JD M PDF

ZIUA LUI IEHOVA
ZIUA LUI IEHOVA

˘
. . . este o tema care apare frecvent
ˆ ˘ ˘
ın ultimele douasprezece carţi ale
Scripturilor ebraice. Majoritatea
oamenilor cunosc foarte puţine
˘
lucruri despre aceste carţi profeti-
ˆ ˘
ce. Totuşi, ın ele vom gasi infor-
maţii practice care pot fi aplicate
ˆ
ın viaţa de zi cu zi. Ştii cum poţi
face acest lucru şi cum te pot aju-
˘ ˘ ˘
ta aceste carţi sa te pregateşti pen-
tru ziua cea mare a lui Iehova?
˘ ˘
SA NE
ˆ TRˆ AIM VIAŢA
AVAND IN VEDERE
s ZIUA LUI IEHOVA
jd-M
150210
jd-M
ZIUA LUI IEHOVA
ZIUA LUI IEHOVA
˘
. . . este o tema care apare frecvent
ˆ ˘ ˘
ın ultimele douasprezece carţi ale
Scripturilor ebraice. Majoritatea
oamenilor cunosc foarte puţine
˘
lucruri despre aceste carţi profeti-
ˆ ˘
ce. Totuşi, ın ele vom gasi infor-
maţii practice care pot fi aplicate
ˆ
ın viaţa de zi cu zi. Ştii cum poţi
face acest lucru şi cum te pot aju-
˘ ˘ ˘
ta aceste carţi sa te pregateşti pen-
tru ziua cea mare a lui Iehova?
˘ ˘
SA NE
ˆ TRˆ AIM VIAŢA
AVAND IN VEDERE
s ZIUA LUI IEHOVA
jd-M
150210
jd-M
˘ ˘
SA NE
ˆ TRˆ AIM VIAŢA
AVAND IN VEDERE
ZIUA LUI IEHOVA
NUMELE
˘ 2006
Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
Live With Jehovah’s Day in Mind
˘ 2007
Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft
der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus
˘ ˘ ˆ ˆ
Sa ne traim viaţa avand ın vedere ziua lui Iehova
˘ ˘ ˆ
Tiparita ın septembrie 2014
˘ ˘ ˘
Daca nu exista alta indicaţie, citatele biblice sunt din
Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.
Provenienţa fotografiilor:
˛ Pagina 48: Randy Olson/National Geographic Image Collection
˘
˛ Pagina 119: Fotografie obţinuta prin amabilitatea British Museum
Live With Jehovah’s Day in Mind
Romanian (jd-M)
˘ ˘ ˆ
Made in Germany Tiparita ın Germania
Druck und Verlag: Wachtturm-Gesellschaft, Selters/Taunus
CUPRINS
Capitolul Pagina
˘ ˘ ˘
PARTEA I Dumnezeu te ajuta sa te pregateşti
pentru ziua sa cea mare
ˆ ˆ
1. Mesaje de la Iehova ın trecut şi ın prezent 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 5
˘
2. Profeţi ale caror mesaje sunt importante pentru noi 9 9 9 9 9 9 9 14
˘ ˘
3. Ziua lui Iehova: o tema foarte importanta 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 29
˘ ˘
PARTEA A II-A Sa-l cunoaştem pe Iehova şi sa-i slujim
ˆ
4. Iehova, Dumnezeul care prezice şi ımplineşte 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 43
˘ ˘ ˘
5. ‘Sa-l cautam pe Iehova’
ˆ ˆ ˆ
ınchinandu-ne lui ın modul aprobat de el 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 56
˘ ˘ ˆ
6. Sa dovedim ca ıl cunoaştem pe Iehova
˘ ˆ ˘ ˘
lasand ‘sa se rostogoleasca dreptatea’ 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 70
˘ ˆ
7. Sa-i slujim lui Iehova potrivit normelor sale ınalte 9 9 9 9 9 9 9 9 83
˘ ˘
PARTEA A III-A Sa-i fim placuţi lui Dumnezeu
˘
prin conduita noastra
8. ‘Ce anume cere Iehova de la tine?’ 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 97

˘ ˘
9. Sa ne purtam cu alţii aşa cum doreşte Dumnezeu 9 9 9 9 9 9 9 9 111
˘ ˘ ˘ ˘
10. O viaţa de familie placuta lui Iehova: Care este rolul tau? 9 124
˘ ˘
PARTEA A IV-A Sa aşteptam cu bucurie ziua lui Iehova
˘
11. Iehova vrea ca oamenii sa fie salvaţi, dar tu? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 139
˘
12. „Continua s-o aştepţi!“ 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 152
13. „Anunţaţi aceasta printre naţiuni“ 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 165
˘ ˆ ˘
14. ‘Voi revarsa binecuvantari
˘
şi nimeni nu va duce lipsa de nimic’ 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 179
P A R T E A I
˘
DUMNEZEU
˘ TE˘ AJUT A
SA TE PREGATE ŞTI
PENTRU ZIUA SA CEA MARE
„Ziua cea mare a lui Iehova este aproape“, a spus un pro-
ˆ ˆ ˘
fet al lui Dumnezeu (Ţefania 1:14). Intrucat aceasta zi se
˘ ˘ ˆ
apropie cu repeziciune, trebuie sa ne traim viaţa ţinand sea-
˘
ma de ea. Ştiai ca aşa-numiţii Profeţi mici au un mesaj
important despre ziua cea mare a lui Iehova? Primele trei ca-
˘ ˘
pitole ale acestei carţi te vor ajuta sa-i cunoşti mai bine pe cei
ˆ ˘
doisprezece profeţi şi temele tratate ın carţile lor. Astfel, vei
ˆ
putea trage foloase din scrierilor lor, desprinzand lecţii prac-
tice pentru viaţa ta.
CAPITOLUL UNU
ˆ MESAJE DE LAˆ IEHOVA

IN TRECUT ŞI IN PREZENT
˘ ˘ ˘
DE-A lungul timpului, mulţi oameni au visat sa gaseasca
˘ ˘
comori ascunse. Probabil ca ai citit relatari despre explo-
ratori, despre arheologi sau despre alţi oameni care au
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
cautat comori. Deşi poate ca nu te-ai gandit sa pleci ın ca-
˘ ˘
utarea unor astfel de comori, ce-ai face daca ai gasi o
˘ ˆ ˘ ˘
comoara? Cat de minunat ar fi daca acea comoara ţi-ar
ˆ ˘ ˘
schimba viaţa ın bine sau ar face-o mai placuta şi mai pli-
˘
na de satisfacţii!
2 Majoritatea oamenilor nu cauta˘ astfel de comori, dar
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
poate cauta fericirea, straduindu-se sa caştige bani, sa aiba
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
o sanatate buna şi o casnicie reuşita. Şi acestea sunt co-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
mori, ınsa ele nu se gasesc sapand ın pamant, iar drumul
˘ ˆ
spre ele nu este indicat pe o harta. Pentru a intra ın po-
sesia lor sunt necesare eforturi. De aceea, mulţi sunt
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
recunoscatori cand primesc sfaturi sanatoase care ıi ajuta
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sa-şi atinga obiectivele şi sa aiba o viaţa mai placuta şi mai
˘
plina de satisfacţii.
3 Cu toţii avem la ındem ˆ ˆ ˘ ˆ
ana sfaturi folositoare, o ındru-
˘
mare care i-a ajutat deja pe oameni sa fie mai fericiţi. Mulţi
˘ ˘
au recunoscut ca Biblia ofera cele mai bune sfaturi. Scrii-
torul englez Charles Dickens a spus despre Biblie: „Este cea
˘ ˘
mai buna carte pe care a avut-o sau o va avea vreodata
˘
1, 2. Cum au cautat unii oameni comori ascunse, dar ce anume te poa-
˘ ˘ ˆ ˘
te ajuta sa gaseşti bucurie ın viaţa?
˘
3, 4. Unde putem gasi sfaturi practice?
5
˘ ˘ ˆ ˆ
6 Sa ne traim viaţa avand ın vedere ziua lui Iehova
ˆ ˘ ˘
omenirea . . . deoarece conţine cele mai bune ınvaţaturi
ˆ ˘
pentru ındrumarea oricarui om“.
4 Aceasta˘ afirmaţie nu este deloc surprinzatoare ˘
pentru
˘ ˘
cei ce cred ca Biblia este inspirata de Dumnezeu. Probabil,
˘
eşti de acord cu afirmaţia din 2 Timotei 3:16: „Toata Scrip-
˘ ˘ ˆ ˘
tura este inspirata de Dumnezeu şi de folos ca sa ınveţe, sa
˘ ˆ ˘ ˆ
mustre, sa ındrepte lucrurile, sa disciplineze ın dreptate“.
ˆ ˘ ˘ ˘
Cu alte cuvinte, Biblia ne ınvaţa cum sa facem faţa proble-
˘ ˆ
melor complexe din zilele noastre. Cei ce se lasa ındrumaţi
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
de Biblie ajung sa aiba o viaţa mai placuta şi mai plina de
satisfacţii.
5 Totuşi, ın ˆ ˘ ˘
ce carţi sau pasaje biblice crezi ca ai putea
˘ ˘ ˆ
gasi asemenea sfaturi? Poate ca unii se gandesc la Predica
ˆ
de pe munte, ın care Isus a oferit sfaturi practice cu privi-
˘ ˆ
re la viaţa cotidiana. Alţii se gandesc, probabil, la scrierile
˘ ˆ
apostolului Pavel. Sfaturi folositoare se gasesc şi ın Psalmi
ˆ ˘ ˆ ˆ
şi ın Proverbele, carţi pline de ınţelepciune. De fapt, ın
˘
funcţie de situaţia sau de problemele fiecarui om, orice
˘
carte a Bibliei se poate dovedi folositoare, chiar şi carţile
biblice cu caracter preponderent istoric, cum ar fi cele de
˘ ˆ
la Iosua la Estera. Istoria cuprinsa ın paginile lor conţi-
˘ ˘ ˘
ne lecţii utile pentru cei ce se straduiesc sa-i slujeasc ˆ a lui
˘
Dumnezeu cu bucurie (1 Corinteni 10:11). Intr-adevar,
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
aceste carţi ofera sfaturi care ne pot calauzi paşii, astfel ın-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
cat sa avem o viaţa plina de satisfacţii. Sa ne amintim
˘ ˘ ˆ
urmatorul adevar: „Tot ce a fost scris mai ınainte a fost
˘
scris pentru instruirea noastra, pentru ca prin perseveren-
˘ ˆ ˆ ˘
ţa noastra şi prin mangaierea din Scripturi sa avem
˘
speranţa“. — Romani 15:4; Iosua 1:8; 1 Cronici 28:8, 9.
6 Exista˘ totuşi o parte a Bibliei care, pentru mulţi, este
˘
asemenea unui teritoriu neexplorat unde se pot gasi co-
˘ ˆ ˆ ˘
5–7. Spre ce carţi sau pasaje biblice te-ai ındrepta pentru o ındrumare sa-
˘ ˘
natoasa?
ˆ ˆ
Mesaje de la Iehova ın trecut şi ın prezent 7
˘ ˘
mori. Este vorba despre cele douasprezece carţi numite
˘ ˘ ˆ ˘
adesea Profeţii mici. Aceste carţi se gasesc ın general dupa
˘ ˆ
carţile biblice mai mari ˆ Ezechiel şi Daniel, dar ınainte de
Evanghelia lui Matei. (In majoritatea versiunilor Bibliei,
ˆ ˘
ele apar ın urmatoarea ordine: Osea, Ioel, Amos, Obadia,
Iona, Mica, Naum, Habacuc, Ţefania, Hagai, Zaharia şi
˘ ˘
Maleahi.) Aşa cum am vazut, Biblia este inspirata de Dum-
˘ ˆ ˘
nezeu şi este de folos ca sa-i ınveţe pe oameni şi sa le arate
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
cum sa traiasca. Este valabila aceasta afirmaţie şi ın cazul
˘ ˘
celor douasprezece carţi?
7 Cu siguranţa! ˘ ˘
De fapt, carţile aşa-numite Profeţii mici
ˆ
sunt tezaure de ınţelepciune extrem de folositoare, deoa-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
rece ne arata cum sa traim ın aceste zile. Ca sa ınţelegem
˘
motivul pentru care unii au subestimat aceste douaspreze-
˘ ˘ ˆ
ce carţi, sa vedem de ce sunt ele numite ın multe limbi
˘ ˘
Profeţii mici. Ar putea influenţa aceasta denumire parerea
˘
oamenilor despre ele? Ţi-a influenţat şi ţie aceasta denu-
ˆ
mire modul ın care le priveşti?
˘
SUNT CU ADEVARAT „MICI“ PROFEŢII MICI?
8 Apostolul Pavel şi-a ınceput ˆ ˘
scrisoarea catre evrei astfel:
ˆ ˆ ˆ
„Dumnezeu, care demult le-a vorbit ın multe randuri şi ın
˘ ˆ
multe feluri stramoşilor noştri prin profeţi, la sfarşitul ˆ aces- ˆ
tor zile ne-a vorbit printr-un Fiu“ (Evrei 1:1, 2). Intrucat
Dumnezeu s-a folosit de profeţi umani pentru a-şi transmite
˘ ˘ ˆ
mesajele, n-ar trebui sa-l consideram „mic“, sau neınsem-
nat, pe niciunul dintre aceşti mesageri şi nici ce au scris ei.
˘
Totuşi, denumirea „Profeţii mici“ i-a determinat pe unii sa
˘ ˆ
considere conţinutul acestor carţi neınsemnat şi deci mai pu-
˘
ţin important. Alţii au tras concluzia ca mesajele din aceste
˘ ˘ ˆ ˘
carţi au mai puţina autoritate decat cele din alte carţi biblice.
ˆ
8. a) Prin ce mijloc important a oferit Dumnezeu ındrumare? b) Cum
˘ ˘ ˘
sunt numite deseori cele douasprezece carţi despre care discutam, dar
care este sensul acestei denumiri?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˆ ˘ ˆ
In realitate ınsa, numele „Profeţii mici“1, folosit ın multe
˘ ˘ ˘ ˘
limbi, se refera la faptul ca cele douasprezece carţi sunt mai
ˆ
mici ca dimensiune decat altele.
9 Importanţa sau valoarea unei car ˘ ˘
ţi nu trebuie stabilita
˘ ˘ ˆ
dupa dimensiunea ei. Cartea Rut este mult mai scurta decat
˘ ˘
carţile dinaintea ei şi de dupa ea, totuşi conţine idei emoţio-
˘ ˘ ˘
nante. Aceasta carte scurta subliniaza ataşamentul pe care
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
trebuie sa-l avem faţa de ınchinarea adevarata, ilustreaza cat
˘ ˘
de mult le apreciaza Dumnezeu pe femei şi ofera detalii im-
portante cu privire la genealogia lui Isus (Rut 4:17–22). Un
˘ ˆ
alt exemplu este cartea Iuda, aflata spre sfarşitul Bibliei. Ea
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘
este atat de scurta, ıncatˆ ın unele versiuni ale Bibliei ocupa
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
mai puţin de o pagina. Insa ın ea gasim idei şi ındrumari va-
˘ ˆ ˘
loroase, de pilda: cum a procedat Dumnezeu cu ıngerii rai,
avertismente cu privire la oamenii corupţi care se infiltrea-
˘ ˆ ˆ
za ın congregaţie şi ındemnuri de a lupta din greu pentru
˘ ˘
credinţa. Putem avea aceeaşi convingere şi cu privire la car-
ţile aşa-numite Profeţii mici, care, deşi scurte, nu sunt nici
˘ ˆ ˆ
sarace ın conţinut, nici neınsemnate.
ˆ
IN CE SENS SUNT PROFETICE?
10 Alt aspect care merita˘ atenţia noastra˘ se refera˘ la
termenii „profeţi“ şi „profetic“. Aceste cuvinte ne duc, pro-

ˆ ˘
babil, cu gandul la prezicerea viitorului. Mulţi considera
˘ ˘
ca un profet este doar o persoana care prezice viitorul, fo-
ˆ
losind cuvinte enigmatice ce pot fi interpretate ın diverse
ˆ ˘ ˘ ˘
1 Intr-o enciclopedie se spune ca acest termen „pare sa provina de la
˘ ˘ ˆ
denumirea latineasca folosita ın Vulgata (Prophetae Minores). Adjectivul
˘
«mic» din sintagma «Profeţii mici» nu se refera la importanţa celor doi-
ˆ
sprezece profeţi ın comparaţie cu Isaia, Ieremia şi Ezechiel, ci, mai degra-
˘ ˘
ba, la dimensiunile mult mai reduse ale carţilor lor“. — Encyclopaedia Ju-
daica, volumul XII, pagina 49.
˘ ˘ ˘
9. De ce valoarea unei carţi nu trebuie stabilita dupa dimensiunea ei?
ˆ ˆ ˆ
10, 11. a) La ce s-ar putea gandi unii cand aud cuvantul „profet“? b) Po-
˘
trivit Bibliei, ce fel de oameni au fost profeţii, şi ce au facut ei?
ˆ ˆ
˘ ˆ ˘ ˆ
feluri. Aceasta ınţelegere influenţeaza modul ın care pri-
˘ ˘
vesc unii cele douasprezece carţi.
11 Cand ˆ ˘ ˘
vei citi aceste douasprezece carţi, vei observa
˘
imediat ca sunt pline de preziceri, multe dintre ele referin-
du-se la venirea zilei celei mari a lui Iehova. Lucrul acesta
ˆ ˘ ˆ
este ın armonie cu sensul de baza al cuvantului „profet“.
ˆ
Profeţii au fost oameni care au avut relaţii stranse cu Dum-
˘
nezeu, fiind deseori ˆ folosi ţi pentru a dezvalui ce se va
ˆ ˆ ˆ ˆ ˘
ıntampla ın viitor. Incepand cu Enoh, Biblia menţioneaza
mulţi profeţi care au prezis viitorul. — 1 Samuel 3:1, 11–14;
1 Regi 17:1; Ieremia 23:18; Faptele 3:18; Iuda 14, 15.
12 N-ar trebui sa˘ uitam ˘ ˘
totuşi ca rolul profeţilor lui Ieho-
va n-a fost doar acela de a rosti preziceri divine. Deseori,
˘
Dumnezeu s-a folosit de profeţi ca de nişte purtatori de
ˆ
cuvant, pentru a le spune altora care era voinţa sa. De
exemplu, Avraam, Isaac şi Iacob nu au prezis viitorul, to-
ˆ ˘
tuşi ın Psalmul 105:9–15 se spune despre ei ca au fost
˘
profeţi. Uneori, Dumnezeu i-a folosit pentru a dezvalui
ˆ
ceva despre viitor, de exemplu atunci cand Iacob şi-a bine-
ˆ ˆ
cuvantat fiii. Dar acei patriarhi au fost profeţi şi ın sensul
˘
ca le-au transmis familiilor lor ceea ce le spusese Iehova
˘ ˘ ˆ
despre rolul pe care urmau sa-l aiba ın realizarea scopului
divin (Geneza 20:7; 49:1–28). Aaron a slujit şi el ca profet
˘ ˘ ˆ ˘
pentru Moise, ceea ce ne ajuta sa ınţelegem ca termenul
ˆ
biblic „profet“ are un sens larg. Aaron a ındeplinit rolul de
ˆ ˘ ˘ ˆ
profet ın sensul ca a fost purtatorul de cuvant, sau „gura“,
lui Moise. — Exodul 4:16; 7:1, 2; Luca 1:17, 76.
13 Sa˘ ne gandim, ˆ
de asemenea, la profeţii Samuel şi Natan
˘
(2 Samuel 12:25; Faptele 3:24; 13:20). Iehova i-a inspirat sa
ˆ ˆ ˆ
declare ce se va ıntampla ın viitor, dar i-a folosit ca profeţi
˘ ˘ ˆ ˘
12. Cum ai putea arata ca a fi „profet“ nu ınseamna doar a face preziceri?
˘ ˘ ˘
13, 14. a) Daţi exemple din care sa reiasa ca profeţii nu s-au limitat la
˘ ˘ ˘
preziceri. b) Cum te ajuta cunoaşterea faptului ca profeţii nu au facut
doar preziceri?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˆ
şi ın alte moduri. Ca profet, Samuel i-a ındemnat pe israe-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
liţi sa abandoneze ınchinarea la idoli şi sa se ıntoarca la
ˆ ˘ ˘ ˆ
ınchinarea curata. Tot el a rostit judecata divina ımpotriva
ˆ ˘ ˘ ˘
regelui Saul; de aici ınvaţam ca Iehova preţuieşteˆ ascultarea
ˆ ˘ ˘ ˘
mai mult decat jertfele de natura materiala. Intr-adevar,
˘ ˘
ca profet, Samuel a trebuit, printre altele, sa faca de cunos-
cut punctul de vedere divin cu privire la modul corect de
˘ ˘
viaţa (1 Samuel 7:3, 4; 15:22). Profetul Natan a prezis ca So-
˘ ˘
lomon va construi templul şi ca regatul sau va fi ferm stabilit
(2 Samuel 7:2, 11–16). Dar Natan a acţionat ca profet şi atunci
ˆ ˘ ˆ
cand a demascat pacatul lui David cu Bat-Şeba şi ımpotriva
˘
lui Urie. Cine poate sa uite cum a demascat Natan adulterul
comis de David, ilustrarea cu omul bogat care a luat singu-
˘
ra mieluşea a unui om sarac, la care ţinea foarte mult? De
ˆ ˘
asemenea, Natan a contribuit la organizarea ınchinarii ade-
˘
varate de la sanctuarul lui Dumnezeu. — 2 Samuel 12:1–7;
2 Cronici 29:25.
14 Ceea ce merita˘ subliniat este ca˘ mesajele acestor car ˘
ţi
profetice nu constituie doar nişte preziceri ale viitorului. Ele
conţin declaraţii divine despre multe alte lucruri, cum ar fi,
˘ ˆ
de pilda, informaţii preţioase despre modul ın care trebuia
˘ ˘ ˘
sa traiasca poporul lui Dumnezeu din trecut şi despre mo-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
dul ın care ar trebui sa traim noi astazi. Astfel stand lucrurile,
˘ ˆ ˆ
putem fi siguri ca ceea ce citim ın Biblie, deci şi ın aceste
˘ ˘ ˆ
douasprezece carţi, este foarte folositor şi practic, ajutandu-i
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
pe oameni sa gaseasca cel mai bun mod de viaţa. Aceste carţi
˘ ˆ ˘
inspirate ne ofera o ındrumare preţioasa care ne poate ajuta
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
„sa traim cu judecata sanatoasa, cu dreptate şi cu devoţiune
ˆ ˘ ˆ
sfanta ın actualul sistem“. — Tit 2:12.
˘
CUM SA TRAGEM FOLOASE
15 Exista multe modalita˘ ţi prin care putem trage fo-
˘
ˆ
loase din citirea Cuvantului inspirat al lui Dumnezeu.
˘ ˆ ˘
15, 16. a) Ce elemente figurative se gasesc ın carţile numite „Profeţii
˘
mici“? b) Ce imagini profetice conţin aceste carţi?
ˆ ˆ
˘ ˘
Unele carţi biblice prezinta evenimente care au avut loc
ˆ ˘ ˘
ıntr-o anumita perioada, altele sunt ˆ poetice, fiecare carte
˘ ˆ ˘
fiind unica ın ce priveşte valoarea. In alte carţi predomi-
˘ ˆ
na elementul figurativ, sau simbolic, ca ın cazul acestor
˘ ˘ ˘
douasprezece carţi. De exemplu, Isus a facut referire la car-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
tea Iona cand a spus: „O generaţie rea şi adultera cauta fara
ˆ ˆ
ıncetare un semn, dar nu i se va da alt semn, decat sem-
˘ ˆ ˆ
nul profetului Iona. Caci, aşa cum Iona a fost ın pantecele
peştelui uriaş trei zile şi trei nopţi, tot aşa Fiul omului va
ˆ ˘ ˆ ˘
fi ın inima pamantului trei zile şi trei nopţi. Barbaţii din
˘ ˆ ˘ ˘
Ninive se vor scula la judecata ımpreuna cu aceasta gene-
˘ ˘
raţie şi o vor condamna, pentru ca ei s-au cait la predicarea
˘ ˘ ˆ
lui Iona, dar iata ca aici este unul mai mare decat Iona“.
— Matei 12:39–41.
16 Bineınˆ ˘ ˆ
ţeles, Isus a vazut ın cartea Iona mai mult de-
ˆ ˘ ˆ
cat o relatare istorica despre modul ın care a procedat
ˆ
Dumnezeu cu Iona, despre activitatea profetului ın Nini-
ve şi despre reacţia niniviţilor la mesajul avertizator al lui
ˆ ˘
Dumnezeu, anunţat de Iona. Isus Cristos a ınţeles ca pro-
ˆ
fetul Iona l-a prefigurat pe el, precum şi moartea şi ınvierea
ˆ ˆ ˆ
sa a treia zi. Mai mult decat atat, modul ın care au reac-
ˆ
ţionat niniviţii a contrastat cu cel ın care au reacţionat
˘
majoritatea evreilor la predicarea şi la lucrarile lui Isus (Ma-
ˆ ˘ ˘
tei 16:4). Prin urmare, ınţelegem ca aceste carţi conţin
ˆ ˘
imagini profetice ale modului ın care procedeaza Dumne-
˘
zeu cu slujitorii sai din timpurile moderne. Studierea
˘
acestora este fascinanta şi aduce multe foloase.1
17 Totuşi, cartea pe care o ai ın ˆ ˆ ˘
mana nu se concentrea-
˘ ˘
za asupra sensului figurativ, sau simbolic, al carţii Iona sau
˘ ˘
1 Vezi, de exemplu, analiza detaliata a carţilor Hagai şi Zaharia din
Paradise Restored to Mankind — By Theocracy! (Paradisul restabilit pentru
˘ ˆ
omenire prin teocraţie!), publicata de Martorii lui Iehova; ın prezent nu
˘
se mai tipareşte.
˘ ˘ ˘ ˘
17. Ce fel de analiza face aceasta publicaţie celor douasprezece carţi?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘
al celorlalte unsprezece carţi. Ea nu cuprinde o analiza ver-
˘ ˘
set cu verset a acestor carţi. Mai degraba, scopul ei este ˆde
a oferi informaţii ce se pot aplica la viaţa de zi cu zi. In-
˘ ˆ ˘ ˆ
treaba-te: Ce sfaturi practice sau ındrumari divine ımi
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ofera Iehova ın aceste douasprezece carţi? Cum ma ajuta
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
aceste carţi ‘sa traiesc cu judecata sanatoasa, cu dreptate şi
ˆ ˘ ˆ ˆ
cu devoţiune sfanta ın actualul sistem’? Ce ımi spun ele
despre viaţa de creştin, despre moralitate, despre viaţa de
ˆ
familie şi despre atitudinea oamenilor din zilele critice ın
˘ ˆ ˆ ˘
care traim, avand ın vedere ca „ziua lui Iehova vine, este
˘ ˘
aproape“ (Tit 2:12; Ioel 2:1; 2 Timotei 3:1)? Pe masura ce
˘ ˘ ˘
vei gasi raspunsuri convingatoare, vei descoperi, probabil,
ˆ
versete pe care le vei aprecia foarte mult şi pe care ınain-
ˆ
te nu le-ai ˆ folosit cand le-ai vorbit altora despre sfaturile
˘
Bibliei. In felul acesta, tezaurul tau de versete biblice se va
ˆ ˘ ˘
ımbogaţi cu siguranţa. — Luca 24:45.
18 Capitolele din aceasta˘ publicaţie sunt grupate ın ˆ
pa-
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
tru parţi. Inainte de a ıncepe sa citeşti cartea, ˆ ıncearc a sa
arunci o privire peste fiecare parte a ei. In fiecare dintre
˘ ˘ ˘
cele treisprezece capitole care urmeaza vei gasi doua che-
˘ ˆ
nare
ˆ care te vor ajuta sa-ţi fixezi ın minte ceea ce ai studiat.
˘ ˆ ˘
Intrebarile din aceste chenare ıţi vor permite sa reflectezi
ˆ
la valoarea informaţiilor citite şi la modul ın care le poţi
˘ ˘ ˘
18. Cum este structurata aceasta publicaţie, şi cum te ajuta acest lucru?
ˆ ˆ
FOLOASE PENTRU NOI

