirea casniciei?
˘
DUPA ZIUA NUNTII
155
ˆ ˘
crestine,
discutati cum puteti aplica ceea ce ınvata ti.

˘ ˘ ˘ ˘
Cautati modalitati de a va arata unul altuia onoare si
˘
respect, precum si de a manifesta reciproc bunatate si
˘ ˘ ˘ ˘
consideratie. Totodata, roaga-l pe Iehova sa te ajute sa
˘ ˘
dezvolti calitati ce vor contribui la consolidarea casni-
ciei tale si te vor face mai demn de iubirea parteneru-
lui. (Proverbele 15:16, 17; 1 Petru 1:7)
22 Trebuie sa˘ faci tot ce-ti sta˘ ın
ˆ ˘
putint a pentru a-ti

trata partenerul conjugal cu iubire, respect si onoare.
˘ ˘
Astfel, casnicia ta va deveni mai puternica si mai feri-
˘ ˆ
cita. Dar, lucru si mai important, ıl vei face fericit pe
Iehova. (Psalmul 147:11; Romani 12:10)
˘ ˘
22. De ce trebuie sa-i arati iubire, respect si onoare partenerului
conjugal?
ˆ ˆ ˘ ˆ
In cadrul ınchinarii ın familie, cereti-i
lui Iehova
ˆ
ındrumarea sa
PRINCIPII BIBLICE
1
˘ ˆ
CASNICIA TA II POATE ADUCE
ONOARE LUI IEHOVA
˘ ˘
„Iubirea nu da gres niciodata.” (1 Corinteni 13:8)

˘
Ce te poate ajuta sa rezolvi problemele care apar
ˆ ˘
ın casnicie?
Eclesiastul 5:4; Psalmul 25:4;
Matei 19:4-6 Isaia 48:17, 18;
˘
Fiecare casnicie are dificul- Matei 6:33, 34
˘ ˘
tatile
ei. Dar nu renunta Daca un sot si o sotie

˘ ˘
cu usurin
t a la casnicia ta. se apropie de Iehova,
˘
casnicia lor va deveni
˘
mai puternica.
157
2 CUVINTELE
˘ ˆ SI
ACTIUNILE
TALE
SE˘ RASFRANG ASUPRA
CASNICIEI TALE
˘
„Ei vor deveni o singura carne.” (Geneza 2:24)

˘
Ce poti face pentru a nu-ti rani partenerul
conjugal?
Matei 5:28; Proverbele 5:18;
Efeseni 4:31 Evrei 13:4
˘ ˘ ˆ ˘
Trebuie sa-i ramai fidel Iehova considera adulterul
˘ ˘ ˘
partenerului tau, chiar si un pacat grav. Trebuie sa-ti
ˆ ˘ ˘ ˆ
ın mintea ta. Fii atent la pastrezi hotararea de a-i fi
sentimentele partenerului. fidel partenerului conjugal
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
Daca ıti dai seama ca ıl si de a-ti privi casnicia ca
˘ ˘
ranesti,
fii dispus sa faci pe ceva de mare valoare.
˘ ˘
schimbari. Nu doresti sa-l dezonorezi
Galateni 5:15 pe Iehova sau pe partene-
˘ ˘
Cu sigurant a, nu vrei rul tau conjugal.
˘
sa-i cauzezi partenerului
˘
rani fizice sau emotionale.

Cuvintele pline de cruzime
ˆ ˘ ˘
nu fac decat sa dauneze
˘
casniciei.
158
ˆ ˆ ˘ ˘
3 ITI
POTI
INTARI CASNICIA
ˆ ˘
„Prin ıntelepciune
se construieste
o casa.”
(Proverbele 24:3)

˘ ˘
Ce poti face pentru a avea o casnicie puternica
˘
si fericita?
Proverbele 24:4; Romani 12:10;
Matei 6:14, 15; 1 Petru 4:8
˘
Romani 12:2; Daca vei face tot ce depin-
1 Petru 3:1 de de tine pentru a dovedi
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
Fa-ti timp sa comunici cu ca ıti pretuie
sti si ıti ono-
˘ ˘
partenerul tau. Trateaza-ti rezi partenerul conjugal,
˘
partenerul cu iubire,
ˆ res- casnicia ta va deveni mai
˘ ˘ ˘ ˆ
pect si bunatate. Invat a puternica si ıl vei face
˘
sa ier ti cu promptitudine. fericit pe Iehova.
Proverbele 14:1; 31:29;
Filipeni 1:9; 2:4;
1 Petru 3:7
˘ ˘
Roaga-te lui Iehova sa te
˘
ajute sa fii un partener
˘ ˘
mai bun. Cauta modalitati
˘
de a manifesta mai multa
˘
bunatate si consideratie.

CAPITOLUL 12
˘
SA AVEM O VORBIRE ZIDITOARE
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
„Niciun cuvant stricat sa nu va iasa din gura,
ci doar cuvinte bune, care zidesc.” (EFESENI 4:29)
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
UN TATA ıi daruieste fiului sau adolescent o bicicleta.
˘ ˘
El este fericit sa-i poata oferi un astfel de cadou. Dar
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
ce se ıntampla daca fiul merge pe bicicleta si din ne-
˘
aten tie loveste si rane ste
pe cineva? Cum s-ar sim ti ta-
˘
tal?
2 Iehova este Dat ˘ ˘ ˘
atorul ‘oricarui dar bun si al ori-
˘
carui cadou perfect’. (Iacov 1:17) Printre acestea se
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
numara si darul vorbirii. El ne da posibilitatea atat sa
˘ ˆ ˆ ˘
ne exprimam gandurile si sentimentele, cat si sa spu-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
nem lucruri care ıi ajuta pe al tii si ıi fac sa se simta
˘ ˘ ˘
bine. Totusi, ceea ce spunem ar putea sa-i raneasca pe
˘ ˘
al tii si sa le cauzeze multa durere.
3 Cuvintele au o mare putere. Insa˘ Iehova ne ınva
ˆ ˆ ˘
ta
˘
sa ne folosim corect darul vorbirii. El ne spune: „Ni-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ciun cuvant stricat sa nu va iasa din gura, ci doar cu-
˘
vinte bune, care zidesc dupa cum este nevoie si care le
˘ ˘
fac bine celor ce le aud”. (Efeseni 4:29) Sa observam
ˆ
cum putem folosi acest dar de la Dumnezeu ıntr-un
˘ ˘ ˘ ˆ
mod care sa-i fie placut si sa-i ıncurajeze pe al tii.
1-3. a) Care este unul dintre darurile bune pe care Iehova ni le-a
˘ ˆ
dat? Cum am putea sa-l folosim ın mod gresit? b) Cum ar trebui
˘
sa folosim darul vorbirii?
˘ ˘ ˆ ˆ
FII ATENT LA VORBIREA TA

4 ˘
Cuvintele au putere. De aceea trebuie sa fim ˆ
atenti la ce spunem si cum spunem un lucru. In
˘ ˘
Proverbele 15:4 citim: „O limba calma este un pom
ˆ ˘ ˘
al vietii, dar vorbirea ınsel atoare provoaca durere”.
ˆ ˘
Asemenea unui pom care ınvioreaza si sustine viata, ˆ
˘ ˆ ˆ ˘
cuvintele placute ıl ınvioreaza pe cel ce le aude. In
ˆ ˘ ˆ ˘
schimb, cuvintele aspre ıi ranesc pe altii si ıi fac sa su-
fere. (Proverbele 18:21)
5 „Vorbirea necugetata˘ este ca strapungerea ˘
unei sa-
˘
ˆ
bii”, se spune ın Proverbele 12:18. Cuvintele lipsite de
˘ ˆ
bunatate pot provoca durere ın plan emotional si pot
ˆ ˆ
distruge prietenii. Probabil, ıti vine ın minte o ocazie
ˆ ˆ ˘
ın care cineva ti-a vorbit urat si te-a ranit profund. To-
ˆ
tusi,
proverbul biblic mai spune: „Limba ıntelep tilor

ˆ ˘
este vindecare”. Vorbirea ınteleapt a poate vindeca o
˘ ˆ ˘
inima sfasiat a de durere si poate reface prietenii care au
ˆ
avut de suferit din cauza neıntelegerilor. (Citeste Pro-
˘ ˘ ˘
verbele 16:24.) Daca nu vom uita ca vorbirea noastra
are efect asupra altora, vom fi atenti la ceea ce spunem.
6 Un alt motiv pentru care trebuie sa˘ fim atenti la

˘ ˘
vorbirea noastra este acela ca to ti suntem imperfec ti.
ˆ ˘ ˘
„Inima omului este ınclinata spre rau”, iar cuvintele
˘ ˆ ˘
noastre dezvaluie adesea ce avem ın inima. (Geneza
˘ ˘ ˘
8:21; Luca 6:45) Uneori trebuie sa ducem o adevarata
˘
lupta pentru a ne controla vorbirea. (Citeste Iacov
˘ ˆ
3:2-4.) Prin urmare, e nevoie sa facem ıncontinuu
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
ımbunatatiri ın ce priveste modul ın care le vorbim
altora.
ˆ ˘ ˘
4, 5. Ce ınvat am despre puterea limbii din cartea Proverbele?
˘ ˘
6. De ce este greu sa ne controlam vorbirea?
˘
O vorbire calma
ˆ ˘
este ınvioratoare
7 ˘
De asemenea, trebuie sa fim atenti la vorbirea
˘ ˘ ˘ ˆ
noastra deoarece suntem raspunzatori ınaintea lui
ˆ
Iehova pentru ceea ce ˆ spunem si pentru modul ın
˘
care spunem un lucru. In Iacov 1:26 citim: „Daca ci-
˘ ˆ ˘
neva crede ca i se ınchina lui Dumnezeu, dar nu-si
ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
tine
limba ın frau, ısi amageste inima, iar ınchinarea
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
lui este zadarnica”. Asadar, daca vorbim fara sa ne
ˆ
gandim, ne-am putea strica relatia cu Iehova. (Iacov
3:8-10)
8 Avem motive ıntemeiateˆ ˘
sa fim atenti la ce spu-
ˆ
nem si la modul ın care spunem un lucru. Pentru a ne
folosi darul vorbirii asa cum doreste Iehova, trebuie
˘ ˘ ˘
sa stim ce fel de vorbire sa evitam.
˘
7, 8. Cum ne influenteaz
a vorbirea relatia
cu Iehova?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˆ ˘
CUVINTE CARE DARAMA
9 Folosirea unui limbaj obscen, sau murdar, este
ˆ ˘ ˘
la ordinea zilei ın prezent. Multi considera ca, pentru
ˆ ˘ ˘
a se face ıntele si, trebuie sa foloseasca termeni vulgari
˘
si
cuvinte injurioase. Comediantii apeleaza deseori
la glume murdare si la un limbaj obscen pentru a-i
˘ ˆ ˘
face
ˆ ˘ pe oameni s a rad a. Cu toate acestea, Pavel a spus:
ˆ ˘
„Inlaturati-le pe toate de la voi: mania, furia, rauta-
tea, vorbirea jignitoare, precum si cuvintele obscene
˘
din gura voastra”. (Coloseni 3:8) El a spus, de aseme-
˘ ˘
nea, ca „glumele obscene” „nici sa nu fie mentionate
˘
printre” adevaratii crestini. (Efeseni 5:3, 4)
10 Limbajul obscen ıi ˆ
ˆ displace lui ˆ Iehova si celor ce
˘
Il iubesc. Este murdar, sau necurat. In Biblie „necura-
˘ ˘ ˘
tia”
este enumerata printre „lucrarile carnii”. (Gala-
˘
teni 5:19-21) „Necuratia” poate cuprinde mai multe
˘ ˘
pacate, iar un obicei necurat poate duce la altul. Daca
˘
o persoana are obiceiul de a folosi un limbaj obscen,
˘ ˘
extrem de murdar, si refuza sa se schimbe, aceasta
˘ ˘ ˘
ar putea arata ca o astfel de persoana nu mai poate
face parte din congregatie. (2 Corinteni 12:21; Efe-
seni 4:19; vezi „Note de studiu”, punctul 23)
11 Trebuie sa˘ evitam ˘ ˆ ˘
si
barfa. Este normal sa fim in-
˘ ˆ ˘ ˘
teresati de altii si sa ımpartasim unele lucruri despre
˘
prietenii si familia noastr a. Chiar si
crestinii din seco-
˘
lul I au vrut sa stie cum le mergea fratilor si
surorilor
lor si ce puteau face pentru a-i ajuta. (Efeseni 6:21, 22;
˘ ˆ ˘ ˆ
9, 10. a) Ce fel de vorbire este foarte raspandita ın lumea de azi?
˘ ˘ ˘
b) De ce trebuie sa evitam vorbirea obscena?
ˆ ˆ ˘
11, 12. a) Cum ar putea degenera o conversatie ın barfa? b) De ce
˘ ˘
trebuie sa evitam calomnia?
˘
SA AVEM O VORBIRE ZIDITOARE 163
ˆ
Coloseni 4:8, 9) Dar, cand vorbim despre altii, con-
ˆ ˆ ˘
versatia s-ar putea transforma foarte usor ın barfa.
˘ ˆ ˘
Daca transmitem mai departe barfele, s-ar putea sa
˘ ˘ ˘
spunem lucruri ce nu sunt adevarate sau sa dezva-
˘
luim lucruri confidentiale. Daca nu suntem atenti,
˘ ˆ
vorbirea negativa s-ar putea transforma ın acuzatii
ˆ
false, sau calomnie. De exemplu, cand l-au acuzat pe
˘ ˆ
Isus de lucruri pe care nu le facuse, fariseii ın realita-
te l-au calomniat. (Matei 9:32-34; 12:22-24) Calom-
˘ ˘ ˘
nia strica reputatia cuiva, provoaca certuri si multa
durere si distruge prietenii. (Proverbele 26:20)
12 Iehova doreste sa˘ ne folosim cuvintele pentru a-i

ˆ
ajuta si a-i ıncuraja pe altii, nu pentru a-i transforma
ˆ ˆ ˘ ˆ
pe prieteni ın dusmani. Iehova ıi uraste pe ‘cei ce star-
ˆ
nesc certuri ıntre frati’. (Proverbele 6:16-19) Primul
calomniator a fost Satan Diavolul. El l-a calomniat pe
Dumnezeu. (Revelatia 12:9, 10) Oamenii din lumea
˘ ˘
de azi obisnuiesc sa spuna minciuni unii despre altii.
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
Acest lucru ınsa nu ar trebui sa se ıntample ın congre-
˘ ˘
gatia
crestin a. (Galateni 5:19-21) De aceea, trebuie sa
˘ ˆ ˆ
fim atenti la ce spunem si sa ne gandim bine ınainte
˘ ˘
de a vorbi. Daca vrei sa repeti o informatie despre ci-
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
neva, mai ıntai ıntreaba-te: Este adevarat ce urmeaza
˘ ˘ ˘ ˘
sa spun? Vadeste bunatate? Este ziditor? Mi-ar pla-
˘ ˘
cea ca persoana despre care vorbesc sa auda ce spun?
˘
Cum m-as simti daca cineva ar spune asa ceva despre
mine? (Citeste 1 Tesaloniceni 4:11.)
13 Cu totii spunem uneori lucruri pe care mai tar- ˆ

˘ ˘
ziu le regretam. Dar nu vrem sa ne facem obiceiul
13, 14. a) Ce efect are vorbirea jignitoare asupra oamenilor? b) Ce
˘
sunt insultele? De ce nu trebuie crestinii
sa-i insulte pe altii?

˘ ˘ ˆ ˆ
de a-i critica pe altii sau de a spune lucruri lipsite de

˘ ˘ ˘
bunatate sau chiar rautacioase despre ei. Vorbirea jig-
˘ ˘ ˘
nitoare nu trebuie ˆ ˘ sa faca parte din viata noastra. Pa-
˘ ˘ ˘
vel a spus: „Inlaturati de la voi orice amaraciune rau-
˘ ˘ ˆ ˘
tacioasa, furie, manie, strigat si vorbire jignitoare”.
(Efeseni 4:31) Vorbirea jignitoare le stirbe ste
oameni-
ˆ ˘ ˘
lor demnitatea si ıi face sa se simta lipsiti de valoare.
ˆ
Copiii sunt deosebit de vulnerabili ın fata unui astfel
˘ ˘
de tratament. De aceea, trebuie sa fim foarte atenti sa
˘ ˆ ˘
nu-i daramam vorbindu-le jignitor. (Coloseni 3:21)
14 Biblia ne avertizeaza˘ asupra unei forme grave
de vorbire jignitoare: insultele. Insultele sunt atacuri

ˆ ˆ
verbale ındreptate ımpotriva cuiva cu scopul de a-l
˘ ˆ ˘
rani. Cat de trist ar fi daca cineva si-ar trata astfel par-
˘
tenerul conjugal sau copiii! De fapt, o persoana care
˘ ˘ ˘ ˘
refuza sa puna capat obiceiului de a-i insulta pe altii
ˆ
nu mai ıntruneste cerin tele
pentru a face parte din
congregatie. (1 Corinteni 5:11-13; 6:9, 10) Asa cum
˘ ˆ ˘ ˘
am vazut pana acum, daca spunem lucruri care sunt
˘ ˘
obscene, neadevarate sau lipsite de bunatate, ne pu-
ˆ
nem ın pericol prietenia cu Iehova si cu semenii.
CUVINTE CARE ZIDESC
15 ˘
Ce trebuie sa facem pentru a folosi darul vorbirii
asa
cum doreste Iehova? Desi Biblia nu ne spune cu
˘
exactitate ce anume ar trebui sau nu sa vorbim, ne
˘
spune totusi sa folosim „doar cuvinte bune, care zi-
desc”. (Efeseni 4:29) Cuvintele care zidesc sunt cura-
˘ ˘ ˘
te, pline de bunatate si adevarate. Iehova vrea sa folo-
ˆ
sim acest cadou doar pentru a-i ıncuraja si a-i ajuta pe
ˆ ˘
15. Ce fel de vorbire ıntareste
relatiile
dintre oameni?
˘
˘ ˘
altii.
Aceasta ar putea fi o adevarata provocare. A spu-
ˆ
ne lucruri pozitive pretinde mai multe eforturi decat
˘
a spune lucruri lipsite de bunatate si necugetate. (Tit
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
2:8) Sa analizam, asadar, c ateva modalit ati prin care ıi
putem zidi pe altii prin ceea ce spunem.
16 Atat ˆ ˆ ˘
Iehova, cat si Isus lauda cu generozitate. De
˘ ˆ ˘
aceea, dorim sa ıi imitam. (Matei 3:17; 25:19-23; Ioan
˘ ˘ ˆ
1:47) Dar pentru ca laudele sa fie cu adevarat ıncuraja-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
toare, trebuie sa aratam interes fat a de persoana careia
˘ ˘ ˆ
i le adresam si sa ne gandim dinainte la ce vom spune.
ˆ ˆ
„Cat de bun este un cuvant spus la momentul opor-
ˆ ˆ
tun!”, se spune ın Proverbele 15:23. Ne simtim ıncura-
ˆ ˘
jati cand cineva ne lauda cu sinceritate pentru efortu-
ˆ ˘
rile noastre asidue sau ısi exprima aprecierea pentru
˘
ceva ce am facut. (Citeste Matei 7:12.) (Vezi „Note ex-
plicative”, punctul 27.)
17 Daca- ˘ ˘ ˆ ˆ
ti faci obiceiul sa cauti ce e bun ın altii, ıti
˘
va fi mai usor sa lauzi cu sinceritate. De exemplu, pro-
˘ ˆ ˘
babil observi ca cineva din congregatie ısi pregateste
˘ ˘
bine temele ori face eforturi sa participe cu raspun-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
suri la ıntruniri, ca un tanar ia pozitie ferma de partea
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
adevarului la scoal a sau ca o persoana mai ın varsta
˘
participa cu regularitate la lucrarea de predicare. Cu-
vintele tale de apreciere ar putea fi exact ce au nevoie!
˘
De asemenea, este foarte important ca un sot sa-i spu-
˘ ˘ ˘
na sotiei sale ca o iubeste si o apreciaza. (Proverbele
˘
31:10, 28) Asa cum plantele au nevoie de lumina si
˘ ˆ ˘
apa, tot asa oamenii, ındeosebi copiii, au nevoie s a se
˘ ˘ ˘
simta apreciati. Prin urmare, cauta ocazii de a-i lauda
˘ ˘ ˘
16, 17. a) De ce trebuie sa-i laudam pe altii?
b) Pe cine am putea
˘ ˘ ˘
sa laudam?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘
pentru calitatile si
eforturile lor. Laudele le sporesc
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
curajul si ıncrederea si le ıntaresc hotararea de a face
ce este bine.
ˆ
18 Cand ˆ ˆ ˆ
le oferim altora ıncurajare si mangaiere,
˘
urmam exemplul lui Iehova. El este profund inte-
resat de cei cu „spiritul umil” si de cei „zdrobiti”.

˘ ˆ ˘
(Isaia 57:15) Iehova doreste ‘sa ne ıncurajam mereu
˘
unii pe altii’ si ‘sa le vorbim consolator celor depri-
ˆ ˘
mati’.
(1 Tesaloniceni 5:11, 14) El vede cand ne stra-
˘ ˘
duim sa facem aceasta si apreciaza eforturile noastre.
˘
18, 19. De ce trebuie sa facem tot posibilul pentru a le oferi altora
ˆ ˆ ˆ ˆ
ıncurajare si mangaiere? Ce putem face ın acest sens?
˘
19 ˆ
Probabil observi pe cineva ın congrega tie care
este descurajat sau deprimat. Ce ai putea face pen-
˘
tru a-l ajuta? E posibil sa nu-i po ti rezolva problema.
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Ceea ce po ti face ınsa este sa-l asiguri ca ı ti pasa de el.
ˆ ˆ ˆ ˘
De exemplu, te-ai putea organiza ın asa fel ıncat sa
˘ ˘
petreci timp cu acea persoana. Ai putea sa-i citesti un
ˆ ˘ ˆ ˘
verset ıncurajator sau chiar sa te rogi ımpreuna cu
˘
ea. (Psalmul 34:18; Matei 10:29-31) Asigur-o ca fra-
tii si
surorile din congrega tie o iubesc. (1 Corinteni
ˆ ˆ ˆ ˘
12:12-26; Iacov 5:14, 15) Vorbeste ın asa fel ıncat sa-i
˘ ˆ
transmi ti ca ceea ce spui este si ın inima ta. (Citeste
Proverbele 12:25.)
ˆ ˆ
Ii putem ıncuraja
ˆ ˆ
si mangaia pe altii

prin ce spunem si
ˆ
prin modul ın care
spunem un lucru
˘ ˘ ˆ ˆ
20
ˆ
Ii zidim pe altii si prin sfaturile noastre bune.
ˆ ˆ ˆ
Fiind imperfec ˆ ti,
to ti
avem nevoie din cand ın cand
˘
de sfaturi. In Proverbele 19:20 citim: „Asculta sfa-
˘ ˆ
tul si primeste disciplinarea, ca sa fii ıntelept pe vii-
˘ ˆ
tor”. Batranii nu sunt singurii care pot da sfaturi. De
˘ ˘ ˆ
exemplu, parintii trebuie sa-si ındrume copiii. (Efe-
ˆ
seni 6:4) Iar surorile ˆ ısi pot da sfaturi bune unele alto-
ˆ
ra. (Tit 2:3-5) Intrucat ne iubim fratii si surorile, vrem
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
sa ne asiguram ca nu ıi ranim prin modul ın care le
˘ ˆ
dam sfaturi. Ce anume ne poate ajuta ın acest sens?
21 I
ˆ
ti amintesti de un sfat pe care l-ai primit si care
˘ ˘
a fost usor de acceptat? Ce anume a f acut ca sfatul sa
˘
fie eficient? Probabil ai sim tit ca persoana care ti l-a
˘
dat chiar tine la tine. Sau poate ca persoana ti-a vor-
˘
bit cu bunatate si cu iubire. (Coloseni 4:6) Si, mai
mult ca sigur, sfatul s-a bazat pe Biblie. (2 Timotei
˘ ˘
3:16) Indiferent ca citam direct din Biblie sau nu,
˘ ˘ ˆ
aceasta trebuie sa stea la baza oricarui sfat pe care ıl
˘ ˘ ˘
dam. Nimeni nu ar trebui sa-si impuna ideile sau
˘
sa aplice gresit Scripturile pentru a-si sus tine ideile.
˘ ˆ
Daca ı ti vei aminti cum ti-au fost date tie unele sfa-
˘ ˆ ˘
turi bune, aceasta te va ajuta sa dai si tu la randul tau
sfaturi bune.
22 Vorbirea este un dar de la Dumnezeu. Iubirea
˘ ˘ ˘ ˘
noastra fat a de Iehova trebuie sa ne determine sa-l fo-
˘ ˘
losim corect. Nu uita ca vorbirea are puterea de a da-
ˆ ˘ ˘ ˆ
rama sau de a zidi. De aceea, sa facem tot ce ne sta ın
˘ ˆ ˘ ˆ
putint a pentru a-i ıntari si a-i ıncuraja pe altii.
˘
20, 21. Ce anume poate face ca un sfat sa fie mai usor
de acceptat?
˘
22. Cum doresti
sa-ti folosesti
darul vorbirii?
PRINCIPII BIBLICE
1 VORBIREA ESTE UN DAR

DE LA DUMNEZEU
„Orice dar bun si orice cadou perfect
vin de sus.” (Iacov 1:17)

˘ ˘
Cum putem arata ca apreciem acest cadou?
Efeseni 4:29; Proverbele 12:18; 15:23;
Iacov 1:26 Matei 7:12
˘
Cuvintele au putere. Daca spunem ceva nepo-
˘
De aceea trebuie sa fim trivit la momentul nepotri-
atenti la cuvintele pe care vit, aceasta ar putea avea
˘ ˆ
le spunem si la modul drept consecint a neıntele-

ˆ ˘
ın care vorbim. geri si suferint a.
Proverbele 16:24;
Isaia 57:15;
1 Tesaloniceni 5:11
Foloseste
darul vorbirii asa
cum doreste Iehova. Alege
˘ ˘
cuvinte care sa aduca vin-
˘ ˆ ˘
decare, sa ıncurajeze, sa
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
ınvete,
sa mangaie, sa mo-
˘
tiveze si sa-i ajute pe altii.