ˆ ˘
˙ Ce ınţelegere greşita cu privire la „Profeţii
˘ ˘
mici“ este bine sa evitam? — Romani 15:4.
˘
˙ De ce ne putem aştepta sa tragem foloase
˘ ˘
din analizarea celor douasprezece carţi profe-
tice? — 2 Timotei 3:16.
ˆ ˘ ˆ
˙ Ce putem ınvaţa ın urma studierii acestei
˘
carţi? — 1 Tesaloniceni 2:13.
˘ ˘ ˘
aplica. Primul chenar se afla, de regula, la jumatatea capi-
ˆ ˘ ˆ ˘
tolului. Cand ajungi la el, analizeaza ıntrebarile pe care le
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
cuprinde. Acest lucru te va ajuta sa-ţi ıntipareşti adanc ın
˘
inima ceea ce tocmai ai studiat (Matei 13:8, 9, 23; 15:10;
˘
Luca 2:19; 8:15). Al doilea chenar te va ajuta sa meditezi
ˆ ˘
la ideile citite ın a doua parte a capitolului şi sa ţi le fixezi
ˆ ˘ ˘
ın minte. Fa-ţi deci timp sa studiezi aceste chenare. Ele te
˘ ˘ ˘ ˘
vor ajuta sa gaseşti modalitaţi practice prin care sa tragi fo-
˘
loase din studierea acestei carţi.
ˆ ˆ
19 Inainte de a ıncepe ˘ ˆ ˘
sa studiezi, ıntreaba-te ce ştii de-
˘ ˘ ˘
spre conţinutul fiecareia dintre cele douasprezece carţi.
Prin cine a transmis Dumnezeu aceste mesaje şi ce fel de
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
oameni au fost ei? Cand au trait ei şi ın ce ımprejurari şi-au
ˆ
ındeplinit misiunea de profeţi? (Tabelul cronologic de la
˘ ˆ
paginile 20 şi 21 va fi foarte util. Consulta-l frecvent ın
˘
timp ce studiezi capitolele care urmeaza.) Ce mesaj au
transmis ei şi cum s-a aplicat la vremea aceea? Cum ne
˘ ˆ
poate ajuta cunoaşterea acestui lucru sa ınţelegem mate-
ˆ ˘ ˘ ˘
rialul ın context? Urmatorul capitol te va ajuta sa gaseşti
˘ ˆ ˘
raspunsul la aceste ıntrebari-cheie.
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
19. Ce ar trebui sa avem mai ıntai ın vedere cu privire la cele douaspre-
˘
zece carţi?
CAPITOLUL DOI
˘
PROFEŢI ALE CAROR MESAJE
SUNT IMPORTANTE PENTRU NOI
˘ ˘ ˘
ŢI-AR placea sa faci cunoştinţa cu doisprezece mesageri ai
˘ ˆ ˘
lui Dumnezeu? Ei au trait ınainte de venirea lui Isus pe pa-
ˆ ˆ ˘
mant, de aceea nu ıi poţi cunoaşte personal. Totuşi, poţi sa-i
ˆ ˘
cunoşti pe aceşti mesageri observand cum au pastrat ei viu
ˆ
ın minte „ziua cea mare a lui Iehova“. Ceea ce vei afla de-
˘ ˘
spre ei are o deosebita importanţa pentru fiecare creştin care
˘ ˘ ˘ ˆ
se straduieşte sa pastreze ın minte ziua cea mare a lui Ieho-
va. — Ţefania 1:14; 2 Petru 3:12.
2 Mulţi barba ˘ ˆ
ţi sunt numiţi profeţi ın Scripturi şi nume-
˘ ˘
roase carţi biblice le poarta numele. Cei doisprezece profeţi
despre care vom vorbi, ca de altfel toţi ceilalţi, sunt exem-
˘ ˘
ple de credinţa şi curaj. Unii dintre ei au avut bucuria sa
˘
vada cum mesajul pe care l-au transmis a schimbat inima şi
ˆ ˆ
mintea multor oameni, ıntorcandu-i la Dumnezeu. Alţii au
˘ ˆ ˘
fost profund dezamagiţi cand au vazut cum oamenii neas-
˘ ˆ ˘ ˆ
cultatori ıncalcau normele lui Iehova şi se ımpotriveau
voinţei lui. Unii dintre aceşti doisprezece profeţi au obser-
˘ ˆ ˘
vat cu tristeţe ca mulţi dintre cei ce se declarau ınchinatori
˘
ai lui Iehova traiau cu un sentiment de automulţumire şi
ˆ
erau indulgenţi cu ei ınşişi.
3 Ca şi noi, aceşti doisprezece profeţi au trait ˘ ˆ
ın timpuri
˘ ˆ ˘
tulburi, caracterizateˆ prin framantari politice, revolte socia-
ˆ
le şi declin religios. Intrucat au fost oameni „cu sentimente
˘
ca ale noastre“, şi ei au avut, cu siguranţa, propriile temeri
˘ ˘
1. De ce ar trebui sa aflam mai multe lucruri despre cei doisprezece pro-
˘
feţi care au scris ultimele carţi din Scripturile ebraice?
˘ ˘ ˆ ˘
2, 3. Ce asemanare exista ıntre experienţele traite de cei doisprezece
˘
profeţi şi viaţa noastra?
˘
Profeţi ale caror mesaje sunt importante pentru noi 15
˘
şi dificultaţi (Iacov 5:17). Cu toate acestea, ei sunt exemple
ˆ
demne de urmat, iar mesajele lor trebuie luate ın consi-
˘ ˆ ˆ ˆ
derare cu toata seriozitatea, ıntrucat sunt consemnate ın
ˆ
„scrierile profetice“ pentru noi, „peste care a sosit sfarşitul
sistemelor“. — Romani 15:4; 16:26; 1 Corinteni 10:11.
ˆ ˘
TIMPUL IN CARE AU TRAIT
CEI DOISPREZECE PROFEŢI
4 Probabil te gande ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
şti ca ordinea ın care apar ın Biblie car-
˘ ˆ
ţile de la Osea la Maleahi reflecta ordinea ın care s-au
succedat aceşti profeţi. Dar nu aşa stau lucrurile. De exem-
˘ ˆ
plu, profeţii Iona, Ioel, Amos, Osea şi ˆ Mica au trait ın
ˆ ˘ ˘
secolele al IX-lea şi al VIII-lea ı.e.n.1 In aceasta perioada
ˆ ˆ
mulţi regi, atat din regatul sudic al lui Iuda, cat şi din rega-
tul nordic al lui Israel, au fost infideli. Supuşii lor le-au ˆ urmat
ˆ ˆ
exemplul, starnind astfel mania lui Dumnezeu. In timpul
ˆ ˆ ˘ ˘
acela, asirienii şi, mai tarziu, babilonienii au ıncercat sa sta-
ˆ ˘ ˆ ˘
paneasca ıntreaga lume. Israeliţii nu şi-au dat seama ca
˘ ˘ ˘
Iehova avea sa se foloseasca de aceste doua puteri mondia-
˘
le pentru a-şi executa judecaţile! Totuşi, aşa cum ştim,
ˆ
Dumnezeu a avertizat neıncetat Israelul şi Iuda prin inter-
˘
mediul profeţilor sai fideli.
5 Pe masura ce timpul pentru executarea judeca˘ ţii asu-
˘ ˘
pra lui Iuda şi asupra Ierusalimului se apropia, Iehova a
˘ ˆ
ridicat un alt grup de purtatori de cuvant curajoşi. Cine au
fost ei? Profeţii Ţefania, Naum, Habacuc şi Obadia. Ei au pro-
ˆ
feţit pe parcursul secolului al VII-lea ı.e.n. Cele mai tragice
˘
1 Analizeaza tabelul cronologic de la paginile 20 şi 21. Vei observa, de
˘ ˆ ˆ
exemplu, ca şi Mica, şi Osea au slujit ın perioada ın care Isaia era profe-
tul lui Dumnezeu la Ierusalim.
ˆ
4. Ce ai remarcat cu privire la ordinea ın care s-au succedat cei doispre-
˘
zece profeţi, şi care au fost primii profeţi pe care i-a ridicat Iehova ca sa
˘
avertizeze şi sa impulsioneze poporul?
ˆ
5. Ce grup de profeţi a anunţat judecata lui Iehova cu puţin ınainte de
pustiirea lui Iuda şi a Ierusalimului?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘
evenimente care au marcat aceasta perioada au fost dis-
˘ ˆ ˆ
trugerea Ierusalimului de catre babilonieni ın 607 ı.e.n. şi
ˆ ˆ
exilarea iudeilor. Şi de data aceasta, lucrurile s-au ıntamplat
ˆ
potrivit avertismentului dat de Dumnezeu ın profeţiile
˘ ˘
rostite de unii dintre aceşti barbaţi pe care i-a trimis sa vor-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
beasca ın numele sau. Ei au ıncercat sa avertizeze poporul
cu privire la unele lucruri greşite, cum ar fi consumul exce-
siv de alcool şi violenţa, dar poporul nu s-a schimbat.
— Habacuc 1:2, 5–7; 2:15–17; Ţefania 1:12, 13.
6 Dupa˘ ıntoarcerea
ˆ
din exil, poporul lui Dumnezeu a avut
˘ ˆ ˆ
nevoie de conducatori capabili, precum şi de mangaiere şi
ˆ ˘ ˘
de sfaturi pentru a nu se abate de la ınchinarea adevarata.
˘
Un alt grup de profeţi, Hagai, Zaharia şi Maleahi, au satisfa-
˘ ˆ
cut aceasta necesitate. Ei au slujit ın secolele al VI-lea şi
ˆ ˘ ˘
al V-lea ı.e.n. Pe masura ce vei afla mai multe lucruri despre
˘ ˘ ˘
aceşti doisprezece aparatori curajoşi ai suveranitaţii lui Ieho-
ˆ ˘
va şi despre activitatea lor, vei ınvaţa lecţii importante pe
ˆ
care le poˆ ţi folosi ın lucrarea de predicare din aceste timpuri
ˆ
dificile. In continuare vom vorbi despre aceşti profeţi ın or-
˘ ˆ
dine cronologica, potrivit perioadei ın care au slujit.
EFORTURI PENTRU ˆ SALVAREA
˘ ˘
UNOR NAŢIUNI INDARATNICE
7 Ai trecut vreodata˘ printr-o perioada˘ ın ˆ
care ţi-ai pierdut
ˆ ˘ ˘ ˆ
ıncrederea? Ai avut cumva sentimentul ca ai slabit ın cre-
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
dinţa? Daca da, atunci ıntamplarile prin care a trecut Iona
˘ ˆ
sunt deosebit de valoroase pentru tine. Iona a trait ın seco-
ˆ ˘
lul al IX-lea ı.e.n. Probabil ştii ca Dumnezeu l-a trimis pe
Iona la Ninive, capitala prosperului Imperiu Asirian. Iona
˘ ˘ ˆ ˘
trebuia sa demaşte rautatea niniviţilor. Totuşi, ın loc sa se
ˆ ˘
ındrepte spre destinaţia indicata, la circa 900 de kilometri
ˆ
nord de Ierusalim, Iona s-a ımbarcat pe o corabie care se
ˆ
6. Cum i-a stimulat Iehova pe israeliţii care s-au ıntors din exil?
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
7, 8. Cum ne ıncurajeaza ıntamplarile traite de Iona sa ınfruntam orice
˘ ˆ
lipsa de ıncredere?
˘
Profeţi ale caror mesaje sunt importante pentru noi
˘ ˘ ˘ ˆ
pare ca urma sa ajunga ıntr-un
˘
port din Spania. El intenţiona sa
˘ ˘ ˘
faca o calatorie de 3500 de kilo-
ˆ ˘
metri ın direcţia opusa. Ce crezi?
˘
I-a fost frica lui Iona? I-a lipsit pen-
tru un timp credinţa? A fost el
cuprins de un sentiment de indig-
ˆ ˘
nare la gandul ca niniviţii se vor
˘
cai şi apoi vor ataca Israelul? Bi-
IONA
blia nu ne spune explicit acest
ˆ ˘ ˘
lucru. Dar putem ınţelege de ce trebuie sa fim atenţi sa nu
˘ ˘ ˆ ˘
ne lasam purtaţi de raţionamente ınşelatoare.
8 Cu toţii ştim cum a reacţionat Iona cand ˆ
a fost mustrat
˘ ˆ
de Dumnezeu. Dupa ce a fost ınghiţit de un „peşte mare“,
Iona a recunoscut: „Salvarea este a lui Iehova!“ (Iona 1:17;
˘ ˆ
2:1, 2, 9). Dupa ce a fost salvat ın mod miraculos, Iona şi-a
ˆ ˘
dus la ındeplinire misiunea, dar a fost profund dezamagit
ˆ ˘
cand Iehova nu i-a mai distrus pe niniviţi pentru ca ascul-
˘ ˘ ˘
tasera mesajul şi se caisera. Din nou, Iehova l-a corectat cu
˘
iubire pe profet, care dovedise o atitudine egoista. Deşi unii
s-ar putea concentra asupra greşelilor lui Iona, Dumnezeu
˘
l-a considerat un slujitor ascultator şi fidel. — Luca 11:29.
9 Ai fost vreodata dezamagit cand ˘ ˘ ˆ
oamenii au criticat me-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
sajul tau bazat pe Biblie, spunand ca starneşte panica?
˘ ˆ ˘
Conaţionalii profetului Ioel, al carui nume ınseamna „Ieho-
va este Dumnezeu“, au spus acelaşi lucru despre mesajul
˘ ˘ ˆ ˆ
sau. Dupa cat se pare, el şi-a consemnat profeţiile ın Iuda,
ˆ ˆ ˆ
ın jurul anului 820 ı.e.n., ın zilele regelui Ozia. Activitatea
lui Ioel s-a suprapus probabil cu a lui Iona. Ioel a vorbit de-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
spre o plaga de lacuste distrugatoare care aveau sa vina ın
˘ ˘
roiuri şi sa devasteze ţara. Ziua inspiratoare de teama a lui
ˆ ˘ ˘
Dumnezeu era foarte aproape. Vei observa ınsa ca mesajul
ˆ
lui Ioel nu era ın totalitate condamnator. Pe un ton pozitiv,
9. Ce foloase poţi trage din mesajul profetic al lui Ioel?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˘
el a aratat ca toţi cei fideli aveau sa fie
‘salvaţi’ (Ioel 2:32). Persoanele care
˘ ˆ
se caiesc se pot bucura de binecuvan-
ˆ
tarea şi de iertarea lui Iehova. Cat de
ˆ ˘ ˘
ıncurajator este sa ştim ca şi mesajul
˘
nostru transmite aceasta idee!
˘ ˘
Ioel a prezis ca forţa activa a
˘
lui Dumnezeu, spiritul sau
ˆ
sfant, va fi turnat
ˆ „peste orice
fel de carne“. Inţelegi cum te vi-
˘ ˘
zeaza şi pe tine aceasta profeţie? Ioel
IOEL ˘
a aratat care este singura cale de salvare:
„Oricine va chema numele lui Iehova va
fi salvat“. — Ioel 2:28, 32.
10 Daca˘ uneori eşti copleşit de seriozitatea mesajului pe
˘
care trebuie sa-l anunţi, cel mai adesea unor oameni care
˘ ˆ ˆ
nu manifesta interes, atunci ıl vei ınţelege mai bine pe
˘
Amos. El nu a fost fiu de profet şi nu a facut parte dintr-un
˘
grup de profeţi. Amos a fost pastor şi muncitor sezonier. El
ˆ ˆ
a profeţit ın timpul lui Ozia, un rege al lui Iuda, spre sfarşi-
ˆ ˘
tul secolului al IX-lea ı.e.n. Deşi de origine umila, Amos (al
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
carui nume ınseamna „Care este o sarcina; Care poarta o
˘
sarcina“) a transmis mesaje impor-
ˆ
tante ımpotriva lui Iuda, a lui Israel
ˆ AMOS
şi a naţiunilor din jur. Nu este ın-
˘ ˘ ˆ
curajator sa ştim ca Iehova ıi poate
da unui om obişnuit puterea de a
ˆ ˆ
duce la ındeplinire o lucrare atat de
˘
importanta?
ˆ
11 Te-ai ıntrebat ˘
vreodata ce sacri-
˘
ficii ai fi dispus sa faci pentru a
10. Cum s-a folosit Iehova de un simplu
muncitor sezonier?
˘ ˘ ˆ
11. Ce a fost dispus Osea sa faca pentru a ınde-
plini voinţa lui Dumnezeu?
Sidon
Damasc
Regatul nordic al lui Israel Sarepta
(Efraim, sau Samaria)
Regatul sudic al lui Iuda Tir
(Iuda şi Beniamin) Dan
n
sa
Ba
Marea
an ˘
Ma a
Galileii
re )
Mt. Carmel
D
Mt. Tabor
iter
A
Meghido Izreel
L A
Med
cea
Hadadrimon
EFRAIM
re a
re a
G A
SAMARIA
(Ma
Ma
Sihem
Ra u l I o rd a n
Miţpa
Ghilgal
Raba
Betel
ˆ
Rama Sitim
Ghilgal
Ghibea
Asdod Ecron
Gat Betleem IERUSALIM (SION) ON
Ascalon Adulam
Moreşet
Aczib
AM
Lachis Mareşa Tecoa
Şafir
Gaza Marea ˘ ˘
Sarata
Rimon
Beer-Şeba
Sodoma?
IUDA MOAB
Boţra N
®
EDOM
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˘ ˆ
ındeplini voinţa lui Iehova? Sa ne gandim la Osea, care a
fost contemporan cu Isaia şi cu Mica şi care a slujit ca pro-
˘
fet aproximativ 60 de ani. Iehova i-a spus lui Osea sa se
˘ ˘ ˘
casatoreasca cu Gomer, „o soţie care va comite fornicaţie“
˘ ˆ
(Osea 1:2). Dupa cat se pare, din cei trei copii pe care i-a
˘
nascut Gomer numai unul a fost al lui Osea. De ce i-a ce-
˘ ˘
rut Iehova sa suporte ruşinea infidelitaţii conjugale? Iehova
Cei doisprezece profeţi Regii lui Iuda*

Profeţi contemporani Regii lui Israel*
Alţi contemporani *Regi care au domnit mai mult de doi ani
Iona Osea
Ioel
Amos
ˆ
850 ı.e.n. 825 800
Amaţia Ozia (Azaria)
Ieroboam al II-lea Zaharia Menahem
Distrugerea oraşului Ninive, 632

Ţefania
Naum
700 675 650 /
Manase Iosia
˘
Caderea Babilonului, 539
ˆ
Intoarcerea exilaţilor, 537
Hagai
Daniel Zaharia
Templul reconstruit, 515
550 // 525 / 500
21
˘
dadea o lecţie de loialitate şi de iertare. Re-
ˆ ˘
gatul de nord ıl tradase pe Dumnezeu, ca o
ˆ ˆ ˘
soţie care ışi ınşala soţul. Cu toate acestea,
˘ ˘
Iehova avea sa-şi arate iubirea faţa de po-
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
porul sau ıncercand sa-l ajute sa se caiasca.
ˆ ˘
Cat de mult ne mişca acest lucru!
12 Nu eşti de acord ca˘ ın ˆ
timpurile criti-
ˆ ˘ ˘ ˘
ce ın care traim este greu sa dai dovada de
OSEA 12. Cum poţi trage foloase din analizarea exemplu-

˘
lui lui Mica şi a activitaţii sale de profet?
˘
Caderea Samariei, 740
Mica
Isaia
750 / 725 700
Iotam Ahaz Ezechia
Pecah Osea
Habacuc Distrugerea Ierusalimului, 607

Obadia
Ieremia
Daniel
Ezechiel
/ 600 575 550
Zedechia
Ioiachim
Zidurile reconstruite, 455

Ezra
Neemia
Maleahi
/450 425 400
GRECIA
AS
IR
IA
Ninive
SIRIA
CRETA Hamat
Damasc
Sidon
Tir BABILONIA
RabaAMON Babilon
IERUSALIM
MOAB
N EDOM
¯
Memfis
Mt. Horeb
EGIPT
ˆ ˘ ˆ ˘
curaj şi de ıncredere deplina ın Iehova? Daca vei manifesta
˘
aceste calitaţi, vei fi ca Mica. El a fost contemporan cu Osea
ˆ
şi cu Isaia şi a anunţat mesaje ımpotriva naţiunilor Iuda şi
ˆ
Israel ın timpul domniei regilor iudei Iotam, Ahaz şi
˘ ˆ ˆ
Ezechia, care au trait ın secolul al VIII-lea ı.e.n. De-
˘ ˘
gradarea morala şi idolatria atinsesera apogeul, de
aceea regatul de nord al lui Israel a fost distrus
ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
ın 740 ı.e.n., cand Samaria a cazut ın mainile
ˆ
asirienilor. Iuda a oscilat ˆ ıntre ascultarea de Ie-
hova şi infidelitate. In pofida evenimentelor
˘ ˆ ˘
ameninţatoare care se ıntrezareau, Mica a
˘ ˘ ˘
avut satisfacţia sa vada ca mesajul divin pe
ˆ
care l-a transmis a ımpiedicat pentru un timp
˘ ˘ ˆ ˘
decaderea spirituala care a dus ın cele din urma
ˆ ˆ ˆ
regatul lui Iuda la distrugere. Cat de mangaie-
˘ ˘ ˘
tor este sa vedem ca unii reacţioneaza pozitiv la
MICA
mesajul nostru de salvare!
ANUNŢAREA UNEI FURTUNI IMINENTE
ˆ ˘
In timp ce Egiptul şi Asiria, cele doua puteri mondiale,
13
ˆ
apuneau, Babilonul devenea tot mai proeminent. In scurt
˘ ˘
timp, ascensiunea lui urma sa aiba efecte dramatice asupra
ˆ ˆ
13, 14. a) Cum te poate ajuta exemplul lui Ţefania ın ce priveşte ınchi-
˘ ˘
narea? b) La ce reforma spirituala a dus activitatea lui Ţefania?
˘
Profeţi ale caror mesaje sunt importante pentru noi 23
CE FOLOASE POŢI AVEA?

ˆ
˙ Ce ai remarcat cu privire la ordinea ın care
ˆ
apar ın Biblie cei doisprezece profeţi?
˘
˙ Ce foloase poţi avea din experienţele traite
de unii profeţi ca Iona şi Amos? — Evrei
11:32, 33, 39, 40.
˘ ˘ ˆ
˙ Ce a fost dispus sa faca Osea pentru a ınde-
plini voinţa lui Iehova? — Matei 16:24.
˘ ˘
naţiunii lui Iuda. Profeţii lui Dumnezeu erau pregatiţi sa-i
˘ ˆ ˘ ˘
avertizeze şi sa-i mustre pe ınchinatorii lui Iehova. Sa vedem
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
ce au facut unii profeţi, fara sa uitam ınsa ca, şi ın prezent,
˘
creştinii predica un mesaj de avertizare.
14 Daca, ˘ ˘
pentru a face voinţa lui Iehova, a trebuit sa re-
˘ ˆ ˘
nunţi la obiceiurile pe care le respecta familia ta, ınseamna
˘ ˘ ˆ
ca te asemeni cu Ţefania. El a fost, dupa cat se pare, un
˘ ˘ ˘
stra-stranepot al regelui Ezechia şi o ruda a regelui Iosia, cu
alte cuvinte un membru al casei regale a lui Iuda. Cu toate
ˆ ˘
acestea, dand dovada de ascultare, Ţefania a transmis un
ˆ ˘
mesaj condamnator ımpotriva conducatorilor co-
ˆ ˘
rupţi ai lui Iuda. Numele Ţefania ınseamna
ˆ ˘ ˘
„Iah a ascuns“. Ţefania a scos ın evidenţa ca
ˆ
numai prin ındurarea lui Dumnezeu poate fi
ˆ ˆ
cineva ‘ascuns ın ziua maniei lui Iehova’ (Ţe-
ˆ ˘
fania 2:3). Din fericire, activitatea neınfricata
ˆ ˘
a lui Ţefania a dat roade. Tanarul rege Iosia a
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
condus o reforma spirituala, ındepartand ido-
ˆ ˆ
lii, reparand templul şi restabilind ınchinarea
˘
curata (2 Regi, capitolele 22, 23). Ţefania şi co-
˘
laboratorii sai profeţi (Naum şi Ieremia) au
avut un rol foarte important, ei fiind cei
˘ ŢEFANIA
care l-au ajutat şi l-au sfatuit pe rege. Din
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘
nefericire, cei mai mulţi iudei s-au cait doar formal. Dupa
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
ce Iosia a murit ıntr-o batalie, ei au ınceput sa practice din
˘ ˆ
nou idolatria şi, nu dupa mulţi ani, au fost exilaţi ın Babilon.
15 Poate ca˘ te consideri o persoana˘ lipsita˘ de importanţa, ˘
˘ ˘
o persoana obişnuita. Creştinii au marele privilegiu de a fi
„colaboratori“ ai lui Dumnezeu, totuşi cei mai mulţiˆ dintre
ei nu sunt persoane proeminente (1 Corinteni 3:9). In mod
˘ ˘ ˆ ˘
asemanator, despre profetul Naum nu ştim decat ca prove-
˘ ˘ ˆ ˆ
nea dintr-un oraşel numit Elcoş, situat, dupa cat se pare, ın
˘
Iuda. Totuşi, mesajul sau a fost plin de greutate şi important.
ˆ
De ce spunem acest lucru? Naum a profeţit ımpo-
triva capitalei Imperiului Asirian, Ninive.
˘
Niniviţii reacţionasera favorabil la lucrarea
˘ ˆ
lui Iona, dar, dupa un timp, s-au ıntors la ve-
˘ ˆ ˘
chile lor cai. Sculpturile ın piatra din
ˆ
locul unde s-a aflat candva oraşul Ni-
˘ ˘ ˆ
nive arata ca acesta a fost, ıntocmai
˘
cum a spus Naum, ‘o cetate care varsa
ˆ ˘
sange’ (Naum 3:1). Sculpturile prezinta
tratamentul crud la care erau supuşi pri-
˘
zonierii de razboi. Folosind un limbaj
descriptiv şi plin de dramatism, Naum a
˘
prezis distrugerea totala a oraşului Ninive.
NAUM
˘ ˘
Mesajul sau s-a dovedit adevarat, aşa cum se va
ˆ ˘
dovedi şi mesajul pe care ıl transmitem noi astazi.
16 De-a lungul secolelor, unii cititori ai Bibliei au nutrit
ˆ ˘
anumite speranţe cu privire la ziua lui Iehova, care ınsa nu
ˆ ˘ ˆ ˆ
s-au ımplinit. Alţii au fost dezamagiţi de aparenta ıntarziere
˘
a judecaţii lui Dumnezeu. Tu ce simţi? Habacuc şi-a expri-
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
mat ıngrijorarea absolut justificata, ıntreband: „Pana cand,
˘
o, Iehova, voi striga dupa ajutor şi tu nu vei auzi? . . . De ce
15. a) De ce a fost potrivit pentru Ninive mesajul condamnator transmis
ˆ ˘ ˆ ˆ
de Naum? b) Ce putem ınvaţa din ceea ce s-a ıntamplat cu Ninive?
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
16, 17. Daca speranţele noastre ın legatura cu sfarşitul nu s-au ımplinit
ˆ ˘
pe deplin, ce putem ınvaţa din exemplul lui Habacuc?
˘
˘ ˆ
este jaf şi violenţa ın faţa mea?“ — Ha-
bacuc 1:2, 3.
17 Habacuc a profeţit ıntr-o ˆ ˘
perioada tul-
˘
bure din istoria iudeilor, dupa domnia
ˆ
bunului rege Iosia, dar ınainte de distruge-
ˆ ˆ
rea Ierusalimului ın 607 ı.e.n. Nedreptatea şi
˘ ˆ
violenţa erau foarte raspandite. Habacuc a
˘
avertizat ca, aliindu-se cu Egiptul, Iuda nu
˘ ˆ ˆ
avea sa scape de babilonienii ınsetaţi de san-
˘ ˆ
ge. Mesajul sau, scris ıntr-un stil plin de HABACUC
vigoare şi de dramatism, transmite ideea
ˆ ˆ ˘ ˘
mangaietoare ca „cel drept va trai prin fidelitatea
lui“ (Habacuc 2:4). Aceste cuvinte sunt foarte importante
ˆ ˆ ˆ
pentru noi, ıntrucat apostolul Pavel le-a citat ın trei dintre
˘
carţile Scripturilor greceşti creştine (Romani 1:17; Galateni
ˆ ˆ
3:11; Evrei 10:38). Mai mult decat atat, prin Habacuc, Ieho-
˘ ˘ ˆ ˘
va ne da asigurarea ca „viziunea este ınca pentru timpul
ˆ ˆ
fixat. . .. Nu va ıntarzia“. — Habacuc 2:3.
18 Profetul Obadia a scris cea mai scurta˘ carte din Scrip-
˘
turile ebraice: doar douazeci şi unu de versete. Tot ce ştim
˘ ˆ
despre el este ca a profeţit ımpotriva Edomului.
Edomiţii au descins din fratele lui Iacob,
fiind deci ‘fraţi’ cu israeliţii (Deuterono-
mul 23:7). Dar edomiţii nu s-au purtat
ca nişte fraţiˆ cu poporul lui
ˆ
Dumnezeu. In 607 ı.e.n., cam
ˆ ˆ
ın perioada ın care Obadia
şi-a scris cartea, edomiţii au
ˆ
blocat drumurile şi i-au dat ın
ˆ
mainile duşmanilor babilonieni
˘
pe iudeii fugari. Iehova a prezis ca Edo-
mul va fi pustiit complet, profeţie care s-a
OBADIA
ˆ ˘
18. De ce l-a ındrumat Iehova pe Obadia sa profeţeas-
˘ ˆ
ca ımpotriva Edomului?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ
ımplinit. Despre Obadia, ca şi despre Naum, nu cunoaştem
ˆ ˘ ˘
prea multe, dar este foarte ıncurajator sa ştim ca Dumnezeu
˘
se poate folosi de oameni aparent lipsiţi de importanţa pen-
tru a-i sluji ca mesageri. — 1 Corinteni 1:26–29.
˘
MESAJE
ˆ ˆ CARE STIMULEAZA, ˘
MANG AIE ŞI AVERTIZEAZA
19 Hagai este primul dintre cei trei profeţi care au slujit
˘ ˆ ˘ ˘
dupa ıntoarcerea unei ramaşiţe fidele din exilul babilonian,
ˆ ˆ ˘
ın 537 ı.e.n. Hagai a facutˆ parte din primul grup al celor ce
ˆ ˘
s-au ıntors din Babilon. Impreuna cu guvernatorul Zoroba-
ˆ
bel şi cu marele preot Iosua şi ın colaborare
ˆ ˘
cu profetul Zaharia, Hagai a ıncercat sa-i
˘ ˆ ˘
stimuleze pe iudei sa ınvinga opoziţia din
˘
exterior şi apatia cauzata de materialism.
˘ ˆ ˘
Ei trebuiau sa ındeplineasca sarcina
ˆ ˘
pentru care se ıntorsesera: recon-
struirea templului lui Iehova. Cele
patru mesaje directe, rostite de
ˆ ˆ ˆ
Hagai ın 520 ı.e.n., au scos ın evi-
˘
denţa numele şi suveranitatea lui
ˆ ˘
HAGAI Iehova. Cand vei citi aceasta carte
ˆ ˆ
vei ıntalni de paisprezece ori expre-
sia „Iehova al armatelor“. Mesajele pline de
˘ ˘ ˆ ˘
forţa ale lui Hagai au stimulat poporul sa reınceapa con-
ˆ ˘ ˘
struirea templului. Nu ne simţim şi noi ıntariţi ştiind ca
˘ ˘
Iehova are o putere nelimitata ca Domn Suveran şi ca el
conduce mari armate de creaturi spirituale? — Isaia 1:24; Ie-
remia 32:17, 18.
20 Poate ca˘ uneori eşti descurajat de lipsa de zel a unor
ˆ ˘ ˘ ˆ
slujitori ai lui Dumnezeu. Atunci ınseamna ca ınţelegi
sentimentele profetului Zaharia. Asemenea contempora-
19. Cum
ˆ a stimulat Hagai poporul lui Dumnezeu?
˘
20. Impotriva carei atitudini predominante a luptat Zaharia?
˘
˘
nului sau Hagai, Zaharia a avut di-
ficila misiune de a-i impulsiona pe
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
colaboratorii sai ın ınchinare sa duca
ˆ
la bun sfarşit munca de con-
struire a templului. Zaharia a
˘ ˆ ˘
depus eforturi asidue sa ınta-
˘
reasca poporul pentru a duce la
ˆ ˘ ˆ ˘
ındeplinire acea uriaşa ınsarcina-
˘ ˆ
re. Vazand atitudinea conaţionalilor
˘ ˆ
sai, care erau indulgenţi cu ei ınşişi,
˘ ˘
Zaharia s-a straduit sa le insufle o cre- ZAHARIA
˘ ˘ ˘ ˆ
dinţa puternica şi sa-i ındemne la fapte, ˆ
iar eforturile lui n-au fost zadarnice. In plus, Zaharia a con-
semnat numeroase profeţii despre Cristos. Şi noi putem fi
ˆ ˘ ˘
ıntariţi de mesajul potrivit caruia „Iehova al armatelor“ nu-i
˘
va uita pe cei ce cauta favoarea sa. — Zaharia 1:3.
ˆ
IN AŞTEPTAREA LUI MESIA
21 Ultimul dintre cei doisprezece profeţi, Maleahi, a trait ˘
ˆ ˘ ˘
la ınalţimea semnificaţiei numelui sau: „Mesagerul meu“.
˘
Nici despre acest profet nu ştim prea multe lucruri. El a trait
ˆ
pe la mijlocul secolului al V-lea ı.e.n. Din profe-
˘ ˘ ˆ ˘
ţia sa aflam ca a fost un neınfricat purtator
ˆ ˘
de cuvant al lui Dumnezeu şi ca i-a mustrat
˘ ˘
pe membrii poporului sau pentru pacatele
şi ipocrizia lor. Starea de lucruri descri-
˘ ˘ ˘
sa de Maleahi seamana foarte bine cu
˘ ˘ ˆ
cea prezentata de Neemia, dupa cat se
pare, un contemporan al lui Maleahi.
De ce au fost mesajele lui Maleahi
ˆ ˆ
atat de necesare? Poporul ışi pier-
duse zelul şi entuziasmul la care
ˆ
21. a) De ce a fost mesajul lui Maleahi atat
ˆ
de necesar? b) Cu ce promisiune ıncheie
MALEAHI cartea Maleahi Scripturile ebraice?
˘ ˘ ˆ ˆ
IDEI UTILE
˙ Aşa cum reiese din exemplul lui Ţefania,
˘
ce influenţa pot avea slujitorii lui Dumne-
zeu asupra altora?
˘ ˆ
˙ De ce mesajul lui Habacuc se aplica ındeo-
˘
sebi astazi? — 2 Petru 3:12.
˘ ˆ
˙ Cum este ilustrata ın cazul unor profeţi bu-
˘ ˘
navoinţa lui Iehova faţa de cei de condiţie
˘
umila? — Psalmul 113:1, 6, 7; Isaia 57:15.
ˆ ˆ
fusese ındemnat de profeţii Zaharia şi Hagai cu cateva de-
ˆ ˘ ˘
cenii mai ınainte. Starea spirituala a iudeilor era deplorabila.
ˆ ˆ ˆ
Maleahi a vorbit curajos ımpotriva preoţilor ıngamfaţi şi
ˆ ˘
ipocriţi şi a criticat poporul pentru ınchinarea adusa cu
˘ ˘
jumatate de inima şi pentru jertfele pe care le oferea. Cu toa-
ˆ ˘
te acestea, ın armonie cu restul Scripturilor, care ne asigura
˘
ca va exista un viitor luminos, Maleahi a prezis venirea
˘
precursorului lui Mesia, Ioan Botezatorul, şi apoi a lui Cris-
ˆ
tos. Mesajul lui Maleahi ıncheie Scripturile ebraice pe un
ˆ ˘ ˘
ton pozitiv, promiţandu-ne ca pentru cei ce manifesta tea-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ma sfanta faţa de numele lui Dumnezeu „va straluci soarele
˘
dreptaţii“. — Maleahi 4:2, 5, 6.
22 Aşa cum ai observat, barba ˘
ţii care au scris ultimele
˘ ˘ ˘
douasprezece carţi ale Scripturilor ebraice au dovedit ca
˘ ˘
aveau o credinţa puternica (Evrei 11:32; 12:1). Exemplul şi
ˆ ˘ ˆ ˘
mesajul lor ne ınvaţa lecţii valoroase ın timp ce aşteptam cu
˘ ˘
nerabdare „ziua lui Iehova“ (2 Petru 3:10). Analizeaza acum
ˆ ˆ
modul ın care aceste mesaje profetice ıţi pot influenţa vii-
torul etern!
22. Ce ai observat cu privire la personalitatea şi mesajul celor doispre-
zece profeţi?
CAPITOLUL TREI
ZIUA
˘ LUI IEHOVA: ˘
O TEMA FOARTE IMPORTANTA
„ZIUA cea mare a lui Iehova este aproape. Este aproape şi
ˆ
vine ın graba mare“ (Ţefania 1:14). Profeţii lui Dumnezeu
˘
au
ˆ avertizat de repetate ori ca ziua lui Iehova se apropie.
˘ ˘ ˘ ˘
In general, ei au aratat ce influenţa trebuia sa aiba veni-
rea acestei zile asupra vieţii de fiecare zi a contemporanilor
˘
lor, asupra moralitaţii şi asupra conduitei lor. Mesajele
ˆ
transmise de ei au avut ıntotdeauna un caracter urgent.
˘
Daca ai fi auzit personal aceste mesaje, cum ai fi reac-
ţionat?
2 Citind car ˘
ţile scrise de cei doisprezece profeţi, vei con-
˘
stata ca toţi au vorbit, direct sau indirect, despre ziua lui
ˆ ˆ ˘
Iehova.1 Aşadar, ınainte de a examina ın urmatoarele ca-
pitole informaţiile preţioase pe care le-au transmis aceşti
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
profeţi, sa analizam tema care se repeta ın carţile lor: ziua
˘
lui Iehova. Şase dintre profeţi au redat aceasta expresie fo-
˘ ˘
losind exact aceste cuvinte sau cuvinte asemanatoare. Ioel
ˆ ˆ ˘
a descris ın imagini sugestive „ziua cea mare şi ınfricoşa-
toare a lui Iehova“ (Ioel 1:15; 2:1, 2, 30–32). Amos le-a
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
spus israeliţilor sa fie gata sa-l ıntalneasca pe Dumnezeul
ˆ ˆ ˘ ˆ
lor, ıntrucat ziua lui Iehova avea sa fie o zi de ıntuneric
ˆ
(Amos 4:12; 5:18). Mai tarziu, Ţefania a rostit cuvintele
ˆ
1 Atat Isaia, contemporan cu primul grup de profeţi dintre cei doispre-
ˆ
zece, cat şi Ezechiel, contemporan cu al doilea grup, au anunţat ziua lui
Iehova. — Isaia 13:6, 9; Ezechiel 7:19; 13:5; vezi şi capitolul 2 al acestei
˘
carţi, par. 4–6.
˘ ˘ ˆ
1, 2. a) Spre ce tema importanta au ındreptat atenţia cei doisprezece
profeţi? b) Cum au redat unii dintre cei doisprezece profeţi expresia „ziua
lui Iehova“?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˆ
citate ın primul paragraf. Cu puţin ınainte de distrugerea
˘
Ierusalimului, Obadia a dat urmatorul avertisment: „Ziua
ˆ
lui Iehova ımpotriva tuturor naţiunilor este aproape“.
— Obadia 15.
3 Vei vedea, de asemenea, ca˘ doi profeţi, care au fost tri-
˘ ˆ
mişi la iudei dupa ıntoarcerea lor din exil, au folosit
˘ ˘ ˆ
expresii asemanatoare. Zaharia a vorbit despre ziua cand
ˆ
vor fi distruse toate naţiunile care s-au ridicat ımpotriva
ˆ ˆ
Ierusalimului. El a descris ın termeni plastici ce se va ın-
ˆ ˆ ˘
tampla ıntr-o „zi cunoscuta ca ziua lui Iehova“ (Zaharia
12:9; 14:7, 12–15). Maleahi a avertizat şi el poporul lui
ˆ
Dumnezeu cu privire la venirea „zilei celei mari şi ınfrico-
˘
şatoare a lui Iehova“. — Maleahi 4:1–5.
4 Deşi nu au folosit expresia „ziua lui Iehova“, ceilalţi
˘ ˆ
profeţi dintre cei doisprezece au facut ın mod indirect re-
˘ ˘
3. De ce putem spune ca profeţii din perioada postexilica au vorbit de-
spre ziua lui Iehova?
4. Cum fac referire la ziua lui Iehova ceilalţi dintre cei doisprezece
profeţi?
˘
Asemenea unei furtuni ameninţatoare,
„ziua cea mare a lui Iehova este aproape“
˘ ˘
Ziua lui Iehova: o tema foarte importanta 31
˘ ˘ ˘
ferire la ea. Osea a spus ca Iehova avea sa-i ceara socotea-
˘ ˆ
la Israelului şi, mai tarziu, lui Iuda (Osea 8:13, 14; 9:9;
˘
12:2). Aceste mesaje faceau adesea referire la unele acţiuni
ˆ ˆ
ıntreprinse de Iehova ın acele zile. De exemplu, Iona a
ˆ
anunţat judecata lui Dumnezeu ımpotriva oraşului Ni-
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
nive, iar Mica a aratat ce urma sa se ıntample cand
˘ ˆ ˘ ˘
Dumnezeu avea sa acţioneze ımpotriva popoarelor razvra-
˘
tite (Iona 3:4; Mica 1:2–5). Naum a promis ca Iehova se va
˘ ˘ ˘
razbuna pe vrajmaşii Sai (Naum 1:2, 3). Habacuc a strigat
˘
dupa dreptate şi a descris „ziua necazului“ (Habacuc
˘
1:1–4, 7; 3:16). Unele mesaje din aceste carţi au anunţat
ˆ ˘
evenimente care ıi vizau pe adevaraţii creştini. De exem-
˘
plu, Hagai, unul dintre profeţii din perioada postexilica a
prezis zguduirea naţiunilor (Hagai 2:6, 7). Apostolul Pavel
ˆ ˆ ˘ ˘
a citat din Hagai 2:6, ındemnandu-i pe creştini sa depuna
ˆ ˘ ˆ
eforturi pentru a fi ıntr-o stare aprobata cand Dumnezeu
ˆ ˘
va ındeparta cerurile rele simbolice. — Evrei 12:25–29; Re-
velaţia 21:1.
CE ESTE ZIUA LUI IEHOVA?
˘ ˆ
5 Avem toate motivele sa ne gandim cum va fi ziua lui
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
Iehova. Poate ca te ıntrebi: Exista vreo legatura ıntre ziua
ˆ ˆ ˘
lui Iehova, modul ın care ımi traiesc viaţa şi viitorul meu?
˘
Aşa cum au aratat profeţii, ziua lui Iehova este o zi de lup-
˘ ˘ ˆ
ta, o perioada cand Iehova va trece la acţiune pentru a
ˆ ˘ ˆ ˘
executa judecata ımpotriva duşmanilor sai. In aceasta zi
ˆ ˘
ınfricoşatoare vor avea loc, probabil, fenomene cereşti.
ˆ ˆ
„Soarele şi luna se vor ıntuneca, iar stelele ışi vor pierde
˘
stralucirea“ (Ioel 2:2, 11, 30, 31; 3:15; Amos 5:18; 8:9). Ce
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
se va ıntampla pe pamant, unde traim noi? Mica a spus:
˘ ˘
‘Munţii se vor topi sub [Iehova] şi vaile vor crapa ca ceara
˘
din cauza focului, ca apele care se varsa la vale’ (Mica 1:4).
ˆ ˘ ˘
Deşi este redat ıntr-un limbaj figurativ, acest pasaj arata ca
˘
5, 6. Potrivit descrierii facute de profeţi, cum va fi ziua lui Iehova?
˘ ˘ ˆ ˆ
intervenţia lui Dumnezeu va avea efecte catastrofale asu-

˘ ˆ
pra pamantului şi a locuitorilor lui. Dar nu asupra tuturor.
ˆ ˘
Aceiaşi profeţi au prezis numeroasele binecuvantari de
˘ ˘ ˆ ˆ
care au parte cei ce ‘cauta binele’ şi, astfel, raman ın via-
˘
ţa. — Amos 5:14; Ioel 3:17, 18; Mica 4:3, 4.
6 Alţi profeţi dintre cei doisprezece au descris ın ˆ
imagini
˘ ˆ
şi mai sugestive ziua lui Iehova. Habacuc a aratat ın ter-
˘ ˘ ˆ
meni plastici ca Iehova va sfarama „munţii eterni“ şi va
ˆ ˘
coborı „dealurile veşnice“. Munţii şi dealurile reprezinta
ˆ
ın mod potrivit organizaţiile umane, care par de neclintit
ˆ
(Habacuc 3:6–12). Da, ziua lui Iehova „este o zi de manie,
˘ ˘
o zi de necaz şi de suferinţa, o zi de furtuna şi de pustiire,
ˆ ˘ ˘
o zi de ıntuneric şi de negura, o zi de nori şi de bezna
ˆ ˘
adanca“. — Ţefania 1:14–17.
7 Imagineaza- ˘ ˘
ţi ce plaga se va abate asupra celor ce
ˆ
vor lupta ımpotriva lui Dumnezeu! „Le va putrezi carnea
ˆ ˆ ˆ
stand ın picioare, le vor putrezi ochii ın orbite şi le va pu-
ˆ ˘ ˘ ˘
trezi limba ın gura“ (Zaharia 14:12). Indiferent ca aceasta
ˆ ˆ ˘
viziune se va ımplini literalmente sau nu, ınţelegem ca,
˘ ˆ ˘
pentru mulţi, ea anunţa un sfarşit tragic. Chiar daca lim-
ˆ
ba duşmanilor lui Dumnezeu nu va putrezi ın sens literal,
ˆ ˘
va putrezi cel puţin ın sensul ca vorbirea lor dispreţuitoa-
ˆ ˆ ˆ ˘
re va ınceta. ‘Ochii le vor putrezi ın orbite’ ın sensul ca
ˆ ˆ ˆ
orice plan, pe care ıl au ın vedere, de a-şi uni forţele ım-
˘ ˘
potriva poporului lui Dumnezeu va fi zadarnicit.
DE CE UN DUMNEZEU AL IUBIRII
TRECE LA ACŢIUNE
ˆ
8 Probabil i-ai auzit pe unii ıntreb ˆ
and: Cum poate un
˘
Dumnezeu iubitor sa provoace un asemenea dezastru asu-
˘ ˆ
7. Ce nenorocire este prezisa, şi cum s-ar putea ea ımplini?
ˆ ˆ
8, 9. a) Pentru a ınţelege de ce va trece Iehova la acţiune ımpotriva ce-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
lor rai, ce ar trebui sa analizezi? b) Ce legatura exista ıntre loialitatea
˘ ˆ
noastra ın viaţa de zi cu zi şi intervenţia lui Iehova?
˘ ˘
˘ ˘ ˘
pra duşmanilor sai? Este necesar ca Dumnezeu sa aduca
˘ ˆ ˆ ˘
distrugerea pe pamant? Nu ne-a ındemnat Isus sa conti-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
nuam sa ne iubim chiar şi duşmanii şi sa aratam prin
˘ ˘
aceasta ca suntem fii ai Tatalui ceresc (Matei 5:44, 45)?
˘ ˆ ˘ ˆ
Pentru a raspunde la aceste ıntrebari, ai putea ındrepta
ˆ
atenţia spre ınceputul problemelor omenirii. Dumnezeu
˘ ˘
i-a creat pe primii oameni perfecţi, dupa chipul şi asema-
˘ ˆ
narea sa. Cu toate acestea, ei au adus pacatul şi moartea ın
˘ ˆ ˘
familia umana şi, prin urmare, ın viaţa noastra. Ei au tre-
ˆ ˘
cut de partea lui Satan Diavolul ın controversa ridicata de
acesta cu privire la cine are dreptul suprem de a conduce
omenirea (Geneza 1:26; 3:1–19). De-a lungul secolelor, Sa-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
tan a ıncercat sa demonstreze ca, daca ar fi ademeniţi sa-l
˘ ˘ ˘
paraseasca pe Iehova, oamenii ar face imediat acest lucru
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
şi nu i-ar mai sluji. Ştim bine ınsa ca aceasta ıncercare a
lui Satan a eşuat. Isus Cristos şi mulţi alţi slujitori ai lui
˘ ˘
Iehova şi-au pastrat integritatea faţa de Dumnezeu, ˆ de-
ˆ ˘ ˆ
monstrand ca ıi slujeau din iubire (Evrei 12:1–3). In mod
ˆ
sigur şi tu ıi poţi aminti cu numele pe mulţi dintre cei care
ˆ
ıi slujesc lui Dumnezeu cu loialitate.
9 Mai mult decat ˆ ˆ ˆ
atat, fiecare dintre noi este implicat ın
˘ ˘ ˆ ˆ
aceasta controversa care se va ıncheia cand Iehova va pune
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
capat rautaţii. Citind aceste douasprezece carţi, vei obser-
˘
va ca unii profeţi au condamnat atitudinea celor ce
ˆ ˘ ˆ
neglijau ınchinarea la Iehova, traind ın lux. Profeţii i-au
ˆ ˘ ˆ
ındemnat pe membrii poporului lui Dumnezeu ‘sa-şi ın-
˘ ˘ ˘
drepte inima spre caile lor’ şi sa-şi schimbe modul de viaţa
(Hagai 1:2–5; 2:15, 18; Amos 3:14, 15; 5:4–6). Da, profe-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ţii ıi ınvaţau cum sa-şi traiasca viaţa. Cei ce au acceptat
ˆ ˘
aceste ındemnuri au dovedit ca Iehova este Suveranul lor,
˘
iar Satan un mincinos. Iehova se va dovedi loial faţa de
ˆ ˆ ˘
aceştia cand ıi va distruge pe duşmanii sai. — 2 Samuel
22:26.
ˆ ˘
De ce ne ıncurajeaza reacţia pe care au avut-o
niniviţii la mesajul lui Iona?
˘
10 Mai exista un motiv pentru care Dumnezeu va trece
˘ ˆ ˆ ˆ ˆ
la acţiune. Sa ne ıntoarcem ın secolul al VIII-lea ı.e.n., cand
ˆ ˆ
Mica a profeţit ın Iuda. Identificandu-se cu naţiunea, el a
˘ ˆ
comparat situaţia acesteia cu o vie sau cu o livada ın care,
˘ ˘ ˆ ˘
dupa culesul roadelor, nu mai ramane nici macar un stru-
˘ ˆ
gure sau o smochina. Aceasta era situaţia ın societatea
˘ ˘
iudaica, unde cu greu mai puteau fi gasite persoane drep-
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
te. Israeliţii ıi vanau pe concetaţenii lor, stand la panda ca
˘ ˆ ˘ ˘
sa verse sange. Conducatorii şi judecatorii lor umblau
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
dupa caştig egoist (Mica 7:1–4). ˆ Daca ai trai ın asemenea
ˆ ˘ ˘
ımprejurari, cum te-ai simţi? In mod sigur ţi-ar fi mila de
ˆ ˆ ˘
victimele nevinovate. Cu ˆ atat mai mult ıi este mila lui˘ Ie-
hova de cei oprimaţi! In prezent, Iehova examineaza cu
˘
atenţie omenirea. Ce crezi ca vede el? Asupritori care pro-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
fita fara mila de pe urma altora şi ışi ataca plini de violenţa
˘ ˆ
semenii. Cei loiali sunt relativ puţini la numar ın compa-
˘ ˘ ˘
raţie cu populaţia lumii. Dar sa nu ne lasam cuprinşi de
ˆ ˆ ˘
10. Avand ın vedere situaţia observata de Mica, ce alt motiv are Iehova
˘ ˘
sa treaca la acţiune?
˘ ˘
ˆ ˘
CE AI INVAŢAT?
˘ ˘ ˘ ˆ
˙ Spre ce tema de importanţa vitala au ındrep-
tat atenţia cei doisprezece profeţi? — Ioel
1:15; Ţefania 1:7, 14.
˙ Cum va fi ziua lui Iehova? — Ioel 2:30, 31;
Ţefania 14:12.
˘
˙ Daca Dumnezeu este iubire, de ce a fixat
ˆ ˆ
o zi cand va trece la acţiune ımpotriva celor
˘
rai? — Mica 7:2–4; Evrei 12:1–3.
˘
disperare. Din iubire faţa de victime, Iehova va face drep-
tate. — Ezechiel 9:4–7.
11 Far ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
a ındoiala, ziua lui Iehova ınseamna distrugere
˘
pentru duşmanii sai şi eliberare pentru cei ce se tem de el
ˆ ˘ ˘
şi ıi slujesc.1 Mica a prezis ca naţiunile se vor revarsa spre
ˆ
muntele casei lui Iehova, ceea ce va ınsemna pace şi uni-
˘ ˆ ˆ
tate pe tot pamantul (Mica 4:1–4). Ce efect a avut ın trecut
˘
faptul ca profeţii au anunţat ziua lui Iehova? Au fost oa-
˘ ˘
menii determinaţi sa-şi schimbe modul de viaţa? Unii, da.
˘ ˆ ˘ ˆ
Aminteşte-ţi ca, atunci cand Iona a anunţat o judecata ım-
˘ ˘
potriva oraşului Ninive, locuitorii sai rai şi violenţi „au
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
ınceput sˆ a creada ın Dumnezeu“ şi ‘s-au ıntors de la calea
˘
lor rea’. In consecinţa, Iehova nu a mai adus nenorocirea
asupra lor (Iona 3:5, 10). Mesajul despre iminenta zi de ju-
˘ ˘
decata a lui Iehova i-a determinat pe niniviţi sa-şi schimbe
˘
modul de viaţa.
1 Pentru dovezi suplimentare referitoare la acest aspect pozitiv, citeşte
Osea 6:1; Ioel 2:32; Obadia 17; Naum 1:15; Habacuc 3:18, 19; Ţefania
2:2, 3; Hagai 2:7; Zaharia 12:8, 9 şi Maleahi 4:2.
ˆ ˘
11. a) Ce ınseamna ziua lui Iehova pentru cei ce se tem de el? b) Ce efect
a avut asupra niniviţilor mesajul avertizator al lui Iona?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘
CUM NE VIZEAZA ACEASTA ZI
12 Unii ar putea obiecta, spunand: ˆ ˘
„Aceşti profeţi au trait
ˆ ˘ ˘ ˘
cu secole ın urma, ce legatura ar putea ˆ avea cu mine me-
˘
sajele lor despre ziua lui Iehova?“ Intr-adevar, aceşti profeţi
˘ ˆ
au trait cu mult timp ınainte chiar şi de naşterea lui Isus,
˘ ˆ ˆ
totuşi ar trebui sa ne gandim ın ce fel cuvintele lor despre
ziua lui Iehova sunt oportune pentru secolul al XXI-lea.
Ce foloase practice putem trage din ceea ce au spus ei de-
ˆ
spre marea zi a lui Iehova? Pentru a ınţelege importanţa
˘
mesajului lor şi pentru a trage foloase din el, trebuie sa nu
˘
pierdem din vedere ca aceşti profeţi au anunţat venirea zi-
ˆ
lei lui Iehova ımpotriva lui Israel, a lui Iuda, a naţiunilor
ˆ ˘ ˘
ınconjuratoare şi a unor puteri mondiale din acea epoca.1
˘ ˘ ˘ ˆ
Este important sa nu uitam ca aceste profeţii s-au ımpli-
ˆ ˘
nit! Asirienii au invadat ıntr-adevar Samaria, Iuda a fost
˘ ˆ ˆ
pustiita ın 607 ı.e.n., iar naţiunileˆ ostile din jur au fost ni-
˘ ˘
micite la scurt timp dupa aceea. In cele din urma, puterile
˘
mondiale reprezentate de Asiria şi Babilon au cazut. Toa-
ˆ
te aceste evenimente au avut loc ca ımplinire a profeţiilor
care le-au anunţat.
13 Acum sa˘ ne ındrept ˆ ˘
am atenţia spre sarbatoarea Penti-
˘ ˘
˘
costei din anul 33 e.n., care a avut loc la mult timp dupa
ˆ ˘
prima
ˆ ımplinire a unui mare numar dintre aceste profeţii.
In acea zi, apostolul Petru a aplicat profeţia lui Ioel la tur-
ˆ
narea spiritului sfant al lui Dumnezeu. Apoi Petru a citat
ˆ ˆ
din cartea Ioel: „Soarele se va preface ın ıntuneric şi luna
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
ın sange ınainte sa soseasca ziua cea mare şi glorioasa a
˘ ˘
lui Iehova“ (Faptele 2:20). Aceasta arata ca profeţiile refe-
˘ ˘ ˆ
ritoare la ziua lui Iehova urmau sa aiba şi alte ımpliniri.
˘ ˆ
1 Unii dintre cei doisprezece barbaţi au profeţit nu numai ımpotriva
unei singure naţiuni, ci a mai multora.
12, 13. a) Despre cine au profeţit cei doisprezece profeţi? b) De ce pu-

˘ ˆ
tem spune ca profeţiile lor au indicat şi spre alte ımpliniri viitoare?
˘ ˘
ˆ ˆ ˆ
Profeţia lui Ioel a avut a doua ımplinire ın 70 e.n., cand
˘ ˆ
armata romana a distrus Ierusalimul. A fost, bineınţeles,
ˆ ˆ
un timp de ıntuneric şi sange.
ˆ ˘
14 Insa profeţia lui Ioel şi alte profeţii referitoare la ziua
ˆ ˘ ˘
lui Iehova vor avea o ımplinire finala, care ne vizeaza pe
˘ ˆ
noi, cei ce traim ın secolul al XXI-lea. De ce spunem lu-
ˆ ˘ ˘
crul acesta? Petru i-a ındemnat pe creştini sa ‘pastreze viu
ˆ ˘ ˘
ın minte prezenţa zilei lui Iehova’, dupa care a adaugat:
˘ ˘ ˆ ˆ
„Noi aşteptam ceruri noi şi un pamant nou, iar ın ele va
˘
locui dreptatea“ (2 Petru 3:12, 13). Dupa distrugerea Ieru-
ˆ ˘
salimului ın 70 e.n. nu au fost instituite ceruri noi (o noua
˘ ˘ ˆ
guvernare teocratica) şi un pamant nou (o societate de oa-
˘
meni drepţi, aflaţi sub aceasta guvernare). Astfel, cuvintele
˘ ˘ ˘ ˆ
profetice despre ziua lui Iehova trebuie sa aiba o alta ım-
˘ ˘
plinire. Da, aceste profeţii ne vizeaza pe noi, cei care traim
ˆ
ın „timpuri critice“. — 2 Timotei 3:1.
˘
15 Cele douasprezece ˘ ˘
carţi biblice pe care le analizam
˘ ˘
ofera o descriere complexa a zilei lui Iehova, fapt ce ne
aminteşte de cuvintele lui Isus Cristos: „Va fi un necaz
ˆ ˆ ˘
mare, cum n-a mai fost de la ınceputul lumii pana acum,
˘ ˘
nu, şi nici nu va mai fi“. El a spus ca, „imediat dupa“ iz-
ˆ
bucnirea necazului celui mare, „soarele se va ıntuneca,
˘
luna nu-şi va mai da lumina, stelele vor cadea din cer, iar
puterile cerurilor vor fi zguduite“ (Matei 24:21, 29). Aces-
˘ ˘ ˆ
te cuvinte ne ajuta sa stabilim timpul cand va veni ziua
˘ ˘ ˆ
lui Iehova. Este foarte aproape. Scripturile arata ca ın ne-
cazul cel mare va fi distrus imperiul mondial al religiei
ˆ
false, „Babilonul cel Mare“. Apoi, cand necazul cel mare
ˆ
va ajunge la punctul culminant, ziua lui Iehova ıi va şter-
˘ ˆ
ge de pe faţa pamantului pe duşmanii lui Dumnezeu.
— Revelaţia 17:5, 12–18; 19:11–21.
˘
14, 15. a) De ce putem spune ca profeţiile despre ziua lui Iehova ne vi-
˘ ˆ ˘ ˘
zeaza pe noi? b) Cand ne putem aştepta sa vina ziua lui Iehova?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˆ ˆ
16 Martorii lui Iehova au ınţeles cum se vor ımplini ın
linii mari profeţiile referitoare la ziua lui Iehova. Deseori
ˆ ˘
şi ın diverse feluri, Ierusalimul apostat, Samaria infidela,
edomiţii ostili, asirienii violenţi şi babilonienii
ˆ au prefigu-
rat unele caracteristici ale religiei false. Intreaga religie
˘ ˘ ˆ
falsa, care are aceste caracteristici, va fi distrusa ın prima
˘
etapa a necazului celui mare. Amanţii ei politici şi comer-
ˆ ˆ ˘
ciali vor fi nimiciţi ın „ziua cea mare şi ınfricoşatoare a lui
Iehova“, care va urma. — Ioel 2:31.
FII GATA!
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
17 Intrucat mesajele de judecata se aplica ın primul rand
˘ ˘ ˆ
la religia falsa, unii creştini ar putea crede ca ımplinirea
ˆ ˘
acestor profeţii nu ıi vizeaza. Totuşi, ceea ce le-a spus Amos
˘
israeliţilor are valoare practica pentru toţi: „Vai de cei ce
ˆ ˘
tanjesc dupa ziua lui Iehova!“ Unii israeliţi din vremea lui
ˆ ˘
Amos se gandeau ca ziua lui Iehova le va aduce numai bi-
ˆ ˘ ˘ ˆ
necuvantari. Ei credeau ca Iehova va interveni atunci ın
˘ ˘
favoarea poporului sau şi, de aceea, aşteptau cu nerabda-
˘ ˘ ˆ
re aceasta zi. Totuşi, aşa cum a aratat Amos ın continuare,
˘
pentru israeliţii preocupaţi de propria persoana, ziua lui
˘ ˆ ˘
Iehova avea sa fie „ıntuneric, nu lumina“. Da, acei israe-
˘ ˘ ˆ
liţi aveau sa simta mania lui Iehova. — Amos 5:18.
18 Apoi Amos a descris ce se va ınt ˆ ˆ ˆ
ampla cu cei ce tan-
˘ ˘ ˆ
jeau dupa ziua lui Iehova. Imagineaza-ţi ˆ un om care, ın
ˆ ˆ ˆ ˘
timp ce fuge de un leu, ıntalneşte un urs. Incerc and sa sca-
ˆ ˘ ˆ
pe de urs, fuge şi se ascunde ıntr-o casa. Inchide uşa şi,
ˆ ˆ ˘
gafaind,ˆ se sprijina de perete, dar este muşcat de un şar-
ˆ ˆ
pe. Intr-un fel, aşa se va ıntampla cu cei ce nu sunt gata
pentru ziua lui Iehova. — Amos 5:19.
ˆ ˘
16. Care va fi ımplinirea la scara mare a profeţiilor referitoare la ziua lui
Iehova?
ˆ ˘
17, 18. a) De ce a spus Amos: „Vai de cei ce tanjesc dupa ziua lui Ieho-
˘ ˆ ˆ ˘
va“? b) Ce avea sa se ıntample cu cei ce nu erau pregatiţi pentru ziua lui
Iehova?
˘
La Penticosta din 33 e.n., Petru a facut o aplicare
ˆ ˆ
a profeţiei lui Ioel. Ea se ımplineşte şi ın zilele noastre
˘ ˘
19 Observi ce valoare practica are pentru tine aceasta re-
˘
latare? Aminteşte-ţi ca Amos li s-a adresat unor persoane
˘
dedicate lui Dumnezeu. Cu toate acestea, ele trebuiau sa-şi
ˆ
schimbe comportamentul şi modul de gandire. Oare nu
˘ ˘ ˘ ˘
merita sa ne examinam viaţa pentru a vedea daca suntem
˘ ˘ ˘ ˘
gata pentru aceasta zi importanta sau daca trebuie sa fa-
˘ ˘
cem unele schimbari? Cum putem dovedi ca suntem cu
˘ ˆ ˘
adevarat gata? Bineınţeles, nu construindu-ne un adapost,
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
facandu-ne provizii de alimente, ınvaţand cum sa epuram
ˆ ˆ ˘
apa sau strangand gramezi de aur, cum fac unii oameni
din diferite locuri. „Nici argintul lor, nici aurul lor nu va
˘ ˆ ˆ
putea sa-i scape ın ziua maniei lui Iehova“, spune Ţefania.
ˆ
Aşadar, faptul de a fi gata nu depinde de strangerea unor
ˆ ˘ ˘
19. In ce mod practic ar trebui sa ne pregatim pentru ziua lui Iehova?
40
˘ ˘
Asemenea lui Mica, sa ‘aşteptam
˘
cu rabdare’ salvarea lui Dumnezeu
lucruri materiale (Ţefania 1:18; Prover-

˘
bele 11:4; Ezechiel 7:19). Dimpotriva,
˘
trebuie sa fim treji din punct de ve-
˘
dere spiritual şi sa dovedim zi de zi
˘ ˘
ca suntem gata. Trebuie sa avem ati-
˘ ˘ ˘ ˆ
tudinea corecta şi sa acţionam ın
˘
consecinţa. Mica a spus: „Voi ˆ continua
˘
sa privesc spre Iehova. Il voi aştepta
˘ ˘
cu rabdare pe Dumnezeul salvarii mele“.
— Mica 7:7.
20 Daca˘ vei „aştepta cu rabdare“, ˘ ˘
vei dovedi ca eşti gata,
˘
ca ‘priveşti’ spre ziua lui Iehova. Nu te va preocupa data
ˆ ˘ ˆ
cand va veni aceasta zi şi nici cat timp va trebui s-o mai
˘ ˆ
aştepţi. Toate profeţiile referitoare la aceasta zi se vor ım-
˘ ˘ ˆ ˆ
plini fara ıntarziere la timpul stabilit de Iehova. El i-a spus
ˆ ˘
lui Habacuc: „Viziunea este ınca pentru timpul fixat, alear-
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
ga gafaind spre sfarşit şi nu va spune minciuni. Chiar daca
˘ ˘
ar zabovi [din punctul de vedere al oamenilor], continua
˘ ˆ ˆ ˆ
s-o aştepţi, caci se va ımplini negreşit. Nu va ıntarzia [din
punctul de vedere al lui Iehova]“. — Habacuc 2:3.
21 Din aceasta˘ carte vei ınv ˆ ˘
aţa cum poţi ‘aştepta cu rab-
˘
dare’ salvarea lui Dumnezeu. Ce alte foloase vei trage din
citirea ei? Ei bine, se va analiza o parte din Biblie despre
care ştii, probabil, puţine lucruri: cei doisprezece aşa-zişi
ˆ ˆ
Profeţi mici. Vei ınţelege lucruri ıncurajatoare. De exem-
˘ ˘ ˘
plu, partea a doua arata cum ‘sa-l cauţi pe Iehova’ şi sa
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
ramai ın viaţa (Amos 5:4, 6). Cu ajutorul acestor doua-
˘
sprezece carţi vei cunoaşte mai bine personalitatea lui
ˆ ˆ ˘
Iehova şi vei ınţelege mai bine cat este de important sa-i
ˆ ˘ ˘ ˘
20. Ce factori nu ne vor ımpiedica sa ‘aşteptam cu rabdare’?
ˆ ˘
21. Ce foloase vei avea ın urma studierii acestei carţi?
˘ ˘
FOLOASE PENTRU TINE

˘
˙ Cum te vizeaza ziua lui Iehova? — Faptele
2:19, 20; 2 Petru 3:13.
ˆ ˘ ˘
˙ Cand te poţi aştepta sa vina ziua lui Iehova?
— Matei 24:21, 29.
˘
˙ Cum poţi dovedi ca eşti gata pentru ziua
lui Iehova? — Amos 5:4, 6; Habacuc 2:3.
ˆ ˘ ˘ ˆ
slujeşti lui, poate chiar ıntr-o masura mai mare. In partea
ˆ ˘
a treia vei ınţelege mai bine cum vrea Iehova sa ne pur-
˘
tam cu membrii familiei şi cu alţii. Acestˆ lucru te poate
˘ ˆ
ajuta sa fii gata pentru ziua sa cea mare. In final, ın par-
tea a patra vei putea analiza sfaturile profeţilor referitoare
ˆ
la atitudinea pe care trebuie s-o avem ın timp ce ziua lui
ˆ
Iehova se apropie tot mai mult şi vei afla modul ın care
ˆ ˘ ˘ ˆ
aceste sfaturi ıţi pot influenţa serviciul creştin. Fara ındoia-
˘
la, vei analiza cu emoţie mesajul transmis de aceşti profeţi
ˆ ˘ ˘ ˘
ın legatura cu viitorul care te aşteapta.
ˆ
22 Iţi aminteşti cuvintele pline de forţa˘ ale lui Ţefania,
ˆ
citate la ınceputul acestui capitol (Ţefania 1:14)? Mesajul
˘ ˆ ˘ ˆ
sau a schimbat viaţa tanarului rege Iosia. Cand avea doar
ˆ ˘
şaisprezece ani, Iosia a ınceput sa-l caute pe Iehova. La
˘ ˆ ˆ ˘
douazeci de ani a pornit o campanie ımpotriva ınchinarii
ˆ ˆ
la idoli, ın armonie cu ındemnul dat de Ţefania poporu-
lui din Iuda şi din Ierusalim (2 Cronici 34:1–8; Ţefania
1:3–6). Evident, avertismentul referitor la ziua lui Iehova
i-a influenţat lui Iosia viaţa. Se poate spune acelaşi lucru
˘
şi despre tine? Sa vedem cum ne pot ajuta pe fiecare din-
˘
tre noi carţile celor doisprezece profeţi.
˘ ˘
22. Cum ai vrea sa reacţionezi la sfaturile din carţile celor doisprezece
profeţi?
P A R T E A A II-A
˘
SA-L CUNOA˘ ŞTEM PE IEHOVA
ŞI SA-I SLUJIM
˘
Ce conţin carţile celor doisprezece profeţi şi cum ne stimu-
˘ ˘
leaza sa-l cunoaştem mai bine pe Iehova? De ce mesajele
ˆ
divine transmise de aceşti profeţi sunt atat de utile pentru zi-
ˆ
lele noastre? In timp ce vei analiza capitolele 4–7 ale acestei
˘ ˘ ˆ ˘
carţi, vei gasi sfaturi referitoare la modul ın care trebuie sa-i
ˆ ˘
aduci ınchinare lui Dumnezeu şi sa-i respecţi normele. De
ˆ ˘ ˘ ˆ
exemplu, ın ce fel aşteapta el de la tine sa fii drept ın relaţii-
ˆ ˘ ˘ ˘
le cu alţii? Intr-adevar, vei constata ca aceste douasprezece
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
carţi profetice ıţi pot ımbunataţi viaţa.
CAPITOLUL PATRU
IEHOVA, DUMNEZEUL
ˆ
CARE PREZICE ŞI IMPLINEŞTE
˘ ˘
MULŢI oameni au impresia ca viaţa le scapa de sub control.
˘ ˘
Citind ziarele, ei ajung la concluzia ca omenirea se afla
ˆ
ıntr-un continuu declin. Eforturile de a rezolva problemele
ˆ ˘ ˘
lumii nu fac decat sa agraveze o situaţie deja disperata. Este
˘
demn de remarcat ca unii dintre cei doisprezece profeţi pe
ˆ ˘ ˘
care ıi studiem s-au confruntat cu probleme asemanatoare.
˘
Cu toate acestea, ei au transmis mesaje de speranţa care ne
˘
sunt utile şi noua şi pe care le putem folosi pentru a-i con-
sola pe alţii. — Mica 3:1–3; Habacuc 1:1–4.
ˆ
2 In aceste car ˘ ˘
ţi profetice vom gasi o idee-cheie: Iehova,
ˆ
Suveranul universului, deţine ın mod deplin controlul asu-
pra situaţiei omenirii şi este profund interesat de binele
nostru. De fapt, fiecare dintre noi poate spune: „Dumnezeu
˘ ˆ
se intereseaza de mine“. Cei doisprezece profeţi ıl descriu pe
ˆ
„Iehova al armatelor“ ıntr-un mod impresionant. Dumne-
˘ ˘ ˘
zeu poate ‘sa atinga ţara şi ea se topeşte’, totuşi el le da
˘ ˘
slujitorilor sai urmatoarea asigurare: „Cine se atinge de voi
se atinge de lumina ochilor mei“ (Zaharia 2:8; Amos 4:13;
ˆ ˆ
9:5). Nu ne simţim ıncurajaţi cand citim despre acţiunile lui
ˆ
Dumnezeu motivate de iubire şi despre modul ın care se
ˆ ˘ ˘
dovedeşte el ındurator şi iertator (Osea 6:1–3; Ioel 2:12–14)?
˘ ˘ ˘
Este adevarat ca scrierile acestor profeţi nu analizeaza toa-
˘
te aspectele personalitaţii lui Dumnezeu. Pentru aceasta
˘
1, 2. a) De ce ar putea crede unii ca nimeni nu deţine controlul asupra
situaţiei actuale? b) Cum descriu cei doisprezece profeţi personalitatea lui
Iehova?
43
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘
trebuie sa studiem toate cele 66 de carţi ale Bibliei. Totuşi,
˘ ˘ ˘
cele douasprezece carţi sunt ca o fereastra prin care putem
˘ ˘
vedea personalitatea atragatoare a lui Dumnezeu şi modul
ˆ ˘
ın care acţioneaza el.
3 Scrierile celor doisprezece profeţi ne ıntˆ ˘ ˆ
aresc ıncrederea
ˆ ˆ
ın capacitatea lui Iehova de a prezice viitorul şi de a-şi ın-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
deplini scopul fara sa dea greş. Aceste scrieri confirma ca,
ˆ ˘ ˘
sub guvernarea sa, el va transforma ın cele din urma pa-
ˆ ˆ
mantul ın paradis (Mica 4:1–4). Unii dintre aceşti profeţi au
ˆ ˘
descris modul ın care Iehova a pregatit calea pentru veni-
˘ ˘ ˘
rea lui Mesia şi pentru rascumpararea care avea sa elibereze
˘
omenirea din pacat şi moarte (Maleahi 3:1; 4:5). De ce este
˘
important sa cunoaştem toate aceste lucruri?
UN ˆ SUVERAN IUBITOR CARE DEŢINE
IN MOD DEPLIN CONTROLUL
4 Adu-ţi aminte ca˘ Satan a contestat dreptul lui Dumne-
˘ ˆ
zeu de a guverna, aşa cum s-a aratat ın capitolul anterior.
˘ ˘ ˆ ˘
Razvratirea ımpotriva autoritaţii lui Iehova — şi punerea la
ˆ ˘
ındoiala a motivelor sale — le-a determinat pe unele crea-
˘
turi cereşti sa nu mai asculte de Dumnezeu, fapt care a avut
˘ ˆ ˘
consecinţe dezastruoase pentru pamant. Aşadar, este clar ca
˘ ˘
trebuie sa existe respect şi supunere faţa de suveranitatea lui
ˆ ˘ ˘ ˆ
Iehova pentru ca ın univers sa domneasca ordinea, iar ın-
˘ ˘ ˆ
tre oameni sa fie pace. Prin urmare, Iehova este hotarat, pe
˘ ˘ ˘
buna dreptate, sa-şi justifice suveranitatea. Sa vedem cum
˘ ˘ ˘ ˆ
ne pot ajuta cele douasprezece carţi profetice sa ınţelegem
mai bine acest lucru.
5 Ca mesageri ai lui Iehova, profeţii au scos ın ˆ ˘
evidenţa
˘ ˘
poziţia sa suprema. De exemplu, preamarind numele şi su-
ˆ ˘ ˘
3. Cum au scos ın evidenţa cei doisprezece profeţi faptul ca Iehova este
un Dumnezeu care are un scop?
˘ ˆ ˘
4, 5. a) Ce adevar fundamental despre Dumnezeu au scos ın evidenţa cei
˘ ˘
doisprezece profeţi? b) Ce efect are asupra noastra faptul ca Iehova este
atotputernic?
ˆ
Iehova, Dumnezeul care prezice şi ımplineşte 45
IEHOVA CEL ATOTPUTERNIC

ˆ ˘ `
In ebraica, un titlu al lui Dumnezeu este Shaddai, tradus prin
˘ ˘ ˆ
„Cel Atotputernic“. Acest termen apare o singura data ın cele
˘ ˘ ˆ ˘
douasprezece car ţi profetice, ın Ioel 1:15. Se crede ca sensul
ˆ ˘
principal al acestui cuvant este „a fi tare“ sau „a acţiona cu ta-
˘ ˘
rie“. O expresie asemanatoare, ‘Iehova al armatelor’, apare de
ˆ ˘ ˘ ˘
107 ori ın cele douasprezece car ţi. Termenul „putere“ indica for-
˘ ˘
ţa sau taria necesara pentru a realiza un lucru propus. De ase-
˘ ˘
menea, se refera la depaşirea obstacolelor sau a opoziţiei. Fap-
˘ ˘ ˘
tul ca Iehova este atotputernic sugereaza ca el are o putere
˘ ˆ
inegalabila de a-şi realiza scopul şi de a ımplini ceea ce prezice.
veranitatea Celui Atotputernic, Amos a folosit de 21 de ori