170
ˆ
2 VORBE
˘ STE
INTR-UN MOD
PL ACUT LUI DUMNEZEU
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
„Vorbirea voastra sa fie ıntotdeauna placuta.”
(Coloseni 4:6)

˘
Ce efect poate avea vorbirea noastra asupra
familiei si a prietenilor?
Proverbele 31:28; Proverbele 15:1, 2;
Revelatia 2:1-3 Filipeni 2:3, 4;
Cu totii avem nevoie de Iacov 1:19
ˆ ˘
iubire si apreciere, ındeo- Arata prin vorbirea ta
˘
sebi din partea membrilor ca esti preocupat mai
˘
familiei. degraba de binele altora
ˆ
Proverbele 6:16-19; 26:20; decat de propria persoa-
˘ ˘
Coloseni 3:8, 21; na. Asculta cu atentie.

1 Tesaloniceni 4:11
Vorbirea jignitoare si vul-
˘
gara, precum si o atitudine
˘ ˘ ˘
critica sunt foarte dauna-
toare. Acuzatiile
false pot
strica reputatia cuiva si
pot distruge pacea.
171
˘
3 SFATURILE TREBUIE SA FIE
MOTIVATE DE IUBIRE
˘
„Asculta sfatul si primeste
disciplinarea,
˘ ˆ
ca sa fii ıntelept
pe viitor.” (Proverbele 19:20)
Cum putem da sfaturi bune?

Psalmul 34:18; Proverbele 12:25;
Matei 10:29-31; 1 Tesaloniceni 5:14;
2 Timotei 3:16 Iacov 3:2-4
˘
Sfaturile trebuie sa fie Foloseste
darul vorbirii
bazate pe Biblie si date pentru a-i zidi si a-i
ˆ ˘ ˆ
ıntr-o maniera iubitoare. ıncuraja pe altii.

CAPITOLUL 13
˘
APROBA ˘ DUMNEZEU
˘
TOATE SARBATORILE?
˘ ˆ ˘
„Asigurati-v
a mereu de ceea ce ıi este placut Domnului.”
(EFESENI 5:10)
ˆ ˘ ˘ ˆ
ISUS a spus: „Inchinatorii adevarati i se vor ınchina
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Tatalui cu spirit si cu adevar, caci astfel de ınchinatori
˘ ˘
cauta Tatal”. (Ioan 4:23; 6:44) Fiecare dintre noi trebu-
˘ ˆ ˘
ie ‘sa se asigure de ceea ce ıi este placut Domnului’.
ˆ
(Efeseni 5:10) Acest lucru nu este ıntotdeauna usor.
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Satan ıncearca sa ne induca ın eroare ca sa facem lu-
ˆ ˘
cruri care nu ıi sunt placute lui Dumnezeu. (Revelatia
12:9)
2 Cum ıncearc ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
a Satan sa ne induca ın eroare? O mo-
˘
dalitate ar fi semanarea confuziei cu privire la ce este
˘ ˘ ˆ ˆ
bine si ce este rau. Sa vedem ce s-a ıntamplat cu natiu-
ˆ ˘ ˆ
nea Israel cand era campata ın apropierea muntelui Si-
ˆ ˘
nai. Moise urcase pe munte, iar poporul ıl astepta sa se
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ıntoarca ın tabara. Dupa o vreme, israelitii s-au saturat
˘ ˘ ˘
sa-l astepte si l-au rugat pe Aaron sa le faca un dumne-
˘
zeu. El a facut un vitel de aur, un idol. Apoi poporul a
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
tinut
o sarbatoare, dansand ın jurul vitelului si
plecan-
ˆ ˘ ˆ ˆ
du-se ınaintea lui. Ei au crezut ca, ınchinandu-se vite-
ˆ ˘ ˆ ˘
lului, se ınchina ın realitate lui Iehova. Dar faptul ca
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
1. Ce trebuie sa facem pentru a ne asigura ca ınchinarea noastra ıi
˘ ˘
este placuta lui Iehova si de ce?
ˆ ˆ ˆ
2. Ce s-a ıntamplat ın apropierea muntelui Sinai?
˘ ˘ ˘
APROBA DUMNEZEU TOATE SARBATORILE? 173
˘ ˘
poporul a privit acest lucru ca pe „o sarbˆ atoare pentru
ˆ ˘ ˘
Iehova” nu ınseamna ca asa a si fost. In ochii lui Ie-
hova, aceasta era idolatrie. Multi din popor au murit
ˆ ˘ ˘
atunci. (Exodul 32:1-6, 10, 28) Ce ınvat am de aici? Nu
˘ ˆ
te lasa ınselat. ‘Nu atinge nimic necurat!’, asa cum po-
˘ ˆ
runceste Biblia. Permite-i lui Iehova sa te ınve te
ce este
˘
bine si ce este rau. (Isaia 52:11; Ezechiel 44:23; Gala-
teni 5:9)
ˆ
3 Cand ˘ ˆ
a fost pe pamant, Isus si-a instruit apostolii
˘ ˆ ˆ
sa dea un bun exemplu ın ce priveste ınchinarea cura-
˘ ˘ ˘
ta. Dupa moartea sa, apostolii au continuat sa le pre-
˘
dea noilor discipoli principiile lui Iehova. Dar, dupa
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
moartea apostolilor, ınvat atori falsi au ınceput sa in-
˘ ˆ
troduca ın congregatie idei eronate, precum si obi-
˘ ˘ ˘ ˆ
ceiuri si sarbatori pagane. Ei chiar au redenumit unele
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
dintre acele sarbatori pagane ca sa para crestine. (2 Te-
saloniceni 2:7, 10; 2 Ioan 6, 7) Multe dintre acestea
ˆ ˆ ˘
sunt populare si ın ziua de azi, iar ele ınca promovea-
˘
za credinte gresite sau chiar spiritismul.1 (Revelatia
18:2-4, 23)
ˆ ˆ
4 In ıntreaga ˘ ˘ ˘
lume, sarbatorile fac parte integranta
˘ ˘
din viata oamenilor. Totusi, pe masura ce vei continua
˘ ˆ
sa ınveti cum vede Iehova lucrurile, probabil vei ajun-
˘ ˘
ge la concluzia ca este necesar sa-ti schimbi punctul de
˘ ˘
vedere referitor la unele sarbatori. Acest lucru ar putea
˘ ˘ ˘
sa nu fie usor, dar fii sigur ca Iehova te va ajuta. Sa
˘ ˘
1 Pentru mai multe informa tii referitoare la sarbatori, vezi Inde-
xul publica tiilor Watch Tower, Ghidul de cercetare pentru Martorii
lui Iehova si site-ul jw.org.
˘ ˘ ˘ ˘
3, 4. De ce este bine sa examinam originile multor sarbatori cu-
noscute?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˆ ˘ ˘
analizam originea catorva sarbatori cunoscute pentru
ˆ
a ıntelege cum le priveste Iehova.
˘
CARE ESTE ORIGINEA CRACIUNULUI?
ˆ
5 In multe regiuni ale globului, Craciunul ˘ ˘
se sar-
˘ ˆ ˘
batoreste ın data de 25 decembrie, zi considerata de
˘
multi data nasterii lui Isus. Desi Biblia nu ne dezvaluie
ˆ ˘ ˘
ziua sau luna ın care s-a nascut Isus, din relatarile bi-
ˆ ˆ ˘
blice putem ıntelege ın ce perioada a anului a avut loc
˘ ˆ ˘
acest lucru. Luca a scris ca, atunci cand Isus s-a nascut
ˆ ˆ ˘
ın Betleem, „ın regiunea aceea erau niste pastori care
˘ ˆ ˘
traiau sub cerul liber ˆ si care ı si
p azeau noaptea turme-
le”. (Luca 2:8-11) In luna decembrie, la Betleem e frig,
˘ ˘
ploua si chiar ninge. Deci pastorii nu ar fi stat cu tur-
ˆ
mele pe camp, noaptea. Ce concluzie tragem de aici?
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
Ca Isus s-a nascut ıntr-o perioada a anului ın care vre-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ
mea era blanda, ınsa nu ın decembrie. Atat Biblia, cat
˘ ˘ ˘ ˆ
si dovezile istorice arata ca el s-a nascut ın perioada ce
corespunde lunilor septembrie si octombrie.
6 Cum a ınceput ˆ ˘ ˘ ˆ
sa fie celebrat Craciunul? Acesta ısi
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
are originile ın mai multe sarbatori pagane, una din-
˘ ˘ ˘
tre ele fiind Saturnaliile. Sarbatoareaˆ era dedicata de
romani lui Saturn, zeul agriculturii. Intr-o enciclope-
˘ ˘ ˘ ˘
die se spune: „Saturnaliile, o sarbatoare romana tinut a
la mijlocul lunii decembrie, constituie modelul mul-
˘
tor obiceiuri de petrecere cu ocazia Craciunului. De
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
exemplu, ın aceasta sarbatoare ısi au originea petrece-
rile fastuoase, oferirea de daruri si aprinderea de lu-
ˆ ˘
manari”. (The Encyclopedia Americana) Si nasterea
lui
˘ ˘ ˘ ˆ
5. Ce dovezi exista ca Isus nu s-a nascut ın 25 decembrie?
˘ ˘ ˆ
6, 7. a) Care este originea multor obiceiuri de Craciun larg raspan-
˘
dite? b) Care ar trebui sa fie motivul pentru care oferim daruri?
Cunoasterea
originii unei
˘ ˘
sarbatori ne poate ajuta
˘ ˘ ˘
sa stim
ce sa evitam
˘ ˆ
Mithra, zeul-soare la persani, era celebrata ın 25 de-
cembrie.
7 Cu toate acestea, multi oameni care celebreaza˘ ın ˆ

˘ ˆ ˘ ˆ
prezent Craciunul nu se gandesc la originile lui paga-
˘ ˘
ne. Ei pur si simplu asteapt
a Craciunul ca pe o ocazie
ˆ ˘ ˘
de a fi ımpreuna cu familia, de a se bucura de o hrana
˘
gustoasa si de a oferi daruri. Fireste,
ne iubim familia
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘
si prietenii, iar Iehova ˆ doreste ca slujitorii sai sa fie ge-
˘
nerosi unii cu altii. In 2 Corinteni 9:7 citim ca „Dum-
ˆ ˘
nezeu ıl iubeste pe cel ce da cu bucurie”. Iehova nu
˘ ˘ ˆ
doreste sa daruim doar ın anumite ocazii. Slujitorilor
˘ ˘ ˘
lui Iehova le face placere sa ofere cadouri si sa stea
ˆ ˘ ˆ ˘
ımpreuna cu familia si cu prietenii ın orice perioada
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
a anului, fara sa astepte ceva ın schimb. Ei daruiesc
ˆ
deoarece ıi iubesc pe ceilalti. (Luca 14:12-14)
8 Pentru a justifica traditia oferirii de cadouri ın ˆ
pe-
˘ ˘ ˆ
rioada Craciunului, multi oameni sustin ca trei ınte-
˘ ˆ
lepti i-au adus daruri nou-nascutului Isus, cand acesta
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
era ınca ın iesle. E adevarat ca Isusˆ a fost vizitat de nis-
˘
te barbati care i-au adus daruri. In timpurile biblice,
exista obiceiul de a oferi daruri unei persoane impor-
˘
tante. (1 Regi 10:1, 2, 10, 13) Dar stiai ca Biblia spu-
˘ ˘ ˘
ne ca acesti barbati erau astrologi, adica oameni care
ˆ
practicau magia si care nu i se ınchinau lui Iehova? De
ˆ
asemenea, ei nu l-au vizitat pe Isus cand acesta era
˘ ˆ ˆ
nou-nascut si se afla ıntr-o iesle. L-au vizitat mai tar-
ˆ ˆ ˘
ziu, cand era deja „copilas” si locuia ıntr-o casa. (Ma-
tei 2:1, 2, 11)
CE SPUNE BIBLIA DESPRE ZILELE DE NASTERE?
9 ˆ
Ziua ın care se naste
un copil este o zi de mare
ˆ ˘ ˆ
bucurie. (Psalmul 127:3) Aceasta ınsa nu ınseam-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
na ca trebuie
ˆ sa sarbatorim zilele de nastere.
Gandes-

˘ ˘
te-te: In Biblie sunt mentionate
doar doua celebrari
ale unor zile de nastere.
Una a fost a unui faraon egip-
˘
tean, iar cealalta a regelui Irod Antipa. (Citeste Gene-
ˆ ˘
8. I-au oferit astrologii daruri lui Isus cand acesta era nou-nascut?
˘
Explica.
˘ ˘ ˆ
9. Celebrarea caror zile de nastere
este mentionat
a ın Biblie?
˘ ˘ ˘
za 40:20-22; Marcu 6:21-29.) Niciunul dintre acesti

˘
conducatori nu a fost un slujitor al lui Iehova. De fapt,
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
nu citim nicaieri ın Biblie ca un ınchinator al lui Ieho-
˘ ˘
va si-ar
fi sarbatorit ziua de nastere.
ˆ
10 Intr-o enciclopedie se spune ca˘ primii crestini

„considerau aniversarea zilelor de nastere un obicei
˘ ˆ
pagan”. (The World Book Encyclopedia) Astfel de obi-
ceiuri se bazau pe credinte gresite. De exemplu, gre-
˘ ˘
cii din Antichitate credeau ca fiecare persoana era pro-
˘ ˘
tejata de un spirit prezent la nasterea acesteia si ca acel
ˆ ˘ ˘
spirit era ıntr-o relatie speciala cu un zeu a carui zi de
nastere
coincidea cu cea a persoanei. Mai mult, zile-
˘ ˘
le de nastere au legatura si cu astrologia si cu horos-
copul.
11 Multi oameni cred ca˘ ziua lor de nastere este o zi

˘ ˆ ˘
speciala, o zi ın care sa li se acorde iubire si respect. To-
˘ ˘ ˘
tusi,
putem sa le aratam iubire membrilor familiei si
ˆ
prietenilor pe tot parcursul anului, nu doar ıntr-o sin-
˘ ˘
gura zi. Iehova vrea sa fim buni si generosi tot timpul.
˘
(Citeste Faptele 20:35.) El ne-a daruit un cadou pre-
˘ ˘
tios:
viata. De aceea, vrem sa-i fim recunoscatori pen-
ˆ
tru acesta ın fiecare zi, nu doar cu ocazia zilei de nas-
tere. (Psalmul 8:3, 4; 36:9)
ˆ
12 In Eclesiastul 7:1 citim: „Mai mult valoreaza˘ un
ˆ ˆ
nume bunˆ decat uleiul bun si ziua mortii decat ziua
˘ ˆ
nasterii”.
In ce sens este mai buna „ziua mortii decat
ziua nasterii”? La nastere,
noi nu avem nicio reputa-
ˆ ˘
tie,
deoarece nu am realizat ınca nimic – nici bun,
10. Cum priveau primii crestini
celebrarea zilelor de nastere?

˘
11. Ce
ˆ asteapt
a Iehova de la noi?
˘ ˆ
12. In ce sens este mai buna „ziua mor tii
decat ziua nasterii”?

˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˆ
Adevaratii
crestini
ofera cadouri avand ca motivatie
iubirea
˘ ˆ
nici rau. Dar cand ne folosim viata pentru a-i sluji lui
Iehova si a le face bine altora, ne facem „un nume
˘ ˘ ˆ
bun”, sau o reputatie buna, iar Iehova ne va pastra ın
˘
memoria sa dupa ce vom muri. (Iov 14:14, 15) Slujito-
˘ ˘
rii lui Iehova nu-si sarbatoresc ziua de nastere
si nu o
˘ ˘
sarbatoresc nici pe a lui Isus. De fapt, singurul eveni-
˘ ˘
ment pe care Isus ne-a poruncit sa-l comemoram este
moartea sa. (Luca 22:17-20; Evrei 1:3, 4)
˘ ˘ ˘
ORIGINEA OBICEIURILOR DE PASTE

13 ˘ ˘ ˘ ˆ
Multi oameni ˆ cred ca la Pa ste
se sarb atoreste
ın-
ˆ ˘
vierea lui Isus. In realitate ınsa, multe dintre obiceiu-
˘ ˘ ˘ ˆ
rile de Paste au legatura cu ritualuri religioase pagane
˘ ˆ
ale fertilitatii. De exemplu, ıntr-o enciclopedie se spu-
˘ ˆ
ne: „Multe obiceiuri pagane, care celebrau venirea pri-
˘
maverii, au fost asociate cu Pastele. Oul este simbo-
˘ ˆ ˘
lul germinarii care are loc la ınceputul primaverii. . . .
˘ ˆ ˆ
Iepurele este un simbol pagan care a reprezentat ıntot-
deauna fertilitatea”. (The Catholic Encyclopedia) Este
˘
evident, asadar, ca obiceiurile de Paste nu au nicio le-
˘ ˘ ˆ
gatura cu ınvierea lui Isus.
14 Ce simte Iehova cand ˆ ˘
vede ca oamenii ameste-
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
ca obiceiuri pagane cu ınvierea Fiului sau? Aproba el
aceste lucruri? Nicidecum. (2 Corinteni 6:17, 18) De
˘ ˘ ˘ ˆ
fapt, Iehova nu ne-a cerut niciodata sa celebram ınvie-
rea lui Isus.
ANUL NOU SI HALLOWEENUL
15 ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
Anul Nou este o sarbatoare larg raspandita ın
˘ ˘ ˆ ˘
multe t ari. Iata ce se spune ıntr-o ˆ lucrare de referint a
˘
despre originea Anului Nou: „Imparatul roman Iulius
ˆ ˆ ˘
Caesar a decis ın anul 46 ı.e.n. ca ziua de 1 ianuarie sa
˘
devina prima zi a anului. Romanii i-au dedicat aceas-
˘ ˘ ˆ
ta zi lui Ianus, zeul portilor, al intrarilor si al ınce-
puturilor. Numele lunii ianuarie provine de la Ianus,
˘ ˆ ˘ ˆ
care avea doua fete, una ındreptata ınainte, iar cealal-
˘ ˆ ˆ
ta ınapoi. . . . Ziua de Anul Nou a devenit ın Biserica
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
crestin
a o zi sfanta ın anul 487 e.n. . . . La ınceput
˘ ˘
13, 14. Cu ce au legatura obiceiurile de Paste?

15. Care sunt originile obiceiurilor de Anul Nou si de Halloween?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˘
petrecerile nu erau permise ın aceasta zi, deoarece
˘ ˆ
erau un obicei al paganilor”. (The World Book Ency-
˘
clopedia) Asadar, obiceiurile de Anul Nou se bazeaza
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
pe traditii pagane. Halloweenul, sarbatoare numita si
ˆ
Ziua Tuturor Sfintilor sau Ziua Mortilor, este strans le-
˘ ˘ ˆ
gata de vrajitorie si de credinta ın spiridusi si fanto-
˘ ˘ ˘ ˆ
me. Halloweenul nu este o sarbatoare noua. In ziua cu
˘ ˘ ˘
luna plina cea mai apropiata de 1 noiembrie, vechii
celti din Britannia si Irlanda celebrau Samhainul. Ei
˘ ˆ ˘ ˘
credeau ca, ın timpul sarbatorii, spiritele mortilor re-
˘ ˆ ˘ ˆ
veneau pe pamant. Oamenii puneau afara mancare si
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
bautura pentru ca spiritele sa nu le faca niciun rau.
˘
NUNTI PL ACUTE LUI DUMNEZEU
16 Nuntile sunt ocazii fericite. Obiceiurile de nunta˘
ˆ
˘ ˘
difera de la o zona la alta a globului. In general, oame-
ˆ
nii nu se gandesc la originile acestor obiceiuri si multi
˘ ˘ ˘ ˆ
nu stiu ˆ ca unele au la baza convingeri religioase paga-
˘ ˆ ˘
ne. Insa un cuplu crestin care ısi organizeaza nunta
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
trebuie sa se asigure ca aceasta va fi placuta ın ochii lui
˘ ˘
Iehova. Daca fac cercetari cu privire la originile obi-
˘ ˘
ceiurilor de nunta, cei doi vor reusi sa ia decizii bune
legate de eveniment. (Marcu 10:6-9)
17 Se crede ca˘ unele obiceiuri de nunta˘ le aduc
˘ ˘
„noroc” tinerilor casatoriti. (Isaia 65:11) De exemplu,
ˆ ˘ ˆ
ın unele locuri, oamenii obisnuiesc sa arunce ınspre
˘
miri cu orez. Ei cred ca aceasta le va aduce tineri-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
lor casatoriti copii, fericire, o viat a lunga si ca ıi va
˘ ˘
ocroti de rau. Totusi, crestinii trebuie sa evite obiceiu-
˘ ˘ ˘
16, 17. De ce anume trebuie sa tin
a cont cei ce organizeaza o
˘
nunta?
˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˘
rile care au legatura cu religia falsa. (Citeste 2 Corin-
teni 6:14-18.)
18 Doi crestini care intentioneaza˘ sa˘ se cas ˘ ˘
atoreasca
˘

˘ ˘ ˘ ˘ ˘
vor ca nunta lor sa fie o ocazie placuta, demna si sa le
˘
aduca bucurie tuturor celor prezenti. Programul nu
˘ ˘
trebuie sa includa glume nepoliticoase, cu aluzii se-
xuale ori lipsite de respect la adresa mirilor sau a al-
˘
tora. (Proverbele 26:18, 19; Luca 6:31; 10:27) O nunta
˘ ˘
crestin
a nu trebuie sa fie o ocazie de ‘etalare osten-
˘ ˘ ˘
tativa a mijloacelor de existent a’. (1 Ioan 2:16) Daca
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
organizezi o nunta, fa ın asa fel ıncat aceasta sa rama-
˘ ˘ ˘
na o amintire placuta. (Vezi „Note explicative”, punc-
tul 28.)
ORIGINILE TOASTULUI
19 ˘ ˆ
Un ˆ obicei larg raspandit cu ocazia nuntilor este
˘
toastul. Intr-un astfel de moment, cineva face urari de
ˆ ˘
bine ın timp ce participantii la eveniment ridica paha-
˘ ˘
rele. Cum ar trebui sa priveasca crestinii toastul?
20 O lucrare de referinta˘ spune ca˘ toastul ıˆ si are ori-

ˆ ˘ ˆ ˘
ginile probabil ıntr-un obicei pagan stravechi ce con-
ˆ ˘
sta ın „oferirea unui lichid sacru ca ofranda zeilor . . .
ˆ ˘ ˘
ın schimbul realizarii unei dorinte, a unei rugaciuni
exprimate pe scurt prin cuvintele «La multi ani!» sau
˘ ˘
«Sanatate!»”.ˆ (International Handbook on Alcohol and
˘
Culture) In Antichitate, oamenii obisnuiau sa ridice
ˆ
cupele pentru a le cere zeilor o binecuvantare. Dar nu
ˆ ˘ ˆ ˘
acesta este modul ın care ofera Iehova binecuvantari.
(Ioan 14:6; 16:23)
˘ ˆ
18. Ce alte principii biblice se aplica ın cazul nuntilor?