˘ ˘ ˘ ˘
titlul „Domnul Suveran“. Acest titlu arata ca mareţia adeva-
˘ ˘ ˘
ratului Dumnezeu este infinita şi ca nimic nu-i scapa de sub
control (Amos 9:2–5; vezi şi chenarul „Iehova cel Atotputer-
nic“). Iehova este singurul Suveran legitim al universului,
˘
infinit superior idolilor lipsiţi de viaţa (Mica 1:7; Habacuc
2:18–20; Ţefania 2:11). Fiind Creatorul tuturor lucrurilor, Ie-
ˆ
hova are ın mod natural dreptul de a-şi exercita puterea
˘
suprema asupra tuturor (Amos 4:13; 5:8, 9; 9:6). De ce este
important acest lucru pentru noi?
6 Daca˘ ai fost vreodata˘ victima discriminarii, ˘
a nedrepta-
˘
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
ţii sau a prejudecaţilor, este cat se poate de mangaietor sa
˘ ˆ
ştii ca iubitorul Suveran se ıngrijeşte de toţi. Iehova a avut
˘ ˘
o relaţie speciala cu o naţiune din vechime, totuşi şi-a fa-
˘ ˘ ˆ ˆ
cut cunoscuta hotararea de a binecuvanta oameni din
˘ ˆ
toate naţiunile şi limbile. El este ‘adevaratul Domn al ıntre-
˘ ˆ ˘
gului pamant’ (Mica 4:13). Dumnezeu a promis ca numele ˆ
˘ ˆ
sau „va fi mare printre naţiuni“ (Maleahi 1:11). Intrucat
˘ ˆ
Tatal nostru ceresc se face cunoscut ın mod imparţial,
ˆ
6. De ce toţi oamenii sunt incluşi ın scopul lui Dumnezeu?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘
„oameni din toate limbile naţiunilor“ reacţioneaza cu en-
ˆ ˘ ˘
tuziasm la invitaţia de a deveni ınchinatori ai sai. — Zaharia
8:23.
7 Cunoaşterea calita˘ ţilor lui Iehova şi a lucrurilor pe care
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
le va face elˆ are o stransa legatura cu numele sau (Psal-
mul 9:10). In timpul lui Mica, numele lui Iehova a fost
˘ ˘
defaimat, fiindca mulţi dintre cei ce purtau acest nume
˘
erau foarte neascultatori. Sub inspiraţie, profetul a subliniat
˘ ˘ ˘ ˆ
„mareţia numelui lui Iehova“ şi a aratat ca „omul cu ınţe-
˘
lepciune practica se teme de numele“ lui Dumnezeu (Mica
˘ ˘
5:4; 6:9). De ce? Deoarece orice speranţa sigura de a avea
˘ ˘
un viitor durabil are la baza semnificaţia profunda a aces-
˘ ˘ ˆ
tui nume: „El face sa devina“. Citeşte Ioel 2:26 şi gandeşte-te
ˆ ˘ ˘
cat de fericit eşti ca porţi acest nume şi ca le poţi vorbi oa-
menilor despre singurul Dumnezeu care poate deveni orice
este necesar pentru binele tuturor creaturilor sale! Dumne-
˘ ˘
zeu a dovedit ca este singurulˆ care are capacitatea nelimitata
de a realiza ce este necesar. Implinirea a numeroase profe-
˘ ˆ
ţii anunţate de cei doisprezece profeţi este o dovada ın acest
sens.
8 Cunoaşterea faptului ca˘ Iehova poate face sa˘ se ınt ˆ ˆ
am-
˘ ˆ ˘
ple sau sa se ımplineasca tot ce doreşte a avut un efect
˘
pozitiv asupra a milioane de oameni. Ioel a aratat acest lu-
ˆ
cru ın celebrele cuvinte citate de unii scriitori creştini:
„Oricine va chema numele lui Iehova va fi salvat“ (Ioel
ˆ
2:32; Faptele 2:21; Romani 10:13). La randul lui, Mica a afir-
ˆ
mat: „Noi vom umbla ın numele lui Iehova, Dumnezeul
nostru,
ˆ pe timp indefinit, da, pentru totdeauna“ ˆ (Mica 4:5).
˘ ˘
Impartaşim şi noi aceleaşi sentimente? In timp de persecu-
ˆ ˘
ţie sau cand avem probleme personale, putem cu toata
ˆ ˘
ıncrederea ‘sa ne refugiem la numele lui Iehova’. — Ţefania
3:9, 12; Naum 1:7.
˘
7. De ce este importanta semnificaţia numelui lui Iehova?
8. Ce foloase avem din cunoaşterea numelui lui Iehova?
ˆ
ˆ ˆ ˘ ˘
CUM IŢI ESTE INTARITA CREDINŢA ŞTIIND:
˘
˙ ca Iehova este atotputernic? — Ioel 1:15.
˘
˙ ca Dumnezeu este imparţial? — Zaharia 8:23.
˘
˙ ca numele lui Dumnezeu are o semnificaţie
˘
profunda? — Mica 5:4.
9 Citirea acestor car ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ

ţi profetice ıţi va ıntari ıncrederea
˘ ˘
ca Iehova deţine controlul chiar şi asupra conducatori-
ˆ
lor umani şi a persoanelor care au putere de decizie ın
˘
chestiuni importante. El are capacitatea de a-i motiva sa ac-
ˆ ˘ ˘
ţioneze ın armonie cu voinţa lui (Proverbele 21:1). Sa luam
ˆ ˘
cazul lui Darius cel Mare al Persiei. Duşmanii ınchinarii
˘
adevarate i-au cerut ajutorul pentru a opri reconstruirea
ˆ ˆ
templului lui ˆ Iehova din Ierusalim. Dar s-a ıntamplat exact
ˆ ˆ
contrariul. In jurul anului 520 ı.e.n., Darius a repus ın vi-
goare decretul lui Cirus şi a sprijinit munca de construire
˘ ˆ ˘
efectuata de iudei. Cand au aparut alte obstacole, Dum-
˘
nezeu i-a transmis urmatorul mesaj guvernatorului iudeu
Zorobabel: „«Nu prin armate, nici prin putere, ci prin spi-
ritul meu», ˆ a spus Iehova al armatelor. Cine eşti tu, munte
mare? In faţa lui Zorobabel vei fi un ţinut neted“ (Zaharia
˘ ˘
4:6, 7). Niciun obstacol nu-l va opri pe Iehova sa distruga
˘ ˘ ˆ
acest sistem rau şi sa instaureze un paradis, spre bucuria ın-
˘ ˘
chinatorilor sai. — Isaia 65:21–23.
˘
10 Sa nu uitam, ˘ ˘
de asemenea, ca Iehova are sub control
forţele naturii, pe care le poate folosi pentru a-şi distruge
˘
duşmanii, daca vrea acest lucru (Naum 1:3–6). Folosind un
˘ ˘
limbaj figurativ, Zaharia a aratat cum poate Iehova sa-şi
˘ ˆ
ocroteasca poporul: „Deasupra lor se va vedea Iehova ınsuşi
ˆ ˘ ˘ ˘
9. In ce masura deţine Dumnezeu controlul asupra conducatorilor
umani?
10. Ce anume mai are Dumnezeu sub control, şi de ce este demn de re-
marcat lucrul acesta?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˆ
şi sageata lui va ţaşni ca fulgerul. Domnul Suveran Iehova
ˆ
va suna din corn şi va ınainta cu vijeliile din sud“ (Zaharia
ˆ ˘
9:14). Aşadar, ıi va fi greu lui Dumnezeu sa-şi demonstreze
supremaţia asupra naţiunilor lipsite de pietate din zilele
noastre? Nicidecum! — Amos 1:3–5; 2:1–3.
ˆ
UN DUMNEZEU CARE IŞI ŢINE
CU FIDELITATE PROMISIUNILE
11 Imagineaza- ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
ţi ca eşti ın secolul al IX-lea ı.e.n. ın regiu-
˘ ˘
nea numita astazi Orientul Mijlociu. Despre ce oraş ai auzi
ˆ
vorbindu-se? Bineınţeles, despre Ninive, un oraş asirian im-
portant, situat pe malul estic al Tigrului, la aproximativ
˘
900 de kilometri nord-est de Ierusalim. Probabil ai auzit ca
este un oraş imens, cu un perimetru de circa 100 de kilo-
˘
metri! Cei ce au vizitat oraşul Ninive au spus ca splendoarea
˘
acestuia rivaliza cu a Babilonului, ca avea palate regale,
˘ ˘ ˘
temple, strazi largi, gradini publice şi o biblioteca impresio-
ˆ
11, 12. a) De ce era considerat Ninive un oraş invincibil? b) Ce s-a ın-
ˆ ˆ ˆ
tamplat cu Ninive, ca ımplinire a cuvantului profetic al lui Dumnezeu?
˘
Deşi Ninive parea un oraş invincibil,
ˆ
cum s-a ımplinit profeţia lui Iehova?
ˆ
˘
nanta. Mai mult, strategii militari au vorbit despre zidurile
˘
sale exterioare şi interioare, care erau masive şi de nepa-
truns.
12 „Invincibil!“ Aşa au descris mulţi oraşul Ninive. Totuşi,
˘
diverşi profeţi din Iuda, o naţiune cu mult mai mica, au
˘
spus de repetate ori ca Iehova condamnase la distrugere
˘ ˘ ˆ
aceasta ‘cetate care varsa sange’. Ca urmare a reacţiei oame-
˘
nilor la mesajul lui Iona, oraşul a scapat, pentru un timp,
de pedeapsa lui Dumnezeu. Cu toate acestea, niniviţii s-au
ˆ ˘
ıntors la vechile lor cai rele. Naum a prezis: „Ninive . . ., te
˘
va taia sabia . . . Nu este alinare pentru nenorocirea ta“
ˆ
(Naum 3:1, 7, 15, 19; Iona 3:5–10). Cam ın aceeaşi perioa-
˘ ˘
da, Dumnezeu a prezis prin intermediul lui Ţefania ca
ˆ ˘
Ninive va ajunge o ıntindere pustie (Ţefania 2:13). Avea sa
ˆ ˘ ˆ ˘
se ımplineasca oare cuvantul lui Iehova? Avea sa fie
˘ ˘ ˘ ˘
rasturnata invincibila putere politica din acele timpuri? Ras-
ˆ ˆ ˆ
punsul a venit ın jurul anului 632 ı.e.n., cand babilonienii,
ˆ
sciţii şi mezii au asediat oraşul şi, profitand de inundaţiile
˘
venite pe neaşteptate, care i-au erodat zidurile, au reuşit sa
˘ ˘ ˆ
patrunda ın el (Naum 2:6–8). Acel oraş, puternic odinioa-
˘ ˆ ˆ
ra, s-a transformat ın scurt timp ıntr-un morman de ruine.
˘ ˆ ˘ ˆ
Ninive a ramas pana ın zilele noastre un pustiu.1 „Cetatea
˘ ˆ ˆ ˆ
jubilarii“ nu s-a putut ımpotrivi ımplinirii cuvantului lui
Dumnezeu! — Ţefania 2:15.
13 Distrugerea oraşului Ninive nu este decat ˆ
un exemplu
ˆ ˘ ˘
de profeţie care s-a ımplinit. Priveşte o harta moderna a
ˆ ˆ ˘
1 In noiembrie 2002, ınainte de izbucnirea razboiului din Irak, profe-
˘ ˘ ˘
sorul Dan Cruickshank a vizitat aceasta regiune.
ˆ El a facut urmatorul co-
mentariu la postul de televiziune BBC: „In apropierea oraşului Mosul se
˘ ˆ ˘
afla ruinele imensului oraş Ninive, care, ımpreuna cu Nimrud, . . . a fost
ˆ ˆ
studiat cu viu interes de arheologii britanici ıncepand din 1840. Explora-
rea acestor oraşe asiriene a permis descoperirea unei civilizaţii de mult dis-
˘ ˘ ˘
parute, o civilizaţie aproape mitica, cunoscuta numai din descrierile vagi,
enigmatice şi deloc elogioase ale Bibliei“.
ˆ ˘ ˆ ˘
13. Ce exemple de profeţii care s-au ımplinit gasim ın carţile celor doi-
sprezece profeţi?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘
Orientului Mijlociu. Gaseşti undeva Amonul, Asiria, Babilo-
ˆ ˘ ˘
nul, Edomul sau Moabul? Bineınţeles ca nu! Deşi odinioara
aceste naţiuni erau proeminente, cei doisprezece profeţi au
ˆ
prezis sfarşitul lor (Amos 2:1–3; Obadia 1, 8; Naum 3:18; Ţe-
ˆ ˘
fania 2:8–11; Zaharia 2:7–9). Una cate una, ele au disparut
˘ ˘
ca naţiuni. Iehovaˆ a spus ca vor fi şterse din existenţa, şi aşa
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
s-a şi ıntamplat! In mod asemanator, prezicerile facute de
ˆ
aceşti profeţi despre ıntoarcerea din captivitatea babilonia-
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
na a unei ramaşiţe de iudei s-au ımplinit ıntr-adevar!
14 Cum ıˆ ţi influenţeaza˘ ıncrederea ˆ ˆ
ın Iehova aceste dovezi
˘ ˘
ale capacitaţii sale de a prezice viitorul? Poţi fi sigur ca Ie-
ˆ
hova ışi va ţine promisiunile. El este Dumnezeul „care nu
˘ ˘ ˆ ˘
poate sa minta“ (Tit 1:2). Mai mult, prin Cuvantul sau,
˘
Dumnezeu ne spune tot ce trebuie sa ştim. Avem deci mo-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
tive ıntemeiate sa ne axam viaţa pe ınfaptuirea voinţei lui
Iehova şi pe studierea cuvintelor sale profetice, care nu dau
˘ ˘
greş. Cele douasprezece carţi nu conţin doar preziceri care
ˆ ˆ ˆ
s-au ımplinit ın trecut. Multe dintre aceste profeţii sunt ın
ˆ ˆ
curs de ımplinire sau vor deveni realitate ın scurt timp.
˘ ˘ ˆ ˘
Aşadar, cele douasprezece carţi ne sporesc ıncrederea ca pro-
ˆ
feţiile referitoare la timpul nostru şi la viitor se vor ımplini.
˘ ˘ ˘
Sa le acordam toata atenţia.
˘
UN TATA IUBITOR
15 Iehova demonstreaza˘ ca˘ este demn de ıncredere ˆ
nu nu-
ˆ
mai prin profeţiile sale referitoare la naţiuni şi la lume ın
ˆ
general, ci şi prin alte preziceri care se ımplinesc ˆ şi din care
ˆ ˘
putem trage foloase ın mod individual. In ce sens? ˆ Poate ca
uneori te lupţi cu unele probleme personale. Iţi dai seama
˘ ˘ ˆ ˘
ca nu ai nevoie doar de cineva care sa te ınţeleaga, ci de ci-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
neva ın care sa poţi avea ıncredere şi care sa te poata ajuta.
ˆ ˘ ˘
14. De ce avem motive ıntemeiate sa ne axam viaţa pe promisiunile lui
Iehova?
ˆ
15. Cum te pot ajuta experienţele din viaţa lui Mica atunci cand lupţi cu
unele probleme personale?
ˆ
ˆ ˆ ˘ ˆ
In secolul al VIII-lea ı.e.n., Mica se simţea, dupa cat se pare,
ˆ
foarte singur ın confruntarea cu orgoliosul popor al lui
˘ ˘
Iuda. Avea, probabil, impresia ca era ultima persoana fide-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
la de pe pamant, ca nu putea sa aiba ıncredere nici chiar ın
˘ ˆ
propria familie. Oriunde mergea nu gasea decat oameni
ˆ ˘ ˆ ˆ
corupţi, ınşelatori şi ınsetaţi de sange. Cu toate acestea, pro-
˘
misiunile divine i-au dat lui Mica certitudinea ca, indiferent
ˆ ˆ
ce ar face alţii, Iehova se va ıngriji de cei care ıi sunt fideli.
˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
Şi tu poţi gasi mangaiere ın aceasta asigurare, ındeosebi
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
daca, ın calitate de ınchinator al lui Iehova, eşti ın minori-
ˆ
tate sau chiar singur şi ınconjurat de persoane care nu-l
˘
onoreaza pe Dumnezeu. — Mica 7:2–9.
16 Aşa cum se ınt ˆ ˆ ˘ ˘
ampla adesea şi astazi, cei bogaţi şi cei
˘
puternici din Iuda şi Israel devenisera lacomi şi necinstiţi.
Impunerea unor taxe excesiv de mari şi acapararea de tere-
˘
nuri au dus la apariţia sclaviei ilegale. Saracii erau trataţi cu
˘
indiferenţa, ba chiar cu brutalitate (Amos 2:6; 5:11, 12; Mica
˘
2:1, 2; 3:9–12; Habacuc 1:4). Prin mesagerii sai, Dumnezeu
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
a aratat clar ca nu tolereaza corupţia şi opresiunea şi ca ıi va
˘ ˘ ˘
pedepsi pe raufacatorii inveteraţi (Habacuc 2:3, 6–16). El a
˘ ˆ
prezis ca „va ındrepta lucrurile cu privire la naţiuni puter-
˘ ˘
nice“ şi ca fiecare dintre slujitorii sai aprobaţi „va sta sub
˘
viţa lui şi sub smochinul lui şi nimeni nu-i va face sa tre-
˘
mure, caci gura lui Iehova al armatelor a vorbit“ (Mica
˘
4:3, 4). Imagineaza-ţi ce uşurare! Dumnezeu a prezis şi apoi
ˆ ˘
a ımplinit multe alte lucruri. Avem toate motivele sa fim si-
˘ ˘ ˆ
guri ca şi aceasta promisiune se va ımplini!
17 Iehova nu-şi ımpline ˆ
şte promisiunile doar pentru a-şi
˘
dovedi capacitatea de prezicere, ca şi cum ar vrea sa-i im-
presioneze pe oameni. Acţiunile sale sunt motivate de o
˘ ˘
iubire bazata pe principii, fiindca „Dumnezeu este iubire“
˘ ˘ ˆ
16. De ce poţi fi sigur ca Dumnezeu vede corupţia şi opresiunea şi ca ıi
va elibera pe cei drepţi?
˘ ˘
17, 18. a) De ce le ofera Dumnezeu oamenilor o speranţa? b) Cum ar tre-
˘
bui sa privim disciplinarea din partea lui Iehova?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˆ
(1 Ioan 4:8). Aminteşte-ţi de Osea, care a trait ın secolul al
ˆ ˘
VIII-lea ı.e.n. Aşa cum Gomer i-a fost infidela lui Osea, so-
ţul ei, tot aşa israeliţii i-au fost infideli lui Iehova. Idolatria
˘
de care se faceau vinovaţi echivala cu adulterul. Ei au ames-
ˆ ˆ ˘ ˘
tecat ınchinarea la Baal cu ınchinarea curata adusa lui
ˆ
Iehova. Mai mult, ın sens simbolic, ei au „comis fornicaţie“
cu Asiria şi cu Egiptul. Cum a reacţionat Iehova? Osea a tre-
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
buit sa-şi caute soţia infidela şi s-o aduca ınapoi. Iehova ınsa
˘ ˆ
şi-a cautat poporul din iubire. „I-am tras cu franghii ome-
ˆ ˘
neşti, cu funiile iubirii. . . . şi cu blandeţe i-am dat fiecaruia
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
sa manance“ (Osea 2:5; 11:4). Daca aveau sa se caiasca ın
mod sincer, se puteau bucura de iertarea lui Dumnezeu şi
puteau restabili relaţiile cu el (Osea 1:3, 4; 2:16, 23; ˆ 6:1–3;
14:4). Nu te simţi mişcat de afecţiunea lui Iehova? Intrea-
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
ba-te: Daca Iehova a aratat atata afecţiune ın trecut, nu pot
˘ ˘ ˆ ˘
fi sigur ca şi faţa de mine ışi va arata iubirea şi afecţiunea
˘ ˘ ˘
tandra, loiala, constanta şi nepieritoare? — Osea 11:8.
18 Cele douasprezece car ˘ ˘ ˘
ţi profetice ne ajuta, de aseme-
˘ ˘
nea, sa consideram disciplinarea din partea lui Dumnezeu
˘
drept o dovada a iubirii sale. Iehova i-a asigurat pe membrii
˘ ˘ ˘ ˘
poporului sau pacatos ca nu-i va „nimici de tot“ (Amos 9:8).
ˆ ˘
Cand a fost necesara aplicarea unei pedepse, Dumnezeu nu
ˆ
˘
s-a reţinut. Dar ce uşurare trebuie sa fi adus cunoaşterea fap-
˘ ˘ ˆ ˘
tului ca pedeapsa era temporara! Maleahi 1:6 ıl compara pe
˘ ˘ ˆ ˆ
Iehova cu un tata iubitor. Un tata care ışi iubeşte copiii ˆ ıi˘
˘ ˘
disciplineaza ca sa-i corecteze (Naum 1:3; Evrei 12:6). Insa
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
iubirea ıl determina pe Tatal nostru ceresc sa fie ıncet la ma-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
nie, iar Maleahi 3:10, 16 confirma ca el ıi va rasplati din plin
˘
pe slujitorii sai.
19 Maleahi ıˆ şi ıncepe ˆ
cartea cu urmatoarea
˘
asigurare:
ˆ
„«V-am iubit», spune Iehova“ (Maleahi 1:2). In timp ce re-
˘
flectezi la aceasta asigurare pe care i-a dat-o Dumnezeu
ˆ ˘ ˆ ˘
Israelului, ıntreaba-te: Fac ceva ce m-ar putea ımpiedica sa
˘
ma bucur de iubirea lui Dumnezeu? Ce faţete ale iubirii lui
˘ ˘ ˆ
Dumnezeu aş dori sa cunosc mai ˆ bineˆ şi sa le simt ıntr-un
ˆ
mod mai deplin ın viaţa mea? Inţelegand mai bine iubirea
˘
lui Dumnezeu, vei fi tot mai sigur de afecţiunea sa eterna.
IERTAREA DESCHIDE CALEA SPRE SALVARE
˘ ˘
20 Citind aceste carţi profetice, vei observa ca uneori Ie-
hova a prezis dezastre. De ce? De multe ori, pentru a-şi
˘ ˘ ˘ ˆ
determina poporul sa se caiasca. In acest scop, el le-a per-
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
mis strainilor sa distruga Samaria ın 740 ı.e.n. şi Ierusalimul
ˆ ˆ ˆ
ın 607 ı.e.n. Ceea ce a prezis Dumnezeu s-a ımplinit, dar,
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
mai tarziu, el le-a permis iudeilor penitenţi sa se ıntoarca ın
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
ţara. Da, aceste carţi scot ın evidenţa ca, ın marea sa buna-
ˆ ˘ ˆ ˘
tate, Dumnezeu ıi iarta şi ıi restabileşte pe cei ce se caiesc
ˆ
şi se ıntorc la el (Habacuc 3:13; Ţefania 2:2, 3). Mica s-a sim-
ˆ ˘ ˘
ţit ındemnat sa spuna: „Cine este Dumnezeu ca tine, care
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sa ierte nelegiuirea şi sa treaca cu vederea faradelegea ra-
˘ ˆ
maşiţei moştenirii sale? El nu-şi va ţine mania pentru
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
totdeauna, caci ışi gaseşte placerea ˆ ın bunatatea iubitoare“
(Mica 7:18; Ioel 2:13; Zaharia 1:4). Implinirea profeţiei con-
˘
firma acest lucru.
˘
19. Ce autoexaminare este necesara?
˘ ˘ ˘ ˆ
20. Cum reiese din aceste carţi ca Iehova iarta, deschizand astfel calea
spre salvare?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˆ ˘
CUM IŢI POŢI INTARI
RELAŢIILE CU DUMNEZEU
ˆ ˆ
˙ meditand la capacitatea sa de a-şi ımplini
promisiunile? — Ioel 2:11.
ˆ ˘
˙ reflectand la iubirea sa tandra? — Osea 11:4;
14:4; Ţefania 3:17.
ˆ ˆ
˙ gandindu-te la ındurarea şi la dorinţa sa
de a ierta? — Osea 2:23; Mica 7:18.
ˆ ˘ ˘
21 Indicand baza legala pentru o iertare permanenta, Ieho-
˘ ˘
va a prezis venirea lui Mesia, care avea sa-şi jertfeasca viaţa
˘ ˘ ˘ ˘
umana ca „rascumparare corespunzatoare“ pentru omenirea
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
pacatoasa (1 Timotei 2:6). Amos a aratat ca Mesia, fiul lui
˘ ˘
David, avea sa aduca o restabilire (Amos 9:11, 12; Faptele
˘ ˘ ˘
15:15–19). Mica a aratat chiar şi locul unde urma sa se nasca
˘ ˘
Isus, cel ce avea sa aduca foloase extraordinare tuturor oame-
˘ ˘ ˆ
nilor care aveau sa manifeste credinţa ın jertfa sa (Mica 5:2).
˘ ˘ ˘
Iar Zaharia a spus ca „Vlastarul“, adica Isus, se „va aşeza şi va
˘
domni pe tronul sau“ (Zaharia 3:8; 6:12, 13; Luca 1:32, 33).
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
Fara ındoiala, credinţa noastra se va ıntari pe masura ce vom
examina mai multe dintre aceste profeţii. — Vezi chenarul
„Profeţii importante despre Mesia“.
22 Pe masur ˘ ˘
a ce vei citi mesajele celor doisprezece profeţi,
ˆ ˆ ˘
ıncrederea ta ın victoria finala a lui Dumnezeu va creşte. Ie-
˘ ˘
hova este Cel ce lupta pentru noi. El va aduce adevarata
ˆ ˘ ˘
dreptate. Cuvantul sau va dainui pentru totdeauna. Dum-
˘ ˘ ˆ
nezeu nu uita legamintele pe care le-a ıncheiat cu poporul
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
sau, ci se ıngrijeşte de slujitorii sai şi ıi elibereaza de toţi asu-
pritorii (Mica 7:8–10; Ţefania 2:6, 7). Iehova nu s-a schimbat
˘
21. a) Ce au aratat cei doisprezece profeţi despre Mesia? b) Care profeţii
mesianice ţi se par interesante?
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ
22. Cum ıţi ıntareşte ıncrederea ın Iehova modul ın care l-au descris cei
doisprezece profeţi?
PROFEŢII IMPORTANTE DESPRE MESIA
ˆ
Evenimentul Profeţia Implinirea
ˆ Luca 2:4–11;
Se naşte ın Betleem Mica 5:2
Ioan 7:42
Este chemat din Egipt,

Osea 11:1 Matei 2:14, 15
unde se refugiase
˘ ˆ
Intra ın Ierusalim Matei 21:1–9;
˘ Zaharia 9:9
pe un magar Ioan 12:12–15
˘
Este tradat pentru Matei 26:15;
Zaharia 11:12
30 de arginţi 27:3–10
˘
Pastorul este lovit,
ˆ ˘ Zaharia 13:7 Matei 26:31, 56
oile ımpraştiate
˘
Este strapuns
ˆ Matei 27:49;
ın timp ce se afla Zaharia 12:10
ˆ Ioan 19:34, 37
pe stalp
ˆ ˆ ˘
In mormant parţi
Matei 12:39, 40; 16:21;
din trei zile, Iona 1:17; 2:10
ˆ 1 Corinteni 15:3–8
apoi ınviat
ˆ ˆ ˘ ˘
(Maleahi 3:6). Cat de ıncurajator este sa ştim ca nimic nu-l
˘ ˆ ˘ ˘
poate opri pe Dumnezeu sa-şi ındeplineasca scopul! Daca
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
el a spus ca ziua sa de judecata va veni, ınseamna ca va veni.
˘ ˆ ˘
Aşadar, sa fim vigilenţi ın timp ce aşteptam ˆ ziua lui Ieho-
˘ ˆ
va! „Iehova va fi rege peste tot pamantul. In ziua aceea,
˘
Iehova va fi unul singur şi unul singur, numele sau“ (Zaha-
ˆ ˆ
ria 14:9). El a prezis lucrul acesta şi el ıl va ımplini.
CAPITOLUL CINCI
˘ ˘ ˘
‘SA-L
ˆ C AUTˆ AM PE IEHOVA’
ˆ INCHINANDU-NE LUI
IN MODUL APROBAT DE EL
˘
CE MARE privilegiu este sa-l cunoaştem pe Dumnezeul care
ˆ ˘
ımplineşte profeţiile! Datorita acestui lucru, şi tu poţi avea
˘
parte de condiţia privilegiata despre care a vorbit profetul
ˆ ˆ
Osea: „Te voi logodi cu mine ın fidelitate şi ıl vei cunoaşte
˘
pe Iehova“. Osea descria starea de siguranţa şi condiţiile
˘
paradiziace de care avea sa se bucure poporul ˆ lui Dumnezeu
˘ ˆ ˘ ˘
dupa ıntoarcerea din exilul babilonian. In mod asemanator,
˘
poporul lui Dumnezeu din timpurile moderne se bucura
˘ ˘ ˘ ˘
de o stare de prosperitate şi siguranţa spirituala asemana-
toare unui paradis (Osea 2:18–20). Ca Martori ai lui Iehova,
sau slujitori dedicaţi lui, avem onoarea de a-i purta nume-
le, onoare pe care nu vrem s-o pierdem. — Isaia 43:10, 12;
Faptele 15:14.
2 Israelul antic era o naţiune dedicata˘ lui Iehova. El i-a dat
˘
o serie de legi de care n-a avut parte nicio alta naţiune (Deu-
ˆ
teronomul 4:33–35). Totuşi, spre sfarşitul secolului al IX-lea
ˆ ˆ ˆ ˆ
ı.e.n., situaţia israeliţilor se schimbase atat de mult, ıncat
˘ ˘
Dumnezeu l-a trimis pe profetul Amos sa le spuna: „Am
ˆ ˘ ˘
urat, am respins sarbatorile voastre . . . Chiar daca˘ ımi ˆ
veţi
˘ ˘
aduce ofrande arse sau alte ofrande, nu-mi voi gasi place-
ˆ ˆ
rea ın ele“ (Amos 5:21, 22). Deşi ın prezent Dumnezeu nu
˘ ˆ
i se adreseaza ın felul acesta congregaţiei sale mondiale,
ˆ ˘
1. De ce binecuvantari ai parte ca membru al poporului lui Dumnezeu?
˘ ˘ ˆ
2, 3. a) De ce a ajuns Iehova sa urasca modul de ınchinare al poporului
˘ ˘ ˘ ˆ
sau din vechime? b) De ce trebuie sa luam ın considerare mesajele profe-
ţilor?
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
‘Sa-l cautam pe Iehova’ ınchinandu-ne lui ın modul aprobat de el 57
˘
cum te-ai fi simţit daca s-ar fi spus asemenea cuvinte de-
ˆ ˆ ˘
spre ınchinarea ta? Ce putem ınvaţa de aici?
3 Pe atunci, poporul lui Dumnezeu susţinea ca˘ i se ınchi-
ˆ
˘ ˆ
na lui Iehova ın modul aprobat de el. Totuşi, mulţi israeliţi
ˆ ˘ ˆ
se ınchinau la zei pagani, cum ar fi zeul canaanit Baal şi chi-
ˆ
puri de viţei, sau aduceau jertfe pe locuri ınalte. Ei se plecau
ˆ ˆ ˘
ınaintea armatei cerurilor şi, ın acelaşi timp, faceau ju-
˘ ˘
raminte folosind numele lui Iehova. De aceea, adevaratul
˘ ˆ
Dumnezeu a trimis profeţi ca sa-i ındemne pe membrii po-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
porului sau sa se ıntoarca la el şi la ınchinarea curata (2 Regi
˘ ˘
17:7–17; 21:3; Amos 5:26). Este clar deci ca exista acţiuni sau
atitudini la care şi slujitorii dedicaţi ai lui Dumnezeu trebu-
˘ ˘ ˆ
ie sa fie atenţi pentru a fi siguri ca sunt ın armonie cu
ˆ ˘
ınchinarea aprobata de Iehova.
‘CUNOŞTINŢA DESPRE DUMNEZEU’
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
4 Sa facem acum o calatorie ın timp, pe vremea cand pri-
mii dintre cei doisprezece profeţi vorbeau
ˆ ˘
ın numele lui Dumnezeu. Ei anunţau ca
˘ ˘
ziua lui Iehova avea sa vina peste ˆ ˘ Israel (re-
gatul celor zece triburi). Insa naţiunea
˘ ˘
parea sa prospere. Aşa cum profeţise Iona,
regele Ieroboam al II-lea a restabilit grani-
˘
ţa Israelului, de la nord, din vecinatatea
ˆ ˘
Damascului, pana la sud, la Marea
˘
Moarta (2 Regi 14:24–27). Deşi Iero-
˘ ˘
boam a facut ce este rau, Iehova a
ˆ ˘ ˘
manifestat ındelunga rabdare şi nu
˘
a vrut sa-i extermine pe israe-
˘
liţi. Dumnezeu le-a dat timp sa
˘ ˘ ˘
se caiasca şi sa accepte invita-
˘
ţia: „Cautaţi-l pe Iehova şi veţi
Amos ˘
trai“. — Amos 5:6.
ˆ
4. Care era situaţia ın timpul domniei
regelui Ieroboam al II-lea?
ˆ ˘
Cum ar putea ıncepe cineva sa-l uite pe Iehova?
ˆ
5 Israeliţii bogaţi ar fi putut profita de timpul pe care ıl
ˆ ˘ ˘
aveau pentru a se ıntoarce la Iehova, straduindu-se sa-l cu-
˘ ˘ ˘
noasca mai bine şi sa faca voinţa sa. Totuşi, aceştia erau
ˆ ˘
siguri de ei, considerand ca ‘nenorocirea nu se va apropia
ˆ ˘ ˘
şi nu va ajunge pana la ei’ (Amos 9:10). S-ar putea spune ca
ˆ ˆ ˘ ˆ
l-au uitat pe Iehova, ıntrucat „s-au saturat şi inima a ınceput
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
sa li se ınalţe“ (Osea 13:6). Dar sa nu ne gandim ca aceasta
˘ ˘
este doar istorie antica şi ca nu are nimic de-a face cu noi.
˘ ˘
Iata de ce Iehova i-a chemat la judecata pe israeliţi: „Pentru
˘
ca ai respins cunoştinţa, şi eu te voi respinge şi nu-mi vei
˘
mai sluji ca preot“. Dupa cum se poate observa, deşi israe-
ˆ
liţii şi familiile lor ıi erau dedicaţi lui Iehova, la nivel
individual le lipsea ‘cunoştinţa despre Dumnezeu’. — Osea
4:1, 6.
6 Nu se poate spune ca˘ israeliţii nu auzisera˘ niciodata˘ cu-
5. Ce le lipsea israeliţilor, motiv pentru care Iehova i-a respins?

ˆ ˆ
6. In ce sens erau israeliţii deficitari ın ce priveşte cunoştinţa despre Dum-
nezeu?
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
˘ ˘
vintele lui Dumnezeu, pentru ca parinţii ˆ israeliţi aveau
˘ ˆ
obligaţia sa-şi ınveţe copiii legile divine. In mod sigur,
˘
majoritatea cunoşteau unele relatari biblice pe care le auzi-
˘ ˘
sera de la parinţii lor, de la alte persoane sau cu ocazia
˘
unor adunari publice (Exodul 20:4, 5; Deuteronomul 6:6–9;
˘ ˆ ˆ ˆ
31:11–13). De exemplu, ei auzisera ce s-a ıntamplat cand Aa-
˘ ˆ
ron a facut un viţel de aur ın timp ce Moise era pe muntele
Sinai pentru a primi Cele Zece Porunci (Exodul 31:18—32:9).
Prin urmare, israeliţii din timpul acelor profeţi aveau o oa-
˘ ˘
recare
ˆ ˘ cunoştinţa despre Lege˘ şi despre relatarile istorice.
˘ ˘
Insa cunoştinţa lor era moarta, adica nu-i impulsiona sa i se
ˆ
ınchine lui Dumnezeu aşa cum cerea el.
7 Poate ca˘ te ıntrebi ˆ ˘
de ce au cazut israeliţii atat de uşor
ˆ
˘ ˘ ˆ ˆ
prada neascultarii. Osea a explicat cum s-a ıntamplat lucrul
˘
acesta: „Israel l-a uitat pe Fauritorul lui“ (Osea 8:14). Forma
˘ ˆ
verbului ebraic original, redat prin „a uitat“, exprima ın-
˘ ˆ ˘
ceputul unei acţiuni; ea poate fi redata prin „au ınceput sa
˘ ˘
uite“. Este clar ca israeliţii nu l-au uitat dintr-odata pe Ieho-
va, ci au pierdut treptat din vedere importanţa faptului de
ˆ ˆ ˘
a i se ınchina ın modul cerut de el. Crezi ca un creştin ar
˘ ˆ ˘ ˆ
putea cadea ıntr-o astfel de capcana? Gandeşte-te, de exem-
ˆ
plu, la un soţ care se ıngrijeşte cu seriozitate de familia sa
ˆ ˘
(1 Timotei 5:8). Cum este de ˆaşteptat, el ışi considera foar-
˘ ˘ ˘ ˘
te importanta munca laica. Insa la locul de munca apar
˘ ˘
anumite probleme care l-ar putea determina sa lipseasca de
ˆ ˆ ˘
la unele ıntruniri. Cu timpul, ˆ ıi este tot mai uşor sa lipseas-
˘ ˆ ˘
ca şi o face tot mai des. Incetul cu ıncetul, ataşamentul sau
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
faţa de Dumnezeu slabeşte. Fara sa-şi dea seama, el ıncepe
˘ ˘ ˆ ˆ
‘sa-l uite pe Fauritorul lui’. Acelaşi lucru se poate ıntampla
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
cu un creştin ai carui parinţi sau rude nu-i ımpartaşesc con-
˘ ˘ ˆ
vingerile religioase. De aceea, el trebuie sa decida cat timp le
ˆ
va dedica şi cand (Exodul 20:12; Matei 10:37). De asemenea,
ˆ ˘ ˘
7. a) Cum au ajuns israeliţii atat de uşor sa fie neascultatori? b) Cum poa-
ˆ ˘ ˘
te ıncepe un creştin ‘sa-l uite pe Fauritorul lui’?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
trebuie sa decida cat timp şi cata atenţie va acorda calato-
riilor, hobby-urilor sau divertismentelor.
8 Chiar daca˘ studiem Cuvantulˆ
lui Dumnezeu şi punem
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ın practica ceea ce ınvaţam, fiecare dintre noi trebuie sa re-
ˆ
flecteze la cuvintele „dinţi curaţi“, care apar ın cartea Amos.
˘ ˘
Prin Amos, Dumnezeu a dat poporului sau urmatorul aver-
ˆ
tisment: „V-am dat dinţi curaţi ın toate oraşele voastre şi
˘ ˆ ˆ
lipsa de paine ın toate locurile voastre“ (Amos 4:6). Dinţii
˘ ˘ ˘ ˘
erau curaţi nu pentru ca fusesera spalaţi, ci pentru ca israe-
˘ ˘ ˆ ˘
liţii nu aveau ce sa manance, pentru ca sufereau de foame.
ˆ
De asemenea, Dumnezeu le anunţa nu „foamete de paine
˘
şi nici sete de apa, ci de auzirea cuvintelor lui Iehova“.
— Amos 8:11.
ˆ
9 In sens spiritual, descrierea facut ˘ ˘ ˆ ˘
a de Amosˆ ışi gaseşte o
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
ımplinire ın starea lamentabila a creştinataţii. In contrast cu
ˆ ˆ
8. Ce se ınţelegea ın zilele lui Amos prin cuvintele „dinţi curaţi“?
˘ ˘ ˘
9, 10. a) Cum ar putea un creştin sa ajunga sa sufere de foame spiritua-
˘ ˘ ˘ ˘
la? b) De ce trebuie sa fim conştienţi ca exista pericolul de a muri de
ˆ
foame ın sens spiritual?
˘
Ar putea un creştin sa sufere de foame
˘ ˘ ˘
chiar daca are hrana spirituala din belşug?
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
RECAPITULARE
ˆ
˙ In armonie cu mesajele celor doisprezece
˘ ˘
profeţi, ce trebuia sa faca poporul lui Dum-
nezeu? — Ţefania 2:3.
ˆ ˘
˙ In ce fel l-a uitat pe Dumnezeu poporul sau
din vechime? — Osea 8:14.
˘
˙ De ce trebuie creştinii sa fie vigilenţi chiar
ˆ ˘
şi atunci cand au din belşug hrana spiritua-
˘
la? — Amos 4:6; 8:11.
ˆ
aceasta, pentru poporul lui Dumnezeu din ıntreaga lume
˘
„zagazurile cerurilor“ sunt deschise. Acest popor este bine-
ˆ ˘ ˘
cuvantat cu hrana spirituala din belşug (Maleahiˆ 3:10; Isaia
ˆ ˘
65:13, 14). Totuşi, un creştin s-ar putea ıntreba: „In ce masu-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ra trag foloase din aceasta hrana spirituala?“ Unii cercetatori
˘
au descoperit un lucru interesant la cobai: daca le este afec-
ˆ
tat centrul foamei, aflat ın creier, aceştia nu mai simt nevoia
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
sa manance şi, chiar daca au mancare din belşug, ajung sa
˘
moara de foame. Dar cum stau lucrurile cu un creştin? S-ar
˘ ˆ
putea oare ca centrul foamei sale spirituale sa fie atat de
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
afectat, ıncat el sa ajunga sa moara de foame ın mijlocul
˘ ˘
unui belşug de hrana spirituala?
˘ ˆ
10 Sa ne gandim la propria situaţie ın ˆ ˘
timp ce analizam
˘ ˘
urmatorul aspect: Iehova le-a dat israeliţilor hrana spiritua-
˘ ˆ ˘
la din belşug. Ei aveau Legea, care le putea ıntari relaţiile cu
Dumnezeu, dispuneau de un program de instruire prin care
˘ ˘
sa le inculce copiilor lor cunoştinţa divina şi aveau profeţi
˘ ˘ ˆ ˘
care sa-i ajute sa ınţeleaga voinţa lui Dumnezeu. Cu toate
ˆ ˘ ˘ ˆ
acestea, ei au ınceput sa-l uite pe Iehova. Biblia spune ca, ın
˘ ˆ ˘
zilele lui Osea, ei „s-au saturat şi inima a ınceput sa li se
ˆ ˘
ınalţe“ (Osea 13:6; Deuteronomul 8:11; 31:20). Daca nu
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
vrem ca situaţia noastra materiala sa devina mai importanta
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˘ ˆ
decat relaţiile cu Dumnezeu, trebuie sa fim conştienţi ın fie-
care zi de acest pericol. — Ţefania 2:3.
˘ ˘
SA ACORDAM ATENŢIE
LUCRURILOR MAI IMPORTANTE
ˆ
11 In timp ce Ieroboam al II-lea domnea ın ˆ ˆ
Israel, ın Iuda
˘ ˘
domnea Ozia (numit şi Azaria). Ozia a largit graniţele ţarii
ˆ ˘ ˘
sale şi a ıntarit sistemul de aparare al Ierusalimului. El „s-a
˘ ˘
dovedit foarte puternic“, pentru ca „adevaratul Dumnezeu
ˆ ˘ ˆ
ıl ajuta“. Ozia „a facut ce este drept ın ochii lui Iehova“ şi
˘ ˆ ˘
„s-a straduit neıncetat sa-l caute pe Dumnezeu“. Totuşi,
˘ ˆ ˘ ˆ
mulţi locuitori ai lui Iuda faceau ın continuare sa se ınalţe
˘ ˆ
fum de jertfa pe locurile ınalte. — 2 Cronici 26:4–9.
12 De aici putem ın ˆ ˘
ţelege ca, deşi poporul lui Iuda şi al
ˆ
lui Israel purta numele lui Dumnezeu, deseori ınchinarea
lor includea practici dezaprobate de el. De aceea, profeţii au
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ıncercat sa-i ajute sa deosebeasca ınchinarea adevarata ˆde
˘
cea falsa. De exemplu, prin Ioel, Dumnezeu i-a rugat: „In-
˘ ˘ ˆ
toarceţi-va acum la mine cu toata inima, cu post, cu planset
˘ ˘ ˘
şi cu vaiet“ (Ioel 2:12). Sa observam ca Dumnezeu dorea ca
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
poporul sau sa se ıntoarca la el „cu toata inima“. Fara ın-
˘
doiala, problema era inima lor (Deuteronomul 6:5). Ei i se
ˆ ˆ ˘
ınchinau lui Iehova ın mod mecanic, nu cu toata inima.
De repetate ori, Iehova a subliniat prin intermediul profeţi-
˘ ˘ ˘
lor importanţa bunataţii iubitoare, a dreptaţii şi a smereniei,
˘ ˘
calitaţi care provin din inima. — Matei 23:23.
13 Sa˘ vedem ın ˆ ˆ ˆ ˘
continuare ce s-a ıntamplat dupa ce iudeii
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
s-au ıntors ın ţara lor. Deşi ınchinarea adevarata, care era ın
˘
conformitate cu Legea, fusese restabilita, nu toate lucrurile
ˆ
mergeau aşa cum trebuia. Iudeii posteau ın amintirea unor
evenimente legate de distrugerea Ierusalimului. „Oare pen-
ˆ ˘ ˆ
11, 12. a) De ce ın timpul domniei regelui Ozia profeţii au trebuit sa ın-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
demne poporul sa se ıntoarca la Iehova? b) Ce problema a scos ın evidenţa
Ioel?
˘ ˆ
13. La ce trebuiau sa reflecteze iudeii ıntorşi din exilul babilonian?
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
ˆ
tru mine aţi postit?“, a ıntrebat Iehova. Acest oraş fusese
condamnat la distrugere de Dumnezeu, aşadar ˆ locuitorii lui
˘ ˆ ˘ ˘
nu aveau niciun motiv sa-şi deplanga soarta. In loc sa pri-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
veasca ın trecut şi sa posteasca ın semn de doliu, iudeii ar
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
fi trebuit sa exulte, sa se bucure ın perioadele de sarbatoa-
˘ ˆ ˘ ˆ
re, datorita binecuvantarilor pe care le aducea ınchinarea
˘ ˘
adevarata (Zaharia 7:3–7; 8:16, 19). Ei trebuiau, de aseme-
˘ ˘
nea, sa acorde atenţie altor lucruri, dupa cum reiese din
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
urmatorul ındemn: „Judecaţi cu adevarata dreptate şi ara-
˘ ˆ ˘
taţi bunatate iubitoare şi ındurare unul faţa de altul . . . şi
ˆ ˘ ˘ ˆ
nu urziţi ın inima voastra nimic rau unul ımpotriva al-
tuia!“ (Zaharia 7:9, 10). Cei doisprezece profeţi au explicat
ˆ ˘ ˆ
poporului lui Dumnezeu ce ınsemna sa i se ınchine lui
˘
Iehova cu toata inima. Şi noi putem trage foloase din expli-
caţiile lor.
14 Ce ınseamn ˆ ˘ ˆ ˘
a a-i aduce ınchinare lui Iehova cu toata
˘ ˆ
inima? Sa ne gandim: Ce li se cerea membrilor poporului
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
lui Dumnezeu atat ınainte, cat şi dupa exil? Ştim bine ca ei
˘
trebuiau sa respecte normele lui Dumnezeu. Legea pretin-
ˆ ˘ ˘
dea ınsa şi unele acţiuni sau activitaţi concrete, cum ar fi
ˆ ˘ ˘ ˆ
faptul de a se ıntruni ca sa asculte şi sa ınveţe care este
˘
voinţa lui Dumnezeu. Mai mult, prin profeţii sai, Dumne-
ˆ ˘ ˘ ˘
zeu ındemna poporul sa cultive şi sa manifeste bunatate
ˆ ˘
iubitoare, dreptate, smerenie, ındurare şi modestie. Sa ˆ re-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
marcam cata importanţa acorda Iehova acestor calitaţi: „Imi
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
gasesc placerea ın bunatate iubitoare, nu ın jertfa, şi ın
ˆ ˆ
cunoştinţa despre Dumnezeu mai mult decat ın ofrande-
˘ ˆ ˘ ˘
le arse“. „Semanaţi ın dreptate, seceraţi potrivit bunataţii
iubitoare!“ (Osea 6:6; 10:12; 12:6). Mica a spus: „Ce alt-
ˆ ˘
ceva cere Iehova de la tine, decat sa practici dreptatea,
˘ ˘ ˘
sa iubeşti bunatatea şi sa umbli modest cu Dumnezeul
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
14. a) Ce trebuiau sa includa ın ınchinarea lor iudeii ıntorşi din exil?
ˆ ˘ ˆ
b) Cum au scos ın evidenţa profeţii aspectele cele mai importante ale ın-
˘ ˘
chinarii adevarate?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˆ
tau?“ (Mica 6:6–8). Profetul Ţefania a ındemnat poporul
˘
lui Dumnezeu: „Cautaţi-l pe Iehova, voi, toţi cei smeriţi de
˘ ˆ ˘ ˘
pe pamant . . . . Cautaţi dreptatea, cautaţi smerenia“ (Ţe-
˘ ˘ ˆ
fania 2:3). Daca vrem ca Dumnezeu sa aprobe ınchinarea
˘ ˘ ˘ ˘
noastra, este important sa manifestam aceste calitaţi.
˘ ˆ ˆ
15 Ce rol au aceste calitaţi ın ınchinarea noastra? Cu toţii ˘
˘ ˘
ştim ca predicarea veştii bune despre Regat este vitala (Ma-
ˆ ˘ ˘
tei 24:14; Faptele 1:8). Dar ıntreaba-te: „Tind sa consider
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
predicarea ın zona mea o ınsarcinare neplacuta, o povara?
Sau o consider o ocazie de a-i ajuta pe oamenii care au
˘ ˘ ˘
nevoie sa auda mesajul salvator de vieţi al Bibliei? Arat
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ
ındurare faţa de ei?“ Fara ındoiala, atat ındurarea, cat şi bu-
˘ ˘ ˘ ˘
natatea iubitoare ar trebui sa ne motiveze sa-i avertizam pe
˘ ˘ ˆ ˘
alţii cu privire la ziua lui Iehova. Nu trebuie sa uitam ınsa
˘ ˆ ˘ ˘
ca şi dreptatea ne ındeamna sa ajungem cu mesajul la ori-
ce fel de oameni. — 1 Timotei 2:4.
16 Sa˘ luam ˘ ˆ
ın considerare un alt aspect
ˆ ˘
al ınchinarii noastre: obligaţia
ˆ
de a asista la ıntrunirile
creştine, despre care ştim
˘
ca sunt foarte impor-
tante (Evrei 10:24, 25).
ˆ ˆ
15. In armonie cu ındem-
nurile profeţilor, ce trebuie
˘ ˘ ˆ ˆ
creştinii sa faca ın cadrul ın-
˘
chinarii lor?
16, 17. De ce sunt smerenia
ˆ ˆ
şi modestia importante ın ın-
˘
chinarea noastra?
˘ ˘
Te straduieşti sa ajungi cu vestea
˘
buna la oameni de orice fel?
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
ˆ ˘ ˘
Te-ai gandit vreodata ca lucrul acesta pretinde smerenie şi
˘
modestie? Persoanele smerite sunt suficient de umile ca sa
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
se lase ınvaţate şi sa aplice apoi ceea ce ınvaˆ ţa, respectand
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
astfel hotararea judecatoreasca a lui Iehova. In mod asema-
˘ ˘ ˘ ˆ
nator, o persoana modesta ışi recunoaşte limitele şi este
˘ ˘ ˆ
conştienta ca are nevoie de ıncurajarea şi de informaţiile pe
ˆ
care le primeşte la ıntruniri.
17 Aspectele dezbatute ˘ ˘
aici arata cum putem trage foloase
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
din ınvaţaturile profeţilor. Dar ce poţi face daca ıţi dai sea-
˘ ˘ ˘ ˆ
ma ca trebuie sa faci schimbari ın unul sau mai multe dintre
˘
domeniile menţionate mai sus? Sau ce poţi face daca ai co-
ˆ ˆ
mis greşeli grave şi te simţi tulburat cand ıţi aduci aminte
ˆ ˘ ˆ ˆ
de ele? Cei doisprezece profeţi ıţi ofera mangaiere şi ajutor.
ˆ
INTOARCE-TE LA IEHOVA
18 Dupa˘ cum am vazut, ˘
profeţii despre care vorbim nu
s-au limitat la a demasca şi a condamna. Ei l-au descris pe
ˆ ˆ ˘ ˘
Iehova drept un Dumnezeu care ışi ındeamna poporul sa
ˆ ˘ ˆ
se ıntoarca la el. Gandeşte-te la sentimentele pe care le trans-
ˆ ˘ ˆ
mit ındemnurile lui Osea: „Veniţi sa ne ıntoarcem la
˘ ˆ
Iehova, caci el ne-a sfaşiat, dar el ne vaˆ şi vindeca. El ne-a
˘
lovit, dar el ne va şi lega ranile. . . . Il vom cunoaşte, ne
˘ ˘
vom stradui sa-l cunoaştem pe Iehova“ (Osea 6:1–3). Este
˘ ˘ ˆ
adevarat ca, ın dreptatea sa, Iehova Dumnezeu a executat ˆ ˘
ˆ ˆ
judecata ımpotriva lui Israel şi apoi ımpotriva lui Iuda. Insa
˘ ˘
poporul sau ar fi trebuit sa considere acest lucru drept o mo-
˘ ˘
dalitate de a fi ajutat sa se restabileasca pe plan spiritual
˘ ˘ ˘ ˆ
(Evrei 12:7–13). Daca poporul sau neascultator s-ar fi ıntors,
˘ ˘
el l-ar fi ‘vindecat’ şi i-ar fi ‘legat ranile’. Imagineaza-ţi o per-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
soana care sta ın genunchi şi leaga ranile prietenului sau.
ˆ ˘ ˘ ˘
Gandeşte-te acum ca Iehova este cel ce leaga ranile. Ce
ˆ ˘ ˆ ˘
Dumnezeu ındurator este Iehova, care ıi vindeca pe cei ce
ˆ
18. a) Pentru cine au cei doisprezece profeţi un mesaj deosebit de man-
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
gaietor? b) Ce simţi cand ştii ca Iehova ıi roaga pe oameni sa se ıntoarca
la el?
˘
Iosia nu a cautat scuze
ˆ
cand a fost nevoie
˘
de o purificare spirituala
˘ ˆ ˘
doresc sa se ıntoarca la el! Nu ne im-
˘ ˘ ˘
pulsioneaza acest lucru sa dorim sa ne
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ıntoarcem la el daca pacatuim ımpotriva
lui? — Ioel 2:13.
ˆ
19 Ce ınseamn ˘ ˘ ˆ
a sa ne ıntoarcem la Dumnezeu? Osea
ne aminteşte nu numai necesitatea de a-l „cunoa ˆ şte“ pe
˘ ˘
Dumnezeu, ci şi de a ne „stradui sa-l cunoaştem“. Intr-o lu-
˘ ˘
crare de referinţa se spune cu privire la Osea 6:3: „Exista o
˘ ˆ
deosebire considerabila ıntre a cunoaşte ceva despre Dum-
ˆ ˘
19. Ce ınseamna a-l cunoaşte pe Iehova?
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
nezeu şi a-l cunoaşte pe Dumnezeu. Este aceeaşi deosebire

ˆ ˆ ˘
ca ıntre a citi despre dragoste şi a te ındragosti“. Aşadar,
˘ ˘ ˘
nu este suficient sa avem o cunoştinţa superficiala despre
˘ ˘ ˘
Iehova. El trebuie sa fie o persoana reala pentru noi, un
ˆ ˆ
Prieten de ıncredere la care putem apela oricand (Ieremia
ˆ
3:4). Avand astfel de relaţii de prietenie cu Dumnezeu, pu-
ˆ ˆ ˘ ˆ
tem ınţelege ce simte el cand acţionam ıntr-un anumit fel.
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
Acest lucru ne ajuta mult sa ne ınchinam lui ın modul apro-
bat de el.
20 Regele Iosia a fost un slujitor exemplar al lui Dumne-
˘ ˘ ˘ ˆ
zeu. Sa analizam experienţa sa de viaţa. Cand Iosia a urcat
˘
la tron, naţiunea era degradata din cauza idolatriei, a vio-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
lenţei şi a ınşelatoriei pe care le practicase pe scara larga ın
timpul domniei
ˆ lui Manase şi a lui Amon (2 Regi 21:1–6,
˘
19–21). Indemnul lui Ţefania de ‘a-l cauta pe Iehova’ a avut
ˆ ˆ ˆ
ın mod sigur un efect pozitiv asupra lui Iosia, ıntrucat el „a
ˆ ˘
ınceput sa-l caute pe Dumnezeul lui David“. Iosia a pornit
ˆ ˘ ˆ
o campanie de ınlaturare a idolatriei nu numai ın Iuda, ci
ˆ ˘
şi ın regiunile care aparţinusera regatului de nord. — Ţefa-
nia 1:1, 14–18; 2:1–3; 3:1–4; 2 Cronici
34:3–7.
˘ ˘
20, 21. Cum a aratat regele Iosia ca aprecia
˘
cu adevarat cunoştinţa despre Dumnezeu?
˘
Vei face schimbarile
necesare pentru
a te conforma
normelor biblice?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˘
21 Dupa aceasta acţiune de purificare spirituala, Iosia a
˘ ˘ ˆ ˘
continuat sa-l caute pe Iehova. Elˆ a poruncit sa se ınceapa
˘ ˘ ˘ ˘
lucrarile de reparare a templului. In aceasta perioada s-a ga-
˘ ˘ ˆ
sit „cartea legii lui Iehova, data prin Moise“, dupa cat se
pare, manuscrisul original al Legii. Cum a reacţionat Iosia
ˆ ˆ
cand i s-a citit cartea? „Cand a auzit cuvintele legii, regele
ˆ ˆ
şi-a sfaşiat veşmintele.“ De asemenea, el şi-a ‘sfaşiat inima’
ˆ ˆ ˘ ˘
şi a pus imediat ın aplicare cele citite. El nu a ıncercat sa gˆa-
˘ ˆ ˘ ˘
seasca scuze, spunand ca facuse deja multe lucruri ˆ bune. Iţi
aminteşti care a fost rezultatul reformei sale? „In toate zile-
ˆ ˘
le lui, ei [fiii lui Israel] n-au ıncetat sa-l urmeze pe Iehova,
˘
Dumnezeul stramoşilor lor.“ — 2 Cronici 34:8, 14, 19,
21, 30–33; Ioel 2:13.
22 Poate ca˘ te ıntrebi: ˆ
„Cum aş fi reacţionat eu?“ Ai fi as-
ˆ ˘
cultat, ıntocmai ca Iosia, de cuvintele profeţilor şi ai fi facut
˘ ˆ ˆ ˆ
schimbarile necesare ın comportament sau ın gandire? Deşi
˘ ˆ ˘
nu traim ın zilele lui Ţefania şi ale lui Iosia, ne dam seama
ˆ ˘ ˘
cat este de important sa dam ascultare mesajelor şi sfaturi-
ˆ ˘
22. In ce fel ne ajuta exemplul lui Iosia?
˘
Unii trebuie sa-l ‘caute pe Iehova’
˘ ˆ ˘
şi sa se ıntoarca la el
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
˘
CE PARERE AI?
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
˙ Ce ınseamna sa ne ınchinam lui Iehova
˘ ˆ
cu toata inima, ın modul aprobat de el?
— Osea 6:6; Mica 6:8.
˘ ˘ ˆ ˘
˙ Daca simţi cumva ca te-ai ındepartat de Ie-
ˆ
hova, cum te poţi ıntoarce la el? — Osea
6:1–3.
˘
˙ Cum poţi, asemenea lui Iosia, sa-l cauţi pe
Iehova? — 2 Cronici 34:19–21; Ioel 2:13.
˘ ˆ ˘
lor lui Dumnezeu. Daca un creştin simte ın inima sa ca este
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
necesar sa faca schimbari ın viaţa sau ın modul de ın-
˘ ˘ ˆ
chinare, analizarea celor douasprezece carţi profetice ıl va
˘ ˘
impulsiona sa treaca la acţiune. — Evrei 2:1.
˘
23 Uneori poate ca simţi ceea ce a simţit Iona ın ˆ ˆ
pantece-
ˆ
le peştelui uriaş cand i-a spus lui Iehova: „Am fost alungat
˘ ˘ ˘ ˘
dinaintea ochilor tai! Cum voi mai putea sa vad templul tau
ˆ ˆ
sfant?“ (Iona 2:4). Pentru noi, nişte oameni imperfecţi, ın-
˘ ˘
clinaţi sa greşim, urmatoarele cuvinte ˆ ale lui Iehova sunt
ˆ ˆ ˘ ˘
cat se poate de ıncurajatoare: „Intoarceţi-va la mine şi ma
ˆ ˘ ˆ
voi ıntoarce şi eu la voi“ (Maleahi 3:7). Daca ıţi dai seama
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
ca este necesar sa-ţi ıntareşti relaţiile cu Iehova, batranii din
ˆ ˆ ˘ ˆ
congregaţia ta vor fi ıncantaţi sa te ajute. Dar, ca atunci cand
ˆ ˆ ˘
eşti la volanul unei maşini, trebuie mai ıntai „sa demarezi“.
˘ ˆ ˘
Odata ce ai pornit, ıţi va fi mai uşor sa progresezi. Poţi fi si-
˘
gur ca Iehova te va primi şi te va ajuta, deoarece el este
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘
„binevoitor şi ındurator, ıncet la manie şi bogat ın bunatate
˘
iubitoare“ (Ioel 2:12–14). Cu siguranţa, mesajele profeţilor
ˆ ˘ ˆ
sunt ıncurajatoare pentru toţi cei ce vor sa i se ınchine lui
Dumnezeu aşa cum doreşte el.
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
23. Daca ıţi dai seama ca este necesar sa faci unele ımbunataţiri, cum tre-
˘
buie sa procedezi?
CAPITOLUL ŞASE
˘ ˘ ˆ
SA DOVEDIM CA IL CUNOA
˘ ˆ ŞTEM
˘PE IEHOVA L ASAND ˘
‘SA SE ROSTOGOLEASC A
DREPTATEA’
DE-A lungul istoriei au existat oameni care au devenit ce-
˘ ˘ ˆ
lebri pentru ca au promovat dreptatea. Dar sa ne gandim la
˘ ˘
urmatorul lucru: Oamenilor le place dreptatea pentru ca au
˘
fost creaţi dupa chipul lui Dumnezeu. Fiecare dintre noi este
ˆ ˘ ˘ ˆ
ınzestrat cu simţul dreptaţii şi vrea sa fie tratat ın mod drept
˘ ˆ ˘
deoarece suntem creaţi dupa chipul lui Iehova, care ‘ışi ga-
˘ ˆ
seşte placerea’ ın dreptate. — Ieremia 9:24; Geneza 1:27; Isaia
40:14.
2 Vom ın ˆ ˘
ţelege mai bine dreptatea lui Dumnezeu dacˆ a vom
ˆ ˘
citi Biblia, ındeosebi carţile celor doisprezece profeţi. In aces-
ˆ ˆ ˆ
tea se pune un accent atat de mare pe dreptate, ıncat o versiune
ˆ ˘ ˘ ˘
ın engleza a carţilor Osea, Amos şi Mica, publicata de o socie-
˘ ˘ ˘
tate biblica, a fost intitulata Justice Now! (Dreptate acum!). Sa
ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
ne gandim, de exemplu, la ındemnul pe care ıl gasim ın car-
˘ ˘
tea Amos: „Sa se rostogoleasca justiţia ca apele şi dreptatea ca
˘ ˘ ˘ ˘
un torent care nu seaca niciodata!“ Sa remarcam, de aseme-
˘
nea, care dintre obligaţiile pe care le avem este pusa de Mica
ˆ ˘
pe primul loc: „Ce altceva cere Iehova de la tine, decat sa prac-
˘ ˘ ˘
tici dreptatea, sa iubeşti bunatatea şi sa umbli modest cu
˘
Dumnezeul tau?“ — Amos 5:24; Mica 6:8.
3 Prin urmare, pentru a-l cunoaşte mai bine pe Iehova şi
˘ ˆ ˘
pentru a-l putea imita, trebuie sa ınţelegem şi sa apreciem
ˆ ˘
1. De ce sunt oamenii ınzestraţi cu simţul dreptaţii?
˘ ˘ ˘
2, 3. De ce ar trebui sa examinam carţile celor doisprezece profeţi pen-
ˆ
tru a ınţelege mai bine dreptatea lui Iehova?
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
Sa dovedim ca ıl cunoaştem pe Iehova lasand ‘sa se rostogoleasca dreptatea’ 71
˘
dreptatea sa. Dreptatea este o calitate importanta a lui Iehova,
˘ ˆ ˘ ˆ
de aceea nu putem spune ca ıl cunoaştem daca nu ınţelegem
˘ ˘
bine aceasta calitate a sa. Chiar şi slujitorii sai din vechime ştiau
˘
ca „Iehova iubeşte dreptatea“. — Psalmii 33:5; 37:28.
ˆ
4 Inainte ca Iehova sa˘ execute judecata asupra Ierusalimu-
ˆ ˆ ˘ ˆ
lui, profetul Habacuc a ıntrebat: „Pana cand, o, Iehova, voi
˘ ˘ ˘
striga dupa ajutor? . . . Legea ajunge fara putere
˘ ˘ ˘
şi dreptatea nu iese niciodata. Fiindca cel rau
ˆ ˆ ˘
ıl ımpresoara pe cel drept, de aceea dreptatea
ˆ ˘
iese stramba“ (Habacuc 1:2, 4). Fidelul Ha-
˘ ˘
bacuc ajunsese sa-l cunoasca pe Iehova
prin intermediul Scripturilor de care
˘
dispunea şi prin propria experienţa.
˘
Astfel, el era sigur ca Dumnezeu sus-
ˆ
ţinea şi ıncuraja dreptatea. Cu toate
ˆ
acestea, profetul se ıntreba de ce
˘
permite Iehova rautatea. Dumne-
˘
zeu l-a asigurat pe Habacuc ca
˘
se va purta cu dreptate faţa de cei
˘
fideli (Habacuc 2:4). Daca Habacuc
şi alţi slujitori ai lui Dumnezeu au
˘ ˘ ˘
putut sa aiba aceasta certitudine, noi sun-
Habacuc ˆ ˘
tem şi mai ındreptaţiţi s-o avem. De ce?
ˆ ˆ
Deoarece ın prezent avem ıntreaga Biblie,
˘
astfel ca dispunem de mult mai multe informaţii despre ac-
˘ ˘ ˘
ţiunile lui Iehova şi despre trasaturile personalitaţii sale,
ˆ ˘ ˘ ˘
printre care şi dreptatea. Aşadar, suntem mai ın masura sa-l
˘ ˘
cunoaştem pe Iehova şi sa ne convingem ca dreptatea sa este
˘
perfecta.
ˆ
5 Cand a trimis mesageri ın ˆ
Israel, Iehova a subliniat
necesitatea de a fi drepţi (Isaia 1:17; 10:1, 2; Ieremia 7:5–7;
˘ ˆ ˘ ˆ
4. Explica de ce scrierile celor doisprezece profeţi ne ıntaresc ıncrederea
ˆ
ın dreptatea lui Dumnezeu.
˘ ˆ
5. Ce necesitate este evidenta ın ce priveşte dreptatea?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˘ ˘
Ezechiel 45:9). El a scos şi mai mult ın evidenţa aceasta
calitate prin intermediul celor doisprezece profeţi (Amos
˘
5:7, 12; Mica 3:9; Zaharia 8:16, 17). Oricine citeşte carţile lor
˘ ˘ ˘
observa ca acestea subliniaza necesitatea de a manifesta drep-
ˆ ˆ
tate ın viaţa de zi cu zi. Deşi putem aplica ın multe moduri
˘ ˘ ˘ ˘
lecţiile desprinse din cele douasprezece carţi, sa examinam
ˆ ˘ ˆ ˆ
ın continuare doua domenii ın care aceşti profeţi au scos ın
˘ ˘ ˆ
evidenţa dreptatea şi sa vedem apoi cum putem pune ın prac-
˘ ˆ ˘
tica cele ınvaţate.
ˆ
ˆ DREPTATEA IN AFACERI
ŞI IN CHESTIUNI FINANCIARE
6 Isus a spus: „Omul sa˘ nu traiasc ˘ ˘
a numai cu paine“ (Luca
ˆ
˘
4:4; Deuteronomul 8:3). El nu a negat faptul ˆ ca avem nevoie
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
de paine, ca avem nevoie sa mancam. In cazul majoritaţii
oamenilor, este necesar ca ei sau un membru al familiei
˘ ˘ ˘ ˘
sa munceasca pentru a avea hrana necesara. La fel stateau
lucrurile şi cu slujitorii lui Dumnezeu din vechime. Unii
ˆ ˘ ˆ
munceau pe cont propriu, cultivand pamantul sau confec-
ˆ ˆ ˘ ˘
ţionand articole de ımbracaminte, mobilier sau ustensile de
˘ ˘
uz casnic. Alţii erau angajatori şi tocmeau lucratori ca sa
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
stranga recolta sau ca sa faca faina, ulei de masline sau vin.
˘
Alţii erau comercianţi şi cumparau sau vindeau diverse bu-
˘ ˘
nuri, iar alţii faceau anumite servicii: probabil ca reparau
ˆ
acoperişuri sau cantau la instrumente muzicale. — Exodul
35:35; Deuteronomul 24:14, 15; 2 Regi 3:15; 22:6; Matei
20:1–8; Luca 15:25.
7 Observi vreo asemanare ˘
ˆ cu situaţia ta sau cu cea a prie-
tenilor şi a rudelor tale? In prezent se folosesc alte metode
˘ ˆ
de lucru, dar probabil eşti de acord ca, ın privinţa muncii,
punctul de vedere ˆ al lui Dumnezeu referitor la dreptate nu
s-a schimbat. In mesajele transmise prin cei doisprezece pro-
ˆ ˆ
6, 7. De ce faptul de a fi drepţi ın afaceri şi ın chestiuni financiare ne
priveşte şi pe noi?
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
feţi, Iehova a aratat ca aşteapta de la poporul sau sa practice
ˆ ˘ ˘ ˆ
dreptatea ın acest domeniu al vieţii. Sa analizam cateva
ˆ ˘ ˆ
exemple ın acest sens şi sa ne gandim cum putem imita drep-
tatea lui Dumnezeu. — Psalmul 25:4, 5.
8 Dumnezeu a spus prin intermediul lui Maleahi: „«Ma˘
˘ ˘ ˘ ˘
voi apropia de voi pentru judecata şi ma voi grabi sa depun
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
marturie ımpotriva vrajitorilor, ımpotriva barbaţilor adul-
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
teri, ımpotriva celor ce jura stramb, ıl ınşala la plata pe
muncitorul tocmit . . . şi nu se ˆ tem de˘ mine», spune Iehova
al armatelor“ (Maleahi 3:5). Intr-adevar, Iehova i-a condam-
nat pe cei ce se purtau nedrept cu angajaţii sau cu muncitorii
ˆ
tocmiţi. Cat de grav era acest lucru? Iehova a pus pe acelaşi
plan exploatarea unui muncitor cu spiritismul, adulterul şi
˘
minciuna. Creştinii ştiu ce judecata vor primi de la Dum-
˘
nezeu ‘fornicatorii, cei care practica spiritismul şi toţi
mincinoşii’. — Revelaţia 21:8.
9 Comportamentul la locul de munca˘ nu era doar o
chestiune de moralitate, ci implica dreptatea lui Iehova.