19, 20. Care sunt originile toastului?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˆ ˘
„VOI CARE IL IUBITI PE IEHOVA, URATI RAUL!”
ˆ
21 Inainte de a decide daca˘ vei participa sau nu la o
˘ ˘ ˘ ˆ
anumita sarbatoare, gandeste-te la ce fel de atitudine
˘
si comportament promoveaza aceasta. De exemplu,
˘
unele celebrari, precum carnavalurile, includ dansuri
erotice, consum excesiv de alcool si chiar imoralitate.
˘ ˆ ˘
Altele promoveaza homosexualitatea sau ıncurajeaza
˘ ˘ ˘ ˘
nationalismul.
Daca luam parte la astfel de sarbatori,
ˆ ˘ ˘
uram cu adevarat ce uraste Iehova? (Psalmul 1:1, 2;
97:10; 119:37)
22 Crestinii trebuie sa˘ fie foarte atenti sa˘ evite orice

˘ ˘ ˆ ˘
sarbatoare care ıl dezonoreaza pe Dumnezeu. Aposto-
˘ ˆ ˘ ˘
lul Pavel a scris: „Fie ca mancati, fie ca beti, fie ca fa-
ceti orice altceva, faceti toate lucrurile spre gloria lui
Dumnezeu!”. (1 Corinteni 10:31; vezi „Note explicati-
˘ ˘ ˘
ve”, punctul 29) Fireste, nu toate sarbatorile au lega-
˘ ˘
tura cu imoralitatea, religia falsa sau nationalismul.
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Daca o anumita sarbatoare nu ıncalca principiile bi-
blice, decizia de a participa sau nu va fi una persona-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
la. Insa trebuie sa ne gandim si la modul ın care se vor
˘ ˆ
rasfrange deciziile noastre asupra altora.
˘
ONOREAZA-L PE IEHOVA PRIN CUVINTE SI FAPTE
23 Probabil ca˘ ai renuntat deja la unele sarb ˘ ˘
atori care

ˆ ˘
ıl dezonoreaza pe Iehova. Dar unii membri ai familiei
tale care nu sunt Martori ai lui Iehova ar putea trage
˘ ˘ ˘
concluzia ca nu-i mai iubesti sau ca nu mai vrei sa pe-
˘ ˘ ˘
21. Ce fel de sarbatori trebuie sa evite crestinii?

ˆ ˘ ˘ ˘
22. Ce anume ıl poate ajuta pe un crestin sa decida daca va lua
˘ ˘ ˘
parte sau nu la o anumita sarbatoare?
23, 24. Cum le poti explica rudelor care nu sunt Martore decizia
˘ ˘
ta referitoare la unele sarbatori?
˘ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ ˘
treci timp cu ei. Poate ei considera ca sarbatorile sunt
ˆ
singurele ocazii ın care familia se reuneste. Deci ce poti
˘ ˘ ˆ
face? Exista multe modalitati prin care ıi poti asigura
˘ ˆ ˘
ca ıi iubesti si ca sunt importanti pentru tine. (Prover-
bele 11:25; Eclesiastul 3:12, 13) Le-ai putea propune,
˘ ˆ ˘ ˆ
de exemplu, sa petreceti timp ımpreuna ın alte ocazii.
24 Daca˘ rudele tale vor sa˘ stie de ce nu mai participi

˘ ˘ ˘ ˆ
la unele sarbatori, poti cauta informatii ın publicatiile
˘ ˘
noastre sau pe site-ul jw.org care sa te ajute sa le explici
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
motivele. Nu le lasa impresia ca ıncerci sa castigi o dis-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
puta sau ca vrei sa-i obligi sa gandeasca la fel ca tine.
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Ajuta-ti familia sa ınteleag a ca ai analizat bine lucruri-
˘ ˘ ˘
le si
apoi ai luat o decizie personala. Pastreaza-ti cal-
˘ ˘ ˆ ˘
mul si asigura-te ca ‘vorbirea ta este ıntotdeauna pla-
˘ ˘
cuta, dreasa cu sare’. (Coloseni 4:6)
25 Este important sa˘ ın ˆ
telegem bine motivele pen-

˘ ˘ ˘
tru care nu participam la anumite sarbatori. (Evrei
˘
5:14) Obiectivul nostru este acela de a-i placea lui Ie-
˘ ˘ ˘ ˘
hova. Iar daca esti parinte, trebuie sa-ti faci timp sa-ti
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ajuti copiii sa ınteleag a si sa iubeasca principiile bibli-
ˆ ˘ ˘ ˘
ce. Cand Iehova ajunge sa fie o persoana reala pentru
˘ ˘
ei, si ei vor dori sa-i fie placuti. (Isaia 48:17, 18; 1 Petru
3:15)
26 Iehova este fericit cand ˆ ˘
vede ca facem tot ce pu-
ˆ ˘ ˘
tem pentru a-i aduce o ınchinare curata si sincera.
ˆ ˘ ˘ ˘
(Ioan 4:23) Multi ınsa cred ca o persoana nu poate fi
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
cu adevarat sincera sau cinstita ın aceasta lume necin-
˘ ˘ ˆ
stita. Asa sa fie oare? Vom analiza acest subiect ın capi-
˘
tolul urmator.
ˆ ˘ ˘ ˘
25, 26. Cum ıi pot ajuta parintii
pe copii sa iubeasca normele lui
Iehova?
PRINCIPII BIBLICE
1 TOT
˘ CE FACEM TREBUIE
SA-L ONOREZE PE IEHOVA
˘ ˆ ˘ ˘
„Fie ca mancati, fie ca beti,
fie ca faceti orice
altceva, faceti toate lucrurile spre gloria
lui Dumnezeu!” (1 Corinteni 10:31)

˘ ˘ ˆ
Ce ne poate ajuta sa luam decizii bune ın ce
˘ ˘
priveste
participarea la anumite sarbatori?
Proverbele 15:15; Exodul 32:1-6;
Eclesiastul 3:12, 13; Revelatia 12:9
ˆ
Faptele 20:35; Nu este ıntotdeauna usor
˘ ˘
2 Corinteni 9:7 sa stim ce trebuie sa fa-
˘ ˆ ˘ ˘
Iehova doreste sa ne bu- cem. Satan ıncearca sa ne
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
curam de viat a. El vrea ınsele semanand confuzie
˘ ˆ
sa fim buni si generosi ın cu privire la ce este bine
ˆ ˘
fiecare zi, nu doar ın anu- si ce este rau.
mite perioade ale anului. Ioan 8:32;
Evrei 5:14
˘ ˘
Fa cercetari cu privire
˘ ˘
la originea sarbatorilor
cunoscute pentru a afla
˘
daca acestea sunt sau nu
aprobate de Dumnezeu.
185
˘ ˘
2 MULTE
˘ ˆ S ARBATORI LARG
RASP
˘ ÂNDITE AU ORIGINI
PAGANE
˘ ˘
„Veti cunoaste
adevarul si adevarul
˘
va va elibera.” (Ioan 8:32)

˘ ˘
Care sunt originile unor sarbatori?
2 Corinteni 6:14-18; Geneza 40:20-22;
2 Ioan 6, 7 Marcu 6:21-29
˘
Dupa moartea apostolilor, Primii crestini
nu au cele-
ˆ ˘ ˘
ınvat atori falsi au introdus brat zilele de nastere.
Bi-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
obiceiuri si sarbatori paga- blia mentioneaz
a celebra-
ˆ ˆ
ne ın congregatie, dan- rea unor zile de nastere,

ˆ ˘
du-le denumiri crestine. dar le pune ıntr-o lumina
˘
Multe dintre acestea, pre- negativa.
cum Halloweenul, sunt
celebrate si azi.
Luca
ˆ 2:8-11
In multe regiuni ale glo-
˘ ˘ ˘
bului, Craciunul se sarba-
ˆ
toreste
ın 25 decembrie.
˘ ˆ
Dar Isus nu s-a nascut ın
˘
aceasta zi.
186
ˆ
3 IA DECIZII INTELEPTE

REFERITOARE LA˘ PARTICIPAREA
˘
LA ANUMITE SARBATORI
˘ ˆ ˘
„Asigurati-v
a mereu de ceea ce ıi este placut
Domnului.” (Efeseni 5:10)

˘ ˘ ˘
Ce
ˆ fel de sarbatori trebuie sa evite crestinii?

˘
Inainte de a decide daca vei participa sau nu
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
la o anumita sarbatoare, ıntreaba-te:
Isaia 52:11; Psalmul 97:10;
1 Corinteni 4:6; 1 Corinteni 2:12;
2 Corinteni 6:14-18; Efeseni 2:2;
Revela
ˆ tia
18:4 1 Petru 4:3
ˆ ˘
Isi are ea originile ın Promoveaza „spiritul lu-
ˆ ˘ ˆ ˆ
ınchinarea falsa sau mii”, ıncurajand probabil
ˆ
chiar ın spiritism? betia
sau imoralitatea?
Ieremia 17:5-7; Romani 14:21
˘
Faptele 10:25, 26; Daca as participa la o
˘ ˘
1 Ioan 5:21 sarbatoare, cum s-ar
˘ ˘ ˆ
Onoreaza un om, rasfrange acest lucru
o organizatie sau un asupra constiin
tei
altora?
simbol national?
Romani 12:1, 2;
Faptele 10:34, 35; 17:26 Coloseni 4:6;
˘
Promoveaza superioritatea 1 Petru 3:15
˘ ˘ ˘
unei rase sau a unei t ari? Daca as decide sa nu
particip, cum le-as
explica altora motivul?
CAPITOLUL 14
˘
SA FIM
ˆ CINSTITI

IN TOATE
˘ ˘ ˆ
„Dorim sa ne purtam cinstit ın toate.”
(EVREI 13:18)
ˆ ˆ ˆ ˘
INTR-O zi, ın timp ce se ıntoarce de la scoal a, un
˘ ˘
baietel gaseste pe jos un portofel plin cu bani. Desi
˘ ˘ ˆ
l-ar putea pastra, el i-l da ınapoi celui ce l-a pierdut.
ˆ ˘
Cand afla cum a actionat acesta, mama este foarte
ˆ ˘ ˘
mandra de baietelul ei.
2 Cei mai multi parin ˘ ˘ ˆ
ti se bucura cand copiii
˘
lor sunt cinstiti. Tatal nostru ceresc, Iehova, este
˘ ˘ ˆ
„Dumnezeul adevarului”. El se bucura cand sun-
˘
tem corecti. (Psalmul 31:5) De aceea, vrem sa facem
˘ ˘ ˘ ˆ
ce-i este placut si „sa ne purtam cinstit ın toate”.
˘ ˘ ˆ
(Evrei 13:18) Sa analizam patru domenii ale vietii ın
ˆ ˘
care nu-ti va fi ıntotdeauna usor sa fii onest. Apoi
˘
vom vedea ce foloase ai daca esti cinstit.
ˆ
CU NOI INSINE

3 ˆ ˆ ˘
Pentru a fi sinceri cu al tii, trebuie mai ıntai sa
ˆ ˆ
fim sinceri cu noiˆ ınsine.
Dar acest lucru nu este ın-
totdeauna usor.
In secolul I, unii fra ti din Laodiceea
ˆ ˘ ˘ ˘
1, 2. Ce simte Iehova cand vede ca ne straduim sa fim cinstiti?

˘ ˘
3-5. a) Cum ne-am putea amagi singuri? b) Ce ne va ajuta sa
ˆ
fim sinceri cu noi ınsine?

˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
se amageau singuri, gandindu-se ˆ ca faceau ce ıi
˘
era placut lui Dumnezeu. In realitate, lucrurile nu
˘ ˘
stateau asa. (Revela tia 3:17) Si noi ne-am putea ama-
˘
gi cu privire la ce fel de persoane suntem cu adeva-
rat.
4 Discipolul Iacov a scris: „Daca˘ cineva crede ca˘ i
ˆ ˘ ˆ
se ınchina lui Dumnezeu, dar nu-si tine limba ın
ˆ ˆ ˘ ˆ
frau, ısi amageste inima, iar ınchinarea lui este za-
˘ ˘ ˘
darnica”. (Iacov 1:26) Ne-am amagi singuri daca
˘ ˆ ˆ
am crede ca, atat timp cat facem si fapte bune,
˘
Dumnezeu trece cu vederea vorbirea noastra nepo-
˘ ˘
liticoasa ori sarcastica sau minciuna. Ce ne poate
˘ ˘ ˆ ˘
ajuta sa nu cadem ın capcana autoamagirii?
ˆ
5 Cand ne uitam ın oglinda, putem vedea cum ˘ ˆ ˘
˘ ˘ ˆ ˆ
aratam ın exterior. Cand citim Biblia, putem vedea
ˆ ˘ ˘
ceea ce suntem ın interior, persoana noastra laun-
˘ ˘ ˆ
trica. Biblia ne poate ajuta sa ne cunoastem atat
ˆ ˘
punctele forte, cat si punctele slabe. Din ea aflam ce
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
schimbari trebuie sa facem ın gandire, ın actiune si
ˆ ˘ ˆ ˘
ın vorbire. (Citeste Iacov 1:23-25.) Daca ınsa cre-
˘ ˆ
dem ca nu avem defecte, nu vom putea face ımbu-
˘ ˘ ˘
natatirile necesare. Asadar, trebuie sa folosim Biblia
˘ ˘ ˆ
pentru a ne face o autoanaliza sincera. (Plangerile
˘ ˘ ˘
3:40; Hagai 1:5) Si rugaciuneaˆ ne ajuta sa ne vedem
ˆ
asa
cum suntem ın realitate. Il putem ruga pe Ieho-
˘ ˘ ˘
va sa ne examineze si sa ne ajute sa ne identifi-
˘ ˘
cam slabiciunile pentru a le putea corecta. (Psalmul
˘ ˆ ˘
139:23, 24) Stim ca „Iehova ıl detesta pe cel viclean,
˘ ˆ ˘
dar cel drept se bucura de o prietenie stransa cu El”.
(Proverbele 3:32)
˘ ˆ
SA FIM CINSTITI
IN TOATE 189
ˆ
IN FAMILIE
6 ˘ ˆ ˆ
Sinceritatea este esential a ın familie. Cand sotul
˘ ˆ ˘
si
sotia
sunt deschisi unul cu celalalt, ın casnicie
˘ ˘ ˆ
exista un climat caracterizat de sigurant a si ıncrede-
ˆ ˘ ˆ ˘
re. Necinstea ın casnicie poate ımbraca mai multe
˘ ˘ ˘ ˘
forme. De exemplu, o persoana casatorita ar putea
˘ ˘
ajunge sa flirteze, sa vizioneze materiale pornogra-
˘ ˘ ˆ ˘
fice sau sa aiba, ın ascuns, o relatie amoroasa. Ob-
˘ ˆ
servati ce a scris psalmistul: „Nu ma ınsotesc cu oa-
ˆ ˘ ˆ
menii ınsel atori si
ıi evit pe cei care ascund ceea
˘ ˘
ce sunt”. (Psalmul 26:4) Daca esti necinstit fat a de
˘ ˘
6. De ce trebuie sotul
si sotia
sa fie sinceri unul cu celalalt?
˘
Respinge imediat orice ti-ar
putea afecta casnicia
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˆ ˆ ˘
partenerul tau, chiar si numai ın gand, casnicia ta
va avea de suferit.
7 Si copiii trebuie sa˘ ınve ˆ
te
˘ ˘
ca este important sa
˘ ˘
fie cinstiti. Pentru a le ˆ transmite aceasta lectie, pa-
˘
rintii folosesc Biblia. In ea se gasesc exemple de per-
soane care nu au fost cinstite: Acan, care a devenit
˘ ˘
hot, Ghehazi, care a mintit ca sa obtin a bani, si
ˆ ˘
Iuda, care a furat bani, iar mai tarziu l-a tradat pe
Isus pentru 30 de arginti. (Iosua 6:17-19; 7:11-25;
2 Regi 5:14-16, 20-27; Matei 26:14, 15; Ioan 12:6)
ˆ
8 In Biblie gasim ˘
si
exemple de persoane cinstite:
ˆ ˘ ˘
Iacob, care si-a ındemnat fiii sa restituie banii gasiti,
˘
Iefta si fiica sa, care au respectat o promisiune facu-
˘
ta lui Dumnezeu, si Isus, care a fost cinstit si sincer
ˆ ˘
chiar si ın situatii dificile. (Geneza 43:12; Judecato-
ˆ
rii 11:30-40; Ioan 18:3-11) Aceste exemple ıi pot aju-
˘ ˆ ˘
ta pe copii sa ınteleag a valoarea cinstei.
9 Urmatorul ˘
principiu biblic le poate fi foarte util
˘ ˆ ˆ
parintilor: „Tu deci, care ıl ınveti pe altul, pe tine
ˆ ˆ ˘
ınsuti nu te ınveti? Tu, care predici: «Sa nu furi»,
ˆ ˆ ˘
furi?”. (Romani 2:21) Copiii ısi dau seama cand pa-
˘ ˘
rintii spun una si fac alta. Daca parintii nu sunt cin-
˘
stiti, dar le cer copiilor sa fie cinstiti, acestia vor fi
˘ ˘ ˘
derutati. Copiii care observ a c a p arin tii
lor mint,
ˆ
chiar si ın chestiuni minore, ˆ ˘ ˆ vor face, probabil, la
˘ ˘ ˘
fel. (Citeste Luca 16:10.) Insa, cand vad ca parintii
ˆ ˘
lor sunt cinstiti, copiii pot deveni, la randul lor, pa-
˘ ˘ ˘
7, 8. Cum pot parintii sa foloseasca Biblia pentru a-si ajuta copiii
˘ ˆ ˘
sa ınteleag
a valoarea cinstei?
˘ ˘
9. Ce foloase vor avea copiii daca parintii
lor sunt cinstiti?

˘ ˆ
SA FIM CINSTITI
IN TOATE 191
ˆ
rinti demni de ıncredere. (Proverbele 22:6; Efeseni
6:4)
ˆ
IN CONGREGATIE

10 ˘
De asemenea, trebuie sa fim onesti cu fra tii
˘
nostri.
De exemplu, o conversa tie obisnuit a se poate ˆ
ˆ ˆ ˘ ˆ
transforma usor ın barfa sau chiar ın calomnie. In ca-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
zul ın care transmitem o informa tie fara sa stim daca
˘ ˘ ˘ ˆ
este adevarata, am putea raspandi minciuni. Este
˘ ˆ ˆ ˘
mult mai bine ‘sa ne ınfranam buzele’. (Proverbele
ˆ ˘ ˆ
10:19) A fi onesti nu ınseamna a spune tot ce gan-
˘
dim, tot ce stim sau tot ce auzim. Chiar daca ceea ce
˘ ˘ ˘ ˘
inten tionam sa spunem este adevarat, poate ca pro-
˘ ˘
blema respectiva nu ne priveste ori poate ca nu este
˘
nici necesar, nici iubitor sa le vorbim altora despre
ˆ
ea. (1 Tesaloniceni 4:11) Cand sunt nepoliticosi, unii
˘ ˘ ˆ ˘
oameni se justifica: „N-am facut decat sa fiu sincer!”.
˘ ˆ
Dar, ca slujitori ai lui Iehova, vrem sa folosim ıntot-
˘ ˘
deauna cuvinte placute si pline de bunatate. (Citeste
Coloseni 4:6.)
11 Iehova le-a ıncredinˆ ˘ ˆ
tat batranilor responsabilita-
˘
tea de a ajuta congregatia. Daca suntem sinceri cu
˘ ˘
ei, lor le poate fi mai usor sa se achite de aceasta
˘ ˘ ˘
sarcina. De ce? Sa presupunem ca esti bolnav si te
˘
duci la medic. I-ai ascunde uneleˆ simptome? Daca ai
˘ ˘
face asta, te-ar mai putea ajuta? In mod asemanator,
˘ ˘ ˘
daca am comis un pacat grav, nu trebuie sa ascundem
ˆ ˘
10. Cum putem fi onesti cand purtam conversatii
cu colaboratorii
crestini?

˘ ˘ ˘ ˘ ˘
11, 12. a) De ce o persoana care a pacatuit trebuie sa fie sincera
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
cu batranii? b) Ce ıntrebari ne putem pune? c) Ce ınseamna a fi
˘
sinceri fat a de organizatia
lui Iehova?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
adevarul. Dimpotriva, ar trebui sa-i abordam pe ba-
ˆ ˘ ˆ ˆ
trani si sa le spunem cu sinceritate ce s-a ıntamplat.
˘ ˘
(Psalmul 12:2; Faptele 5:1-11) Imagineaza-ti o alta si-
˘ ˘
tuatie: Ce ai face daca ai afla ca un prieten a comis
˘ ˘
un pacat grav? (Leviticul 5:1) Ai spune: „Daca sunt
˘
un prieten adevarat, voi tine totul secret”? Sau ai re-
˘ ˘ ˆ ˘
cunoaste ca batranii trebuie sa-i dea ajutorul necesar
ˆ ˘
pentru a-si reface si a-si ıntari relatia cu Iehova? (Evrei
13:17; Iacov 5:14, 15)
12 Trebuie sa˘ fim sinceri fa a˘ de organiza
t tia lui Ie-
ˆ ˘
hova si cand completam rapoarte, de exemplu, ra-
ˆ
portul de activitate ın predicare. Vom fi sinceri si
ˆ
atunci cand depunem o cerere pentru serviciul de
˘ ˘
pionier sau pentru orice alta forma de serviciu. (Ci-
teste Proverbele 6:16-19.)
13 Crestinii nu amesteca˘ ınchinarea ˆ
cu afacerile. De

ˆ ˆ
exemplu, cand suntem la sala Regatului sau ın pre-
˘
dicare, nu ne ocupam de afaceri. De asemenea, noi
˘
nu profitam de fratii nostri din punct de vedere fi-
˘
nanciar. Daca ai angajati Martori, fii la zi cu plata
˘ ˘
salariilor, respecta sumele stabilite si acorda-le toate
˘
beneficiile prevazute de lege. Acestea ar putea inclu-
˘ ˘
de asigurari medicale si concedii cu plata. (1 Timo-
˘
tei 5:18; Iacov 5:1-4) Sau, daca tu esti angajatul unui
˘
Martor, nu te astepta sa fii tratat preferential. (Efeseni
˘
6:5-8) Foloseste- ti corect orele de lucru si fa munca
˘
pentru care esti platit. (2 Tesaloniceni 3:10)
14 Dar daca intram ıntr-o ˘ ˘ ˆ
afacere cu un colaborator
ˆ
13. Cum putem fi cinstiti ın relatiile
de afaceri cu fratii
nostri?

˘ ˆ ˆ
14. Cum ar trebui sa procedeze un crestin ınainte de a intra ıntr-o
afacere cu un colaborator?
˘ ˆ
SA FIM CINSTITI
IN TOATE 193
˘
crestin? Aceasta ar putea pretindeˆ sa facem o investi-
˘ ˘ ˆ
tie sau sa luam un ımprumut. In astfel de situa tii,
˘ ˆ
ne poate fi util un principiu care se regaseste ın Bi-
ˆ ˆ ˘
blie: Stabileste totul ın scris! Cand a cumparat un te-
ˆ ˘
ren, profetul Ieremia a ıntocmit actul de cumpara-
ˆ ˘ ˘
re ın doua exemplare, a cerut ca unul sa fie semnat
˘
de martori si a pastrat ambele documente pentru a
putea fi consultate ulterior. (Ieremia 32:9-12; vezi si
˘ ˘ ˆ
Geneza 23:16-20) Unii considera ca ıncheierea unui
˘ ˘ ˆ
contract ar putea ˆ lasa impresia ca nu au ıncredere
ˆ ˆ ˘ ˆ
ın fra tii lor. In realitate ınsa, prin ıncheierea unui
ˆ ˘
contract pot fi evitate multe neın telegeri, dezama-
˘ ˆ ˘ ˆ
giri si dezacorduri. Adu- ti aminte ca, pana si ın ches-
tiuni legate de afaceri, pacea congrega tiei este mai
˘ ˆ
importanta decat orice avantaj financiar. (1 Corin-
teni 6:1-8; vezi „Note explicative”, punctul 30)
ˆ
IN SOCIETATE
15 ˘
Trebuie sa fim cinsti ti cu to ti oamenii, inclusiv
cu cei care nu sunt Martori. Pentru Iehova este im-
˘ ˘ ˆ
portant sa fim cinsti ti. „Iehova detesta balan ta ınse-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
latoare, dar ısi gaseste placerea ˆ ın greutatea exact a.”
(Proverbele 11:1; 20:10, 23) In timpurile biblice, ba-
˘ ˆ
lan ta era folosita deseori ın tranzac tiile comerciale.
ˆ ˆ ˆ
Dar unii comercian ti ıi ınselau pe clien ti, dandu-le
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
mai pu tina marfa decat stabiliseraˆ sau punandu-i sa
˘ ˘ ˆ
plateasca mai mult decat trebuia. In prezent, la fel ca
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
ın timpurile biblice, necinstea ˆ ˘ este larg raspandita ın
˘
domeniul afacerilor. Insa Iehova uraste necinstea la
ˆ
fel de mult ca ın trecut.
ˆ
15. Cum priveste
Iehova necinstea ın afaceri?
˘ ˘ ˆ ˆ
16 ˆ ˆ ˘ ˆ
To ti ıntampinam situa tii ın care am putea fi ne-
ˆ ˘
cinsti ti, de exemplu cand redactam un CV pentru un
˘ ˆ ˘
loc de munca, cand completam formulare cerute de
ˆ ˘ ˘
institu tiile statului sau cand dam examene la scoal a.
˘ ˘ ˆ ˆ
Mul ti considera ca nu este nimic gresit ın a min ti, ın
ˆ ˘ ˆ ˘
a exagera sau ın a da raspunsuri ınsel atoare. Acest lu-
˘ ˆ
cru nu ne surprinde. Biblia a prezis ca, ın ultimele
zile ale acestui sistem, oamenii vor fi „iubitori de
sine, iubitori de bani, . . . neiubitori de bine”. (2 Ti-
motei 3:1-5)
ˆ
17 In lumea de astazi, ˘ ˘
oamenii necinsti ti par sa
˘
aiba succes. (Psalmul 73:1-8) Un crestin poate ajunge
˘ ˘ ˘
chiar sa-si piarda serviciul, sa sufere pierderi finan-
˘ ˘
ciare sau sa fie tratat ˆ nedrept la locul de munca pen-
˘ ˘ ˘ ˘
tru ca este cinstit. Insa merita sa fii cinstit, cu orice
pre t. De ce?
CINSTEA ˆ ˘
ADUCE BINECUVANTARI
18 ˘ ˘ ˘ ˆ
Reputa tia de persoana cinstita si demna de ın-
ˆ ˆ ˘ ˆ
credere este de mare valoare si rar ıntalnita ın lumea
˘ ˘
de astazi. Fiecare dintre noi avem posibilitatea sa ne
˘
facem o astfel de reputa tie. (Mica 7:2) E adevarat,
ˆ ˘
unii ar putea rade de tine pentru ca esti cinstit. Al tii
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ
ınsa te vor aprecia si vor avea ıncredere ın tine. Pe ın-
˘ ˆ
tregul pamant, Martorii lui Iehova au reputa tia de
˘ ˘
oameni cinsti ti. Unii angajatori prefera sa angajeze ˆ
˘
Martori deoarece stiu ca acestia
sunt corec ti. In mul-
˘ ˘ ˆ
te situa tii, Martorii si-au
pastrat locul de munca, ın
ˆ ˘
16, 17. In ce situatii
trebuie crestinii
sa fie cinstiti?

˘ ˘
18. De ce este valoroasa o buna reputatie?
˘ ˆ
SA FIM CINSTITI
IN TOATE 195
timp ce al ti salaria ti au fost concedia ti din cauza ne-
cinstei.
19 Daca˘ vei fi cinstit ın ˆ
toate, te vei bucura de o
˘ ˘
constiin
ta buna si de pacea min tii. Putem fi aseme-
˘
nea lui Pavel, care a scris: „Suntem convinsi ca avem
˘ ˘
o constiin
ta curata”. (Evrei 13:18) Mai presus de toa-
˘
te, Iehova, Tatal nostru iubitor, va observa si va apre-
ˆ
cia eforturile noastre de a fi cinsti ti ın toate privin te-
le. (Citeste
Psalmul 15:1, 2; Proverbele 22:1.)
˘ ˆ
19. Cum se va rasfrange asupra prieteniei tale cu Iehova faptul de
a fi cinstit?
ˆ
Il putem glorifica pe Iehova muncind cu constiinciozitate

PRINCIPII BIBLICE
˘ ˆ
1 TRAIM INTR-O
˘ LUME
NECINSTITA
ˆ
„Toti ısi
spun minciuni unul altuia . . . si

˘ ˆ ˘
vorbesc cu o inima ınsel atoare.” (Psalmul 12:2)

˘ ˆ
Ce ne poate ajuta sa fim sinceri cu noi ınsine?

Psalmul 31:5; Psalmul 139:23, 24;
Evrei 13:18 Iacov 1:23-25
˘ ˘
Iehova vrea sa fim sinceri Rugaciunea si citirea
ˆ ˆ ˆ ˘
atat cu noi ınsine,
cat si Bibliei ne pot ajuta sa ne
cu altii.
vedem asa cum suntem
ˆ ˘
ın realitate si sa facem
˘
schimbari.
197
ˆ
2 CINSTEA IN FAMILIE ADUCE
PACE SI
UNITATE
ˆ
„Ii evit pe cei care ascund ceea ce sunt.”
(Psalmul 26:4)

˘ ˆ
De ce este important sa fim cinstiti ın familie?
Proverbele 6:16-19 Proverbele 22:6;
ˆ
Cinstea ın familie sporeste Efeseni 6:4
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
ıncrederea. Membrii fami- Cand copiii vad ca parintii
˘
liei trebuie sa fie sinceri lor sunt cinstiti, le este
ˆ ˘ ˆ
unul cu altul, chiar si ın mai usor
sa ıi imite.
situatii
dificile.
198
3 CINSTEA ADUCE FOLOASE

CONGREGATIEI

ˆ ˘
„Iehova ıl detesta pe cel viclean, dar cel drept
˘ ˆ ˘
se bucura de o prietenie stransa cu El.”
(Proverbele 3:32)

˘
De ce este important sa fim cinstiti cu cei din
congregatie?

Proverbele 10:19; Ieremia 32:9-12;
Coloseni 4:6 Efeseni 6:5-8
˘ ˆ ˘
Vrem sa spunem ıntot- Daca facem afaceri cu fratii
˘
deauna adevarul, dar nostri, este foarte impor-
˘ ˘ ˆ
cuvintele noastre ar trebui tant sa fim cinstiti, sa ıi tra-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sa fie placute si pline de tam corect si sa respectam
˘ ˆ ˆ
bunatate. ıntelegerile
ıncheiate.
Leviticul 5:1;
Evrei 13:17;
Iacov 5:14, 15
˘
Daca suntem cinstiti cu
˘ ˆ
batranii de congregatie,

ei ne vor putea ajuta.
199
4 CINSTEA
ˆ NE ADUCE
INTOTDEAUNA FOLOASE
ˆ
„Un nume bun este mai de dorit decat mari
˘
bogatii.”
(Proverbele 22:1)

ˆ ˘
In ce alte domenii ale vietii
trebuie sa fim cinstiti?

˘
Psalmul 37:21; completam formulare
Matei 22:17-21; precum cele legate de taxe
Romani 13:1-7; sau cele cerute de institu-
Efeseni 4:25, 28 tiile
statului.
ˆ
Suntem cinstiti ın relatiile
ˆ
cu angajatorul, ın ches-
ˆ ˘
tiuni de afaceri, cand dam
˘ ˆ
examene la scoal
a si cand

ˆ
De ce aduce mai multe foloase cinstea decat
˘
bogatiile?

Psalmul 15:1, 2;
Proverbele 11:1;
1 Timotei 6:9, 10
˘
Reputatia de persoana cin-
˘ ˘ ˆ
stita si demna de ıncredere
este de mare valoare si rar
ˆ ˆ ˘ ˘
ıntalnita. Cinstea ne ajuta
˘ ˘ ˘
sa avem o constiin t a buna.
˘
Iehova apreciaza orice
ˆ
efort pe care ıl facem
pentru a fi cinstiti.
CAPITOLUL 15
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
SA G ASIM PL ACERE IN MUNC A
˘ ˘
„Orice om . . . sa se bucure de toata truda lui.”
(ECLESIASTUL 3:13)
ˆ ˘
OAMENI din ıntreaga lume lucreaza din greu pentru
ˆ
a-si
ıntretine familia. Multora nu le place activitatea
˘ ˘
pe care o fac; altii privesc cu teama fiecare noua zi de
˘ ˘ ˘ ˘
munca. Daca simti la fel, ce poti face pentru a gasi pla-
ˆ
cere ın munca ta?
2 Iehova spune: „Orice om sa˘ man ˘ ˆ ˘
ance, sa bea si
˘
sa
˘
se bucure de toata truda lui. Acesta este darul lui Dum-
nezeu”. (Eclesiastul 3:13) Iehova ne-a creat cu necesi-
˘ ˘ ˘
tatea si cu dorinta de a munci. El vrea sa gasim placere
ˆ
ın ceea ce facem. (Citeste Eclesiastul 2:24; 5:18.)
3 Asadar, ce anume ne poate ajuta sa˘ gasim ˘ ˘
placere

ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ın munca? Ce locuri de munca ar trebui sa evitam?
˘ ˆ ˘ ˆ
Cum putem gasi un echilibru ıntre munca si ınchina-
˘ ˘
rea adusa lui Iehova? Si care este cea mai importanta
˘
lucrare pe care o avem de facut?
˘
DOI LUCRATORI DE EXCEPTIE
4 Iehova ınsu ˆ ˆ
si
iubeste munca. In Geneza 1:1 se
ˆ ˘
spune: „La ınceput Dumnezeu a creat cerurile si pa-
ˆ ˘ ˘ ˆ
mantul”. Dupa ce a finalizat crearea pamantului si a
˘
1-3. a) Ce simt multi oameni cu privire la locul lor de munca? b) Ce
ˆ ˘ ˆ
ıntrebari vom analiza ın acest capitol?
4, 5. Cum priveste
Iehova munca?
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
SA GASIM PL ACERE IN MUNC A 201
˘
lucrurilor de pe el, Dumnezeu a spus ca „totul era
foarte bun”. (Geneza 1:31) Lucrarea pe care o termi-
˘
nase i-a adus multa bucurie. (1 Timotei 1:11)
5 Iehova lucreaza˘ far ˘ ˘ ˆ
a ıncetare. Isus a spus: „Tatal
˘
˘ ˆ ˘
meu a continuat sa lucreze pana acum”. (Ioan 5:17)
˘
Desi nu cunoastem toate lucrarile minunate ale lui
ˆ
Iehova, despre unele dintre ele avem cateva detalii.
ˆ ˘
De exemplu, el ıi alege pe cei ce vor domni alaturi de
˘
Fiul sau, Isus Cristos, ca membri ai guvernului ceresc.
ˆ ˆ ˘
(2 Corinteni 5:17) De asemenea, ıi ındruma pe oa-
˘ ˘ ˘ ˘
meni si le poarta de grija. Datorita lucrarii de predica-
˘
re desfasurate la nivel mondial, milioane de oameni
˘ ˘ ˘
ajung sa-l cunoasca pe Iehova si au speranta de a trai
˘ ˆ ˆ
pentru totdeauna pe un pamant transformat ın para-
dis. (Ioan 6:44; Romani 6:23)
6 Isus iubeste munca, asemenea Tatalui ˘ ˘ ˆ
sau. Inain-
˘ ˆ ˘
te de a veni pe pamant, Isus a fost „mester iscusit” ala-
ˆ
turi de Dumnezeu, participand la crearea tuturor lu-
˘ ˆ
crurilor din cer si de pe pamant. (Proverbele 8:22-31;
˘ ˘
Coloseni 1:15-17) Isus a continuat sa munceasca din
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
greu si pe pamant. Cand era tanar, el a devenit un
ˆ ˘ ˆ ˆ
tamplar iscusit, construind dupa cat se pare atat mo-
ˆ ˆ ˆ
bilier, cat si case. Isus a devenit atat de priceput ın
ˆ ˆ ˆ
munca sa, ıncat a ajuns cunoscut drept „tamplarul”.
(Marcu 6:3)
7 Cu toate acestea, cea mai importanta˘ activitate a
˘ ˆ
lui Isus pe pamant a fost predicarea vestii bune si pre-
˘
darea adevarului despre Iehova. El a avut la dispozi-
˘ ˆ
tie
trei ani si jumatate pentru a-si duce la bun sfarsit
˘
6, 7. Ce fel de lucrator este Isus?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˆ ˘
lucrarea, fiind ocupat de dimineat a pana seara. (Luca
˘ ˘
21:37, 38; Ioan 3:2) Isus a strabatut sute de kilometri
˘ ˆ ˘ ˆ
pe drumuri prafuite, ducand vestea buna la cat mai
multi oameni. (Luca 8:1)
8 Pentru Isus, a face vointa lui Iehova era ca hrana.
ˆ
˘ ˆ ˘
Aceasta activitate ıi dadea energie si putere. In unele
ˆ ˆ ˆ
zile, Isus muncea atat de mult, ıncat nici nu avea timp
˘ ˘ ˆ
sa manance. (Ioan 4:31-38) El se folosea de orice oca-
˘ ˘ ˘ ˘
zie pentru a-i ajuta pe altii sa-l cunoasca pe Tatal sau.
˘ ˘
De aceea, a putut sa-i spuna lui Iehova: „Eu te-am
˘ ˆ ˆ
glorificat pe pamant, sfarsind lucrarea pe care mi-ai
˘
dat-o sa o fac”. (Ioan 17:4)
9 Cu siguranta, ˘ ˆ ˆ ˘
atat Iehova, cat si Isus lucreaza din
˘ ˆ ˘
greu si gasesc satisfactie ın munca lor. Dorim sa deve-
˘ ˆ ˆ
nim „imitatori ai lui Dumnezeu”, ‘calcand cat mai
exact pe urmele lui Isus’. (Efeseni 5:1; 1 Petru 2:21)
˘ ˆ ˘
De aceea, vrem sa fim sarguinciosi si sa facem o mun-
˘
ca de calitate.
˘
CUM AR TREBUI SA PRIVIM MUNCA?
10 Slujitorii lui Iehova muncesc din greu pentru a
le asigura membrilor familiei cele necesare. Desi do-

˘ ˘ ˘ ˆ ˘
rim sa gasim placere ın munca, acest lucru ar putea fi
˘ ˘ ˆ
uneori o adevarata provocare. Ce poti face ın astfel de
situatii?
11 Fii pozitiv. Probabil, nu-ti poti schimba locul sau

˘ ˆ
programul de munc a, dar ı ti po ti
schimba atitudinea.
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
In acest sens, ıti va fi util sa ıntelegi ce asteapt
a Iehova
˘ ˘ ˆ
8, 9. De ce a gasit Isus placere ın activitatea sa?
˘ ˘ ˘
10, 11. Ce anume te ajuta sa ai o atitudine pozitiva cu privire la lo-
˘
cul de munca?
˘
Daca ai o atitudine
˘ ˘
pozitiva, vei gasi
˘ ˘
mai multa placere
ˆ ˘
ın munca
˘ ˘ ˆ ˆ
˘
de la noi. De exemplu, Iehova asteapt a din partea unui
˘ ˆ ˘ ˘
cap de familie sa se ıngrijeasca de necesitatile familiei.
˘ ˘ ˘ ˆ
De fapt, Biblia afirma ca, daca cineva nu se ıngrijeste
˘ ˆ
de familia lui, „este mai rau decat un necredincios”.
˘ ˘
(1 Timotei 5:8) Daca esti cap de familie, cu sigurant a
muncesti din greu pentru a le asigura lucrurile necesa-
˘ ˆ
re celor dragi. Indiferent ca ıti place sau nu munca pe
˘ ˆ ˆ ˘
care o faci, stii ca ıngrijindu-te de familie ıi esti placut
lui Iehova.
12 Fii harnic si cinstit. Astfel ıˆ ti va fi mai usor sa˘ ga- ˘

˘ ˆ ˘
sesti placere ın munca. (Proverbele 12:24; 22:29) De
˘ ˆ ˆ
asemenea, angajatorul tau va avea ıncredere ın tine.
˘
Angajatii cinstiti sunt apreciati, deoarece nu fura bani,
materiale sau timp. (Efeseni 4:28) Mai ˆ important, Ie-
˘ ˘
hova observa harnicia si cinstea ta. In plus, vei avea
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
„o constiin t a curata”, deoarece stii ca ıi esti placut
ˆ
Dumnezeului pe care ıl iubesti. (Evrei 13:18; Coloseni
3:22-24)
13 Nu uita ca˘ felul ın ˆ
care te por ti la locul de mun-
˘ ˆ
ca ıi aduce laude lui Iehova. Acesta este un motiv
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
ın plus ca sa gasim bucurie ın munca noastra. (Tit
˘ ˘ ˆ ˘
2:9, 10) E posibil ca unul dintre colegii tai sa ınceapa
˘ ˘
sa studieze Biblia datorita conduitei tale bune. (Cites-
te Proverbele 27:11; 1 Petru 2:12.)
˘
CE LOC DE MUNC A VOM ALEGE?
14 Biblia nu specifica ce locuri de munca˘ ar fi sau nu
˘
ˆ ˘
potrivite pentru un crestin. Ea contine ınsa principii
˘
12. Ce foloase avem daca suntem harnici si cinstiti?

˘
13. Ce alte rezultate mai poate avea cinstea la locul de munca?
˘ ˆ
14-16. De ce anume trebuie sa tinem
cont cand ne alegem locul de
˘
munca?
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
˘ ˘ ˆ ˘
care ne pot ajuta sa luam decizii bune ın aceasta pri-
˘ ˘
vint a. (Proverbele 2:6) Cu ajutorul lor vom putea ras-
˘ ˆ ˘
punde la urmatoarele ıntrebari.
15 Va pretinde locul meu de munca˘ sa˘ fac ceva gre-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
sit
ın ochii lui Iehova? Am ınvatat ca Dumnezeu uras-
te practici precum furtul si minciuna. (Exodul 20:4;
Faptele 15:29; Efeseni 4:28; Revelatia 21:8) De aceea,
˘ ˆ ˘
nu vom accepta niciun tip de munca ce ıncalca nor-
mele divine. (Citeste 1 Ioan 5:3.)
˘
Cauta locuri
˘
de munca
ˆ ˘
ce nu ıncalca
normele divine
˘ ˘ ˆ ˆ
16 ˘ ˘
Sus tine sau promoveaza acest loc de munca o
˘ ˘
practica pe care Iehova o condamna? De exemplu, ce
˘
ai face daca ti s-ar oferi ocazia de a lucra ca agent de
ˆ ˘ ˆ ˘
vanzari pentru un magazin ın care se comercializeaza
˘ ˆ ˘
doar tutun? Nu e gresit sa fii agent de vanzari. Dar tu
stii
cum priveste Iehova fumatul. Prin urmare, chiar
˘ ˘ ˘
daca tu nu fumezi, nu crezi ca ai promova o practica ce
˘
„murdareste corpul”? (2 Corinteni 7:1)
17 Daca˘ ne las ˘ ˘ ˘ ˘
am calauziti de principiile biblice,
ˆ
vom fi genul de persoane descrise ın Evrei 5:14, „care,
ˆ
prin folosire, si-au exersat capacitatea ˆ de ıntelegere
ca
˘ ˘ ˘
sa deosebeasca binele de rau”. ˆ Inainte de a accepta un
˘ ˆ ˘
loc de munca, ıntreaba-te: Ii voi poticni pe altii prin
˘ ˘ ˘ ˘
decizia mea? Va pretinde locul meu de munca sa cala-
ˆ ˘ ˘ ˘
toresc ın strainatate si ˆ sa stau departe de partenerul
˘
conjugal si de copii? Imi va fi afectata familia?
˘ ˘
‘SA NE ASIGURAM
DE LUCRURILE MAI IMPORTANTE’
18 Ar putea fi dificil uneori sa˘ punem ınchinarea ˆ
la
ˆ ˘ ˆ
Iehova pe primul plan ın viat a ın aceste „timpuri cri-
˘ ˘
tice, carora cu greu li se . . . face fat a”. (2 Timotei 3:1)
˘ ˘ ˘ ˘
Gasirea si pastrarea unui loc de munca pot fi o adeva-
˘ ˆ ˘ ˆ
rata ıncercare. Desi trebuie sa ne ıngrijim de familie,
˘ ˆ
stim
ca ınchinarea are prioritate. Nu putem permi-
˘ ˆ
te lucrurilor materiale sa ocupe locul central ın viata
˘ ˘
noastra. (1 Timotei 6:9, 10) Asadar, cum putem ‘s a ne
˘ ˘ ˘
asiguram de lucrurile mai importante’ si totodata sa
ˆ
ne ıngrijim de membrii familiei din punct de vedere
material? (Filipeni 1:10)
˘ ˘ ˘
17. Ce anume ne poate ajuta sa luam decizii placute lui Dumnezeu?
˘ ˘ ˆ ˘
18. De ce ne-ar putea fi greu sa acordam prioritate ınchinarii?
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ˆ
19 Increde-te pe deplin ın ˆ
Iehova. (Citeste Prover-
bele 3:5, 6.) Dumnezeu stie cu exactitate de ce avem
nevoie ˆ si ne iubeste profund. (Psalmul 37:25; 1 Petru
ˆ ˘ ˘ ˘
5:7) In Cuvantul sau citim: „Modul vostru de viat a sa
˘ ˘
fie fara iubire de bani, fiind multumi ti cu ce aveti.
˘ ˘ ˘
Caci [Dumnezeu] a zis: «Niciodata nu te voi lasa si ni-
˘ ˘ ˘
ciodata nu te voi parasi»”. (Evrei 13:5) Iehova nu do-
˘
reste ca asigurarea celor necesare familiei sa fie un per-
ˆ ˆ
manent motiv de ıngrijorare. El a dovedit ın repetate
ˆ ˘ ˘ ˘
randuri ca poate satisface necesitatile slujitorilor sai.
ˆ ˘
(Matei 6:25-32) Prin urmare, noi nu vom ınceta sa
ˆ ˘ ˘
studiem Cuvantul lui Dumnezeu, sa predicam vestea
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
buna si sa asistam la ıntrunirile crestine, ın pofida pro-
˘ ˘
vocarilor pe care le aduce cu sine un loc de munca.
(Matei 24:14; Evrei 10:24, 25)
20 ‘Ochiul tau ˘ ˘
sa fie concentrat asupra unui sin-
ˆ ˘
gur lucru.’ (Citeste Matei 6:22, 23.) Aceasta ınseamna
˘ ˘ ˘
sa duci o viat a simpla pentru a-i putea sluji lui Iehova.
˘ ˘ ˘ ˘
Stim
ca ar fi o nesabuint a sa permitem banilor, unui
˘
stil de viat a comod sau dispozitivelor electronice de
˘ ˘ ˘ ˆ
ultima generatie sa devina mai importante decat prie-
˘
tenia cu Dumnezeu. Asadar, ce anume ne va ajuta sa
˘ ˘
dam prioritate lucrurilor mai importante? Trebuie sa
˘ ˘ ˘
ne straduim sa nu facem datorii. Daca ai deja datorii,
˘ ˘ ˘
fa-ti un plan de actiune ca sa le reduci sau chiar sa le
˘
achiti. Daca nu esti atent, lucrurile materiale ti-ar pu-
˘ ˘
tea rapi mult timp si energie, astfel ca nu vei mai avea
˘ ˆ ˘
timp pentru rugaciune, studiu si predicare. In loc sa
˘ ˆ ˆ ˘
19. Cum ne ajuta ıncrederea ın Iehova sa fim echilibrati cu privire
˘
la munca?
˘ ˘
20. Ce putem face pentru a ne pastra viata simpla?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘
permitem ca lucrurile materiale sa ne complice viata,
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
vrem sa ınvat am sa ne multumim cu cele esentiale,

˘ ˆ ˘ ˘
precum „hrana si ımbracaminte”. (1 Timotei 6:8) In-
˘ ˘
diferent de situatia noastra, ar fi bine sa ne autoexami-
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
nam din cand ın cand pentru a vedea cum putem sa-i
ˆ ˘ ˘
slujim lui Iehova ıntr-o masura mai mare.
21 Stabileste- ˘ ˘
ti corect priorita tile. Trebuie sa ne fo-
ˆ
losim cu ıntelepciune
timpul, energia si bunuri-
˘
le. Daca nu suntem atenti, lucruri mai putin impor-
˘ ˘
21. De ce trebuie sa ne stabilim corect prioritatile?