˘ ˆ
El a spus ca, din cauza lipsei de loialitate a celor ce „ın-
˘ ˘
şala la plata pe muncitorul tocmit“, se va ‘apropia de ei
˘ ˆ ˘
pentru judecata’. Bineınţeles, Dumnezeu nu a spus ca un
˘ ˘
angajator trebuia sa satisfaca toate pretenţiile unui anga-
jat sau ale unui grup de angajaţi. Din ilustrarea lui Isus
˘ ˆ ˆ ˘
despre oamenii tocmiţi sa lucreze ıntr-o vie ınţelegem ca
˘ ˘
angajatorul avea dreptul sa stabileasca salariul şi condiţii-
le de lucru (Matei 20:1–7, 13–15). Este demn de remarcat
˘ ˆ ˘
ca, ın ilustrarea lui Isus, toţi muncitorii erau platiţi cu „un
ˆ ˘
dinar pe zi“, aceasta fiind suma la care se ınvoisera, indi-
˘ ˆ
ferent ca lucrau ıntreaga zi sau nu. Putem remarca, de
˘
asemenea, ca angajatorul nu a recurs la practici necinstite
pentru a obţine mai mult profit de pe urma angajaţilor.
— Ieremia 22:13.
˘
8, 9. a) De ce condamnarea din Maleahi 3:5 era foarte grava? b) Ce punct
˘ ˘
de vedere echilibrat referitor la munca promoveaza Scripturile?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˘
10Daca avem o afacere şi lucram cu angajaţi — sau daca
˘ ˘ ˘
pur şi simplu platim pe cineva sa ne faca o lucrare —, ce se
poate spune despre pretenţiile pe care le avem, despre sala-
ˆ ˆ
riul pe care ıl oferim şi despre promptitudinea cu care ıl
˘ ˆ
dam? Sunt acestea ın armonie cu principiul din Maleahi 3:5?
˘ ˆ ˘
Este bine sa ne gandim la aceste aspecte, pentru ca şi Scrip-
turile greceşti creştine atrag atenţia asupra modului nedrept
˘
de tratare a lucratorilor tocmiţi. Discipolul Iacov a spus cu
˘
privire la cei ce se poarta nedrept cu angajaţii: „El [Iehova]
ˆ
vi se ımpotriveşte“ (Iacov 5:1, 4, 6). Ce concluzie se desprin-
ˆ
de de aici? Cei ce sunt nedrepţi ın ce priveşte „plata“ pentru
˘ ˘ ˘
„muncitorul tocmit“ nu au ajuns sa-l cunoasca cu adevarat
ˆ ˆ ˘
pe Iehova, ıntrucat nu imita dreptatea sa.
11 Sa˘ vedem acum de ce i-a dezaprobat Iehova pe unii oa-
˘
meni de vaza din zilele lui Osea. Prinţii lui Iuda „au ajuns ˆ
˘
ca aceia care muta hotarul“. De aceea, Iehova a spus: „Imi
˘ ˘ ˆ ˘
10. Daca avem angajaţi, de ce ar trebui sa fim atenţi cum ıi tratam?
ˆ ˘ ˆ
11, 12. a) Ce comportament nedrept este scos ın evidenţa ın Osea 5:10?
b) Cum se poate aplica principiul din Osea 5:10?
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
˘ ˘
voi varsa furia peste ei cum aş varsaˆ apa“ (Osea 5:10). Ce
˘ ˘ ˆ
practica nedreapta a demascat Osea? In Iuda, agricultorii ışi
ˆ ˆ ˘ ˆ
caştigau existenţa cultivand pamantul. Hotarele ogoarelor
ˆ ˆ
lor erau marcate cu pietre sau cu stalpi. ‘A muta hotarul’ ın-
˘ ˆ
semna a micşora parcela de pamant a unui agricultor şi a-i
˘
lua din mijloacele de existenţa, cu alte cuvinte, a-l fura. Osea
˘
i-a comparat pe prinţii lui Iuda, care ar fi trebuit sa apere
dreptatea, cu cei ce mutau hotarele. — Deuteronomul 19:14;
27:17; Iov 24:2; Proverbele 22:28.
ˆ
12 In prezent, unele persoane care se ocupa˘ cu afaceri imo-
˘ ˆ
biliare ar putea fiˆ tentate ‘sa mute hotarul’ pentru a-i ınşela
˘ ˘ ˘ ˘
pe cumparatori. Insa acest principiu se aplica la comercianţi,
˘ ˆ
la angajatori, la angajaţi sau la clienţi, adica la toţi cei ce ın-
ˆ ˘
cheie contracte sau ınţelegeri. Dupa cum ştim, unii oameni
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
de afaceri ezita sa ıncheie contracte scrise, gandindu-se ca ul-
˘ ˘ ˆ
terior vor putea sa faca mai puţin decat s-a convenit sau vor
˘ ˘
putea sa vina cu noi pretenţii. Alţii fac un contract scris, dar
˘ ˆ
includ clauze tiparite cu caractere foarte mici şi formulate ın
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
aşa fel ıncat contractul sa poata fi interpretat ın avantajul lor,
˘ ˘ ˘ ˆ
chiar daca lucrul acesta nedreptaţeşte cealalta parte, aducan-
˘
du-i pagube. Cunoaşte cu adevarat dreptatea lui Dumnezeu
˘ ˘
cel care acţioneaza astfel, indiferent ca este comerciant sau
ˆ ˆ ˘
client, angajator sau angajat? Iehova a spus ın Cuvantul sau:
˘ ˘
„Nu muta hotarul . . . orfanilor de tata, fiindca Eliberatorul
˘ ˆ
lor este puternic şi el le va apara cauza ın litigiul pe care-l au
cu tine“. — Proverbele 23:10, 11; Habacuc 2:9.
13 Mica 6:10–12 ne ofera˘ şi alte informaţii despre drepta-
ˆ ˘ ˘ ˘
te: „Mai sunt ın casa celui rau comorile rautaţii şi blestemata
˘ ˘ ˘ ˘
efa mica? Pot fi eu curat cu o balanţa nedreapta şi cu o pun-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ga cu greutaţi ınşelatoare? Caci . . . locuitorii lui vorbesc
˘ ˆ ˘ ˘
minciuni şi limba le este vicleana ın gura“. Astazi se folosesc
˘ ˘ ˘ ˘
ca unitaţi de masura litrul sau gramul, nu efa sau greutaţile
˘
13. Potrivit cu Mica 6:10–12, ce nedreptaţi practicau unii membri ai po-
porului lui Dumnezeu din vechime?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘
de piatra. Oricum, ideea pe care o transmite Mica este cla-
˘
ra. Negustorii din zilele sale erau necinstiţi. Ei nu foloseau
˘ ˘ ˘ ˘
greutaţile şi unitaţile de masura convenţionale şi, astfel, se
˘
purtau nedrept cu clienţii lor. Dumnezeu i-a numit ‘rai’ pe
˘ ˘ ˆ
cei care erau oameni cu ‘limba vicleana’ şi vicleni ın relaţii-
le de afaceri. — Deuteronomul 25:13–16; Proverbele 20:10;
Amos 8:5.
14 Se aplica˘ oare cuvintele lui Mica despre greuta˘ ţile şi uni-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
taţile de masura ınşelatoare la modul ın care ne conducem
ˆ ˘
afacerile sau la modul ın care ne comportam ca angajaţi?
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
Trebuie sa reflectam la acest aspect, ıntrucat exista nenuma-
ˆ
rate feluri ın care un client poate fi escrocat. De exemplu,
ˆ ˘
cand fabrica betonul, unii antreprenori lipsiţi de scrupule
˘ ˆ ˆ
pun o cantitate mai mica de ciment decat se pune ın mod
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
14. Ce nedreptate, des ıntalnita astazi, ne ajuta avertismentul lui Mica sa
˘
evitam?
˘ ˘
Te laşi calauzit de dreptate
˘ ˆ
la locul de munca şi ın afaceri?
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
ˆ ˘
CE AM INVAŢAT?
ˆ
˙ Cine este modelul nostru ın ce priveşte
dreptatea? — Psalmul 37:28; Osea 2:19, 20.
˘ ˘ ˘ ˘
˙ De ce trebuie sa cultivam şi sa urmarim
dreptatea? — Amos 5:6, 7; Ţefania 2:3.
˘ ˆ
˙ Cum putem da dovada de dreptate ın afa-
ˆ
ceri şi ın chestiuni financiare? — Osea 5:10;
12:6, 7; Amos 8:5; Mica 2:1, 2; Maleahi 3:5.
ˆ ˆ
normal sau decat prevede legea. Sau, ın locurile care nu se
˘ ˆ
vad, unii constructori folosesc materiale mai ieftine decat
˘ ˘
cele pentru care a platit clientul. Unii comercianţi pretind ca
ˆ
anumite articole sunt noi, cand de fapt sunt folosite. Proba-
˘
bil ca ai auzit şi despre alte aşa-numite artificii comerciale
˘ ˘ ˘
menite
ˆ sa creasca profiturile. Ai fi tentat sa apelezi la ele?
˘
Intr-o carte despre protejarea vieţii private se afirma ca Mar-
˘ ˘
torii lui Iehova „au convingerea ca sunt vazuţi de Creatorul
˘ ˘ ˆ ˘
lor, iar cei mai mulţi dintre ei ar prefera sa moara decat sa
˘
fure“. Apoi se adauga: „Mulţi oameni de afaceri care lucrea-
˘ ˘
za cu sume mari de bani vor sa angajeze Martori“. De ce?
˘ ˘ ˘
Deoarece adevaraţii creştini ştiu ca Iehova le ‘cere sa practi-
ˆ ˆ
ce dreptatea’, inclusiv ın afaceri şi ın chestiuni financiare.
— Mica 6:8.
‘PRINŢI PENTRU JUSTIŢIE’
˘ ˘ ˘ ˆ
Carţile celor doisprezece profeţi arata ca, ın unele pe-
15
˘ ˆ
rioade, dreptatea lipsea cu desavarşire. Persoanele aflate
ˆ ˘ ˆ
ın poziţii de autoritate, care ar fi trebuit sa fie exemplare ın
˘ ˘
manifestarea dreptaţii, faceau de fapt contrariul (Exodul
˘
18:21; 23:6–8; Deuteronomul 1:17; 16:18). Mica a dat urma-
ˆ ˘ ˘
torul ındemn: „Ascultaţi, va rog, capetenii ale lui Iacob şi
˘
15, 16. Cum se purtau cu poporul conducatorii din timpul lui Mica?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘
comandanţi ai casei lui Israel! Nu este de datoria voastra sa
ˆ ˘ ˆ ˘
cunoaşteţi dreptatea? Voi uraţi binele şi iubiţi raul, luaţi pana
şi pielea de pe oameni şi carnea de pe oasele lor“. — Mica
3:1–3; Isaia 1:17.
16 Aceste cuvinte trebuie sa-i ˘
fi şocat pe cei ce cunoşteau
˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
viaţa rurala. Din cand ın cand, un pastor trebuia sa tunda
ˆ ˘
oile pe care le avea ın grija (Geneza 38:12, 13; 1 Samuel 25:4).
˘
Dar ‘comandanţii casei lui Israel’, care ar fi trebuit ‘sa cu-
˘ ˆ
noasca dreptatea’, exploatau turma lui Dumnezeu; ın sens
ˆ ˆ
figurativ, ei jupuiau oile, le sfaşiau carnea şi le frangeau oa-
˘ ˆ ˘ ˘
sele (Psalmul 95:7). Facand o alta ilustrare inspirata din viaţa
˘ ˘ ˘
rurala, Mica a spus ca prinţii care ‘judecau pentru plata’ erau
˘ ˘
ca nişte maracini sau ca nişte garduri de spini (Mica 7:3, 4).
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Imagineaza-ţi ca treci printr-o regiune plina de maracini şi
ˆ ˘ ˆ
ınconjurata cu garduri de spini. Foarte probabil te vei zgaria
ˆ ˘ ˘ ˆ
şi ıţi vei agaţa hainele. Aceasta ilustreaza efectul pe care ˆ ıl
˘
aveau conducatorii asupra poporului lui Dumnezeu. In loc
˘
sa se poarte drept cu fraţii lor, ei erau vicleni şi corupţi.
— Mica 3:9, 11.
17 Ţefania a demascat aceeaşi atitudine: „Prinţii din mijlo-
˘ ˘
cul ei erau nişte lei care racneau. Judecatorii ei erau nişte lupi
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
de seara carora pana dimineaţa nu le mai ramanea niciun os
˘
de ros“ (Ţefania 3:3). Ţi-i poţi imagina pe conducatorii po-
˘ ˆ ˆ ˘
porului lui Dumnezeu, care, ca nişte lei flamanzi, ıncalcau
˘
dreptatea, sau pe judecatori, care, ca nişte lupi lacomi, devo-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
rau totul, astfel ca pana dimineaţa nu mai ramaneau decat
ˆ
oasele? Se mai putea vorbi despre dreptate ın asemenea con-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
diţii? Dreptatea era sfaşiata ın bucaţi de conducatorii care,
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
ın loc sa se ıngrijeasca de popor, ıl pradau.
18 Este clar ca˘ acei conducatori ˘
ai naţiunii dedicate lui
˘
Dumnezeu nu-l cunoşteau pe Iehova. Daca l-ar fi cunoscut,
˘ ˘
ar fi respectat cuvintele din Zaharia 8:16: „Iata ce sa faceţi:
˘
17. Potrivit cu Ţefania 3:3, ce atitudine aveau conducatorii?
˘ ˘
18. Cum trebuiau judecatorii sa trateze poporul lui Dumnezeu?
Prinţii din zilele lui Mica şi ale lui Ţefania
nu-l cunoşteau pe Iehova
˘ ˘ ˆ
Spuneţi-va adevarul unul altuia. Judecaţi ın porţile voastre
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
cu adevar şi cu judecata pacii“. Batranii din Israel care se ın-
ˆ
talneau la poarta oraşului pentru a analiza cazurile judiciare
˘
nu trebuiau sa se bazeze pe prima impresie sau pe preferinţe
˘ ˆ
personale, ci sa reflecte gandirea lui Dumnezeu (Deutero-
ˆ ˘ ˘
nomul 22:15). Iehova ıi avertizase sa nu fie partinitori cu
cei bogaţi sau proeminenţi (Leviticul 19:15; Deuteronomul
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
1:16, 17). Judecatorii trebuiau sa ıncerce sa restabileasca
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
pacea ıntre parţile aflate ın litigiu, facand astfel „judecata
˘
pacii“.
19 Apostolul Pavel a citat din Zaharia 8:16 cand ˆ
le-a scris
˘
creştinilor (Efeseni 4:15, 25). Aşadar, putem fi siguri ca aver-
ˆ ˘ ˘
tismentele şi sfaturile celor doisprezece profeţi ın legatura
cu dreptatea sunt valabile şi pentru congregaţiile din zilele
˘ ˆ ˘
noastre. Batranii, sau supraveghetorii, trebuie sa fie exem- ˆ
ˆ
plari ın a-l cunoaşte pe Iehova şi a reflecta dreptatea sa. In
Isaia 32:1, ei sunt numiţi ‘prinţi pentru justiţie’. Ce idei
˘ ˆ ˆ ˘
19, 20. a) De ce batranii creştini pot ınvaţa multe lucruri de la cei doi-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
sprezece profeţi? b) Cum pot batranii sa arate ca ıl cunosc pe Iehova şi
dreptatea sa?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˆ ˘ ˆ
practice referitoare la batrani putem gasi ın avertismentele
şi sfaturile celor doisprezece profeţi?
20 Batr ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
anii creştini nu trebuie sa piarda din vedere adeva-
˘ ˆ
rurile din Scripturi şi ceea ce dezvaluie ele despre gandirea
˘
lui Iehova. Ei trebuie sa-şi bazeze deciziile pe Scripturi, nu
˘ ˘ ˘
pe pareri personale sau pe intuiţie. Biblia arata ca ar putea
˘ ˘ ˘ ˆ
aparea cazuri dificile, care necesita timp şi pregatire ın vede-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
rea soluţionarii. Astfel, batranii trebuie sa faca cercetari atat
ˆ ˆ ˆ ˆ
ın Biblie, cat şi ın publicaţiile creştine, care conţin sfaturi ın-
˘ ˘
ţelepte de la clasa sclavului fidel şi prevazator (Exodul 18:26;
ˆ ˘ ˆ
Matei 24:45). Cand batranii depun asemenea eforturi, este
˘ ˆ ˘
foarte probabil ca vor urı ce este rau şi vor iubi ce este bine
ˆ
din punctul de vedere al lui Dumnezeu. Aceasta ıi va ajuta
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sa ‘dea un loc dreptaţii la poarta’ şi sa ‘judece cu adevarata
dreptate’. — Amos 5:15; Zaharia 7:9.
21 Cineva care trebuie sa˘ rezolve un caz judiciar ar putea
˘ ˘
fi partinitor, deşi cunoaşte bine Biblia. Lui Maleahi i-a parut
˘ ˘ ˘
rau ca preoţii, care ar fi trebuit sa fie un izvor de cunoştin-
˘ ˘ ˘ ˆ
ţa, ‘aratau partinire ın ce priveşte legea’ (Maleahi 2:7–9).
˘ ˘ ˘
Cum era posibil acest lucru? Mica a aratat ca unele cape-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
tenii ‘judecau pentru mita, iar preoţii dadeau ınvaţatura
˘ ˘ ˆ
pentru plata’ (Mica 3:11). Cum ar putea fi influenţata ın
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
mod asemanator gandirea unui batran? Sa presupunem ca
˘ ˆ ˘ ˆ
persoana implicata ın cazul judiciar a fost generoasa cu el ın
ˆ ˘
trecut sau i-ar putea aduce anumite avantaje ın viitor. Sau sa
˘ ˘ ˆ ˘
presupunem ca el trateaza un caz ın care este implicata o
˘ ˆ ˘ ˘
ruda de sange sau o ruda prin alianţa. Vor avea ˆ greutate le-
˘
gaturile familiale sau principiile spirituale? In situaţii de
˘ ˆ
acest fel, imparţialitatea unui batran ar putea fi compromi-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
sa cand trateaza un caz de comitere a unui pacat sau cand
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
trebuie sa decida daca o persoana ıntruneşte cerinţele scrip-
˘ ˘ ˆ
turale ca sa primeasca privilegii suplimentare de serviciu ın
˘ ˆ ˘ ˘
21. De ce batranii nu trebuie sa fie partinitori, dar ce i-ar putea determi-
˘
na sa procedeze altfel?
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
congregaţie. — 1 Samuel 2:22–25, 33; Faptele 8:18–20; 1 Pe-