˘
Cea mai importanta lucrare pe care o avem
˘
de facut este serviciul adus lui Iehova
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
tante, precum instruirea sau banii, ne-ar putea fura

ˆ ˘ ˘
timp pretios. Isus ne-a ındemnat: „Continuati sa cau-
ˆ ˆ
tati mai ıntai Regatul”. (Matei 6:33) Alegerile pe care
le facem, obiceiurile, programul zilnic si obiectivele
˘ ˘ ˘ ˆ
pe care le avem dezvaluie ce primeaza cu adevarat ın
˘
inima noastra.
˘
CEA MAI IMPORTANTA LUCRARE
22 Cea mai importanta˘ lucrare pe care o avem de fa- ˘
cut este serviciul adus lui Iehova. Iar un aspect esen-
tial
al acestui serviciu este predicarea vestii bune.
˘
(Matei 24:14; 28:19, 20) Asemenea lui Isus, vrem sa
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
participam ıntr-o masura cat mai mare la aceasta lu-
ˆ
crare. Unii s-au mutat pentru a sluji ın teritorii unde e
ˆ ˘ ˘
nevoie de mai multi predicatori. Altii ınvat a o alta lim-
˘ ˘ ˘
ba pentru a le predica strainilor. Daca vei discuta cu
˘ ˘ ˘
cei ce au facut aceste eforturi, vei afla ca viata lor a ca-
˘ ˘
patat mai mult sens si ca sunt mai fericiti. (Citeste
Proverbele 10:22.)
23 Unii dintre noi lucreaza˘ mult sau au chiar mai
˘
multe locuri de munca pentru a le asigura cele necesa-
re membrilor familiei. Iehova stie acest lucru si apre-
˘ ˆ ˘
ciaza tot ce facem pentru a ne ıngriji de cei dragi. Sa
˘ ˘ ˘
continuam deci sa-i imitam pe Iehova si pe Isus lu-
ˆ
crand din greu, indiferent de natura muncii noastre.
˘ ˘ ˘
Sa nu uitam ca serviciul pentru Iehova si predicarea
˘ ˘
vestii bune despre Regatul sau trebuie sa fie cele mai
importante lucruri pentru noi. Acestea ne vor aduce
˘
bucurie autentica.
˘
22, 23. a) Care este cea mai importanta lucrare pe care o avem de
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
facut? b) Ce anume ne va ajuta sa gasim placere ın munca?
PRINCIPII BIBLICE
1 IEHOVA NE-A CREAT

CU DORINTA
DE A MUNCI
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
„Orice om sa manance, sa bea si sa se bucure
˘
de toata truda lui. Acesta este darul lui
Dumnezeu.” (Eclesiastul 3:13)
De ce este munca un dar de la Dumnezeu?

Geneza 1:1, 31; Marcu 6:3;
Eclesiastul 2:24; Luca 21:37, 38;
Ioan 5:17 Ioan 4:31-38; 17:4
˘ ˘
Iehova munceste din greu. Isus a facut o munca de
ˆ
El iubeste munca si vrea ca calitate si si-a
ındeplinit
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
si noi sa gasim placere ın responsabilitatile chiar si
˘ ˆ
munca. atunci cand nu i-a fost
Proverbele 8:22-31; usor.

Coloseni 1:15-17
Isus a muncit din greu,
ˆ ˆ ˆ
atat ın cer, cat si pe
˘ ˆ
pamant.
211
2 PUTEM AVEA
˘ O ˘ ATITUDINE ˘
MAI BUNA FAT A DE MUNCA
˘ ˆ
„Ai vazut un om iscusit ın munca lui?
ˆ
El va sta ınaintea regilor.” (Proverbele 22:29)

˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Ce ne va ajuta sa gasim placere ın munca?
Proverbele 12:24; Exodul 20:13-15;
Coloseni 3:22-24; Proverbele 2:6;
Evrei 13:18 Romani 14:19-22;
˘
Chiar daca nu ne putem Efeseni 5:28–6:4;
˘
schimba locul de munca, 1 Ioan 5:3;
ne putem schimba atitudi- Revelatia 18:4
˘ ˘ ˆ
nea. De asemenea, vrem Biblia ne ajuta sa ıntele-

˘ ˘
sa fim cinstiti si harnici. gem ca acceptarea unui
˘
Proverbele 27:11; loc de munca ne poate
ˆ ˆ
1 Timotei 5:8; afecta atat pe noi, cat si pe
1ˆ Petru 2:12 membrii familiei noastre,
Ingrijindu-ne de familie pe fratii
din congregatie
ˆ ˘ si pe Iehova.
ıi suntemˆ placuti lui Dum-
ˆ
nezeu. In plus, felul ın care
˘
ne purtam la locul de
˘ ˆ
munca ıi aduce laude lui
Iehova.
212
˘
3 STABILIREA˘ CORECTA ˘
A ˘ PRIORIT
˘ ATILOR
˘ NEˆ AJUTA ˘
SA GASIM PL ACERE IN MUNCA
˘ ˘
„Sa va asigurati de lucrurile mai importante.”
(Filipeni 1:10)

˘ ˆ ˘
Ce prioritati avem ın viat a?
Psalmul 37:25; Proverbele 10:22;
Proverbele 3:5, 6; Matei 6:33; 28:19, 20;
1 Petru 5:7 Evrei 10:24, 25
˘ ˘ ˘ ˘
Sa fim convinsi ca Dumne- Sa acordam prioritate
zeu stie
cu exactitate de ce serviciului pentru Iehova si
ˆ ˘ ˆ
avem nevoie ın fiecare zi. predicarii vestii
bune, ın-
ˆ
Matei 6:25-32; trucat acestea constituie
˘
1 Timotei 6:8-10; cea mai importanta lucra-
˘
Evrei 13:5 re pe care o avem de facut.
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
Sa ınvat am sa fim multu-

miti cu ce avem.
CAPITOLUL 16
ˆ
IMPOTRIVESTE-TE
DIAVOLULUI
ˆ ˘
„Impotriviti-v
a Diavolului, si el va fugi de la voi.”
(IACOV 4:7)
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
VIATA ın lumea noua promisa de Iehova va fi ıncan-
˘ ˘ ˆ
tatoare. Atunci ne vom trai via ta asa cum a avut ın ve-
ˆ ˘ ˆ
dere Dumnezeu. Dar ın prezent traim ıntr-o lume
˘
aflata sub controlul lui Satan si al demonilor. (2 Co-
ˆ ˘
rinteni 4:4) Desi nu ıi putem vedea, ei exista si sunt
foarte puternici.
ˆ
2 In acest capitol, vom afla cum putem sa˘ ram ˘ ˆ
a-
˘
nem aproape de Iehova si sa ne ocrotim de Satan. Ie-
˘
hova ne promite ca ne va ajuta. Cu toate acestea, tre-
˘
buie sa cunoastem metodele pe care le folosesc Satan
ˆ
si
demonii pentru a ne ınsela si
a ne ataca.
„UN˘ LEU
CARE RACNESTE”

3 ˘ ˆ ˘
Satan sus tine ca oamenii i se ınchina lui Iehova
ˆ ˘ ˆ ˘
avand motive egoiste si ca vor ınceta sa-i mai slujeas-
˘ ˘ ˘
ca daca se confrunta cu situa tii grele. (Citeste Iov
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
2:4, 5.) Cand o persoana ıncepe sa-l cunoasca pe Ie-
˘ ˆ
hova, Satan si demonii observa acest lucru si ıncear-
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
ca sa o opreasca. Ei se ınfurie cand cineva i se dedica
˘ ˆ ˘ ˘
lui Iehova si se boteaza. Biblia ıl aseamana pe Diavol
˘
1, 2. Ce trebuie sa stim
despre Satan si demoni?
3. Ce doreste
Satan?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˆ ˘
cu „un leu care racneste, vrand sa devoreze pe cine-
˘ ˘
va”. (1 Petru 5:8) Satan doreste sa ne distruga rela tia
cu Iehova. (Psalmul 7:1, 2; 2 Timotei 3:12)
4 Nu trebuie sa˘ ne temem de Satan si de demoni

˘
deoarece Iehova a limitat puterea lor de a ne face rau.
˘ ˘
El promite ca „o mare mul time” de crestini adeva-
ra ti va supravie tui necazului celui mare. (Revela tia
ˆ
7:9, 14) Diavolul nu poate face nimic pentru a ımpie-
ˆ ˘ ˆ
4, 5. a) Ce nu poate face Satan? b) Ce ınseamna a ne ımpotrivi
Diavolului?
ˆ ˆ ˘
Satan se ınfurie cand cineva i se dedica lui Iehova
ˆ
IMPOTRIVESTE-TE
DIAVOLULUI 215
ˆ
dica realizarea acestui scop, deoarece Iehova ısi ocro-
teste poporul.
5 Daca˘ ram
˘ ˆ
anem aproape de Iehova, Satan nu ne
ˆ
poate distruge prietenia cu El. Cuvantul lui Dumne-
˘ ˆ
zeu ne asigura: „Iehova este cu voi cat timp sunte ti
cu el”. (2 Cronici 15:2) (Citeste 1 Corinteni 10:13.)
Mul ti slujitori fideli ai lui Iehova din vechime, pre-
ˆ
cum Abel, Enoh, Noe, Sara si Moise, i s-au ımpotrivit
ˆ
Diavolului stand aproape de Iehova. (Evrei 11:4-40)
ˆ
Si
ˆ noi putem. Cuvantul lui Dumnezeu ne promite:
˘
„Impotrivi ti-va Diavolului, si el va fugi de la voi”. (Ia-
cov 4:7)
˘
AVEM DE DUS O LUPTA
6 ˘
Satan stie
ca Iehova i-a limitat puterea asupra
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
noastra. El ınsa va face tot ce-i sta ˆ ın putint a pentru
˘
a ne slabi relatia cu Dumnezeu. In prezent, Diavo-
˘ ˆ
lul ne ataca ın diverse moduri si foloseste
strategii
vechi de milenii. Care sunt unele dintre acestea?
ˆ
7 Apostolul Ioan a scris: „Intreaga lume zace ın ˆ
˘
puterea celui rau”. (1 Ioan 5:19) Satan detine con-
˘ ˘
trolul asupra acestei lumi rele si ar vrea sa-i aduca si
˘
pe slujitorii lui Iehova sub controlul sau. (Mica 4:1;
˘
Ioan 15:19; Revelatia 12:12, 17) Diavolul stie ca i-a
˘ ˘
ramas putin timp si face mari presiuni asupra fieca-
˘
ruia dintre noi pentru a ne stirbi loialitatea fat a de
Dumnezeu. Uneori Satan foloseste atacuri directe,
alteori mai subtile.
˘
6. Cum ne ataca Satan?
ˆ ˘
7. De ce ıi ataca Satan pe slujitorii lui Iehova?
˘ ˘ ˆ ˆ
8
ˆ ˆ
In Efeseni 6:12 citim: „Avem de luptat . . . ım-
potriva fortelor spirituale rele din locurile ceresti”.
˘ ˆ
Fiecare crestin duce o lupta ımpotriva Diavolului si
˘ ˘ ˘
a demonilor. Nu trebuie sa uitam ca toti cei ce i
˘ ˘ ˘
se
ˆ dedica lui Iehova vor avea de dus aceasta lupta.
˘ ˆ
In scrisoarea sa catre efeseni, apostolul Pavel i-a ın-
˘ ˘ ˆ ˘
demnat de trei ori pe crestini ‘sa ramana neclintiti’.
(Efeseni 6:11, 13, 14)
9 Satan si demonii ıncearc ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
a sa ne ınsele ın diver-
˘
se moduri. Doar pentru ca am rezistat unui atac al
ˆ ˘ ˘
lui Satan, nu ınseamna ca vom rezista si altora. Dia-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
volul ıncearca sa ne gaseasca punctele slabe pentru
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
a pregati capcane ın care sa ne prinda. Noi ınsa le
˘
putem evita deoarece Biblia ni le dezvaluie. (2 Co-
rinteni 2:11; vezi „Note explicative”, punctul 31)
Una dintre acestea este spiritismul.
˘ ˘ ˆ
EVITA CU DESAVARSIRE
SPIRITISMUL
10 ˆ
Spiritismul presupune intrarea ın contact cu
demonii, prin intermediul unor practici precum
˘ ˆ
ghicitul, vrajitoria, farmecele sau ıncercarea de a
˘
vorbi cu mortii. Biblia ne spune ca spiritismul este
˘ ˘ ˘ ˆ
detestabil si
ca nu putem sa-l amestecam cu ınchi-
narea la Iehova. (Deuteronomul 18:10-12; Revelatia
˘ ˘
21:8) Crestinii
trebuie sa evite orice form a de spiri-
tism. (Romani 12:9)
˘
8. Ce nu trebuie sa uite un crestin?

ˆ ˘
9. Ce ıncearca Satan si demonii?
10. a) Ce este spiritismul? b) Cum priveste
Iehova spiritismul?
ˆ
IMPOTRIVESTE-TE
DIAVOLULUI 217
11 ˘ ˘
Satan stie ca, daca suntem atrasi
de fenomene
ˆ ˘ ˘ ˆ
supranaturale, ıi va fi mai usor
sa ne prinda ın capca-
˘
na spiritismului. Orice forma de spiritism ne-ar dis-
truge rela tia cu Iehova.
ˆ ˘ ˘ ˆ
SATAN INCEARC A SA NE INSELE

12 ˆ ˘ ˘ ˆ
Satan ıncearca sa semene confuzie ın mintea oa-
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
menilor. Treptat, el sadeste ındoieli, pana cand oa-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
menii ajung sa spuna ca „binele este rau si . . . raul
˘ ˘
este bine”. (Isaia 5:20) Diavolul promoveaza ideea ca
˘
sfaturile Bibliei nu dau rezultate si ca am fi mai feri-
˘
ci ti daca am ignora normele divine.
13 Una dintre cele mai eficiente metode ale lui Sa-
˘ ˆ
tan este semanarea ındoielilor. ˆ El foloseste aceas-
˘ ˘ ˘
ta metoda de mult timp. In gradina Edenului, el a
˘ ˆ ˆ ˆ ˆ
sadit ındoieli ın mintea Evei ıntreband-o: „A spus
ˆ ˘ ˘ ˆ
ıntr-adevar Dumnezeu sa nu manca ti din to ti po-
˘ ˘ ˆ ˆ
mii din gradina?”. (Geneza 3:1) Mai tarziu, ın timpul
ˆ ˆ ˆ
lui Iov, Satan l-a ıntrebat pe Iehova ınaintea ıngeri-
lor: „Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu?”. (Iov
˘ ˆ
1:9) Dupa botezul lui Isus, Satan l-a pus la ıncercare
ˆ ˘
spunandu-i: „Daca esti un fiu al lui Dumnezeu, spu-
˘ ˘ ˆ
ne-le acestor pietre sa se faca paini”. (Matei 4:3)
14 Diavolul continua˘ sa˘ semene ındoieli ˆ ˆ
ın min-
ˆ ˘ ˘
tea oamenilor. El ıncearca sa prezinte spiritismul
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ıntr-o lumina pozitiva, facand ca unele forme sa para
11. Unde ar putea duce curiozitatea cu privire la fenomenele supra-
naturale?
ˆ ˘ ˘ ˆ
12. Cum ıncearca Satan sa ne influenteze gandirea?
ˆ ˘ ˆ
13. Cum a ıncercat Satan sa semene ındoieli?
ˆ ˘ ˘ ˘
14. Cum ıi face Satan pe oameni sa creada ca spiritismul nu este
periculos?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘
inofensive. Chiar si unii crestini
au ajuns sa ignore
pericolele acestei practici. (2 Corinteni 11:3) Asadar,

cum ne putem ocroti? Ce putem face pentru a nu fi
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ınsela
ti de Satan? Sa analizam doua domenii ın care
ˆ
am putea fi ınsela ti: divertismentele si
tratamentele
medicale.
˘
SATAN NE EXPLOATEAZA DORINTELE
FIRESTI

15
ˆ
In prezent, demonii, magia si paranormalul
fac subiectul multor filme, videoclipuri, emisiuni,
˘
jocuri video si site-uri. Mul ti le considera o distrac tie
˘ ˆ
inofensiva si nu sunt constien ti cat de periculos este
˘ ˘ ˘ ˆ
sa le permita demonilor sa intre ın via ta lor. Cineva
˘
poate lua legatura cu lumea spiritelor prin interme-
ˆ ˘ ˘
diul horoscopului, al ghicitului ın palma, al car tilor
de tarot si al globului de cristal. Diavolul maschea-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
za pericolul si ınvaluie aceste practici ıntr-o aura de
˘ ˆ ˘ ˘
mister, facandu-le sa para fascinante si distractive. O
˘ ˘ ˘
persoana ar putea crede ca nu e gresit sa vizioneze
ˆ
materiale cu con tinut spiritist sau paranormal atat
ˆ ˘
timp cat nu practica spiritismul. De ce este periculos
ˆ
acest mod de gandire? (1 Corinteni 10:12)
16 Satan si demonii nu ne pot citi gandurile. ˆ
Dar,
ˆ
observand alegerile pe care le facem pentru noi si
˘ ˆ
pentru familia noastra ın domenii precum divertis-
ˆ
mentele, ei pot afla ce dorin te avem si cum gandim.
˘ ˘ ˘
Daca am alege filme, muzica sau car ti despre mediu-
˘
muri, farmece, persoane posedate, vrajitoare, vam-
ˆ ˘ ˘
15. Cum ne pot aduce divertismentele ın legatura cu demonii?
˘ ˘ ˘
16. De ce trebuie sa respingem divertismentele ce au legatura cu
spiritismul?
ˆ
IMPOTRIVESTE-TE
DIAVOLULUI 219
˘ ˘
piri sau alte lucruri asemanatoare, Satan si demo-
˘ ˆ
nii si-ar
da seama ca acestea ne starnesc curiozitatea.
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
Apoi ar ıncerca sa ne determine sa ne adancim ın spi-
ritism. (Citeste Galateni 6:7.)
17 Satan ne exploateaza˘ si dorin ˆ ˘
ˆ ta de a ne ıngriji sa-
˘ ˘ ˘
natatea. In prezent, problemele de sanatate sunt larg
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
raspandite. Probabil ca unii au ıncercat deja, fara suc-
ˆ
ces, o serie de tratamente, ceea ce i-a adus ın pragul
˘
disperarii. (Marcu 5:25, 26) Din dorin ta de a se vin-
˘
deca, ei ar putea fi dispusi sa accepte orice tratament.
˘ ˆ ˘ ˘
17. Cum ne exploateaza Satan dorinta
de a ne ıngriji sanatatea?
ˆ ˆ ˆ
Pune-ti ıncrederea ın Iehova cand esti
bolnav
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˘ ˘ ˘
Insa crestinii sunt aten ti sa nu recurga la terapii care
˘ ˘
au legatura cu spiritismul. (Leviticul 19:31)
18 Iehova avertizeaza: ˘ ˘ ˘ ˘
„Daca cineva refuza sa ascul-
˘
te legea, chiar si rugaciunea lui este un lucru dez-
˘ ˆ
gustator”. (Proverbele 28:9) Gandeste-te: Iehova nici
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
macar nu asculta rugaciunea celor ce-i ıncalca legea!
˘ ˆ
Nu am vrea sa facem nimic ce ne-ar putea pune ın
ˆ ˘
pericol prietenia cu Iehova si l-ar ımpiedica sa ne
˘ ˆ ˆ ˆ
vina ın ajutor, ındeosebi cand suntem bolnavi. (Psal-
˘ ˘ ˘
mul 41:3) De aceea, trebuie sa ne asiguram ca trata-
˘ ˘ ˘
mentul pe care am vrea sa-l urmam nu are nicio lega-
˘
tura cu practici spiritiste sau cu for te supranaturale.
˘ ˘ ˘
(Matei 6:13) Daca avem motive sa credem ca are le-
˘ ˘ ˘ ˘
gatura, trebuie sa-l evitam! (Vezi „Note explicative”,
punctul 32.)
ISTORISIRI DESPRE DEMONI
19 ˘
Unii cred ca Diavolul si demonii sunt personaje
˘
imaginare. Al tii stiu ca acestia
sunt fiin te reale deoa-
ˆ ˘
rece au intrat ın contact cu ei. Mul ti traiesc cu o tea-
˘ ˘
ma morbida de spiritele rele si sunt sclavi ai supersti-
˘ ˆ
tiilor. Cei ce raspandesc povestioare despre lucruri
ˆ
ıngrozitoare suferite de unii din cauza demonilor nu
ˆ ˘
fac altceva decat sa alimenteze teama de ei. Deseori,
oamenii sunt captiva ti de astfel de istorisiri, pe ˆ care
˘ ˘ ˘ ˘
sunt nerabdatori sa le transmita mai departe. In rea-
˘
litate, acestea promoveaza teama de Diavol.
20 Sa˘ ne gandim:
ˆ ˘
Satan vrea ca oamenilor sa le fie
˘
18. Ce tratamente medicale trebuie sa evite crestinii?

˘ ˆ ˘
19. Cum reuse ste
Diavolul sa-i ıngrozeasca pe oameni?
˘ ˘ ˆ
20. Cum am putea ajunge sa raspandim minciunile lui Satan?
ˆ
IMPOTRIVESTE-TE
DIAVOLULUI 221
˘
teama de el. (2 Tesaloniceni 2:9, 10) Diavolul e un
˘
mincinos care stie sa manipuleze mintea celor atrasi
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
de spiritism si sa-i faca sa creada lucruri neadevarate.
ˆ ˆ ˘
Acesti oameni ar putea relata ıntamplari despre lu-
˘ ˘
cruri pe care cred ca le-au vazut si auzit. De fiecare
˘ ˆ
data cand povestirile sunt repetate, ele devin si mai
ˆ
spectaculoase. Nu am vrea ca, istorisind astfel de ın-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
tamplari, sa ıl ajutam pe Satan sa raspandeasca tea-
˘
ma. (Ioan 8:44; 2 Timotei 2:16)
21 Daca˘ un slujitor al lui Iehova a avut de-a face, la
˘
un moment dat, cu demonii, el nu ar trebui sa poves-
˘ ˆ ˆ
teasca ce i s-a ıntamplat de dragul de a-i captiva pe al-
tii. Ac tiunile Diavolului si ale demonilor nu ar trebui
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ
sa ne ınspaimante. Noi ne ıncredem ın Isus si ın pu-
terea pe care Iehova i-a dat-o. (Evrei 12:2) Isus nu ˆ
si-a
distrat discipolii cu istorisiri despre demoni. In
centrul aten tiei lui au fost mesajul despre Regat si
˘
„lucrurile mare te ale lui Dumnezeu”. (Faptele 2:11;
Luca 8:1; Romani 1:11, 12)
22 Sa˘ nu uitam ˘ ˘
ca obiectivul lui Satan este acela de
a ne distruge prietenia cu Iehova, iar el va face orice
ˆ ˘
pentru a-si atinge scopul. Noi ınsa cunoastem strate-
˘ ˆ ˘ ˘
giile lui si suntem hotara ti sa respingem orice forma
˘ ˘ ˘
de spiritism. Nu vrem ‘sa-i dam Diavolului ocazia’ sa
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ne slabeasca hotararea! (Citeste Efeseni 4:27.) Daca
ˆ ˘ ˆ
ne ımpotrivim Diavolului, nu vom cadea ın capcane-
le lui si ne vom bucura de ocrotirea lui Iehova. (Efe-
seni 6:11)
ˆ ˘ ˘ ˆ
21. In loc sa raspandim istorioare despre demoni, despre ce putem
˘
sa vorbim?
˘ ˆ ˘
22. Ce esti
hotarat sa faci?
PRINCIPII BIBLICE
˘
1 LUMEA SE AFL A SUB
CONTROLUL DIAVOLULUI
ˆ ˆ ˘
„Intreaga lume zace ın puterea celui rau.”
(1 Ioan 5:19)
Care este obiectivul lui Satan?