tru 5:2.
ˆ
22 Cand ˘ ˘ ˘
o persoana comite un pacat grav, pastorii spirituali
˘
din congregaţie acţioneaza pentru a ocroti congregaţia de
˘ ˘ ˘
orice influenţa corupatoare şi periculoasa (Faptele 20:28–30;
˘ ˘ ˘ ˘
Tit 3:10, 11). Daca cel ce pacatuieşte se caieşte cu sincerita-
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
te, batranii vor ıncerca ‘sa-l ındrepte ˆ pe un astfel de om ın
ˆ ˘ ˘
spiritul blandeţii’ (Galateni 6:1). In loc sa se poarte cu racea-
˘ ˆ ˘ ˘
la, ei vor aplica ındemnul: „Judecaţi cu adevarata dreptate şi
˘ ˘ ˆ ˘
arataţi bunatate iubitoare şi ındurare unul faţa de altul“ (Za-
ˆ
haria 7:9). Dispoziţiile date de Iehova ın Israelul antic cu
ˆ ˘
privire la rezolvarea cazurilor judiciare scot ın evidenţa drep-
ˆ ˘ ˘
tatea şi ındurarea sa. Judecatorii numiţi aveau o anumita
ˆ
libertate ın multe dintre deciziile pe care le luau. Ei puteau
˘ ˆ ˆ
22. a) Ce responsabilitate au batranii ın ce priveşte dreptatea? b) Ce alte
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
calitaţi divine trebuie sa manifeste batranii cand au de soluţionat cazuri
judiciare?
ˆ ˘ ˆ
In tot ce fac, batranii
˘ ˘
‘dau un loc dreptaţii la poarta’
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘
CUM SE APLIC A ASTAZI?
˘ ˆ ˘
˙ De ce este necesar ca batranii creştini sa
practice dreptatea? — Mica 3:9.
ˆ ˘ ˘ ˆ
˙ Ce ındrumari pentru batrani şi pentru alţii
˘ ˆ
gasim ın Zaharia 8:16?
˘ ˘
˙ Ce manifestari de partinire ar trebui
˘ ˘
sa evitam, şi de ce? — Maleahi 2:7–9;
1 Timotei 5:21, 22.
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
arata ındurare,ˆ ın funcţie de ımprejurari şi de atitudinea celui
˘ ˘
ce pacatuise. In mod similar, supraveghetorii creştini trebu-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ie sa se straduiasca sa judece „cu adevarata dreptate“ şi sa
˘ ˆ ˆ
manifeste „bunatate iubitoare şi ındurare“, demonstrand ast-
˘ ˘ ˘
fel ca au ajuns sa-l cunoasca pe Iehova.
23 Sa˘ ne amintim ce se spune ın ˆ
Zaharia 8:16: „Judecaţi
ˆ ˘ ˘
ın porţile voastre cu adevar şi cu judecata pacii“. Care este
˘
obiectivul? „Judecata pacii.“ Chiar şi pe timpul apostolilor
ˆ ˘ ˆ
existau divergenţe ıntre unii creştini. Este necesar ca batra-
˘ ˘ ˘
nii de astazi sa ofere ajutor, aşa cum a facut Pavel cu Evodia
˘ ˘ ˘ ˆ
şi Sintiche (Filipeni 4:2, 3). Ei trebuie sa se straduiasca ın
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
mod sincer sa faca „judecata pacii“, cautand sa restabileasca
ˆ ˘
pacea ıntre parţile implicate. Sfaturile biblice pe care le dau
˘
şi atitudinea cu care fac lucrul acesta ar trebuiˆ sa promove-
ˆ
ze pacea ın congregaţie şi pacea cu Dumnezeu. In felul acesta
˘ ˆ ˘
va fi clar ca ıl cunosc cu adevarat pe Iehova şi dreptatea sa.
24 Cele doua domenii menţionate mai sus arata˘ ca˘ este
˘
˘ ˘ ˆ
foarte important sa aplicam ın viaţa de zi cu zi sfaturile celor
ˆ
doisprezece profeţi referitoare la dreptate. Ce binecuvantare
ˆ ˘ ˘ ˘
este cand noi şi cei cu care ne asociem lasam ‘sa se rostogo-
˘
leasca dreptatea’!
˘ ˆ ˘ ˘
23, 24. a) Cum pot batranii sa promoveze „judecata pacii“? b) Ce te-au
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
ajutat cei doisprezece profeţi sa ınţelegi ın legatura cu dreptatea?
CAPITOLUL ŞAPTE
˘
SA-I SLUJIM
LUI IEHOVA POTRIVIT
ˆ
NORMELOR SALE INALTE
˘ ˆ ˆ
„IEHOVA nu va face nici bine, nici rau“, ışi spuneau ın si-
ˆ
nea lor mulţi oameni din Ierusalim ın zilele lui Ţefania. Ei
˘ ˘
credeau ca Iehova nu aştepta din partea lor sa respecte anu-
˘ ˘
mite norme. Ţefania a spus ca ei ‘stateau pe drojdiile lor’,
drojdiile fiind sedimentul care se depune pe fundul unui vas
˘ ˘
cu vin. Prin aceste cuvinte, Ţefania arata ca acei iudei voiau
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sa duca o viaţa liniştita şi confortabila, fara sa fie deranjaţi
ˆ
de anunţarea unei intervenţii divine ın treburile lor. Cu toa-
˘
te acestea, Dumnezeu le-a spus ca va „cerceta Ierusalimul cu
ˆ ˆ
felinare“ şiˆ ışi va „ındrepta atenţia“ spre cei ce i-au nesocotit
˘
normele. Intr-adevar, Iehova are norme şi este interesat de
˘ ˘
atitudinea poporului sau faţa de acestea. — Ţefania 1:12.
˘
2 Şi astazi, ˘
mulţi oameni detesta ideea de a se conforma
˘ ˆ ˆ ˘
unor norme. Poate ca ıi auzim spunand: „Fa ce-ţi place!“
ˆ ˘
Unii ışi zic: „Daca nu-mi ajung banii sau nu-mi pot satisfa-
˘ ˘
ce dorinţele, am dreptul sa fac orice ca sa rezolv situaţia“.
˘ ˆ
Pe aceşti oameni nu-i intereseaza ce gandeşte Dumnezeu sau
ce anume cere de la ei. Dar ce se poate spune despre tine?
˘ ˘
Te simţi atras de ideea ca exista un Creator care stabileşte
norme?
3 Mulţi oameni care resping ideea ca˘ trebuie sa˘ respecte
˘ ˘
normele lui Dumnezeu accepta totuşi cu uşurinţa normele
ˆ
1. Cum considerau iudeii din Ierusalim normele lui Iehova ın zilele lui
Ţefania?
ˆ ˆ ˘
2. Ce atitudine au ın general oamenii din zona ın care locuieşti faţa de
respectarea unor norme?
˘ ˘
3, 4. De ce crezi ca este important sa avem norme?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˘ ˆ
fixate de oameni ın diverse domenii ale vieţii. Sa ne gan-
˘
dim, de exemplu, la problema calitaţii apei. Majoritatea
˘
guvernelor stabilesc norme privitoare la apa potabila. Ce s-ar
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
ıntampla ınsa daca aceste norme nu ar fi suficient de ri-
˘
guroase? Ar aparea cazuri de diaree, precum şi alte boli
˘ ˆ ˘
transmise
ˆ ˘ prin apa, cei mai expuşi ımbolnavirii fiind copiii.
Insa, foarte probabil, şi tu beneficiezi de pe urma unor nor-
˘ ˘
me riguroase privitoare la apa potabila. „Daca nu ar exista
norme, am simţi imediat acest lucru“, a spus Organizaţia In-
˘
ternaţionala pentru Standardizare. „De obicei nu suntem
ˆ ˆ
conştienţi de rolul pe care ıl au normele ın ce priveşte creş-
˘ ˘
terea calitaţii, a siguranţei, a fiabilitaţii, a eficienţei şi a
ˆ
interschimbului, precum şi ın ce priveşte oferirea unor ast-
fel de avantaje la un preţ mic.“
4 Daca˘ eşti de acord ca˘ este important sa˘ avem norme ın ˆ
˘
diverse domenii ale vieţii, nu este oare raţional sa ne aştep-
˘ ˘ ˘ ˆ
tam ca Dumnezeu sa stabileasca norme ınalte pentru
ˆ ˘
poporul care ıi poarta numele? — Faptele 15:14.
SUNT REZONABILE
NORMELE LUI DUMNEZEU?
ˆ
5 Cand ˘ ˘
construieşti o casa, este important sa respecţi anu-
˘
mite norme. Daca un perete nu este vertical, sau drept,
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ıntreaga cladire s-ar putea ınclina sau ar putea aparea crapa-
˘ ˆ ˘ ˘
turi, facand casa de nelocuit. Aceasta idee a fost transmisa
ˆ ˆ
de Amos, care a profeţit ın secolul al IX-lea ı.e.n. şi care a
ˆ ˘ ˘
avut o viziune ın legatura cu situaţia regatului celor zece tri-
˘ ˆ
buri ale lui Israel. El l-a vazut pe Iehova stand pe un zid şi
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
ţinand „ın mana un fir cu plumb“. Dumnezeu a spus: „Iata
˘
ca pun un fir cu plumb in mijlocul poporului meu, Israel.
Nu-l voi mai ierta“ (Amos 7:7, 8). Firul cu plumb este o sfoa-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ra subţire la capatul careia este atarnata o greutate; el este
˘
folosit pentru a verifica daca zidul este perfect vertical, sau
˘ ˘ ˘ ˘
5. Cum a aratat Iehova prin Amos ca este necesar sa respectam norme-
le Sale?
˘ ˆ
Sa-i slujim lui Iehova potrivit normelor sale ınalte 85
˘ ˆ
drept. Zidul simbolic pe care statea Iehova ın viziunea lui
Amos era „construit cu firul cu plumb“. Acest zid era per-
fect vertical, sau drept. Totuşi, israeliţii din zilele lui Amos
˘ ˘ ˘
nu-şi pastrasera verticalitatea, sau poziţia dreapta din punct
ˆ
de vedere spiritual, ci erau asemenea unui zid ınclinat, care
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
trebuia daramat ınainte sa se prabuşeasca.
ˆ ˘
6 In timp ce vei studia carţile celor doisprezece profeţi, vei
˘ ˘ ˘ ˘
vedea ca se repeta urmatoarea idee: Este foarte important sa
˘
ne conformam normelor lui Dumnezeu. Nu toate mesajele
˘ ˘
din aceste carţi erau condamnari la adresa unui popor care
ˆ
nu se conforma normelor ınalte ale lui Dumnezeu. Uneori,
ˆ ˆ ˘
cand Iehova ışi examina poporul, constata ca acesta res-
˘ ˘
pecta normele sale. Aceasta demonstreaza ca normele sale
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
sunt rezonabile şi ca ne sta ın putinţa chiar şi noua, nişte
˘ ˘ ˘ ˘
oameni imperfecţi, sa ne conformam lor. Sa analizam un
exemplu.
7 Dupa˘ ce iudeii repatriaţi au pus fundaţia templului, lu-
ˆ
crarea de reconstruire a ıncetat. De aceea, Dumnezeu i-a
˘ ˘ ˆ
trimis pe profeţii sai Hagai ˆ şi Zaharia sa ıncurajeze poporul
˘ ˆ ˘ ˘
sa reınceapa lucrarile. Intr-o viziune pe care i-a dat-o lui Za-
˘
haria, Iehova a spus ca Zorobabel, guvernatorul lui Iuda,
ˆ ˆ ˆ
avea „firul cu plumb ın mana“ sa ın timp ce aşeza piatra
ˆ ˘
cea mai de sus, acţiune ce marca ıncheierea lucrarilor la tem-
ˆ
plu. Templul a fost construit ın armonie cu normele divine
˘ ˘
(Zaharia 4:10). Dar sa analizam acest detaliu interesant, re-
feritor la templul deja terminat: „Cei şapte ochi sunt ochii
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
lui Iehova. Ei strabat tot pamantul“. Aceasta afirmaţie arata
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
ca Dumnezeu, care vede tot ce se ıntampla, l-a vazut pe Zo-
ˆ
robabel punand piatra cea mai de sus la locul ei. De
˘ ˘ ˘
asemenea, El a vazut ca templul reconstruit satisfacea
ˆ ˆ ˘
6. a) Ce idee apare ın mod repetat ın carţile celor doisprezece pro-
˘ ˆ ˘
feţi? b) Pe ce ne bazam cand spunem ca normele lui Dumnezeu
sunt rezonabile?
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
7. Cum ne ajuta Zaharia sa ınţelegem ca şi oamenilor imperfecţi le sta
ˆ ˘ ˘
ın putinţa sa se conformeze normelor lui Iehova?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˘
normele sale şi facea faţa cu succes examinarii sale. De aici
ˆ ˘ ˆ
ınţelegem ca, deşi normele lui Iehova sunt ınalte, oamenii
se pot conforma lor. Ajutaţi de Hagai şi de Zaharia, Zoroba-
˘ ˘ ˘
bel şi poporul sau au reuşit sa faca acest lucru. La fel ca
ˆ ˘ ˘
Zorobabel, şi noi putem fi la ınalţimea aşteptarilor lui Dum-
ˆ ˆ ˘
nezeu. Cat de ıncurajator este sa ştim acest lucru!
˘ ˘
DE CE SA ACCEPTAM
NORMELE LUI IEHOVA?
8 Fiind Creatorul, Dumnezeu are dreptul sa˘ le stabileasca˘
˘ ˘
oamenilor norme şi sa se aştepte ca ei sa le respecte (Re-
˘
velaţia 4:11). Iehova nu trebuie sa le dea detalii pentru
ˆ ˆ
fiecare aspect al vieţii lor, ıntrucat le-a dat un ghid valoros:
conştiinţa (Romani 2:14, 15). Iehova le-a poruncit primilor
˘ ˘ ˆ
oameni sa nu manance din „pomul cunoaşterii binelui şi
˘
raului“, care reprezenta dreptul lui Dumnezeu de a fixa nor-
˘ ˆ ˆ
me privitoare la bine şi la rau. Ştim bine ce s-a ıntamplat
˘ ˆ ˘
(Geneza 2:17; 3:1–19). Facand aluzie la alegerea greşita a lui
˘ ˆ ˆ
Adam, Osea a scris: „[Israeliţii], ca omul pamantean, au ın-
˘ ˘ ˆ ˘
calcat legamantul“ (Osea 6:7). Prin aceasta comparaţie, Osea
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
a aratat ca israeliţii au pacatuit ın mod deliberat.
ˆ
9 In ce a constat pacatul ˘ ˘ ˆ
lor? „Ei n-au respectat legamantul
ˆ
[Legii]“ (New International Version). Eliberandu-şi poporul
din Egipt, Dumnezeu a devenit proprietarul lor şi, prin
˘ ˘
urmare, avea dreptul sa le stabileasca norme. Israeliţii au ac-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ceptat legamantul cu Iehova, consimţind sa traiasca dupa
normele sale (Exodul 24:3; Isaia 54:5). Cu toate acestea,
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
mulţi dintre ei au ıncalcat Legea, facandu-se vinovaţi de var-
ˆ ˘
sare de sange, de crima şi de fornicaţie. — Osea 6:8–10.
10 Iehova a trimis profeţi, asemenea lui Osea, ca sa-i ˘
aju-
˘ ˘
8, 9. a) De ce are Iehova dreptul sa le stabileasca oamenilor norme?
˘ ˘
b) De ce a fost potrivit faptul ca Dumnezeu le-a cerut israeliţilor sa res-
pecte poruncile sale?
ˆ ˘
10. Cum a ıncercat Dumnezeu sa-i ajute pe cei ce nu se conformau nor-
melor sale?
˘ ˆ
˘ ˆ ˆ ˘
te pe membrii poporului sau dedicat. In ıncheierea carţii
ˆ ˘ ˆ
sale profetice, Osea a spus: „Cine este ınţelept, ca sa ınţelea-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ga aceste lucruri, şi prevazator, ca sa le cunoasca? Deoarece
˘
caile lui Iehova sunt drepte şi cei drepţi vor umbla pe ele,
ˆ ˘
dar
ˆ cei ce ıncalca legea se vor poticni pe ele“ (Osea 14:9).
ˆ
Inainte de acest verset, tot ın capitolul 14, profetul sublinia-
ˆ ˆ ˘
se necesitatea ıntoarcerii la Iehova. Cei ınţelepţi aveau sa
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ınţeleaga ca Iehova ıi arata poporul sau caile drepte pe care
˘
trebuiau sa umble. Dar noi? Ca slujitori dedicaţi ai lui Dum-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
nezeu, dorim cu siguranţa sa umblam ın continuare pe caile
lui Iehova.
11 Osea 14:9 ne ındreapt ˆ ˘
a atenţia, de asemenea, asupra
˘ ˘ ˆ ˘
avantajelor unei conduite corecte. Fara ındoiala, respectarea ˆ
ˆ ˘ ˆ
cerinţelor divine ne aduce binecuvantari şi foloase. Intrucat
˘
Iehova este Creatorul, el ştie cum suntem facuţi. Ceea ce aş-
˘
teapta el de la noi este spre binele nostru. Pentru a ilustra
ˆ ˆ
cat de bine ne cunoaşte Dumnezeu, ne-am putea gandi la
un fabricant de automobile. Acesta cunoaşte la perfecţie
ˆ
modul ın care este proiectat şi asam-
blat
ˆ automobilul pe care l-a fabricat.
˘
In plus, ştie ca uleiul maşinii tre-
buie schimbat cu regularitate. Ce
ˆ ˆ ˘
s-ar ıntampla daca am ignora
˘ ˆ
aceasta indicaţie, gandin-
˘
du-ne, probabil, ca maşina
merge bine? Motorul s-ar
ˆ ˘
strica şi ar ınceta sa func-
ţioneze mult mai repede
˘ ˘
11. De ce vrem sa respectam
poruncile lui Dumnezeu?
˘
De ce respectam
normele stabilite
şi recomandate
de fabricant?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˘ ˆ
decat daca ar fi fost bine ıntreţinut. Acelaşi lucru este vala-
ˆ
bil şi ın cazul oamenilor. Creatorul nostru ne-a dat porunci.
˘ ˘ ˘
Este spre binele nostru sa le respectam (Isaia 48:17, 18). Daca
ˆ ˆ ˘
ınţelegem acest lucru, avem motive ın plus sa ne confor-
˘ ˘ ˘
mam normelor sale, da, sa respectam poruncile sale.
— Psalmul 112:1.
12 Cea mai mare rasplat ˘ ˘
a pe care ne-o aduce respectarea
˘ ˘ ˆ ˘
poruncilor lui Dumnezeu este o legatura mai stransa cu
ˆ ˘ ˘ ˆ
Dumnezeu. Cand traim dupa normele sale şi vedem cat de
˘ ˘
rezonabile şi utile sunt ele, afecţiunea noastra faţa de Au-
˘ ˘
torul lor devine mai profunda. Profetul Mica a facut o
˘ ˆ
frumoasa descriere a acestor relaţii stranse: „Toate popoare-
ˆ ˘
le vor umbla fiecare ın numele dumnezeului sau, dar noi
ˆ
vom umbla ın numele lui Iehova, Dumnezeul nostru, pe
timp indefinit, da, pentru totdeauna“ (Mica 4:5). Ce mare
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
privilegiu avem sa umblam ın numele lui Iehova, sa-i apa-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ram reputaţia şi sa acceptam autoritatea sa ın viaţa noastra!
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Ca o consecinţa fireasca, dorim sa reflectam calitaţile sale.
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Sa ne straduim deci fiecare sa ne ıntarim relaţiile cu Dum-
nezeu! — Psalmul 9:10.
13 Despre cei ce se conformeaza˘ normelor divine şi um-
˘ ˆ ˘
bla ın numele lui Dumnezeu se spune ca se tem de numele
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sau. Dar aceasta teama nu este negativa sau nesanatoasa. Ie-
˘ ˘ ˘
hova le da urmatoarea garanţie: „Pentru voi, care va temeţi
˘ ˘ ˆ
de numele meu, va straluci soarele dreptaţii, avand vinde-
ˆ ˆ ˘
carea ın aripile ˆ sale. Veţi ieşi şi veţi zburda ca viţeii ıngraşaţi“
ˆ ˘
(Maleahi 4:2). In ımplinirea acestei profeţii, „soarele drepta-
˘
ţii“ este Isus Cristos (Revelaţia 1:16). El straluceşte acum,
ˆ ˘ ˆ ˘
aducand vindecare spirituala, iar ın final va straluci pentru
ˆ
a vindeca omenirea ın sens fizic. Bucuria celor vindecaţi se
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
aseamana cu cea a viţeilor ıngraşaţi care ‘ies şi zburda’ pen-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
12. Cum se ıntareşte legatura noastra cu Dumnezeu daca umblam ın nu-
˘
mele sau?
˘ ˘ ˘
13. De ce teama de numele lui Dumnezeu nu este negativa sau nesana-
˘
toasa?
˘ ˆ
˘
CUM AI RASPUNDE?
ˆ ˘
˙ Ce simte Dumnezeu cand ne conformam
sau nu normelor sale? — Amos 7:7–9.
˘
˙ De ce se poate spune ca normele lui Iehova
sunt rezonabile? — Zaharia 4:10.
˘ ˘
˙ Ce motive avem sa acceptam normele
lui Dumnezeu? — Mica 4:5; Maleahi 4:2;
2 Corinteni 5:15; Revelaţia 4:11.
˘ ˆ ˘ ˘
tru ca sunt liberi. Nu avem deja parte ıntr-o mare masura de
˘
aceasta eliberare? — Ioan 8:32.
14 Daca˘ ram ˘ ˆ
anem fideli normelor divine, mai avem un fo-
˘
los: relaţii mai bune cu semenii. Sa vedem de ce. Habacuc
ˆ
a rostit cinci vaiuri, sau mesaje de condamnare: ımpotriva
˘ ˆ
oamenilor lacomi, a celor care umblau dupa caştig necin-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
stit, a celor ce varsau sange, a celor ce planuiau sa comita
˘ ˆ
imoralitate sexuala şi a celor ce se ınchinau la idoli (Habacuc
˘
2:6–19). Prin anunţarea acestor cinci vaiuri, Iehova arata cu
˘ ˘ ˘
claritate ca el ne-a fixat anumite norme de viaţa. Dar sa re-
˘ ˘
ţinem un lucru: patru dintre pacatele menţionate se refera
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
la modul ın care ıi tratam pe semenii noştri. Daca ne ınsu-
˘
şim punctul de vedere al lui Dumnezeu, nu le vom face rau,
ˆ
iar ın felul acesta relaţiile cu cei mai mulţi dintre ei se vor
ˆ ˘ ˘
ımbunataţi.
15 Al treilea folos pe care ıl ˆ ˘
avem este o viaţa de familie
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
mai fericita. In zilele noastre, oamenii considera ca, ın
˘ ˘
ultima instanţa, divorţul este soluţia la problemele conjuga-
le. Totuşi, prin intermediul lui Maleahi, Iehova a spus:
˘
„Dumnezeu uraşte divorţul“ (Maleahi 2:16). Vom reveni cu
explicaţii mai detaliate asupra textului din Maleahi 2:16, dar,
ˆ ˘ ˘ ˘
pana atunci, sa reţinem de aici ca Dumnezeu a stabilit cu
˘ ˘ ˆ
14, 15. Ce foloase avem daca ramanem fideli normelor lui Iehova?
˘
Cum ne ajuta respectarea sfaturilor
˘ ˘
celor doisprezece profeţi sa evitam pornografia?
ˆ ˘
ınţelepciune ˆ ˘ norme pe care membrii familiei trebuie sa le ˘
respecte. Insa pacea de care se vor bucura depinde de ma-
ˆ
sura ın care vor respecta aceste norme (Efeseni 5:28, 33;
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
6:1–4). Nu ıncape nicio ındoiala ca, ıntrucat suntem imper-
˘ ˆ
fecţi, vor aparea probleme. Totuşi, ın cartea Osea, Acela
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
„caruia orice familie din cer şi de pe pamant ıi datoreaza
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
numele“ ne-a dat o lecţie practica din care ınvaţam cum sa
˘
rezolvam unele probleme conjugale grave. Şi asupra acestui
ˆ ˘
aspect vom reveni ıntr-un alt capitol (Efeseni 3:15). Sa ve-
dem acum ce altceva presupune faptul de a ne conforma
normelor divine.
ˆ ˘
„URAŢI RAUL ŞI IUBIŢI BINELE“
16 Primul om, Adam, a facut ˘ ˘ ˆ
o alegere nechibzuita cand a
˘ ˘ ˘
trebuit sa decida care norme privind binele şi raul sunt cele
ˆ ˘
mai bune. Vom face noi o alegere mai ınţeleapta? Amos ne-a
ˆ ˘ ˘
ındemnat sa privim cu toata seriozitatea alegerea pe care o
ˆ ˘
facem. Astfel, el a spus: „Uraţi raul şi iubiţi binele“ (Amos
5:15). William Rainey Harper, fost profesor de limbi şi litera-
˘
16. Cum reiese din Amos 5:15 ca Dumnezeu a stabilit norme?
˘ ˆ
˘ ˘
turi semitice la Universitatea din Chicago, a facutˆ urmatorul
ˆ
comentariu pe marginea versetului de mai sus: „In gandirea
˘ ˘ ˘
[lui Amos], un lucru este bun sau rau daca se conformeaza
sau nu voinţei lui Yahve“. Aceasta este o idee-cheie pe care
ˆ ˘ ˘ ˘
o ınvaţam de la cei doisprezece profeţi. Suntem dispuşi sa
˘ ˘
acceptam normele lui Iehova privind binele şi raul? Aceste
ˆ ˆ
norme ınalte sunt revelate ın Biblie şi sunt explicate de creş-
˘ ˘
tini maturi, cu experienţa, care alcatuiesc „sclavul fidel şi
˘ ˘
prevazator“. — Matei 24:45–47.
17 Faptul ca˘ uram ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
raul ne ajuta sa evitam lucrurile care ıi
ˆ
˘
displac lui Dumnezeu. De exemplu, poate ca cineva este
˘
conştient de pericolele pornografiei de pe internet şi se stra-
˘ ˘ ˘
duieşte s-o evite. Dar ce parere are „omul [sau] launtric“
despre conţinutul site-urilor Web pornografice (Efeseni
˘ ˘ ˆ
3:16)? Daca aplica sfatul divin din Amos 5:15, ıi va fi mai
˘ ˘ ˘
uşor sa cultive ura pentru ceea ce este rau. Astfel, va fi vic-
ˆ ˘
torios ın lupta spirituala.
˘ ˘
18 Sa luam un alt exemplu. Te-ai vedea prosternandu-te ˆ
ˆ
ın faţa unui idol reprezentat printr-un simbol falic? Chiar
ˆ ˘
şi ideea ın sine ţi se pare respingatoare, nu-i aşa? Totuşi,
˘ ˘
Osea a spus ca stramoşii israeliţilor au comis acte imorale
ˆ ˘
ınaintea lui Baal-Peor (Numerele 25:1–3; Osea 9:10). Dupa
ˆ ˆ ˆ ˆ
cat se pare, Osea a menţionat acest episod ıntrucat, ın zi-
ˆ ˘ ˆ
lele sale, ınchinarea la Baal era un pacat grav ın Israel,
regatul celor zece triburi (2 Regi 17:16–18; Osea 2:8, 13).
˘ ˘ ˘ ˘
Imagineaza-ţi urmatoarea scena dezgustatoare: israeliţii pro-
ˆ ˆ ˆ
sternandu-se ın faţa idolilor ın cadrul unor orgii sexuale.
˘
Faptul de a şti ca Dumnezeu a condamnat acest lucru ne
˘ ˘ ˘ ˆ
ajuta pe fiecare dintre noi sa luptam ımpotriva curselor ˆ pe
ˆ
care le ıntinde Satan folosindu-se de internet. In prezent,
˘ ˘
mulţi oameni idolatrizeaza femei şi barbaţi cu un fizic
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
atragator din lumea spectacolului. Noi ınsa ascultam de
˘ ˆ ˘ ˘
17, 18. a) De ce este important sa uram raul? b) Arata cum putem culti-
˘ ˘ ˘ ˘
va o ura puternica faţa de ce este rau.
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ
avertismentele date de profeţi cu privire la ınchinarea la
idoli!
˘ ˘ ˘ ˆ
SA ˆ PASTRAM IN MINTE
CUVANTUL LUI DUMNEZEU
ˆ
19 In timp ce ne straduim ˘ ˘ ˘ ˆ
sa ramanem fideli normelor
ˆ ˆ ˘
ınalte ale lui Dumnezeu cand ne confruntam cu tentaţii şi
ˆ ˘ ˘ ˘
ıncercari, am putea simţi uneori ca suntem incapabili sa tre-
˘ ˘ ˘
cem peste ele sau ca nu ştim ce cale sa urmam. Cum vom
˘ ˘ ˘
reuşi sa facem faţa unei situaţii critice daca avem sentimen-
˘ ˆ ˘
tul ca nu ne putem ţine sub control gandurile sau ca nu
˘ ˘ ˘
avem suficienta forţa interioara (Proverbele 24:10)? Ei bine,
ˆ ˘
putem ınvaţa ceva de la Iona, un om imperfect, care a co-
˘ ˘ ˆ ˆ
mis greşeli. Sa ne aducem aminte ca, ın timp ce se afla ın
ˆ ˘
pantecele peştelui uriaş, el s-a rugat lui Iehova. Sa vedem
cum s-a rugat.
ˆ
20 Cand ˆ
Iona s-a rugat lui Dumnezeu „din pantecele Şeo-
lului“, el a folosit multe cuvinte ˆ şi expresii din psalmi, pe
ˆ
care le cunoştea bine (Iona 2:2). In timp ce se afla la stram-
ˆ ˆ
torare şi ıi cerea ındurare lui Iehova, pe buze i-au venit
˘ ˆ
cuvintele lui David, dupa cum se poate vedea comparand
˘
Iona 2:3, 5 cu Psalmul 69:1, 2.1 Este clar ca profetul cunoş-
tea psalmii lui David, care existau deja atunci. Cuvintele şi
˘
expresiile psalmilor inspiraţi izvorau din strafundul inimii
ˆ ˆ ˘
lui. Cuvantul inspirat al lui Dumnezeu era „ınauntrul“ lui
˘
Iona (Psalmul 40:8). Daca te confrunţi cu o situaţie care te
˘ ˆ
epuizeaza pe plan afectiv, ıţi vei aminti unele cuvinte ale lui
˘ ˆ
Dumnezeu, potrivite pentru astfel de situaţii? Daca ne adan-
ˆ ˆ
cim ın studierea Cuvantului lui Dumnezeu acum, acest
˘
1 Compara şi Iona 2:2, 4–9 cu Psalmii 18:6; 31:22; 30:3; 142:3; 31:6 şi
ˆ ˆ
3:8. Aceste pasaje sunt menţionate ın ordinea ın care au fost folosite de
Iona.
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
19. Ce ınvaţam din modul ın care a acţionat Iona ın pantecele peştelui
uriaş?
˘ ˘ ˘
20. Cum ne-am putea pregati ca sa acţionam asemenea lui Iona?
˘ ˆ
ˆ ˆ ˘
lucru se va dovedi extrem de util ın viitor, cand va trebui sa
˘ ˘ ˘ ˆ
luam decizii şi sa rezolvam problemele ın armonie cu nor-
mele divine.
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
SA AVEM O TEAMA SANATOASA DE DUMNEZEU
ˆ ˘
21 Bineınţeles, pentru a ramane fideli normelor lui Ieho-ˆ
˘ ˘ ˆ
va nu este suficient sa memoram Cuvantul lui Dumnezeu.
˘ ˘ ˆ ˘
Profetul Mica ne ajuta sa ınţelegem mai bine ce trebuie sa
ˆ ˆ
facem pentru a pune ın aplicare Cuvantul lui Dumnezeu:
ˆ ˘ ˘
„Omul cu ınţelepciune practica se teme de numele tau“
ˆ ˘
(Mica 6:9). Pentru a fi persoane cu ınţelepciune practica, adi-
˘ ˘ ˆ ˘
ca persoane care aplica ın viaţa cunoştinţele pe care le deţin,
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
trebuie sa ınvaţam sa ne temem de numele lui Dumnezeu.
22 Cum putem ınv ˆ ˘ ˘
aţa sa ne temem de numele lui Dum-
˘ ˘
nezeu? Ei bine, sa apelam la Hagai, profetul din perioada
˘ ˆ ˘
postexilica. In cartea sa foarte scurta, de numai 38 de ver-
ˆ
sete, el a folosit de 35 de ori numele Iehova. Cand Hagai a
ˆ ˆ
primit de la Iehova misiunea de a profeţi, ın 520 ı.e.n.,
˘ ˘
trecusera deja 16 ani şi nu se facuse prea mult pentru recon-
struirea templului din Ierusalim. Poporul lui Dumnezeu se
descurajase din cauza opoziţiei din partea duşmanilor (Ezra
˘ ˘ ˘
4:4, 5). Iudeii credeau ca nu era timpul sˆ a reconstruiasca
ˆ ˘
templul. De aceea, Iehova i-a ındemnat: „Indreptaţi-va ini-
˘ ˘ ˘
ma spre caile voastre! . . . Construiţi casa, ca sa-mi gasesc
˘ ˆ ˘
placerea ın ea şi sa fiu glorificat“. — Hagai 1:2–8.
23 Guvernatorul Zorobabel, marele preot Iosua şi „toata˘
˘ ˘ ˆ ˘
ramaşiţa poporului au ınceput sa asculte de glasul lui Ieho-
ˆ ˘ ˘
va, Dumnezeul lor, . . . şi poporul a ınceput sa se teama de
Iehova“. Atunci Dumnezeu a spus: „Eu sunt cu voi“. Ce asi-
gurare! Cu ajutorul spiritului lui Dumnezeu, poporul ‘a
ˆ ˆ
intrat şi a ınceput munca ın casa lui Iehova’ (Hagai 1:12–14).
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
21. Ce trebuie sa ınvaţam pentru a ramane fideli normelor divine?
22, 23. a) De ce l-a trimis Iehova pe Hagai la iudeii repatriaţi? b) Ce mo-
˘ ˆ ˘ ˘
tive avem sa fim ıncrezatori ca vom putea respecta normele lui
Dumnezeu?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘
˘ CUM NE AJUTA˘ CELE CE URMEAZA
SA NE CONFORMAM NORMELOR DIVINE?
ˆ ˘
˙ Faptul de a urı raul. — Amos 5:15.
ˆ
˙ Memorarea Cuvantului lui Dumnezeu.
— Iona 2:4–9.
ˆ ˘ ˘
˙ Faptul de a ınvaţa sa ne temem de Iehova.
— Hagai 1:12–14.
˘ ˘ ˘ ˘
Motivat de teama sanatoasa de a nu-i displacea lui Dumne-
zeu, poporul, care fusese cuprins de descurajare, a trecut la
ˆ
acţiune ın pofida opoziţiei.
24 Cum stau lucrurile ın ˆ ˘ ˘
cazul tau? Daca ştii ce norme di-
˘ ˘
vine se aplica la situaţia ta, ai curajul necesar ca sa te temi
˘ ˆ ˘ ˘
de Iehova şi nu de oameni? Poate ca eşti o tanara, iar la ser-
˘ ˆ ˘ ˘
viciu lucrezi cu un barbat care nu-ţi ımpartaşeşte principiile ˆ
˘
religioase. Totuşi, este amabil şi te simţi atrasa de el. Iţi vine
ˆ ˆ
ın minte un verset biblic care ıţi aminteşte normele lui Ieho-
˘ ˘
va şi pericolele care te aşteapta daca le ignori? De exemplu,
˘
Osea 4:11: „Fornicaţia, vinul vechi şi vinul nou alunga
ˆ ˆ
bunele intenţii“. Ţinand cont de acest avertisment, te va ın-
˘ ˘ ˆ ˘
demna teama de Dumnezeu sa ramai fidela normelor sale
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
şi sa spui nu daca barbatul respectiv te invita sa ieşi cu el?
˘ ˆ ˘ ˘
Daca ıncepe sa flirteze, teama de a-i displacea Dumnezeu-
˘ ˘ ˘
lui tau iubitor te poate ajuta ‘sa o iei la fuga’. — Geneza
39:12; Ieremia 17:9.
25 Sa˘ revenim acum la exemplul despre barbatul ˘
care
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
ıncearca sa se ımpotriveasc ˆ a tenta ţiei de a privi imagini por-
nografice pe internet. Işi va aminti el cuvintele Psalmului
˘ ˘
119:37, scrise sub forma de rug ˆ aciune: „Abate-mi ochii de la
ˆ
vederea lucrurilor deşarte“? Ii vor veni ın minte cuvintele
˘ ˆ
24, 25. Arata prin exemple cum se pot aplica principiile analizate ın
acest capitol.
˘ ˆ
Cum ne ajuta teama de Dumnezeu ıntr-o situaţie ca aceasta?
lui Isus din Predica de pe munte: „Cine priveşte insistent o
ˆ ˆ ˆ ˘
femeie ın aşa fel ıncat s-o pofteasca a şi comis adulter cu ea
ˆ
ın inima lui“ (Matei 5:28)? Teama de Iehova şi dorinţa de a
˘
se conforma normelor sale ar trebui sa-l determine pe un
˘ ˘
creştin sa fuga de orice lucru care l-ar putea corupe. Ori
ˆ ˘ ˆ ˘
de cate ori eşti tentat sa gandeşti sau sa acţionezi contrar
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
normelor divine, ıncearca sa-ţi ıntareşti teama de Iehova.
˘ ˘ ˆ
Pastreaza ın minte ce a spus Iehova prin intermediul lui Ha-
gai: „Eu sunt cu voi“.
26 Da, ıi ˆ
putem sluji lui Iehova potrivit ˆ normelor sale
ˆ
ınalte, iar acest lucru este spre binele nostru. In timp ce vom
˘ ˆ
analiza carţile celor doisprezece profeţi, vom ınţelege mai
bine normele lui Dumnezeu ˆ sau ce anume cere el de la
˘ ˘
fiecare dintre noi. In partea urmatoare a acestei carţi vor fi
ˆ
analizate trei domenii importante ın care Iehova a stabilit
norme excelente: conduita, relaţiile cu alţii, viaţa de familie.
ˆ ˘
26. Ce se va analiza ın partea urmatoare?
P A R T E A A III-A
˘ ˘
SA-I FIM PL ACUŢI LUI DUMNEZEU
˘
PRIN CONDUITA NOASTR A
˘
‘Ce anume cere Iehova de la tine?’ (Mica 6:8). Daca ţi s-ar
˘ ˆ ˘ ˘
pune aceasta ıntrebare, cum ai raspunde? Carţile celor doi-
˘ ˘ ˘ ˘
sprezece profeţi te ajuta sa dai raspunsul. Dupa cum se va
ˆ ˘ ˘ ˆ
vedea ın capitolele de la 8 la 10, aceste carţi ofera ındrumare
ˆ ˘ ˘
ın mai multe privinţe. De exemplu, ne arata cum sa spunem
˘ ˘ ˘
mereu adevarul şi sa evitam violenţa. De asemenea, ne ofe-
˘
ra sfaturi privitoare la viaţa de familie, care se vor dovedi cu
˘
siguranţa practice.
CAPITOLUL OPT
‘CE ANUME CERE IEHOVA