1 Petru 5:8 Iov 2:4, 5
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
Satan vrea sa ne slabeasca El se ınfurie cand o persoa-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
si sa ne distruga relatia
na ıncepe sa-l cunoasca si
˘ ˘
cu Iehova. sa-l iubeasca pe Iehova.
223
˘
2 NU TREBUIE
˘ S A-TI
FIE
FRICA DE SATAN
˘
„Supuneti-v
a lui Dumnezeu,
ˆ ˘
dar ımpotriviti-v
a Diavolului,
si
el va fugi de la voi.” (Iacov 4:7)

˘ ˆ
De unde stim
ca ne putem ımpotrivi Diavolului?
Revelatia 7:9, 14 2 Cronici 15:2
˘ ˘ ˆ
Iehova i-a limitat Diavolu- Daca ramanem aproape
˘
lui puterea asupra noastra. de Iehova, Satan nu ne
˘
Dumnezeu a promis ca „o poate distruge prietenia
mare multime” va supra- cu El.
vietui
necazului celui mare 1 Corinteni 10:13;
ˆ ˘
si va intra ın lumea noua. Evrei 11:4-40
˘
Iehova promite ca ne va
˘ ˘ ˆ
ajuta sa ramanem fideli,
asa
cum i-a ajutat si pe alti
˘
slujitori ai sai din trecut.
224
3 FII CONSTIENT
DE
STRATEGIILE LUI SATAN
ˆ ˘
„Nu suntem ın nestiin
t a cu privire
la planurile lui.” (2 Corinteni 2:11)
Ce strategii foloseste
Diavolul?
Ioan 15:19; Leviticul 19:26;
Revelatia 12:12, 17 Isaia 1:13, 15;
Diavolul detine
controlul Marcu 5:25, 26
˘ ˆ
asupra acestei lumi, dar Sa fim atenti cand alegem
ˆ
nu si asupra slujitorilor un tratament medical. In
˘
lui Iehova. Astfel, ei devin dorinta disperata de a ne
˘ ˘ ˘ ˘
tinta
lui. recapata sanatatea, am
Geneza 3:1; putea accepta un trata-
˘ ˘
Galateni 5:19-21; ment ce are legatura cu
Efeseni 6:12 spiritismul.
ˆ ˘ ˘
Diavolul ıncearca sa Deuteronomul 18:10-12;
˘ ˘ ˘
ne gaseasca slabiciunile Faptele 19:19;
pentru a le exploata. Galateni 6:7;
Revelatia 21:8
Demonii ne pot exploata
˘
curiozitatea fat a de feno-
menele supranaturale.
ˆ
Implicarea ın spiritism
ne stirbe
ste
loialitatea
˘
fat a de Iehova.
225
˘ ˆ
4 NU RASPANDI MINCIUNILE
LUI SATAN
˘
„Diavolul . . . este mincinos si
tatal
minciunii.” (Ioan 8:44)

˘ ˘ ˆ
Cum am putea ajunge sa raspandim minciunile
lui Satan?
Romani 1:11, 12; Efeseni 6:11
˘
2 Timotei 2:16 Daca vom cunoaste stra-
˘ ˆ
Istorisirile raspandite de tagemele lui Satan, vom
ˆ ˘ ˆ
oameni ıi fac pe Satan si putea sa ne ımpotrivim lui
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
pe demoni sa para mai ˆ si sa ramanem aproape
ˆ
puternici decat sunt. In de Iehova.
˘ ˘
loc sa promovam teama
˘
de Diavol, trebuie sa ne
folosim timpul pentru a
ˆ
ne ıncuraja unii pe altii.
CAPITOLUL 17
˘ ˆ ˆ
RAMAI IN IUBIREA
LUI DUMNEZEU
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
„Ziditi-v
a ın credinta voastra preasfanta . . .
˘ ˘ ˘ ˆ
ca sa va pastrati ın iubirea lui Dumnezeu.” (IUDA 20, 21)
˘ ˘ ˘
CU TOTII dorim sa fim puternici si sanatosi. De ace-
ˆ ˘ ˘ ˘
ea, ıncercam sa avem o alimentatie corespunzatoa-
˘ ˘ ˆ
re, sa facem miscare cu regularitate si sa ne ıngrijim
corpul. Desi sunt necesareˆ eforturi, rezultatele ne mo-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
tiveaza sa nu renunt am. Insa trebuie sa fim puternici
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
si
sanatosi si ın alta privint a.
2 Cand ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
am ınceput sa ınvat am despre Iehova, am
˘
facut un ˆ prim pas pentru a pune bazele unei prietenii
˘ ˘ ˘ ˘
cu el. Insa aceasta relatie trebuie consolidata. Dupa ce
ˆ ˘ ˘ ˆ
i-a ıncurajat pe crestini sa se pastreze ın iubirea lui
Dumnezeu, Iuda le-a explicat cum puteau face aceas-
˘ ˆ ˘ ˆ
ta. El le-a spus: „Ziditi-v a ın credinta voastra preasfan-
˘
ta”. (Iuda 20, 21) Asadar, cum ne putem zidi credinta?
ˆ ˘
INTARESTE- TI CREDINTA
3 Este important sa˘ te convingi personal ca˘ norme-
˘
le lui Iehova sunt cele mai bune. Satan ar vrea sa crezi
˘ ˘
ca standardele divine sunt prea greu de atins si ca ai fi
˘
mai fericit daca ai decide singur ce este bine si ce este
˘ ˆ
1, 2. Cum ne putem pastra ın iubirea lui Dumnezeu?
˘
3-5. a) Cum ar dori Satan sa privesti normele lui Iehova? b) Cum
consideri legile si principiile lui Iehova?
˘ ˆ ˆ
RAMAI IN IUBIREA LUI DUMNEZEU 227
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
rau. Inca din gradina Edenului, el ıncearca sa ıi con-
˘
vinga pe oameni de acest lucru. (Geneza 3:1-6) Satan
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ
ısi urmareste cu ındarjire obiectivul si ın prezent.
4 Are el dreptate? Sunt normele lui Iehova prea
˘ ˘
restrictive? Nicidecum. Imagineaza- ti ca te plimbi
ˆ
printr-un parc frumos. La un moment dat, ajungi ın
ˆ ˆ
fa ta unei zone ımprejmuite cu un gard ınalt. Poate te
ˆ ˆ
ıntrebi de ce s-a construit un gard chiar ın acel loc. Nu
˘ ˘
trece mult si auzi ragetul unui leu. Probabil ca acum
ˆ ˘ ˘
ın telegi motivul pentru care exista acel gard. Datorita
˘ ˘
lui nu vei ajunge urmatoarea masa a leului! Principii-
le lui Iehova sunt asemenea unui gard protector, iar
ˆ
Diavolul, asemenea unui leu. Cuvantul lui Dumne-
˘ ˘ ˆ
zeu ne avertizeaza: „Ramane ti lucizi, veghea ti! Dus-
˘ ˆ ˘
manul vostru, Diavolul, da tarcoale ca un leu care rac-
ˆ ˘
neste, vrand sa devoreze pe cineva”. (1 Petru 5:8)
5 Iehova vrea sa˘ ne bucuram ˘
de cea mai frumoasa
˘
˘ ˘ ˆ
via ta si sa nu fim ınsela ti de Satan. De aceea, el ne-a
pus la dispozi tie legi si principii care ne ocrotesc si ne
ˆ
fac ferici ti. (Efeseni 6:11) Iacov spune: „Cel care ısi
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
adanceste privirea ın legea perfecta a liberta tii si sta-
ˆ ˆ ˘
ruie ın ea . . . va fi fericit ınfaptuind-o”. (Iacov 1:25)
ˆ ˘
6 Cand ascultam de Iehova, ne ınt ˆ ˘
arim prietenia cu
˘ ˘ ˘
el si ducem o via ta mai buna. De exemplu, daca ac-
˘
ceptam invita tia lui de a ne ruga mereu, avem ˆ parte
de foloase. (Matei 6:5-8; 1 Tesaloniceni 5:17) In plus,
ˆ ˘ ˆ
suntem ferici ti cand respectam ındrumarea sa de a
ˆ ˆ
ne ıntruni pentru a-i aduce ınchinare si pentru a ne
˘
6. Cum ne putem convinge ca Iehova stie
ce este cel mai bine pen-
tru noi?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˆ ˘
ıncuraja reciproc, precum si cand participam din plin
la lucrarea de predicare si predare. (Matei 28:19, 20;
˘ ˘
Galateni 6:2; Evrei 10:24, 25) Daca meditam la modul
ˆ ˆ ˘ ˘
ın care ne-au ıntarit aceste activita ti credin ta, vom fi
˘
mai convinsi ca Iehova stie
ce este cel mai bine pen-
tru noi.
ˆ ˘
7 Incercarile ˘
la care ar putea fi supusa credin ta
˘ ˆ ˆ ˘
noastra ın viitor ne-ar putea ıngrijora. Daca avem ast-
˘
fel de sentimente, sa ne amintim cuvintele lui Ieho-
˘ ˆ
va: „Eu, Iehova, sunt Dumnezeul tau, Cel care te ınva-
˘ ˆ ˘
ta ce- ti este de folos, Cel care te ındruma pe calea pe
˘
care trebuie sa umbli. De-ai lua aminte la poruncile
ˆ
mele! Atunci pacea ta ar fi ca un rau si dreptatea ta, ca
˘
valurile marii”. (Isaia 48:17, 18)
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
7, 8. Ce ne va ajuta sa nu ne ıngrijoram peste masura cu privire la
ˆ ˘
ıncercarile viitoare?
˘ ˆ ˆ
8 ˘ ˘ ˘
Daca ascultam de Iehova, pacea noastra va fi ca
˘ ˘
un izvor nesecat, iar dreptatea noastra, ca valurile ma-
ˆ ˘ ˆ ˘
rii ce lovesc neıncetat tarmul. Indiferent de ıncercari-
˘ ˆ
le cu care ne-am confrunta, putem ramane fideli. Bi-
˘
blia promite: „Arunca- ti povara asupra lui Iehova si el
˘ ˘ ˘
te va sus tine. El nu va permite niciodata sa cada cel
drept”. (Psalmul 55:22)
˘ ˆ ˘
„SA INAINTAM SPRE MATURITATE”
9 Pe masur˘ ˘
a ce prietenia ta cu Iehova va deveni tot
ˆ ˘ ˆ
mai stransa, ‘vei ınainta spre maturitate’. (Evrei 6:1)
ˆ ˘
Ce ınseamna a fi matur?
10 Maturitatea crestina˘ nu depinde de ınaintarea ˆ
ın
ˆ

ˆ ˘ ˘
varsta. Pentru a deveni maturi, trebuie sa-l facem pe
˘
Iehova cel mai bun Prieten si sa vedem lucrurile asa
˘
cum le vede el. (Ioan 4:23) Pavel a scris: „Cei ce traiesc
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
potrivit carnii ısi ındreapta mintea spre lucrurile car-
˘
nii, dar cei ce traiesc potrivit spiritului, spre lucrurile
spiritului”. (Romani 8:5) Viata unei persoane mature
˘ ˆ ˘
nu graviteaza ın jurul placerilor si al lucrurilor mate-
riale. Crestinul matur pune pe primul loc serviciul
ˆ ˆ ˘
adus lui Iehova si ia decizii ıntelepte ın viat a. (Prover-
bele 27:11) (Citeste Iacov 1:2, 3.) El nu permite in-
˘ ˘ ˘ ˘
fluentelor negative sa-l determine sa faca ce este rau.
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
O persoana matura stie ce este bine si este hotarata sa
actioneze
ca atare.
11 Pentru a deveni maturi este nevoie de eforturi.
ˆ ˘
9, 10. Ce ınseamna a fi matur?
ˆ
11, 12. a) Ce a spus Pavel despre „capacitatea de ıntelegere”
a unui
˘ ˘ ˆ ˆ
crestin?
b) Ce asemanare exista ıntre eforturile de a dobandi ma-
˘
turitate crestin
a si eforturile de a deveni atlet?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘
Apostolul Pavel a scris: „Hrana solida este pentru oa-
menii maturi, pentru cei care, prin folosire, si-au
ˆ ˘ ˘
exersat capacitatea de ıntelegere ca s a deosebeasc a bi-
˘
nele de rau”. (Evrei 5:14) Termenul „a exersa” ne-ar
ˆ
putea duce cu gandul la antrenamentul unui atlet.
12 Cand ˆ ˘ ˘
vedem un sportiv de performan ta, stim ca
˘ ˘
a avut nevoie de timp si a trebuit sa faca multe exerci-
˘ ˘ ˘
tii ca sa atinga acel nivel. Evident, el nu s-a nascut
atlet. La nastere, un copil nu are control asupra bra te-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
lor si picioarelor. Dar cu timpul, el ınva ta sa tina ın
ˆ ˘ ˘ ˘
mana obiecte si sˆ a mearga. Prin antrenament, el poa-
˘ ˘
te deveni atlet. In mod asemanator, este nevoie de
timp si de exerci tiu pentru a deveni crestini maturi.
ˆ
13 In aceasta˘ publicatie, am vazut ˘
cum putem ajun-
˘ ˆ ˘
ge sa gandim asemenea lui Iehova si sa vedem lucru-
ˆ ˘ ˘ ˆ
rile ca el. Am ınvatat sa iubim normele sale. Cand
˘ ˘ ˆ ˘
luam decizii, trebuie sa ne ıntrebam: Ce legi si princi-
˘ ˆ ˘
pii biblice se aplica ın aceasta situatie? Cum le pot
ˆ ˘ ˘
pune ın practica? Cum ar vrea Iehova sa actionez?
(Citeste Proverbele 3:5, 6; Iacov 1:5.)
ˆ ˘
14 Intarirea ˆ
credintei ın Iehova este un proces con-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
tinuu. Asa cum o alimentatie sanatoasa ne ajuta sa
˘ ˘
avem un corp puternic si sanatos, cunostin ta despre
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
Iehova ne ajuta sa ne ıntarim credinta. Cand am
ˆ ˘ ˘
ınceput sa studiem Biblia, am aflat adev ˆ aruri fun-
˘ ˘
damentale despre Iehova si caile sale. Insa, cu tre-
˘ ˘
cerea timpului, trebuie sa dezvoltam capacitatea de
ˆ
a ıntelege lucruri mai profunde. La aceasta s-a refe-
˘ ˆ
13. Ce ne va ajuta sa gandim asemenea lui Iehova?
˘ ˆ ˘
14. Ce trebuie sa facem pentru a ne ıntari credinta?

˘ ˆ ˆ
ˆ ˘
rit Pavel cand a scris: „Hrana solida este pentru oa-
ˆ ˆ ˘ ˘
menii maturi”. Aplicand lucrurile pe care le ˆ ınvat am
ˆ ˆ
dobandim ıntelepciune. Biblia ne spune: „Intelepciu-
nea este lucrul cel mai important”. (Proverbele 4:5-7;
1 Petru 2:2)
15 Poate ca˘ cineva este puternic si san ˘ ˘
atos, dar, pen-

˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
tru
ˆ a r am ane astfel, trebuie s a aib a grij a de corpul sau.
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
In mod asemanator, o persoana matura stie ca trebu-
˘ ˘ ˘ ˘
ie sa faca eforturi pentru a-si pastra puternica priete-
ˆ ˘
nia cu Iehova. Pavel ne ındeamna: „Verificati mereu
˘ ˆ ˘
daca sunteti ın credint a, dovedi ˆ ti ˘ mereu ce sunteti voi˘
ˆ ˘
ınsiv a”. (2 Corinteni 13:5) Insa nu este suficient sa
˘ ˘ ˘ ˆ
avem o credint a puternica. Trebuie si sa crestem ın iu-
˘ ˘ ˘
bire fat a de Iehova si fat a de frati. Pavel a spus: „Daca
˘ ˘ ˘
. . . as avea toata cunostin ta, daca as avea toata credin-
ˆ ˆ ˘
ta, astfel ıncat sa mut muntii din loc, dar n-as avea iu-
bire, nu as fi nimic”. (1 Corinteni 13:1-3)
˘
CONCENTREAZA-TE ASUPRA SPERANTEI TALE
16 Satan vrea sa˘ credem ca˘ nu vom putea fi nicioda-
˘ ˘ ˘
ta pe placul lui Iehova. El cauta sa ne descurajeze si
˘ ˘ ˘ ˘
sa ne induca sentimentul ˆ c a nu exist a solu tie
pentru
˘ ˆ
problemele noastre. In plus, ar vrea sa ne pierdem ın-
ˆ ˘
crederea ın frati si sa nu fim fericiti. (Efeseni 2:2) Sa-
˘ ˆ ˘ ˘
tan stie c a g andirea negativ a ne poate ˆ ˘ dauna si ne
poate afecta prietenia cu Dumnezeu. Insa Iehova ne-a
˘ ˘ ˆ
oferit ceva ce ne poate ajuta sa luptam cu gandirea ne-
˘
gativa: speranta.
ˆ ˘ ˘ ˘
15. Cat de important este sa avem o iubire autentica fat a de Ieho-
˘
va si fat a de frati?

˘ ˘
16. Ce sentimente vrea sa ne induca Satan?
232
17
ˆ ˘
In 1 Tesaloniceni 5:8, Biblia compara speranta cu
ˆ ˘ ˘
un coif care proteja capul unui soldat ın timpul bata-
˘ ˆ
liilor, numindu-l „speranta salvarii”. Speranta ın pro-
misiunile lui Iehova ne poate ocroti mintea si ne poa-
˘ ˆ
te ajuta sa combatem gandurile negative.
ˆ
18 Speranta i-a dat putere lui Isus. In ultima noapte

˘ ˘ ˆ ˆ
petrecuta pe pamant, el a ınfruntat o serie de situa-
˘
tii
dificile. Un prieten apropiat l-a tradat. Altul a ne-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
gat pana si ca-l cunoaste. Unii l-au parasit si au fu-
ˆ ˆ
git. Conationalii s-au ridicat ımpotriva lui, cerandu-i
ˆ ˘ ˘
moartea pe un stalp de tortura. Ce l-a ajutat sa supor-
ˆ ˘ ˆ
te aceste ıncercari dureroase? „Pentru bucuria care ıi
˘ ˆ ˆ ˘
era pusa ınainte, el a suportat stalpul de tortura, dis-
ˆ ˘
17. Cat de importanta este speranta?

ˆ ˘
18, 19. Cum l-a ıntarit speranta
pe Isus?
pretuind
rusinea,
si
s-a asezat la dreapta tronului lui
Dumnezeu.” (Evrei 12:2)
19 Isus a stiut ca, ˘ ˘
prin fidelitatea lui, avea sa-i adu-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ca glorie Tatalui sau si sa demonstreze ca Satan este
˘ ˘
un mincinos. De asemenea, era constient ca nu dupa
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
mult timp avea sa fie din nou ımpreuna cu Tatal sau
˘ ˘ ˘
ceresc. Aceasta sperant a i-a adus multa bucurie si l-a
˘
ajutat sa persevereze. Asemenea lui Isus, si noi trebu-
˘ ˘
ie sa ne concentram asupra sperantei noastre. Ea ne
˘ ˘ ˆ ˆ
va ajuta sa perseveram, indiferent de ce s-ar ıntampla
ˆ
ın viitor.
20 Iehova vede credinta si perseverenta ta. (Isaia

ˆ ˘ ˆ
30:18) (Citeste Maleahi 3:10.) El ıti promite ca „ıti va
ˆ
ımplini dorintele inimii”. (Psalmul 37:4) De aceea,
˘ ˘ ˘
20. Ce te poate ajuta sa-ti pastrezi atitudinea pozitiva?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘
concentreaza-te asupra sperantei. Satan vrea sa o
˘ ˘
pierzi si sa crezi ca promisiunile lui Iehova nu se vor
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ımplini niciodata. Dar nu trebuie sa te lasi prada gan-
˘ ˘
dirii negative! Daca observi ca speranta ta nu mai este
˘
la fel de reala, cere-i ajutor lui Iehova. Nu uita cuvin-
˘ ˆ
tele din Filipeni 4:6, 7: „Nu va ıngrijorati pentru ni-
ˆ ˘ ˘
mic, ci ın orice situatie, prin rugaciuni si implorari
ˆ ˘
ımpreuna cu multumiri, faceti-i cunoscute lui Dum-
nezeu cererile voastre, iar pacea lui Dumnezeu, care
˘ ˆ ˘ ˘
depase ste orice ıntelegere, va va pazi inima si mintea
prin Cristos Isus”.
21 Fa- ˘ ˘
ti timp sa meditezi cu regularitate la viitorul
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ
luminos ce-ti sta ın fat a. In curand, toti oamenii ıi vor
ˆ ˆ
aduce ınchinare lui Iehova. (Revelatia 7:9, 14) Gan-
ˆ ˘
deste-te
cum va fi viata ın lumea noua. Va fi mai fru-
˘ ˆ
moasa decat ti-ai putea imagina! Satan, demonii lui si
˘ ˆ ˘
tot ce este rau nu ˆ vor mai exista. Nu te vei ımboln avi
si nu vei muri. In fiecare zi, te vei simti fericit si plin
˘ ˘
de energie. Oamenii vor lucra umar la umar pentru a
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
transforma pamantul ın paradis, vor avea hrana sana-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
toasa si vor locui ın sigurant a. Bun ˆ atatea autentic a va
˘
lua locul cruzimii si violentei. In cele din urma, toti
oamenii se vor bucura de „glorioasa libertate a copii-
lor lui Dumnezeu”. (Romani 8:21)
22 Iehova vrea sa-l ˘
consideri cel mai bun Prieten.
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
De aceea, ın fiecare zi, fa tot ce-ti sta ın putint a pentru
˘
a asculta de Iehova si a te apropia de el. Fie ca toti sa
˘ ˆ ˆ
ramanem pentru totdeauna „ın iubirea lui Dumne-
zeu”! (Iuda 21)
˘ ˆ
21, 22. a) Care este scopul lui Iehova cu privire la pamant? b) Ce
˘ ˆ ˘
esti
hotarat sa faci?
PRINCIPII BIBLICE
ˆ ˘
1 INTARESTE-
TI
CREDINTA

˘ ˆ ˘ ˆ ˘
„Ziditi-v
a ın credinta
voastra preasfanta.”
(Iuda 20)

˘ ˆ ˘
Ce ne poate ajuta sa ne ıntarim credinta?

Efeseni 6:11; Psalmul 55:22;
Iacov 1:25; Isaia 48:17, 18
˘ ˘
1 Petru 5:8 Iehova nu te va parasi
˘ ˘
Ascultarea de Iehova ne niciodata. Daca urmezi
˘ ˘ ˆ
ocroteste
si ne ajuta sa ındrumarea sa, te vei
˘ ˘
avem o viat a mai buna. bucura de pace.
Matei 28:19, 20;
1 Tesaloniceni 5:17;
Evrei 10:24, 25
ˆ ˘
Pentru a ne ıntari credinta,
˘ ˘
trebuie sa ne rugam cu
˘
regularitate, sa le vorbim
˘
altora despre Iehova si sa
˘ ˆ
stam ın compania fratilor

nostri.

236
˘
2 DORIM SA DEVENIM
CRESTINI
MATURI
˘ ˆ ˘
„Sa ınaintam spre maturitate.” (Evrei 6:1)

ˆ ˘
Ce ınseamna a fi un crestin
matur?
Romani 8:5; Proverbele 3:5, 6;
Evrei 5:14 Iacov 1:5
ˆ ˆ
Pentru a deveni maturi Cand iei decizii, gandes-
˘
este nevoie de eforturi. te-te cum ar vrea Iehova sa
˘
Un crestin
matur se stra- actionezi
si cere-i ajutorul.
˘ ˘
duieste
sa vada lucrurile 2 Corinteni 13:5
din punctul de vedere ˆ ˘ ˘ ˆ
Nu ınceta niciodata sa ın-
al lui Iehova si ia decizii ˘
ˆ ˆ ˘ veti despre Iehova si sa-ti
ıntelepte
ın viat a. ˆ
adancesti prietenia cu el.
Proverbele 27:11;
Iacov
ˆ 1:2, 3
˘ ˆ
Incercarile ıti dau ocazia
ˆ ˘
de a-ti ıntari credinta
si
de a-ti dovedi iubirea
˘
fat a de Iehova.
237
˘
3 CONCENTREAZA-TE ASUPRA
SPERANTEI
TALE
˘ ˘
‘Sa avem drept coif speranta
salvarii.’
(1 Tesaloniceni 5:8)
Cum ne ocroteste
speranta?

Evrei 12:2 Maleahi 3:10;
Speranta cu privire la lu- Romani 8:21
˘ ˘
mea noua poate exercita o Mediteaza cu regularitate
˘ ˘ ˆ
influent a foarte puternica la speranta
ta. Viata
ın
ˆ ˘
asupra ta. Gandeste-te
lumea noua va fi mai fru-
˘ ˆ
cum l-a ajutat speranta moasa decat ti-ai putea
˘
pe Isus sa persevereze imagina!
ˆ ˆ ˘
ın ıncercari. Psalmul 37:4;
Filipeni 4:6, 7 Iuda 21
˘ ˘ ˘
Daca simti ca speranta ta Iehova vrea sa-l consideriˆ
˘ ˘ ˆ
slabeste, roaga-te ın acest cel mai bun Prieten. In fie-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
sens. Gandirea negativa care zi, fa tot ce-ti sta ın
ˆ ˆ ˘ ˘
si ındoielile
ˆ ˘ ıti slabesc pu- putint a pentru a asculta
ˆ
terea. Insa Iehova ıti va da de Iehova si a te apropia
curaj si pace a mintii. de el.
CUPRINS
˘
1 Principii 19 Ispasire

2 Ascultare 20 Respect pentru viata

animalelor
3 Liber-arbitru
21 Fractiuni
sanguine si
4 Norme morale proceduri medicale
˘ ˘ ˘
5 Constiin
t a 22 Curatenie
morala
6 Teama de Dumnezeu ˘ ˘
23 Conduita nerusinat
a
˘
˘ ˘ si necuratie
7 Caint a
24 Masturbare
8 Excludere
ˆ 25 Poligamie
9 Indrumare si sfaturi
ˆ ˘ 26 Divor t si separare
10 Mandrie si umilint a
ˆ
11 Autoritate 27 Laude si ıncurajare
˘ ˆ 28 Nunti
12 Batrani
ˆ
13 Cap de familie 29 Decizii ıntelepte

14 Corpul de Guvernare 30 Afaceri si chestiuni

legale
15 Acoperirea capului ˆ ˘
31 Insel
atoriile lui Satan
16 Neutralitate
32 Tratamente medicale
17 Spiritul lumii
18 Apostazie
NOTE EXPLICATIVE 239
1 PRINCIPII

˘
Legile lui Dumnezeu se bazeaza pe principiile sale. Acestea sunt
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
adevaruri fundamentale pe care le gasim ın Biblie. Ele ne ajuta sa
ˆ ˆ
ıntelegem
cum gandeste si ce simte Dumnezeu cu privire la anumi-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
te chestiuni. Principiile ne ajuta sa luam decizii bune ın viat a si sa
ˆ
facem ce este corect. Ne sunt deosebit de utile ın acele situatii
pen-
˘
tru care nu exista legi specifice.
* Capitolul 1, paragraful 8
2 ASCULTARE

˘ ˘
Ascultarea de Iehova presupune sa facem de bunavoie ce ne porun-
˘ ˘ ˘
ceste.
Iehova doreste sa ascultam de el din iubire. (1 Ioan 5:3) Daca
ˆ ˆ ˆ ˆ
ıl iubim si ˆ avem ıncredere ın el, vom respecta sfaturile sale ın orice
ˆ
situatie.
Il vom asculta chiar si atunci cand ne este greu. E spre bi-
˘ ˘ ˘
nele nostru sa ascultam de Iehova deoarece el ne arata cum putem
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
avea o viat a frumoasa ın prezent si ne promite multe binecuvantari
ˆ
ın viitor. (Isaia 48:17)
3 LIBER-ARBITRU

ˆ
Iehova ne-a ınzestrat pe fiecare cu liber-arbitru, cu capacitatea de a
face alegeri. El nu ne-a creat ca pe niste roboti.
(Deuteronomul
30:19; Iosua
ˆ ˘ 24:15) Ne putem folosi libertatea pentru a lua decizii
˘ ˆ
bune. Insa, daca nu suntem atenti, am putea lua decizii neıntelep-

˘ ˘
te. Liberul-arbitru ne da posibilitatea de a alege personal sa-i fim
˘ ˘
loiali lui Iehova si de a-i dovedi ca-l iubim cu adevarat.
4 NORME MORALE

Iehova stabileste standarde, sau norme morale, privitoare la con-

˘
duita si actiunile
noastre. Biblia ne dezvaluie aceste norme si modul
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˘ ˘ ˘
ın care ne pot ajuta ele sa ducem o viat a frumoasa. (Proverbele
˘
6:16-19; 1 Corinteni 6:9-11) Ele ne dezvaluie ce anume este corect
˘ ˘
sau gresit
din punctul de vedere al lui Dumnezeu si ne arata cum sa
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
manifestam iubire, sa luam decizii ıntelepte
si sa fim buni cu altii.

Desi normele morale ale lumii sunt tot mai permisive, normele lui
˘
Iehova sunt neschimbatoare. (Deuteronomul 32:4-6; Maleahi 3:6)
Respectarea acestora ne aduce mari foloase pe plan fizic si emotio-

nal.
˘
5 CONSTIIN
T A

˘
Constiin ta
este un simt interior al binelui si al raului. Iehova ne-a
ˆ ˘ ˘
ınzestrat pe fiecare cu constiin t a. (Romani 2:14, 15) Daca dorim ca
˘ ˘
aceasta sa functioneze corect, trebuie sa o instruim pe baza stan-
˘ ˆ
dardelor morale ale lui Iehova. Atunci deciziile pe care le luam ıi
˘
vor fi placute lui Dumnezeu. (1 Petru 3:16) Constiin ta
ne avertizea-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
za ınainte de a lua o decizie nesabuita, dar ne si face sa simtim o
˘ ˆ
tristete profunda ın urma unei actiuni gresite.
Sensibilitatea con-
˘
stiin
tei
poate slabi, dar, cu ajutorul lui Iehova, constiin ta
poate
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ajunge sa functioneze din nou corect. O constiin t a buna ne ajuta sa
avem pace a mintii si respect de sine.
6 TEAMA DE DUMNEZEU

ˆ ˘ ˆ
A ne teme de Dumnezeu ınseamna a-l iubi si a-l respecta atat de
ˆ ˆ ˘ ˘
mult ıncat sa nu facem nimic ce l-ar putea supara. Teama de Dum-
˘ ˘ ˘ ˘
nezeu ne ajuta sa facem ce este bine si sa evitam actiunile
gresite.

˘ ˘ ˘
(Psalmul 111:10) Ea ne determina sa ascultam cu atentie tot ce ne
˘ ˘ ˘
spune Iehova. De asemenea, ne motiveaza sa respectam ceea ce
˘ ˆ
i-am promis. Teama de Dumnezeu ne influenteaz a modul de gan-
ˆ ˆ ˘
dire, modul ın care ıi tratam pe altii
si alegerile de zi cu zi.
˘ ˘
7 C AINT A

˘ ˘ ˆ ˘
Cainta se refera, printre altele, la tristetea adanca pe care o simte ci-
neva din cauza unei conduite gresite. Cei ce-l iubesc pe Dumnezeu
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
regreta profund cand ınteleg ca au ıncalcat normele sale. Daca fa-
˘ ˘ ˘ ˆ
cem ceva gresit, trebuie sa-l imploram pe Iehova sa ne ierte ın baza
˘ ˘ ˆ
jertfei de rascumparare a lui Isus. (Matei 26:28; 1 Ioan 2:1, 2) Cand
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ne caim sincer si ıncetam sa facem raul, avem ıncredere ca Iehova
˘ ˘
ne va ierta. Nu trebuie sa mai avem sentimente de vinovatie pentru
greseli
din trecut. (Psalmul 103:10-14; 1 Ioan 1:9; 3:19-22) Trebuie
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
sa ne straduim sa ınvat am din greselile noastre, sa ne schimbam
ˆ ˘ ˘ ˆ
modul de gandire si sa traim ın armonie cu normele lui Iehova.
8 EXCLUDERE

˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Daca cineva pacatuieste grav, nu se caieste si refuza sa tin
a cont de
cerintele lui Iehova, nu mai poate face parte din congrega tie.
El tre-
ˆ ˘ ˘ ˘
buie exclus. Cand o persoana este exclusa, nu mai avem nicio lega-
˘ ˘
tura cu acea persoana si nici nu mai vorbim cu ea. (1 Corinteni 5:11;
˘
2 Ioan 9-11) Masura excluderii ocroteste numele lui Iehova, precum
si congregatia.
(1 Corinteni 5:6) De asemenea, este disciplinarea
˘ ˆ
de care cineva are nevoie pentru a se cai si a se ıntoarce la Iehova.
(Luca 15:17)
ˆ
9 INDRUMARE SI
SFATURI

˘ ˘ ˆ
Iehova ne iubeste si vrea sa ne ajute. De aceea, el ne ofera ındruma-
ˆ
re si sfaturi prin intermediul Bibliei si al celor ce ıl iubesc pe Dum-
˘
nezeu. Fiind imperfecti, avem nevoie cu disperare de ajutorul sau.
ˆ ˘ ˘
(Ieremia 17:9) Cand manifestam respect si ascultare fat a de cei pe
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
care Iehova ıi foloseste ca sa ne ındrume, aratam ın realitate respect
˘
si ascultare fat a de el. (Evrei 13:7)
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˘
10 MANDRIE SI
UMILINT A

ˆ ˆ ˘ ˆ
Intrucat suntem imperfecti, tindem sa fim egoi ˆ sti si mandri. Iehova
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ınsa asteapt a din partea noastra sa fim umili. In general, ınvat am sa
ˆ ˘ ˘ ˆ
fim umili cand ne comparam cu Iehova si ne dam seama cat de mici
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
suntem de fapt. (Iov 38:1-4) Umilinta mai presupune sa ınvat am sa
ˆ ˆ ˆ ˆ
ne gandim mai mult la altii si la binele lor decat la noi ınsine. Man-
˘ ˘ ˆ
dria ne face deseori sa credem ca suntem mai buni decat ceilalti. O
˘ ˘ ˆ ˆ
persoana umila se priveste cu sinceritate si ısi vede atat punctele for-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
te, cat si punctele slabe. Ei nu ıi este teama sa-si recunoasca greselile,
˘ ˘ ˘ ˘
sa-si ceara scuze si sa accepte sugestii si sfaturi. O astfel de persoana
ˆ ˆ ˘ ˆ
are ıncredere ın Iehova si urmeaza ındrumarea lui. (1 Petru 5:5)
11 AUTORITATE

ˆ ˘
A avea autoritate ınseamna a avea dreptul de a da ordine si de a lua
ˆ ˘
decizii.ˆ Iehova este cel ce are cea mai mare autoritate ın cer si pe pa-
ˆ ˆ ˘
mant. Intrucat a creat toate lucrurile, el este cea mai puternica Persoa-
˘ ˆ ˆ
na din univers. Dumnezeu ısi foloseste ıntotdeauna autoritatea spre
binele altora. Iehova le-a dat unor oameni responsabilitatea de a avea
˘ ˘ ˘ ˆ
grija de noi. De exemplu, parintii, batranii de congregatie si guverne-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
le au o anumita masura de autoritate,ˆ iar Iehova vrea sa colaboram cu
˘ ˆ ˘ ˆ
ei. (Romani 13:1-5; 1 Timotei 5:17) Insa cand legile umane intra ın
˘ ˘
conflict cu legile divine, noi ascultam mai degraba de Dumnezeu de-
ˆ ˆ ˘
cat de oameni. (Faptele 5:29) Cand acceptam autoritatea celor pe
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
care ıi foloseste
Iehova, ıi dovedim ca ıi respectam deciziile.
˘ ˆ
12 BATRANI

ˆ ˘ ˆ ˆ
Iehova ıi foloseste
pe batrani pentru a se ıngriji de congregatie. (Deu-
˘ ˘ ˘
teronomul 1:13; Faptele 20:28) Acesti barbati cu experient a ne ajuta
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
sa ne pastram puternica relatia cu Iehova si sa-i aducem ınchinare
ˆ ˘
ıntr-un mod pasnic
si organizat. (1 Corinteni 14:33, 40) Pentru ca ba-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
tranii sa fie numiti de spiritul sfant, ei trebuie sa ıntruneasca anumi-
ˆ
te cerinˆ te
mentionate
ın Biblie. (1 Timotei 3:1-7; Tit 1:5-9; 1 Petru
ˆ ˆ ˆ
5:2, 3) Intrucat avem ıncredere ın organizatia lui Dumnezeu si o sus-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
tinem,
ne bucuram sa colaboram cu batranii. (Psalmul 138:6; Evrei
13:17)
13 CAP DE FAMILIE

˘ ˘
Iehova le-a acordat parintilor responsabilitatea de a avea grija de co-
˘ ˘
piii lor si de familie. Totusi, Biblia arata ca sotul este capul familiei.
˘ ˆ ˘ ˘
Daca ıntr-o familie nu exista un tata, mama devine capul familiei.
˘ ˘ ˘
Printre responsabilitatile capului de familie se numara asigurarea
ˆ ˘ ˘
hranei, a ımbracamintei si a unei locuinte pentru familie. Acesta tre-
˘ ˘ ˆ
buie sa ia initiativa de a-i ajuta pe membrii familiei sa se ınchine lui
˘ ˘ ˘ ˆ
Iehova. De exemplu, el se asigura ca ei asista cu regularitate la ıntru-
˘ ˘
nirile congregatiei, particip a la lucrarea de predicare si
studiaz a Bi-
˘
blia ca familie. ˆ Capul familiei este, totodata, responsabil cu luarea
˘ ˘
deciziilor. Incearca mereu sa-l imite pe Isus fiind bun si rezonabil, ni-
˘
ciodata crud si aspru. Aceasta contribuie la crearea unei atmosfere
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
pline de iubire, ın asa fel ıncat toti membrii familiei sa se simta ın si-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
gurant a si sa-si ıntareasca relatia cu Iehova.
14 CORPUL DE GUVERNARE

˘ ˘ ˘
Corpul de Guvernare este un grup de barbati cu sperant a cereasca,
˘ ˆ
folosit de Dumnezeu pentru a coordona activitatea poporului sau. In
secolul I, Iehova a folosit corpul de guvernare pentru a oferi tinerei
ˆ ˆ
congregatii crestine
ındrumare
ˆ cu privire la ınchinare si lucrarea de
˘
predicare. (Faptele 15:2) In prezent, grupul de frati care alcatuiesc
ˆ ˆ
Corpul de Guvernare iau initiativa
ın a ındruma si a ocroti poporul lui
ˆ ˘ ˆ
Dumnezeu. Cand iau decizii, acesti frati se bazeaza pe Cuvantul lui
ˆ ˆ
Dumnezeu si pe ındrumarea spiritului sfant. Isus a numit acest grup
˘ ˘
de crestini
unsi „sclavul fidel si prevazator”. (Matei 24:45-47)
˘ ˘ ˆ ˆ
15 ACOPERIREA CAPULUI

ˆ ˆ ˆ
In unele situatii,
unei surori i s-ar putea ıncredinta ınˆ congregatie
o
ˆ ˘
responsabilitate ındeplinita de obicei de un frate. In acest caz, ea
˘ ˘ ˘ ˘
arata ca respect
ˆ ˘ a principiul autorit atii
stabilit de Iehova acoperin-
˘ ˘ ˆ
du-si capul. Insa ea trebuie sa faca aceasta doar ın anumite situatii.
˘ ˆ ˆ
De exemplu, o sora ısi va acoperi capul cand conduce un studiu bi-
ˆ
blic ın prezenta sotului
ei sau a unui frate botezat. (1 Corinteni
11:11-15)
16 NEUTRALITATE

ˆ ˘ ˆ ˘
A fi neutri ınseamna, printre altele, a nu ne implica ın politica. (Ioan
˘ ˆ
17:16) Slujitorii lui Iehova sustin Regatul sau. Suntem neutri ın ce pri-
veste afacerile acestei lumi, asa cum a fost si Isus.
˘ ˘ ˘
Iehova ne porunceste ‘sa ascultam de guverne si de autoritati’. (Tit
˘
3:1, 2; Romani 13:1-7) Dar legea lui Dumnezeu ne porunceste si sa nu
˘
ucidem. Drept urmare, constiin ta
nu-i va permite unui crestin
sa mear-
˘ ˘ ˘
ga la razboi. Daca are posibilitatea de a efectua un serviciu civil ca al-
˘ ˘ ˆ
ternativa la serviciul militar, el trebuie sa analizeze lucrurile tin and
cont de constiin ta
lui.
ˆ ˘
Noi ne ınchinam doar lui Iehova, deoarece el este Creatorul nostru.
˘ ˘ ˆ
Desi respectam simbolurile nationale, nu salutam drapelul si nu can-
˘
tam imnul. (Isaia 43:11; Daniel 3:1-30; 1 Corinteni 10:14) De aseme-
nea, fiind slujitori ai lui Dumnezeu, suntem deja de partea guvernului
˘ ˘ ˘
sau si am decis la nivel individual sa nu votam vreun partid sau candi-
dat politic. (Matei 22:21; Ioan 15:19; 18:36)
17 SPIRITUL LUMII

˘ ˆ ˆ
Lumea promoveaza gandirea lui Satan. Acest mod de gandire este larg
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
raspandit ın randul celor care nu-l iubesc pe Iehova, nu-l imita si igno-
˘ ˆ
ra normele sale. (1 Ioan 5:19) O astfel de gandire si actiunile
la care
ˆ
duce ea sunt numite ın Biblie spiritul lumii. (Efeseni 2:2) Slujitorii lui
˘ ˘ ˘ ˆ
Iehova se asigura ca nu se lasa ınvinsi de acest spirit. (Efeseni 6:10-18)
˘ ˘ ˘ ˆ
Noi iubim caile lui Iehova si ne straduim sa privim ıntotdeauna lucru-
rile asa
cum le priveste
el.
18 APOSTAZIE

˘ ˆ ˘
Apostazia reprezinta luarea unei pozitii ımpotriva adevarului biblic.
˘ ˘ ˆ
Apostatii se razvratesc ımpotriva lui Iehova si a lui Isus, Regele numit
ˆ ˘ ˘ ˘
al Regatului lui Dumnezeu, si ıncearca sa-i influenteze pe altii
sa li se
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
alature. (Romani 1:25) ˆ Ei vor sa sadeasca dubii ın mintea celor ce i se
ˆ ˘
ınchina lui Iehova. In secolul I, unii crestini au devenit apostati. La fel
ˆ ˆ
s-a ıntamplat si cu unii crestini din zilele noastre. (2 Tesaloniceni 2:3)
ˆ ˘ ˘
Cei ce ıi sunt loiali lui Iehova nu au nicio legatura cu apostatii. Nu tre-
˘ ˘ ˘
buie sa permitem niciodata curiozitatii sau presiunilor din partea alto-
˘ ˘ ˘ ˘
ra sa ne determine ˆ sa citim materiale apostate sau sa plecam urechea
ˆ ˘
la astfel de idei. Ii suntem loiali lui Iehova si ne ınchinam doar lui.
˘
19 ISPASIRE

ˆ ˘
Sub Legea lui Moise, membrii natiunii Israel ıi cereau lui Iehova sa le
˘
ierte pacatele. Ei aduceau la templu cereale, ulei si animale ca jertfe de
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ispasire.
Astfel, israelitii
ısi aminteau ca Iehova dorea sa le ierte paca-
ˆ ˆ ˆ ˘
tele, atat la nivel de natiune, cat si la nivel individual. Mai tarziu, dupa
˘ ˘
ce Isus si-a dat viata pentru pacatele noastre, aceste jertfe de ispasire
˘ ˘ ˘
nu au mai fost necesare. Isus a oferit o jertfa perfecta „o data pentru
totdeauna”. (Evrei 10:1, 4, 10)
20 RESPECT PENTRU VIATA

ANIMALELOR

˘ ˘
Sub Legea lui Moise, israelitii
aveau voie sa foloseasca animale ca hra-
˘ ˘ ˘
na. De asemenea, li s-a poruncit sa aduca jertfe de animale. (Leviticul
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
1:5, 6) Iehova ınsa nu le-a permis niciodata slujitorilor sai sa fie cruzi
˘ ˘ ˆ ˆ
cu animalele. (Proverbele 12:10) De fapt, Legea continea

prevederi ce
˘
ocroteau animalele de un tratament crud. Israelitilor
li s-a poruncit sa
˘ ˘
aiba grija de ele. (Deuteronomul 22:6, 7)
21 FRACTIUNI
SANGUINE SI
PROCEDURI
MEDICALE

ˆ ˘
Fractiuni sanguine. Sangele este alcatuit din patru componente prin-
˘
cipale: globule rosii, globule albe, trombocite si plasma. Din aceste
componente primare se pot obtine elemente mai mici, numite frac-
tiuni
sanguine.1
˘ ˆ
Crestinii refuza transfuzii cu sange integral sau cu oricare dintre cele
˘
patru componente principale. Dar ar trebui ei sa accepte fractiuni san-
˘ ˆ ˘ ˘
guine? Biblia nu da detalii ın aceasta privint a. Drept urmare, fiecare
˘ ˘
crestin trebuie sa decida personal, pe baza constiin tei
sale instruite cu
ajutorul Bibliei.
˘ ˘
Unii crestini aleg sa refuze toate fractiunile sanguine. Ei considera, pro-
˘ ˘ ˆ
babil, ca Legea lui Dumnezeu data Israelului pretindea ca tot sangele
˘ ˘ ˘ ˆ
unui animal sa fie varsat „pe pamant”. (Deuteronomul 12:22-24)
˘
Altii
aleg diferit. Constiin ta
le permite sa accepte anumite fractiuni
˘
sanguine. Ei ar putea considera ca fractiunile sanguine nu mai repre-
˘ ˆ ˘
zinta viata fiintei din sangele careia au fost extrase.
ˆ ˘
Inainte de a lua decizii cu privire la fractiunile sanguine, analizeaza ur-
˘ ˆ ˘
matoarele ıntrebari:
˘ ˆ
˙ Sunt constient ca, refuzand toate fractiunile sanguine, nu voi ac-
˘ ˆ
cepta nici anumite medicamente care lupta ımpotriva bolilor sau
ˆ
care opresc sangerarea?
˙ Cum i-as explica unui medic de ce refuz ori accept una sau mai
multe fractiuni
sanguine?
˘ ˘
1 Unii medici considera ca si aceste patru componente primare sunt fractiuni. De ace-
˘ ˆ
ea, ar putea fi necesar sa le explici decizia ta de a nu accepta transfuzii cu sange integral
sau cu una dintre cele patru componente principale (globulele rosii, globulele albe,
trombocitele si plasma).
DECIZIE
INACCEPTABIL ˘
PERSONAL A
ˆ
Sange Fractiuni
din
Globule rosii

integral globule rosii

Fractiuni
din
Globule albe
globule albe
Trombocite Fractiuni
din
trombocite
˘ Fractiuni
din
Plasma ˘
plasma
ˆ ˘ ˆ
Proceduri medicale. In calitate de crestini, nu donam sange si nu ne
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
stocam propriul sange cu saptamani ınainte de o interventie chirur-
˘ ˘
gicala. Cu toate acestea, sunt si alte proceduri medicale ce implica fo-
ˆ ˘ ˘
losirea sangelui pacientului. Fiecare crestin trebuie sa decida per-
ˆ
sonal cum va fi folosit propriul sange pe parcursul unei interven ˆtii
chirurgicale, al unor analize medicale sau al unei terapii curente. In
ˆ
timpul acestor proceduri, sangele pacientului ar putea fi complet se-
˘ ˘
parat de corpul lui pentru o anumita perioada. (Pentru informatii su-
plimentare, vezi Turnul de veghe din 15 octombrie 2000, paginile
30, 31.)
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
Exista, de exemplu, o procedura medicala numita hemodilutie ın
˘ ˆ ˘
timpul careia o parte din sangele pacientului este prelevata, chiar
ˆ ˆ ˘ ˘
ınaintea interventiei
chirurgicale, si ınlocuita cu un lichid care mares-
ˆ ˆ
te volumul sanguin. Mai tarziu, ın timpul interventiei chirurgicale sau
˘ ˆ ˆ
la scurt timp dupa aceasta, sangele prelevat este reintrodus ın corpul
pacientului.
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˘ ˆ
O alta procedura medicala este cell salvage. Sangele pierdut de pa-
ˆ ˘ ˆ
cient ın timpul interventiei este colectat, curatat si apoi reintrodus ın
ˆ ˘
corpul acestuia, chiar ın timpul operatiei sau imediat dupa aceea.
ˆ ˘
Modul ın care aceste proceduri medicale sunt aplicate difera de la un
ˆ
medic la altul. Prin urmare, ınainte de a accepta o interventie chirur-
˘ ˘ ˘ ˘
gicala, o analiza medicala sau o terapie, un crestin trebuie sa stie
ˆ
exact cum va fi folosit sangele lui.
ˆ ˘ ˘
Inainte sa iei decizii cu privire la proceduri ce implica folosirea pro-
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
priului sange, gandeste-te la urmatoarele ıntrebari:
˘ ˆ ˆ
˙ Daca o parte din sangele meu este deviat ın afara corpului, iar
ˆ ˆ ˘
circuitul este ıntrerupt o vreme, ımi va permite constiin ta sa con-
˘ ˆ ˆ
sider ca acest sange face ın continuare parte din corpul meu si,
˘ ˘ ˆ
deci, nu trebuie varsat „pe pamant”? (Deuteronomul 12:23, 24)
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
˙ Imi va fi tulburata constiin ta
instruita pe baza Bibliei daca, ın
ˆ
timpul unei proceduri medicale, o parte din propriul sange este
ˆ
prelevat, tratat si reintrodus ın corpul meu sau aplicat pe plaga
operatorie?
˘ ˆ
˙ Sunt constient ca, refuzand toate procedurile medicale ce impli-
˘ ˆ
ca folosirea propriului sange, nu accept de fapt nici testele de
ˆ
sange, hemodializa sau bypassul cardiopulmonar?
˘
Un document legal precum „Declaratia de voint a” ar putea
ˆ
fi folosit pentru precizarea ın scris a deciziei tale legate de
ˆ
transfuziile cu sange integral si cu cele patru componente
ˆ
principale. Acest document te poate ocroti cand se pune
problema unei transfuzii. Poate fi folosit si pentru consem-
narea deciziilor tale referitoare la fractiunile
sanguine si pro-
˘ ˆ
cedurile medicale ce implica folosirea propriului sange.
ˆ
Inainte de luarea unor decizii privitoare la fractiunile sanguine si pro-
˘ ˆ ˘
cedurile medicale ce implica folosirea propriului sange, trebuie sa fa-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
cem cercetari si sa ıl rugam pe Iehova sa ne ındrume. (Iacov 1:5, 6)
˘ ˘
Dupa aceea, trebuie sa permitem constiin tei
noastre instruite pe baza
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
Bibliei sa ne ındrume ın luarea deciziei. Nu trebuie sa-i ıntrebam pe al-
ˆ ˘ ˘
tii
ce ar face ın locul nostru si nici nu trebuie sa permitem ca ceilalti sa
ˆ
ne influenteze
ın luarea deciziei. (Romani 14:12; Galateni 6:5)
˘ ˘
22 CURATENIE
MORAL A

ˆ ˘ ˘
A fi curati din punct de vedere moral ınseamna a avea o conduita cura-
˘ ˘ ˘ ˘
ta din punctul de vedere al lui Dumnezeu. Curatenia morala are lega-
˘ ˆ
tura cu gandirea, vorbirea si actiunile noastre. Iehova ne porunceste
˘ ˘ ˘ ˘
sa evitam orice fel de necuratie sexuala sau imoralitatea. (Proverbele
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
1:10; 3:1) Trebuie sa ne ıntarim hotararea de a respecta normele lui Ie-
ˆ ˆ
hova ınainte de a ne confrunta cu situatii ın care ne-am putea simti
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
tentati sa pacatuim. Trebuie sa-l rugam ın permanent a pe Dumnezeu
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
sa ne ajute sa ne pastram gandirea curata. Trebuie sa fim hotarati sa
respingem tentatiile
imorale. (1 Corinteni 6:9, 10, 18; Efeseni 5:5)
˘ ˘ ˘
23 CONDUITA NERUSINAT
A SI
NECURATIE

˘ ˘ ˆ ˆ
Conduita nerusinat a consta ın a vorbi si a actiona ıntr-un mod care
ˆ ˘ ˘
constituie o ıncalcare grava a normelor lui Dumnezeu si care reflec-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ta o atitudine nerusinat a. O persoana care procedeaza astfel arata
˘ ˘ ˆ ˘
ca nu respecta legile lui Dumnezeu. Cand o persoana se face vino-
˘ ˘ ˘ ˘
vata de conduita nerusinat a, situatia
va fi analizata de unˆ comitet
˘ ˘
judiciar. Necuratia cuprinde mai multe tipuri de pacate. In functie
de gravitatea situatiei, poate fi necesar ca unele chestiuni ce au le-
˘ ˘ ˘ ˘
gatura cu necuratia sa fie analizate de un comitet judiciar din con-
gregatie. (Galateni 5:19-21; ˆ Efeseni 4:19) (Pentru informatii supli-
˘ ˘ ˆ
mentare, vezi articolul „Intrebari de la cititori”, aparut ın Turnul de
veghe din 15 iulie 2006.)
* Capitolul 9, paragraful 7; capitolul 12, paragraful 10
˘ ˘ ˆ ˆ
24 MASTURBARE

ˆ ˆ ˘
Cand ne-a creat, Iehova a avut ın vedere ca relatiile sexuale sa fie o
ˆ ˘
expresie a iubirii dintre un sot si o sotie. Cand o persoana se mastur-
˘ ˆ ˆ
beaza, sau ısi foloseste ın mod gresit organele genitale pentru a ob-
˘ ˘ ˆ
tine
placere sexuala, ea se foloseste de acesteˆ organe ın mod necurat.
ˆ ˘
Acest obicei ıi poate strica relatia cu Iehova. In plus, poate sa dea nas-
˘ ˆ ˘ ˘
tere unor dorinte pervertite si sa-l determine pe cel ın cauza sa pri-
˘ ˆ ˘
veasca relatiile sexuale ın mod denaturat. (Coloseni 3:5) O persoana
˘ ˘ ˘ ˘
care are acest obicei necurat si se straduieste sa-i puna capat nu tre-
˘ ˘ ˘ ˆ
buie sa renunte la lupta. (Psalmul 86:5; 1 Ioan 3:20) Daca te afli ın
˘ ˘
aceasta situatie, roaga-te cu sinceritate lui Iehova si cere-i ajutorul.
˘ ˘ ˆ
Evita lucruri precum pornografia, care alimenteaza gandirea necura-
˘ ˘ ˘
ta. Vorbeste cu unul dintre parintii tai crestini
sau cu un prieten ma-
˘
tur care respecta legile lui Iehova. (Proverbele 1:8, 9; 1 Tesaloniceni
˘ ˘
5:14; Tit 2:3-5) Poti fi sigur ca Iehova vede si apreciaza eforturile tale
˘ ˆ
de a ramane curat. (Psalmul 51:17; Isaia 1:18)
25 POLIGAMIE

˘ ˘ ˆ ˘
Forma de casatorie ın care o persoana are mai multi parteneri conju-
˘ ˘ ˘
gali se numeste poligamie. Iehova a prevazut ca legatura conjugala
˘ ˘ ˘ ˆ
sa uneasca un barbat si o femeie. Desi, ın Israelul antic, Dumnezeu
˘ ˘ ˘
le-a permis ˆ barbatilor
sa aiba mai multe sotii, nu acesta a fost scopul
˘ ˆ ˘
sau initial.
In prezent, Iehova nu permite poligamia ın poporul sau.
ˆ
Un sot poate avea doar o sotie, iar o sotie
nu poate avea decat un sot.
(Matei 19:9; 1 Timotei 3:2)
26 DIVORT SI SEPARARE

˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
Iehova a intentionat
ca sotul
si sotia
sa ramana ımpreuna toata viata.

(Geneza 2:24; Maleahi 2:15, 16; Matei 19:3-6; 1 Corinteni 7:39) El per-
˘
miteˆ divor tul
doar daca unul dintre parteneri se face vinovat de adul-
ˆ ˘
ter. Intr-o asemenea situatie,
Iehova ıi ofera partenerului nevinovat
˘
dreptul de a decide daca va divor ta sau nu. (Matei 19:9)
˘
Unii crestini
au decis sa se separe de partenerul lor, desi acesta nu a
ˆ
comis imoralitate. (1 Corinteni 7:11) Un crestin ar putea avea ın vede-
ˆ ˆ
re separarea ın cateva situatii.
ˆ ˘ ˘ ˆ
˙ Refuzul sotului de a se ıngriji de familie: Sotul
refuza sa se ıngri-
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
jeasca de familie pe plan material, pana acolo ıncat familia rama-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ne fara bani si fara hrana. (1 Timotei 5:8)
ˆ ˘ ˘
˙ Abuzul fizic sever: Abuzul fizic care pune ın pericol sanatatea sau
chiar viata
partenerului. (Galateni 5:19-21)
˘
˙ Periclitarea grava a relatiei cu Iehova: Sotul sau sotia
face imposi-
˘ ˆ
bil ca partenerul sa i se ınchine lui Iehova. (Faptele 5:29)

ˆ
27 LAUDE SI
INCURAJARE

ˆ
Cu totii avem nevoie de laude si ıncurajare. (Proverbele 12:25;
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
16:24) Putem sa ne ıntarim unii pe altii si sa ne aducem mangaiere
˘ ˆ
prin cuvinte pline de iubire si bunatate. Astfel de expresii ıi pot aju-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
ta pe frati sa persevereze si sa continue sa-i slujeasca lui Iehova ın
ˆ ˘ ˘
pofida unor ıncercari grele. (Proverbele 12:18; Filipeni 2:1-4) Daca
˘ ˘ ˘ ˘
o persoana se simte foarte descurajata, trebuie sa o ascultam cu res-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
pect si sa ıncercam sa ıntelegem ce simte. Aceasta ne poate ajuta sa
˘ ˘
stim
ce sa-i spunem sau ce sa facem pentru ea. (Iacov 1:19) Propu-
˘ ˆ ˘
ne-ti sa-i cunosti bine pe frati pentru a ıntelege cu adevarat necesi-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
tatile
lor. Astfel, ıi vei putea ajuta sa se ındrepte spre Sursa orica-
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
rei mangaieri si ıncurajari pentru a putea gasi adevarata ınviorare.
(2 Corinteni 1:3, 4; 1 Tesaloniceni 5:11)
* Capitolul 12, paragraful 16.
28 NUNTI

Biblia nu contine reguli specifice referitoare la nunti.

Obiceiurile lo-
˘ ˆ
cale si cerintele
legale difera dintr-un loc ın altul. (Geneza 24:67;
˘
Matei 1:24; 25:10; Luca 14:8) Cea mai importanta parte a unei
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˆ ˆ ˆ
nunti este legamantul pe care cuplul ıl face ınaintea lui Iehova.
˘ ˘ ˆ
Multe cupluri vor ca familia si prietenii sa fie alaturi de ei cand vor
˘ ˆ ˘ ˆ
spune legamintele si cand un batran de congregatie le va tine
o cu-
ˆ ˘ ˘
vantare bazata pe Biblie. Cuplul va decide daca va avea sau nu o
˘
petrecere de nunta si ce fel de petrecere va fi. (Luca 14:28; Ioan
˘
2:1-11) Indiferent ce decizii vor lua mirii referitoare la nunta, ei tre-
˘ ˘ ˆ
buie sa se asigure ca acestea ıi vor aduce onoare lui Iehova. (Gene-
ˆ ˘ ˘
za 2:18-24; Matei 19:5, 6) Principiile Bibliei ıi pot ajuta sa faca ale-
˘ ˘ ˘
geri bune. (1 Ioan 2:16, 17) Daca mirii vor decide sa se serveasca
˘ ˘ ˘ ˘
bauturi alcoolice la petrecerea de nunta, ei trebuie sa se asigure ca
˘ ˘
petrecerea va fi supravegheata corespunzator. (Proverbele 20:1;
˘ ˘ ˘ ˘
Efeseni 5:18) Daca vor dori sa aiba muzica si un program artistic, ei
˘ ˘ ˆ
trebuie sa se asigure ca acestea ıi vor aduce onoare lui Iehova. Mi-
˘
rii trebuie sa se concentreze la relatia lor cu Dumnezeu si la cea din-
tre ei, nu doar la ziua nuntii. (Proverbele 18:22) (Pentru mai multe
vezi Turnul de veghe din 15 octombrie 2006, paginile
informatii,
18-31.)
ˆ
29 DECIZII INTELEPTE

˘ ˘ ˘ ˆ
Vrem sa luam decizii bune, care au la baza principiile din Cuvantul
lui Dumnezeu. De exemplu, un crestin ar putea fi invitat de parte-
˘ ˘ ˘
nerul de casatorie, care nu este Martor al lui Iehova, sa participe la
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
o cina ımpreuna cu rudele, ın timpul unei sarbatori lumesti. Ce ai
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
face ın aceasta situatie? Daca ıti permite constiin ta
sa mergi, ai pu-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
tea sa ıi explici partenerului ca tu nu te vei implica ın obiceiuri pa-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
gane. De asemenea, trebuie sa te ıntrebi daca ıi vei poticni pe altii
ˆ ˘
mergand la acea masa. (1 Corinteni 8:9; 10:23, 24)
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Sau poate ca angajatorul ıti ofera o prima ın perioada sarbatorilor.
˘ ˘
Ar trebui sa o refuzi? Nu neaparat. Decizia de a o accepta sau nu
ˆ
depinde si de modul ın care priveste angajatorul lucrurile. Consi-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
dera el prima ca fiind legata de sarbatoarea respectiva? Sau este
˘ ˆ
doar o dovada de apreciere? Tin and cont de acesti factori, precum
˘
si de altii, vei putea decide daca vei accepta prima sau nu.
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
Sau ar putea aparea o alta situatie. Cineva poate ca vrea sa ıti ofere
ˆ ˘ ˘ ˘
un cadou ın perioada sarbatorilor si spune: „Stiu c a tu nu tii
aceas-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ta sarbatoare, dar vreau sa-ti dau acest cadou”. Probabil ca este
˘ ˘
doar un gest de amabilitate. Privind lucrurile din alta perspectiva,
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ai vreun motiv sa crezi ca persoana ıncearca sa-ti puna la ıncercare
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
credinta sau ca doreste sa te implice ın acea sarbatoare? Dupa ce
˘
analizezi situatia,
tu esti
cel care vei decide daca vei accepta sau nu
˘ ˘ ˘
cadoul. Indiferent ce decizii am lua, vrem sa ne pastram constiin ta

˘ ˘
curata si sa-i fim fideli lui Iehova. (Faptele 23:1)
30 AFACERI SI CHESTIUNI LEGALE

ˆ ˘ ˆ
In majoritatea cazurilor, daca neıntelegerile sunt rezolvate cu
ˆ
promptitudine si ın mod pasnic, ele nu devin probleme majore.
˘ ˘
(Matei 5:23-26) Preocuparea principala a crestinilor trebuie sa fie
˘ ˘ ˆ
glorificarea lui Iehova si pastrarea unitatii ın congregatie. (Ioan
13:34, 35; 1 Corinteni 13:4, 5)
˘ ˆ ˆ ˆ
Daca ıntre crestini apare o neıntelegere ıntr-oˆ chestiune de afaceri, ei
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
trebuie sa o rezolve fara a merge ın instant a. In 1 Corinteni 6:1-8, Pa-
ˆ ˘
vel ıi sfatuieste pe crestini cu privire la rezolvarea litigiilor dintre ei.
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
Chemarea unui frate ın judecata poate ˆ pune ıntr-o lumina negativa
numele lui Iehova si congregatia. In Matei 18:15-17 sunt mentiona ti
ˆ
trei pasi ce trebuie urmati ın cazul unor acuzatii grave precum ca-
˘ ˆ ˘
lomnia si frauda: 1) Crestinii trebuie sa ıncerce sa rezolve problema
ˆ ˘ ˘
ıntre ei. 2) Daca situatia nu se rezolva, ei pot apela pentru ajutor la
˘
unu sau doi frati maturi din congregatie. 3) Apoi, daca este necesar,
ˆ ˘ ˆ ˘
ei pot aduce problema ın atentia corpului de batrani. Daca se ajun-
ˆ ˘ ˆ ˆ
ge ın acest punct, batranii ıi vor ajuta, pe baza principiilor biblice,
˘ ˘ ˘
pe toti cei implicati sa ajunga la un acord pasnic. Daca unii dintre
˘ ˘
acestia nu vor sa urmeze normele Bibliei, ar putea fi necesar ca ba-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
tranii de congregatie s a ia m asuri de natur a judiciar a.
˘ ˆ
Exista cazuri ın care se impune intentarea unui proces, proba-
ˆ ˆ
bil ın situatii precum divor tul, ıncredintarea unui copil, pensia ali-
˘
mentara, indemnizatia de asigurare, falimentul sau validarea unui
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘
testament. Daca un crestin se foloseste
de aceste masuri legale
ˆ ˆ ˆ ˘
pentru a rezolva situatia
ıntr-un mod cat mai pasnic, el nu ıncalca
sfaturile date de apostolul Pavel.
ˆ
In cazul unor infractiuni
precum violul, abuzul asupra copilului,
agresiunile, furtul major sau omuciderea, crestinul care aduce si-
˘ ˆ ˘
tuatia
la cunostin
ta autoritatilor
laice nu ıncalca sfaturile lui Pavel.
ˆ ˘
31 INSEL
ATORIILE LUI SATAN

ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
Inca din gradina Edenului, Satan ıncearca sa-i ınsele pe oameni.
˘ ˘ ˘ ˆ
(Geneza 3:1-6; Revelatia 12:9) El stie ca, daca ne denatureaza gan-
˘ ˘
direa, ne poate influenta sa facem ce este rau. (2 Corinteni 4:4; Ia-
˘
cov 1:14, 15) El se foloseste de politica, religie, comer t, divertis-
mente, instruire si multe alte mijloace pentru a-si promova modul
ˆ ˘ ˘
de gandire si pentru a-l face sa para normal. (Ioan 14:30; 1 Ioan
5:19)
˘ ˆ
Satan stie ca nu mai are la dispozitie mult timp pentru a-i ınsela pe
ˆ
oameni. Prin urmare, el face tot ce poate pentru a-i induce ın eroa-
ˆ ˘ ˆ ˆ
re pe cat mai multi. El vrea sa-i ınsele ındeosebi pe slujitorii lui Ie-
˘ ˘
hova. (Revelatia 12:12) Daca nu suntem atenti, Diavolul ar putea sa
˘ ˆ
ne corupa treptat gandirea. (1 Corinteni 10:12) De exemplu, Ieho-
˘ ˘ ˘ ˘
va doreste ca legatura conjugala sa dainuie. (Matei 19:5, 6, 9) Dar
˘ ˘ ˘
multi oameni considera casatoria un simplu acord ce poate fi des-
˘ ˘ ˘ ˘
facut cu usurin t a. Aceasta conceptie este promovata si de multe fil-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
me si emisiuni. Trebuie sa ne asiguram ca nu ne lasam influenta ti
˘ ˘
de optica lumii referitoare la casatorie.
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
O alta modalitate prin care Satan ıncearca sa ne ınsele este promo-
˘ ˘
varea unui spirit de independent a. (2 Timotei 3:4) Daca nu suntem
˘ ˘
atenti, am putea ajunge sa nu mai respectam autoritatea celor nu-
ˆ ˘
miti de Iehova. De exemplu, un frate ar putea ıncepe sa nesoco-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
teasca ındrumarile batranilor de congregatie. (Evrei 12:5) Sau o
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
sora ar putea sa puna la ındoiala principiul autoritatii stabilit de Ie-
ˆ
hova ın familie. (1 Corinteni 11:3)
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Trebuie sa fim hotarati sa nu-i permitem Diavolului sa ne influente-

ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ze gandirea. Noi dorim mai degraba sa imitam modul de gandire
˘ ˆ ˆ
al lui Iehova si sa avem ıntotdeauna ın vedere „lucrurile de sus”.
(Coloseni 3:2; 2 Corinteni 2:11)
32 TRATAMENTE MEDICALE

˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
Toti vrem sa fim sanatosi si sa beneficiem de cea mai bunaˆ ıngri-
˘
jire medicala. (Isaia 38:21; Marcu 5:25, 26; Luca 10:34) In pre-
˘
zent, exista multe tratamente si proceduri medicale recomandate
ˆ
de medici si de alte persoane. Cand decidem ce tratamente vom
˘ ˘
accepta, este important sa tinem cont de principiile Bibliei. Sa nu
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
uitam ca ne vom putea bucura de o sanatate perfecta doar ın Rega-
˘ ˆ ˘ ˘
tul lui Dumnezeu! Nu dorim sa fim atat de preocupati de sanatatea
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
noastra ıncat sa neglijam ınchinarea la Iehova. (Isaia 33:24; 1 Timo-
tei 4:16)
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Trebuie sa evitam orice tratament care pare sa aiba legatura cu de-
ˆ
monii. (Deuteronomul 18:10-12; Isaia 1:13) Prin urmare, ınainte de
˘
a accepta un anumit tratament sau medicament, trebuie sa ne in-
˘ ˆ
formam cu privire la originea lui si cu privire la modul ın care este
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
administrat si sa ne asiguram ca nu are nicio legatura cu spiritis-
˘ ˘ ˘ ˘
mul. (Proverbele 14:15) Nu trebuie sa uitam ca Satan vrea sa ne de-
˘ ˘ ˆ ˘
termine sa ne implicam ın ocultism. Daca avem chiar si cel mai mic
˘ ˘ ˘ ˘
motiv sa credem ca un tratament are legatura cu spiritismul, este
˘ ˘
mai bine sa-l evitam. (1 Petru 5:8)
Pentru mai multe informatii,
accesati site-ul
˘
www.jw.org sau luati legatura cu Martorii lui Iehova.

Lvs M

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lvs M

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Să rămânem ı̂n

iubirea lui Dumnezeu

Corpul de Guvernare al Martorilor lui Iehova

IUBIREA LUI DUMNEZEU

Cum ne poate ajuta constiin

Ce ne-a dat Iehova pentru a ne instrui constiin

dința lor a fost încercată când regele Nebucadnețar

văzut că acest tânăr îl iubea pe Iehova și se îngrijea

Cum putem deveni prietenii lui Iehova?

3 FII UN PRIETEN ASA

lungul istoriei, multi oameni au abuzat de puterea

2 IEHOVA ESTE FONDATORUL

3 IEHOVA I-A DAT

ERA în seara dinaintea morții lui Isus. El știa că era

nu-l cunosc pe Dumnezeu și se află sub conducerea lui

nu duceau o viață ușoară. Lui i-a păsat cu adevărat de

vernul într-o țară străină. De aceea, ei nu se implică în

Este clar, niciun creștin adevărat nu se va implica în

dință membri ai familiei lor și sunt uniți indiferent de

6 Deși în calitate de creștini rămânem neutri, noi

răzvrătiți. Îi determină să creadă că nu trebuie să ascul-

2:16; 1 Timotei 6:9, 10) Diavolul încearcă din răsputeri

mii este peste tot în jurul nostru. Dacă nu facem efor-

fluențați de spiritul lumii? E important să stăm aproa-

dul în care ne îmbrăcăm și ne aranjăm. Mulți oameni

din lume se îmbracă în așa fel încât să atragă atenția,

minte curată, îngrijită, de bun-gust și adecvată ocaziei.

Ne îmbrăcăm „cu modestie și judecată sănătoasă”, în

rea altora despre Iehova și despre slujitorii săi. Vrem

în lucrarea de predicare? Atragem prea mult atenția

anume putem sau nu să îmbrăcăm. Dimpotrivă, ne-a

le materiale îi pot face fericiți. Dar slujitorii lui Iehova

știu că acest lucru nu este adevărat. Noi avem încrede-

Iehova și respingem punctul de vedere al lumii referi-

a o ocroti. Avem de dus o luptă „împotriva forțelor spi-

ocrotea pe câmpul de luptă. Și noi trebuie să purtăm

murii și își lasă neprotejată o parte a corpului, duș-

unele dorințe greșite sau cu unele slăbiciuni, să nu re-

Însă cu ajutorul lui Iehova, suntem! Pentru a rămâ-

pentru a rămâne separați de lume. Alteori însă, nu ne

1 CREȘTINII SUNT LOIALI

Cum putem arăta că suntem neutri și că susținem

De ce trebuie să rămânem separați de lumea

3 CREȘTINII EVITĂ SPIRITUL LUMII

Ce înseamnă a ne împotrivi spiritului lumii

4 BANII NU NE ADUC OCROTIRE

Ce anume ne va ajuta să ne însușim punctul

IMAGINEAZĂ-ȚI că vrei să muști dintr-un fruct și

mănă cu acel fruct. Unele dintre ele sunt plăcute,

divertismentele? Consideri că, fiind o decizie perso-

vrem să facem alegeri înțelepte în acest domeniu.

chinarea la Iehova. Pavel a explicat aceasta când a

anticul Israel, când israeliții aduceau ca jertfă un

sfânt!”. (1 Petru 1:14-16; 2 Petru 3:11) Iehova va ac-

alegem divertismentele? Ce principii ne pot ajuta să

6, 7. Cum ne pot afecta divertismentele relația cu Iehova?

și cântece sunt imorale, violente și spiritiste. Lucru-

divertismentele violente, imorale sau spiritiste. Ei

seamănă omul, aceea va și secera!”. (Galateni 6:7)

mită imoralitate. Totuși, Iehova ne oferă ajutorul

diferă de la un creștin la altul. De ce? Deoarece avem

14 Un alt aspect de care trebuie să ținem cont este

Înainte de a alege cum să se