DE LA TINE?’
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
SA NE imaginam urmatoarea scena: O fetiţa tresare speriata
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
la auzul unor batai puternice ın uşa. Sa fie oare negustorul
˘ ˆ ˘
necinstit, care vine dupa banii pe care ıi datoreaza familia
ˆ ˘
ei? Acesta i-a ınşelat pe mulţi folosind greutaţi false şi pre-
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
tinzand dobanda ın mod abuziv. Ca sa scape cu faţa curata,
ˆ ˆ ˘
el ıi mituieşte pe mai-marii oraşului, care nu iau ın seama
ˆ ˘ ˘ ˘
plangerile victimelor. Fetiţa se simte lipsita de aparare; tatal
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ei şi-a parasit familia pentru o femeie mai tanara. Ea şi
ˆ
mama ei ar putea fi vandute ca sclave.
2 Aceasta˘ scena˘ surprinde cateva ˆ
dintre practicile con-
damnate de cei doisprezece profeţi (Amos 5:12; 8:4–6;
˘
Mica 6:10–12; Ţefania 3:3; Maleahi 2:13–16; 3:5). Daca am
˘ ˆ
fi trait pe timpul acela, cum am fi reacţionat? Oricat de
˘ ˆ ˘
trista pare situaţia, putem fi ıncurajaţi de acţiunile hota-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
rate pe care le-a ıntreprins ˆ Iehova faţa de poporul sau ın
˘ ˘ ˘
zilele acestor profeţi. Intr-adevar, cele douasprezece carţi
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
arata clar ca Dumnezeu ˆ acord˘ a importanţa unor calitaţi
˘ ˘ ˘ ˆ
şi atitudini laudabile. Incurajarile sale ne ajuta sa ne ın-
ˆ ˘ ˘
suşim norme morale ınalte, ne stimuleaza saˆ facem ce
ˆ ˘ ˘ ˆ
este bine şi ne ındeamna sa-i aducem laude. Intrucat zi-
˘
ua de judecata a lui Iehova se apropie cu repeziciune,
˘ ˘ ˆ ˘
sa acordam atenţie mesajului ıncurajator din aceste carţi
˘ ˆ
ca sa ınţelegem mai bine ce anume cere Dumnezeu de
ˆ ˘ ˆ ˘
la noi. Pentru ınceput, sa ne ındreptam atenţia asupra
ˆ ˘ ˘
1, 2. De ce este ıncurajator sa vedem cum a reacţionat Iehova la deca-
˘ ˘
derea morala a poporului sau din vechime?
97
ˆ
Iehova nu ınchide ochii la corupţie şi la nedreptate
ˆ ˆ
evenimentelor care au avut loc ın secolul al VIII-lea ı.e.n.,
ˆ
ın zilele lui Mica.
CE ANUME CERE IEHOVA DE LA NOI?
˘ ˘ ˘
3 La prima vedere, cartea Mica ar putea parea o lista lunga
˘
de acuzaţii aduse israeliţilor neascultatori. Desigur, Iehova
ˆ ˘ ˘ ˘
n-a ınchis ochii la decaderea morala a poporului sau dedi-
˘
cat, din care faceau parte şi cei ce, aşa cum
ˆ ˘ a spus el, ‘urau
˘ ˆ ˘
binele şi iubeau raul’ (Mica 3:2; 6:12). Insa, pe langa mesa-
˘
jul de condamnare, aceasta carte conţine unul dintre cele
ˆ
mai emoţionante şi mai stimulatoare sfaturi. Mica ındreap-
˘ ˘
ta atenţia spre Sursa normelor drepte şi pune urmatoarea
ˆ ˆ ˘
ıntrebare, care ne ındeamna la reflecţie: „Ce altceva ce-
ˆ ˘ ˘
re Iehova de la tine, decat sa practici dreptatea, sa iubeşti
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
3, 4. a) Ce rugaminte emoţionanta gasim ın cartea Mica? b) La ce te ın-
˘ ˆ
deamna ıntrebarea din Mica 6:8?
‘Ce anume cere Iehova de la tine?’ 99
˘ ˘ ˘
bunatatea şi sa umbli modest cu Dumnezeul tau?“ — Mi-
ca 6:8.
4 Ai remarcat ce rugaminte ˘ ˘
ne adreseaza Creatorul nos-
˘ ˘ ˆ
tru? Ni se aminteşte cu iubire ca trebuie sa ne ınsuşim o
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
atitudine constructiva, ın loc sa permitem ca rautatea atat
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
de raspandita astazi sa ne duca pe cai greşite. Iehova ştie ca
˘ ˘ ˘ ˘
noi, ca slujitori loiali ai sai, dorim sa cultivam calitaţi divi-
ˆ ˆ ˘
ne, de aceea are ıncredere ın noi. Tu cum ai raspunde la
ˆ ˘
ıntrebarea: ‘Ce anume cere Iehova de la tine?’ Poţi sa iden-
˘
tifici acele aspecte din viaţa ta care sunt, sau ar trebui sa fie,
˘
influenţate de normele morale ale lui Dumnezeu? Daca
˘ ˆ ˘
traieşti la ınalţimea acestor norme, relaţiile tale cu Dumne- ˆ
ˆ ˘ ˘
zeu şi calitatea vieţii tale se vor ımbunataţi considerabil. In
ˆ ˘ ˆ
viitorul apropiat, ıntregul pamant va fi un paradis. De ace-
˘ ˆ ˘ ˆ
ea, urmatorul sfat este foarte ıncurajator: „Semanaţi ın
˘ ˘ ˘
dreptate, seceraţi potrivit bunataţii iubitoare! Desţeleniţi-va
ˆ ˘ ˘ ˆ
un ogor, cat mai aveţi timp sa-l cautaţi pe Iehova,ˆ ınainte
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
sa vina el şi sa va ınveţe dreptatea“ (Osea 10:12). In conti-
ˆ
nuare vom analiza cateva idei importante care se desprind
ˆ
din sfatul excelent dat ın Mica 6:8.
˘ ˘
‘SA UMBL AM MODEST’
5 Sa˘ remarcam ˘ ˘
ca, aşa cum spune Mica, Iehova ne cere
˘ ˘ ˆ ˘
‘sa umblam modest’ cu El. Este ın folosul nostru sa fim
˘ ˆ
modeşti, pentru ca „ınţelepciunea este cu cei modeşti“ (Pro-
˘
verbele 11:2). Modestia presupune sa fim conştienţi de
˘
limitele impuse de pacatul adamic. Recunoaşterea faptului
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
ca ne-am nascut ın pacat este un pas esenţial ın eforturile
˘ ˘ ˆ
noastre de a nu pacatui ın mod intenţionat. — Romani
7:24, 25.
6 De ce modestia, ınso ˆ ˘ ˘ ˆ
ţita de umilinţa, este atat de impor-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
tanta ın stradania de a nu pacatui intenţionat? Deoarece
˘ ˘
5. De ce este important sa ‘umblam modest’ cu Dumnezeu?
ˆ ˘ ˘ ˘
6. De ce este ın folosul nostru sa recunoaştem cu modestie ca pacatul
˘ ˆ ˘ ˘
nu ramane fara consecinţe?
˘ ˘ ˆ ˆ
UN EXEMPLU DE MODESTIE
ŞI DE SINCERITATE
˘
Sinceritatea şi modestia lui Iona nu se regasesc la ni-
ciunul dintre scriitorii laici. El a vorbit deschis despre
ˆ
propria neascultare şi despre ocaziile ın care n-a avut
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
ıncredere ın Iehova. Iona nu a ıncercat sa treaca sub ta-
˘ ˘ ˆ
cere atitudinea lui nepotrivita faţa de misiunea ıncre-
˘ ˘ ˘ ˆ
dinţata şi faţa de hotararea lui Dumnezeu de a-i cruţa
˘ ˘ ˆ ˘
pe niniviţi. Fara ındoiala, el este un minunat exemplu
˘ ˘
de modestie pe care ar trebui sa-l imitam.
˘ ˘
omul modest recunoaşte ca pacatul are o mare putere
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
(Psalmul 51:3). Osea ne ajuta sa ınţelegem ca pacatul ar pu-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
tea parea atragator, ınsa consecinţele lui sunt ıntotdeauna
˘
dezastruoase. De exemplu, Iehova a promis ca va „cere so-
˘ ˘ ˆ
coteala“ pentru neascultarea poporului sau. Se ınţelege oare
˘ ˘ ˘
din aceste cuvinte ca pacatoşii lipsiţi de modestie ar putea
˘ ˘ ˘ ˆ
scapa de consecinţe? Poate ca ei aşa credeau, daca ne gan-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
dim ca adesea pacatul ınşala şi ınrobeşte. Dar, ceea ce este
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
şi mai grav, pacatul ıi separa pe pacatoşi de Dumnezeu, adu-
ˆ ˆ ˘ ˘
candu-i ıntr-o stare şi mai deplorabila: „Faptele lor nu-i lasa
˘ ˆ ˘ ˘
sa se ıntoarca la Dumnezeul lor“. Pacatul intenţionat va
˘ ˘ ˘
deteriora structura morala a celui ce pacatuieşte, transfor-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
mandu-l ıntr-un „raufacator“. Mai mult, viaţa lui va ajunge
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
deşarta. Chiar daca o vreme s-ar putea spune ca pacatosu-
ˆ ˘ ˘
lui nepenitent ıi merge bine, el nu se poate aştepta sa aiba
aprobarea lui Dumnezeu. — Osea 1:4; 4:11–13; 5:4; 6:8.
7 De asemenea, oamenii modeşti recunosc ca˘ au nevoie
ˆ
de ındrumarea lui Dumnezeu pentru a evita consecinţele
˘
triste ale pacatului. Mica a prezis un timp, timpul nostru,
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
cand mulţi vor cauta staruitor ‘sa fie ınvaţaţi caile lui Ieho-
˘ ˆ
7. Cum reacţioneaza oamenii modeşti la ındrumarea lui Iehova?
˘ ˘ ˘
va’ şi ‘sa umble pe cararile sale’. Aceşti oameni smeriţi se
ˆ ˘ ˆ ˘
ındreapta spre „legea“ şi „cuvantul lui Iehova“. Probabil ca
˘ ˆ
şi tu te numeri printre cei care doresc ‘sa umble ın nume-
ˆ
le lui Iehova’, respectand cerinţele sale. Dar, asemenea lui
˘ ˘
Mica, ai putea fi interesat sa cunoşti şi alte modalitaţi de a
˘ ˆ
ramane „curat“ din punct de vedere moral (Mica 4:1–5;
˘ ˘ ˘
6:11). Daca vei cauta cu modestie sa faci ceea ce Iehova cere
de la tine, vei avea multe foloase.
˘ ˘ ˆ
SA CULTIVAM NORME MORALE INALTE
8 Fiind profund interesat de san ˘ ˘ ˘ ˘
atatea noastra spirituala
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
şi fizica, Iehova ne cere sa ne pastram castitatea ıntr-o lume
˘ ˘ ˆ
ale carei valori morale se degradeaza ıncontinuu (Maleahi
˘
2:15). Din toate parţile suntem bombardaţi de mesaje cu
˘
conţinut sexual. Multora li se pare firesc sa se uite la ima-
˘ ˘
gini şi filme pornografice, sa citeasca materiale despre acte
˘ ˆ
sexuale obscene şi sa asculte cantece cu versuri indecente.
˘ ˘
De asemenea, unii dovedesc lipsa de respect faţa de femei,
ˆ
considerandu-le ˆ simple obiecte de satisfacere a dorinţelor
sexuale. In şcoli, adolescenţii spun glume obscene şi fac
aluzii sexuale. Cum ne putem opune acestor influenţe co-
˘
rupatoare?
9 Cei doisprezece profeţi ne ofera˘ sfaturi valoroase. Chiar
˘ ˘ ˆ
daca au trait cu mult ınainte de era cinematografelor mul-
tiplex şi a videocluburilor, pe timpul lor existau simbolurile
˘
falice, aşa-numita prostituţie sacra şi o promiscuitate neru-
˘
şinata (1 Regi 14:24; Isaia 57:3, 4; Habacuc 2:15). Lucrul
˘ ˘
acesta reiese din urmatoarele cuvinte ale profeţilor: „Barba-
ţii se retrag cu prostituatele şi aduc jertfe cu prostituatele
˘ ˘ ˘
sacre“. „Fiul şi tatal se duc la aceeaşi fata, ca sa profaneze
ˆ ˘
sfantul meu nume.“ Unii iudei dadeau cu regularita-
˘ ˆ
te „o plata pentru prostituate“ ın cadrul unor ritualuri ale
8. Ce putem spune despre valorile morale ale acestei lumi?
9. Cum nesocoteau mulţi normele lui Iehova pe vremea celor doispre-
zece profeţi?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˘
fertilitaţii.1 Adulterul se practica pe scara larga, soţiile infi-
ˆ ˘ ˘
dele ‘ducandu-se dupa amanţii lor patimaşi’. — Osea 2:13;
4:2, 13, 14; Amos 2:7; Mica 1:7, Contemporary English Ver-
sion (CEV).
10 Dar noi ştim ca˘ imoralitatea sexuala˘ dezvaluie ˘
ati-
tudinea şi motivaţiile unei persoane (Marcu 7:20–22).
˘ ˘
Referitor la poporul sau imoral, Iehova a spus ca „spiritul
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
de fornicaţie [pofta nesaţioasa dupa sex, CEV] i-a facut sa
˘ ˘ ˘ ˘
rataceasca“ şi ca ei „comit nelegiuiri“ (Osea 4:12; 6:9).2
˘
Zaharia a menţionat „spiritul de necuraţie“ (Zaharia 13:2).
˘
Comportamentul acelor oameni reflecta neruşinare, lipsa
˘
de respect, ba chiar dispreţ faţa de normele şi de autori-
tatea lui Iehova. Astfel, pentru a-şi corecta motivaţiile, cei
˘ ˘
care manifestau aceasta atitudine trebuiau sa-şiˆ schimbe
ˆ ˆ
complet modul de gandire şi starea inimii. Inţelegand
˘
acest lucru, creştinii apreciaza şi mai mult ajutorul pe ca-
ˆ
re ıl primesc pentru a evita imoralitatea şi consecinţele ei
tragice.
˘ ˘ ˘
SA NE PASTRAM CASTITATEA
11 Probabil ca˘ ştim multe cazuri ın ˆ
care imoralitatea a
˘ ˆ ˘
destramat familii, i-a privat pe copii de ındrumarea parin-
˘ ˘
teasca, a provocat boli dezgustatoare şi a dus la curmarea
˘ ˘
1 Iata ce a spus Joseph Rotherham, traducator al Bibliei, despre ˆ con-
duita naţiunilor din Canaan, pe care au imitat-o israeliţii: „Inchinarea
˘
lor se caracteriza printr-o senzualitate vulgara şi printr-o cruzime greu de
ˆ ˆ
imaginat. Femeile ışi ofereau virginitatea ın onoarea zeilor lor. Locurile
sacre erau bordeluri. Organele genitale erau reprezentate prin simboluri
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
dezgustatoare, aşezate ın vazul tuturor. Prostituţia sacra (!) era practicata
ˆ ˘ ˆ
atat de barbaţi, cat şi de femei“.
˘ ˘
2 Poporul lui Dumnezeu s-a facut vinovat şi de fornicaţie spirituala. Is-
ˆ ˘ ˆ
raeliţii au ıntreţinut relaţii nepermise cu unele naţiuni pagane şi au ames-
ˆ ˆ ˘ ˘
tecat ınchinarea la Baal cu ınchinarea adevarata.
˘ ˘ ˆ
10. a) Care este principala cauza a imoralitaţii sexuale? b) In ce fel s-a
˘ ˘
facut vinovat de fornicaţie spirituala poporul din vechime al lui Dum-
nezeu?
ˆ ˘
11. Care sunt cateva dintre consecinţele imoralitaţii sexuale?
ˆ ˘
CE POŢI INVAŢA
˙ din invitaţia pe care ţi-o face Iehova de a
˘
trai potrivit normelor sale? — Zaharia 6:15;
Maleahi 3:16, 18.
˘ ˆ ˘ ˘
˙ daca meditezi la ceea ce ınseamna pacatul
şi la tristele lui consecinţe? — Maleahi 4:1;
Romani 6:12–14; 1 Corinteni 6:18.
˙ din greşelile poporului din vechime al lui
Dumnezeu? — Osea 8:7; 10:12; 14:9.
unor vieţi prin avort. Cei care nu ţin cont de normele Crea-
ˆ
torului cu privire la sexualitate ışi fac de cele mai multe ori
˘ ˘
rau pe plan fizic şi afectiv. Mica a scris: „Pentru ca [o per-
˘ ˘
soana] a ajuns necurata, vine distrugerea, iar distrugerea
˘
este dureroasa“ (Mica 2:10). Fiind conştienţi de lucrul aces-
˘ ˆ ˘
ta, cei ce-l iubesc pe Dumnezeu sunt şi mai hotaraţi sa nu-şi
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
pangareasca inima şi mintea insistand asupra unor ganduri
necurate. — Matei 12:34; 15:18.
ˆ
12 Insa˘ creştinii nu evita˘ imoralitatea sexuala˘ doar pentru
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ca nu vor sa se ımbolnaveasca sau sa dea naştere unor co-
ˆ ˆ ˘
pii nelegitimi. Ei ınţeleg cat de important este sa cultive
˘ ˘ ˆ ˘
iubire faţa de legea lui Dumnezeu şi sa-şi ınsuşeasca punctul
˘ ˆ
sau de vedere cu privire la sexualitate. Iehova i-a ınzestrat
˘
pe oameni cu dorinţa fireasca de a avea relaţii sexuale ca
ˆ
expresie a iubirii conjugale. Lucrul acesta a fost inclus ın
˘ ˆ ˆ
scopul sau la crearea primilor oameni. Cand au loc ıntr-un
˘ ˆ
cadru potrivit, adica ıntre soţ şi soţie, relaţiile sexuale sunt
ˆ ˘ ˘ ˆ
folositoare, ıntarind legatura dintre cei doi şi avand uneori
ˆ ˘ ˘
drept rezultat procrearea. Dar relaţiile sexuale ın afara casa-
˘
toriei au consecinţe grave, aşa cum au aratat cei doisprezece
˘ ˆ
12. Ce foloase avem daca ne ınsuşim punctul de vedere al lui Iehova cu
privire la relaţiile sexuale?
Faptul de a ne face cunoscute
convingerile creştine constituie o ocrotire
ˆ
profeţi. In trecut, practicile sexuale imorale au atras dez-
aprobarea lui Dumnezeu. Acesta a fost un preţ foarte mare
ˆ
atunci şi la fel este şi ın prezent.
13 Osea i-a implorat pe contemporanii lui sa˘ ındep ˆ ˘
arteze,
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
sau ‘sa ınlature, fornicaţia dinaintea lor’, altfel spus sa ia ma-
ˆ
suri concrete pentru a respecta norme morale ınalte (Osea
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
2:2). Şi ın cazul nostru este ınţelept sa ne ındepartam de
˘ ˘ ˘
orice situaţie periculoasa. De exemplu, poate ca la şcoala
ˆ ˆ
sau ın zona ın care locuieşti te confrunţi permanent cu o
˘ ˘ ˘
ispita. Chiar daca nu poţi sa-ţi schimbi şcoala sau locuinţa,
˘ ˘ ˘ ˘
exista alte modalitaţi de a sta la distanţa de ispita şi, astfel,
ˆ ˘ ˘
de a ‘ınlatura fornicaţia dinaintea ta’. Spune-le altora ca eşti
˘ ˘
un creştin adevarat, Martor al lui Iehova. Explica-le clar, dar
˘
cu respect, care sunt valorile şi convingerile tale. Asigura-te
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
ca ceilalţi au ınţeles ca eşti hotarat sa respecţi normele ınalte
˘
ale lui Iehova (Amos 5:15). O alta modalitate prin care poa-
ˆ ˘ ˘
te fi ‘ınlaturata fornicaţia’ este evitarea pornografiei şi a
divertismentelor discutabile. Lucrul acesta ar putea pre-
˘ ˘
supune sa arunci la gunoi unele reviste sau sa-ţi faci alţi
ˆ ˆ
prieteni, care ıl iubesc pe Iehova şi care te vor susţine ın ho-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
13. Cum putem ‘sa ınlaturam fornicaţia’ şi sa ne ımpotrivim ispitelor?
˘ ˆ ˘
tararea de a face ceea ce aşteapta el de la tine (Mica 7:5).
˘ ˆ
Astfel, cu ajutorul lui Iehova vei putea sa te ımpotriveşti in-
fluenţelor imorale ale acestei lumi!
˘ ˘
‘SA IUBIM BUNATATEA’
14 Mica a aratat ˘ ˘ ˘ ˘
ca Iehova ne cere ‘sa iubim bunatatea’.
˘ ˘ ˆ ˆ
Omul bun face bine, nu rau. Bunatatea este ıntr-o stran-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
sa legatura cu desavarşirea morala. Ea presupune sa fim
ˆ ˘ ˆ
cinstiţi ˆ şi corecţi ın activitaţile personale şi ın relaţiile cu cei-
ˆ
lalţi. In capitolul 6 am analizat cateva domenii importante,
ˆ
cum ar fi afacerile şi chestiunile financiare, ın care corec-
titudinea şi cinstea sunt esenţiale. Dar acestea nu sunt
ˆ ˘
singurele domenii ın care trebuie sa fim corecţi, cinstiţi şi
buni.
15 Cei ce iubesc bunatatea ˘ ˘ ˘
şi doresc sa le faca bine seme-
˘ ˘ ˘
nilor se straduiesc sa fie ireproşabili. Iata ce le-a spus Iehova
israeliţilor care nu se achitau de obligaţiile materiale pe care
ˆ ˆ ˘ ˘
le aveau ın ce priveşte ınchinarea curata: „Voi . . . ma jefuiţi“
˘
(Maleahi 3:8). Poţi menţiona unele modalitaţi prin care
ˆ ˘ ˆ
Dumnezeu ar putea fi ‘jefuit’ ın prezent? Sa ne gandim, de
ˆ ˆ
exemplu, la un creştin care, ın cadrul congregaţiei sau ıntr-o
˘ ˆ ˘
alta ımprejurare, se ocupa de banii donaţi pentru promo-
ˆ
varea intereselor Regatului. Ai cui sunt banii? Aceştia ıi
aparţin, de fapt, lui Iehova, deoarece au fost oferiţi pentru
ˆ ˘
promovarea ınchinarii sale (2 Corinteni 9:7). Ar putea un
˘ ˆ ˘
creştin „sa ia cu ımprumut“ din aceşti bani ca sa-şi rezolve
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
o problema urgenta sau ca sa-i foloseasca ın alte scopuri fara
˘ ˆ
sa fie autorizat ın acest sens? Categoric nu. A face lucrul
acesta ar echivala cu a fura de la Dumnezeu! De asemenea,
˘
n-ar mai putea fi vorba de bunatate sau de corectitudine
˘
nici faţa de cei ce au donat aceşti bani pentru lucrarea lui
Dumnezeu. — Proverbele 6:30, 31; Zaharia 5:3.
ˆ ˘ ˘
14, 15. a) Ce ınseamna ‘a iubi bunatatea’? b) Cum ne poate ajuta fap-
˘ ˘
tul de a iubi bunatatea sa fim ireproşabili?
ˆ
Mulţi creştini se ıngrijesc cu iubire
˘ ˘
de necesitaţile spirituale ale strainilor
16 De asemenea, bunatatea ˘ ˆ ˘ ˘
ıi ajuta pe creştini sa se fereas-
˘ ˘
ca de lacomie. Pe vremea lui Amos, majoritatea israeliţilor
˘ ˘ ˘
erau de o lacomie fara margini. Rapace asemenea unor ani-
˘ ˘ ˆ ˘
male de prada, unii erau gata ‘sa-l vanda pe cel drept’,
ˆ ˘
colaboratorul lor ın credinţa, „pe argint“ (Amos 2:6)! La fel
˘ ˆ
stateau lucrurile şi pe vremea lui Mica: bogaţii din Iuda ışi
ˆ
ınsuşeau, uneori chiar cu forţa, bunurile celor care erau
˘ ˘ ˘
prea slabi sa se poata apara (Mica 2:2; 3:10). Aceşti oameni
˘ ˆ ˘ ˆ
lacomi, care puneau stapanire pe pamanturile semenilor
ˆ ˘ ˆ
lor, ıncalcau Legea lui Iehova, ındeosebi ultima dintre Cele
ˆ
Zece Porunci şi prevederile care interziceau vanzarea de-
˘ ˘ ˆ
finitiva a pamantului moştenit. — Exodul 20:13, 15, 17;
Leviticul 25:23–28.
˘
17 Astazi, ˘ ˆ ˘ ˘
obiceiul ca oamenii sa fie vanduţi sau sa fie fa-
˘ ˆ ˆ
cuţi sclavi nu mai este aşa de raspandit ca ın zilele profeţilor.
Totuşi, ce putem spune despre cei care obţinˆ profituri pe
ˆ ˘
seama altora sau care ıi exploateaza pe alţii? In mod sigur,
˘ ˘ ˆ
16, 17. a) Cum au dat unii dovada de lacomie ın zilele lui Amos şi ale
lui Mica? b) Care este punctul de vedere al lui Dumnezeu cu privire la
˘
lacomie?
˘
creştinii care iubesc bunatatea nu-şi vor exploata colabora-
ˆ ˘ ˘ ˘
torii ın credinţa. De pilda, ei ştiu ca nici nu este un lucru
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
corect, nici nu este o dovada de bunatate sa ınceapa o afa-
˘ ˆ ˘
cere sau sa promoveze un plan de investiţii gandindu-se ca
ˆ ˘
principalii lor clienţi vor fi colaboratorii lor ın credinţa.
˘ ˘ ˘
Daca cineva ar intenţiona sa obţina repede profituri pe sea-
˘ ˘ ˘
ma colaboratorilor sai creştini, ar da dovada de lacomie, iar
˘ ˘
creştinii sunt avertizaţi sa se fereasca de ea (Efeseni 5:3; Co-
˘
loseni 3:5; Iacov 4:1–5). Lacomia se poate manifesta sub
ˆ
diverse forme: iubirea de bani, dorinţa de putere sau de caş-
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
tig, pofta nestapanita ın ce priveşte mancarea, bautura,
˘ ˘
relaţiile sexuale sau alte lucruri. Mica a aratat ca oamenii la-
˘
comi şi egoişti ‘nu se vor satura’. Lucrul acesta este valabil
˘
şi astazi. — Mica 6:14.
18 Iehova le-a poruncit slujitorilor sai ˘ ˘ ˆ
sa ‘nu-l ınşele pe
˘ ˘
locuitorul strain’. Iata ce a spus el prin intermediul lui Ma-
˘ ˘
leahi: „Atunci ma voi apropia de voi pentru judecata . . .
ˆ ˆ ˘ ˘
ımpotriva celor ce ıncalca drepturile locuitorului strain“
˘ ˆ ˆ
(Zaharia 7:10; Maleahi 3:5). Au loc schimbari ın zona ın care
˘
locuieşti datorita valului de imigranţi sau de persoane de
˘ ˘ ˘
alta naţionalitate, de alta rasa sau dintr-un alt mediu social?
˘ ˘
Poate ca ei s-au mutat din motive de siguranţa, pentru a-şi
˘ ˘
gasi un loc de munca sau pentru a duce un trai mai bun.
ˆ ˘
Cum ıi priveşti pe cei care nu vorbesc aceeaşi limba ca tine
˘ ˘
şi care au un mod de viaţa diferit de al tau? Observi la tine
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ınclinaţia spre prejudecaţi, care reprezinta opusul bunataţii?
˘ ˆ
19 Sa ne gandim la reacţia favorabila pe care o vor avea ˘
˘ ˘ ˘
oamenii daca le explicam ca toţi, indiferent de ţara sau de
˘ ˘ ˘
mediul din care provin, trebuie sa auda adevarul din Biblie.
˘ ˘ ˘ ˘
Bunatatea nu ne va permite sa consideram ca aceşti nou-ve-
˘ ˘
niţi nu au dreptul ˆ sa foloseasca unele bunuri, cum ar fi
Sala Regatului. In secolul I, apostolul Pavel le-a amintit
18, 19. a) Ce au spus unii dintre cei doisprezece profeţi despre grija lui
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Iehova faţa de „locuitorul strain“? b) Cum ne putem ımbunataţi relaţii-
˘ ˘ ˘
le cu semenii daca manifestam consideraţie iubitoare faţa de ei?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘
unor creştini iudei care aveau prejudecaţi faţa de neiudei
˘ ˘
ca nimeni nu merita salvarea; aceasta era posibila nu-
˘ ˘ ˘
mai datorita bunataţii nemeritate a lui Dumnezeu (Romani
˘ ˘ ˘
3:9–12, 23, 24). Bunatatea faţa de alţii ne va face sa ne bucu-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ram ca Dumnezeu ışi arata acum iubirea faţa de mulţi
ˆ ˘ ˘
oameni care mai ınainte nu au avut posibilitatea sa auda
˘ ˘
vestea buna (1 Timotei 2:4). Strainii sau oamenii din alte
˘
medii sunt, de obicei, defavorizaţi. De aceea, noi trebuie sa
˘ ˘ ˘
manifestam consideraţie şi bunatate faţa de ei, primindu-i
˘ ˘ ˆ ˘
cu caldura printre noi şi tratandu-i ca şi cum s-ar fi nascut
ˆ
ın mijlocul nostru. — Leviticul 19:34.
˘ ˘ ˘
SA UMBL AM CU ADEVARATUL DUMNEZEU
20 Mica a subliniat şi importanţa faptului de a umbla cu
ˆ ˘ ˘
Dumnezeu, de a avea ıncredere ca el este adevaratul Dum-
˘ ˆ
nezeu şi de a ne lasa ındrumaţi de el (Proverbele 3:5, 6;
˘ ˆ ˆ
Osea 7:10). Dupa ce s-au ıntors din exil, unii iudei s-au ın-
˘
dreptat spre ghicitori, spre prezicatori şi spre dumnezei falşi,
ˆ ˘ ˆ
din cate se pare pentru a primi ajutor pe timp de seceta. In
realitate, ei au invocat forţe spirituale rele, deşi Iehova
ˆ
condamnase ın mod clar toate practicile spiritiste (Deutero-
nomul 18:9–14; Mica 3:6, 11; 5:12; Hagai 1:10, 11; Zaharia
ˆ ˘ ˘
10:1, 2). Acei iudei au intrat ın legatura cu creaturi spiritua-
ˆ ˘
le care i se ımpotrivesc adevaratului Dumnezeu!
ˆ
21 In prezent, unii considera˘ ca˘ spiritele rele menţionate
ˆ ˘
ın Scripturi sunt doar simboluri ale ideii de rau. Totuşi, Bi-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
blia dezvaluie ca demonii sunt reali şi ca ei se afla ın spatele
˘
astrologiei, al vrajitoriei şi al diferitelor forme de magie
(Faptele 16:16–18; 2 Petru ˆ 2:4; Iuda 6). Pericolele spiritismu-
˘
lui sunt şi ele reale. In multe culturi, oamenii apeleaza la
˘
şamani (vraci care pretind ca deţin puteri miraculoase) şi
˘ ˘ ˆ
la vrajitori. Alţii cauta ındrumarea horoscopului sau folo-
ˆ ˆ
20. Spre cine s-au ındreptat unii israeliţi pentru ındrumare?
ˆ
21, 22. a) Ce practici spiritiste sunt cunoscute ın zona ta? b) De ce ade-
˘ ˘ ˘
varaţii slujitori ai lui Iehova nu au nicio legatura cu ocultismul?
˘
sesc carţi de tarot, baghete magice, planşe Ouija sau crista-
˘ ˆ ˘ ˘
le aducatoare de noroc. Mulţi alţii ıncearca sa comunice cu
˘
spiritele morţilor. De asemenea, se spune ca unii oameni
ˆ
de stat au apelat la astrologi şi la mediumuri spiritiste ına-
ˆ
inte de a lua anumite decizii. Toate acestea sunt ın opoziţie
˘
cu sfatul lui Mica de a umbla cu adevaratul Dumnezeu, res-
ˆ ˆ
pectand ındrumarea sa.
22 Adevara ˘ ˘ ˘
ţii slujitori ai lui Iehova trebuie sa respinga ase-
˘
menea practici. Putem fi siguri ca Dumnezeu nu recurge
˘
niciodata la magie sau la ocultism pentru a-şi revela voinţa
˘ ˘
sau pentru a-şi manifesta puterea. Dimpotriva, dupa cum
˘ ˆ ˘
ni se da asigurarea ın Amos 3:7, Iehova „dezvˆ aluie lucruri-
˘
le sale confidenţiale slujitorilor sai profeţi“. In plus, cel ce
˘ ˘
practica ocultismul poate ajunge sub influenţa şi sub sta-
ˆ ˘
panirea conducatorului demonilor, Satan, care este un
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
mincinos şi maestru ın ınşelatorie. El şi acoliţii lui cauta sa
˘ ˘ ˆ
faca numai rau, dovedind ıntotdeauna cruzime şi chiar
ˆ
omorand oameni (Iov 1:7–19; 2:7; Marcu 5:5). Aşadar,
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
ınţelegem ca, ındemnandu-ne sa umblam cu adevaratul
Slujitorii
lui Dumnezeu
˘ ˘
trebuie sa respinga
practicile oculte
˘ ˘ ˆ ˆ
CE FOLOASE POŢI AVEA

˘ ˆ ˆ
˙ daca ıţi ınsuşeşti punctul de vedere al lui Ieho-
va cu privire la sexualitate? — Osea 3:3; 4:11.
˘
˙ daca aplici sfaturile celor doisprezece profeţi cu
˘
privire la lacomie şi la egoism? — Mica 7:5–7;
Filipeni 2:4.
˘
˙ daca te fereşti de spiritism şi de practicile ocul-
te? — Mica 5:12; Naum 3:4; Maleahi 3:5.
˘
Dumnezeu, Mica a condamnat implicit ghicitoria şi vra-
jitoria.
23 Putem avea o adevarat ˘ ˘ ˘ ˘
a spiritualitate numai daca stam
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
langa Iehova şi langa ınchinarea sa curata (Ioan 4:24). Pro-
fetul Zaharia a scris: „Cereţi-i lui Iehova“ (Zaharia 10:1).
˘ ˆ ˆ ˘
Chiar daca s-ar ıntampla sa fim atacaţi sau ispitiţi de forţe
˘ ˘ ˘
spirituale rele, sa nu uitam ca „oricine va chema numele
˘
lui Iehova va fi salvat“ (Ioel 2:32). Aceasta promisiune este
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
ıncurajatoare pentru noi ın timp ce pastram viu ın min-
te marea sa zi.
24 Aşadar, cuvintele din Mica 6:8 ne dau mult de gandit. ˆ
ˆ
Pentru a respecta norme morale ınalte, avem nevoie de
˘
motivaţii corecte şi de calitaţi divine. Cuvintele lui Osea
ˆ ˘ ˆ
constituie o ıncurajare pentru noi, care traim „la sfarşitul
˘ ˆ
zilelor“. El a spus ca, ın timpul nostru, cei ce se tem de
˘ ˘
Dumnezeu vor cauta bunatatea lui Iehova (Osea 3:5). Iar
Amos a repetat invitaţia pe care ne-o face Dumnezeu:
˘ ˘ ˘ ˆ
„Cautaţi binele . . . ca sa traiţi“. De asemenea, suntem ın-
˘ ˘
demnaţi: „Iubiţi binele!“ (Amos 5:14, 15). Daca procedam
˘ ˘ ˘ ˆ
aşa, vom gasi multa bucurie facand ceea ce ne cere Iehova.
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
23. Cine este singurul ın masura sa raspunda la cererile noastre dupa aju-
tor?
24. Ce lecţie se desprinde din Mica 6:8?
˘
CAPITOLUL NOUA
˘ ˘
SA NE PURTAM CU ALŢII
A ŞA CUM DORE ŞTE DUMNEZEU
ˆ ˆ
LA CE te gandeşti cand auzi vorbindu-se despre anticul
˘ ˆ
oraş Tir? Poate ca mulţi creştini se gandesc la profeţia
ˆ ˆ
referitoare la distrugerea lui. Aceasta s-a ımplinit cand Ale-
˘
xandru cel Mare, folosind ruinele parţii continentale a
ˆ ˘ ˘
oraşului, a construit un dig pana la partea insulara, mai
˘
noua, pe care a distrus-o (Ezechiel 26:4, 12; Zaharia 9:3, 4).
ˆ ˆ
Dar nu te duce cu gandul numele Tirului şi la modul ın
˘ ˘
care ar trebui sa te porţi cu fraţii de credinţa sau cu ceilalţi
˘
semeni ai tai?
2 Din ce cauza˘ a fost distrus Tirul? „Pentru trei razvr ˘
a-
˘
˘ ˆ
tiri ale Tirului, . . . fiindca au predat Edomului un ıntreg
˘ ˆ ˘
grup de captivi şi nu şi-au amintit de legamantul fraţesc.
ˆ
Voi trimite foc peste zidul Tirului“ (Amos 1:9, 10). Cu ca-
ˆ ˘
teva secole mai ınainte, Hiram, regele Tirului, aratase
˘ ˘ ˘
bunavoinţa faţa de David şi oferise materiale pentru tem-
˘
plul construit de Solomon. Regele Solomon facuse un
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
legamant cu Hiram şi ıi daduse cateva oraşe ın Galileea.
ˆ
Hiram ıl numise pe Solomon ‘fratele ˆ ˘ lui’ (1 Regi 5:1–18;
ˆ
9:10–13, 26–28; 2 Samuel 5:11). Insa, cand locuitorii Tiru-
˘ ˆ ˘ ˆ
lui „nu şi-au amintit de legamantul fraţesc“ şi i-au vandut
ca sclavi pe unii membri ai poporului lui Dumnezeu, Ie-
˘
hova a vazut acţiunile lor.
3 Ce putem ınv ˆ ˘ ˘
aţa din faptul ca Dumnezeu i-a judecat
˘
pe canaaniţii din Tir pentru ca i-au maltratat poporul?
ˆ ˆ
1–3. a) La ce s-ar putea gandi
ˆ mulţi creştini cand aud vorbindu-se de-
spre anticul oraş Tir? b) In ce relaţii a fost regele Hiram cu Israelul?
˘ ˘ ˘
c) Carui aspect privitor la Tir ar trebui sa-i dam atenţie?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘
Lecţia importanta care se desprinde este aceasta: trebuie
˘ ˘ ˘ ˆ
sa ne purtam bine cu fraţii noştri de credinţa. In capitolele
anterioare am analizat unele sfaturi date de cei doispreze-
ˆ ˘ ˘
ce profeţi cu privire la modul ın care trebuie sa ne purtam
˘ ˆ ˘ ˆ
cu alţii. De pilda, am fost ıncurajaţi sa fim corecţi ın rela-
˘ ˘ ˘
ţiile de afaceri şi sa avem o conduita casta. Dar aceste
˘ ˘
douasprezece carţi conţin şi alte detalii referitoare la mo-
ˆ ˘ ˘
dul ın care doreşte Dumnezeu sa ne purtam cu alţii.
˘ ˘
SA NU NE BUCURAM DE NECAZURILE ALTUIA
4 Cand ˆ ˘
meditam la mesajul de condamnare pronunţat
ˆ ˘ ˘
de Dumnezeu ımpotriva Edomului, ţara vecina cu Israe-
˘ ˘
lul, desprindem o alta lecţie: „Nu trebuia sa te uiţi cu
ˆ ˘ ˆ
satisfacţie ın ziua fratelui tau, ın ziua nenorocirii lui. Nu
˘ ˆ
trebuia sa te bucuri de fiii lui Iuda ın ziua pieirii lor“
˘ ˆ
(Obadia 12). Daca tirienii erau „fraţi“ cu israeliţii ın ce
ˆ
priveşte relaţiile comerciale, edomiţii le erau „fraţi“ ın sen-
ˆ
sul propriu al cuvantului, fiind urmaşii lui Esau, fratele
˘ ˆ
geaman al lui Iacob. Iehova ınsuşi i-a numit pe edomiţi
‘fraţii’ lui Israel (Deuteronomul 2:1–4). Aşadar, a fost o do-
˘ ˘ ˘
vada de ura din partea lor sa se bucure de nenorocirea pe
care babilonienii au adus-o asupra iudeilor. — Ezechiel
25:12–14.
5 Evident, Dumnezeu n-a aprobat atitudinea edomiţilor
˘ ˆ
faţa de fraţii lor iudei. Dar ne-am putea ıntreba: Ce spune
ˆ ˘ ˘
Dumnezeu despre modul ın care ma port eu cu fraţii? Sa
ˆ ˆ ˆ ˘
ne gandim, de exemplu, cum ıl privim şi ıl tratam pe un
ˆ ˘ ˘
frate cu care am avut o neınţelegere. Imagineaza-ţi ca
˘
un creştin te-a ˆ jignit˘ sau a avut o problem a cu una dintre
˘ ˆ
rudele tale. In caz ca ai ‘vreun motiv sa te plangi’, vei nutri
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
resentimente, ın loc sa uiţi problema sau sa ıncerci sa o
ˆ
4. In ce sens erau edomiţii „fraţii“ lui Israel, dar cum s-au purtat ei cu
„fraˆ ţii“ lor?
˘
5. In ce situaţii ne-am putea asemana cu edomiţii?
˘ ˘
Sa ne purtam cu alţii aşa cum doreşte Dumnezeu 113
rezolvi (Coloseni 3:13; Iosua 22:9–30; Matei 5:23, 24)?

˘ ˘ ˆ
Aceasta atitudine s-ar putea rasfrange asupra comporta-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
mentului pe care ıl ai faţa de fratele tau, ajungand sa te
˘ ˆ ˘
porţi rece cu el, sa ıl eviţi sau sa vorbeşti negativ la adresa
˘ ˘ ˘
lui. Acum imagineaza-ţi ca, dupa o vreme, fratele respec-
˘ ˘ ˆ
tiv face o greşeala, probabil fiind chiar necesar ca batranii
˘ ˘ ˘ ˘
congregaţiei sa-l sfatuiasca sau sa-l corecteze (Galateni
6:1). Vei fi ca edomiţii şi te vei bucura de necazul fratelui
˘ ˘
tau? Ce atitudine ar vrea Dumnezeu sa ai?
6 Prin intermediul lui Zaharia, Iehova şi-a exprimat do-
˘ ˆ ˘ ˘
rinţa ca noi ‘sa nu urzim ın inima noastra nimic rau unul
ˆ
ımpotriva altuia’ (Zaharia 7:9, 10; 8:17). Acest sfat este bi-
ˆ ˘ ˘
nevenit mai ales cand un frate ne-a ˆ ranit sau a greşit faţa
de un membru al familiei noastre. In astfel de cazuri am
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
putea cu uşurinţa ‘sa urzim ın inima noastra raul’, iar aces-
˘ ˆ ˘
ta sa se reflecte apoi ın faptele noastre. Dumnezeu ne da
˘ ˆ ˆ
6. Spre deosebire de ceea ce se arata ın Zaharia 7:10, ce suntem ındem-
ˆ
naţi ın Mica 7:18?
˘ ˘
Daca te-a jignit cineva, ce n-ar trebui sa faci?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ınsa un bun exemplu, pe care vrea sa-l imitam. Sa ne
˘ ˘
amintim ca, aşa cum a scris Mica, Iehova ‘iarta nelegiu-
˘ ˘
irea şi trece cu vederea faradelegea’1 (Mica 7:18). Cum
ˆ
putem face lucrul acesta ın viaţa de fiecare zi?
7 Poate ca˘ ne simţim rani ˘
ţi din cauza a ceea ce ni s-a fa-
˘
˘ ˆ
cut noua sau unei rude a noastre. Dar chiar este atat de
˘ ˆ
grav? Biblia arata ce paşi trebuie ıntreprinşi pentru a re-
˘ ˆ
zolva o divergenţa cu un frate, chiar şi cand este vorba
˘ ˆ
despre un pacat. Totuşi, ın majoritatea cazurilor, cel mai
˘ ˘ ˘
bine ar fi ‘sa trecem cu vederea faradelegea’, ˆ cu alte cuvin-
˘ ˘ ˘
te sa iertam greşeala sau jignirea. Intreaba-te: Ar putea fi
ˆ
aceasta una dintre cele „şaptezeci şi şapte de ori“ cand tre-
˘ ˘
buie sa-l iert pe fratele meu? N-aş putea pur şi simplu sa
˘
uit (Matei 18:15–17, 21, 22)? Chiar daca jignirea pare gra-
˘
va acum, va fi ea la fel şi peste o mie de ani? Din Eclesiastul
˘ ˘ ˘
5:20 desprindem o lecţie valoroasa. Aici se arata ca un lu-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
crator, cand se bucura de ceea ce mananca şi bea, „nu-şi
˘ ˘
va aminti prea des de zilele vieţii lui, fiindca adevaratul
ˆ
Dumnezeu ıl ţine ocupat cu bucuria inimii lui“. Aşadar,
˘
acest om se concentreaza asupra bucuriei pe care o simte
ˆ ˘ ˘
ın acel moment şi uita de problemele vieţii. Putem sa imi-
˘ ˘ ˘ ˘
tam şi noi aceasta atitudine? Daca ne concentram asupra
˘ ˘
bucuriilor pe care ni le ofera fraternitatea creştina, vom
ˆ
uita neınţelegerile care, cu timpul, nu vor mai avea impor-
˘ ˆ ˘
tanţa şi de care nici nu ne vom mai aminti ın lumea noua.
˘
Aceasta atitudine este exact contrariul faptului de a ne
bucura de necazurile altuia sau de a ne aminti jignirile!
ˆ ˘ ˘ ˆ
1 In ce priveşte expresia ‘a trece cu vederea faradelegea’, care, ın ebrai-
˘ ˘ ˘ ˘
ca, este o metafora (literalmente „a trece peste faradelege“), un biblist
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
arata ca aceasta „se refera la atitudinea unui calator care ışi vede de drum
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
fara sa se uite la un lucru caruia nu vrea sa-i acorde atenţie. Metafora nu
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
transmite ideea ca Dumnezeu nu observa pacatele [. . .], ci ca, ın unele
˘ ˘ ˘
cazuri, nu ţine cont de ele ca sa le pedepseasca; el nu pedepseşte, ci iarta“.
˘ ˘
7. De ce am putea alege pur şi simplu sa uitam o jignire?
˘ ˘
˘ ˘
SA SPUNEM ADEVARUL
8 Cele douasprezece ˘ ˘ ˘
carţi profetice arata, de asemenea,
˘ ˘ ˘
ca Dumnezeu doreşte foarte mult sa spunem adevarul.
ˆ ˘ ˘ ˘
Bineınţeles, noi ne straduim sa le proclamam altora „ade-
˘ ˘ ˘
varul — aceasta veste buna“ (Coloseni 1:5; 2 Corinteni 4:2;
˘
1 Timotei 2:4, 7). Dar ar putea fi mai greu sa spunem ade-
˘ ˆ
varul ın conversaţiile zilnice cu familia sau cu fraţii de
˘
credinţa, conversaţii care cuprind o mare varietate de su-
biecte şi de situaţii. De ce?
9 Tuturor ni s-a atras atenţia la un moment dat pentru
˘ ˘
ca am spus sau am facut ceva lipsit de amabilitate. Proba-
˘ ˆ
bil ca atunci ne-am simţit stanjeniţi sau oarecum vinovaţi.
˘ ˘
Aceste sentimente ne-ar putea face sa negam greşeala sau
˘ ˘ ˘
sa oferim „explicaţii“ care denatureaza adevarul, pentru a
˘ ˘ ˘
ne justifica sau pentru a lasa impresia ca n-am facut ceva
˘ ˆ ˆ ˘
rau. Sau, cand suntem ıntr-o situaţie jenanta, am putea fi
˘ ˘
tentaţi sa menţionam doar detaliile care ne convin, iar pe
˘ ˘
celelalte sa le omitem. Ceea ce spunem ar putea sa fie
˘ ˆ ˆ ˘
adevarat ın sensul strict al cuvantului şi totuşi sa prezinte
˘
deformat realitatea. Chiar daca nu este vorba despre o
˘ ˘ ˆ
minciuna sfruntata, care este ceva obişnuit ın ziua de azi,
ˆ ˘ ˘ ˘
ınseamna oare ca ‘spunem adevarul fiecare aproapelui’,
˘
adica fratelui nostru (Efeseni 4:15, 25; 1 Timotei 4:1, 2)?
˘ ˘ ˆ ˆ
Dupa parerea ta, ce gandeşte Dumnezeu cand un creştin
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
prezinta cu buna ştiinţa lucrurile ın aşa fel ıncat fraţii lui
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sa ajunga la o concluzie greşita ori sa creada ceva ce nu
ˆ ˆ ˘
este ın ıntregime adevarat sau exact?
10 Profeţii au observat ca, ˘
uneori, nici chiar unii sluji-
tori dedicaţi ai lui Iehova nu au ţinut cont de cerinţele
ˆ ˘ ˘
8. Cand ne-ar putea fi mai greu sa spunem adevarul?
ˆ ˘ ˘ ˆ
9. Cand am putea fi tentaţi sa nu spunem tot adevarul, dar ce ıntrebare
˘
ar trebui sa ne punem?
ˆ ˆ ˆ ˆ
10. Ce comportament ıntalnit adesea ın Israel şi ın Iuda au condamnat
profeţii?
˘ ˘ ˆ ˆ
sale. Osea a dat glas sentimentelor pe care le avea Dum-

˘ ˘
nezeu faţa de unii oameni din acel timp: „Sa fie jefuiţi,
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
caci au comis faradelegi ımpotriva mea! Eu am vrut sa-i
ˆ
eliberez, dar ei au spus minciuni ımpotriva mea“. Unii nu
˘ ˆ
numai ca au spus minciuni flagrante ımpotriva lui Ieho-
˘ ˆ ˘
va, dar s-au facut vinovaţi şi de ‘blesteme şi ınşelatorii’,
ˆ ˘ ˆ
probabil denaturand faptele ca sa-i ınşele pe alţii (Osea
ˆ
4:1, 2; 7:1–3, 13; 10:4; 12:1). Osea a scris aceste cuvinte ın
˘ ˆ
Samaria, regatul nordic. Stateau lucrurile mai bine ın
˘
Iuda? Mica ne spune: „Bogaţii lui sunt plini de violenţa,
˘ ˆ
locuitorii lui vorbesc minciuni şi limba le este vicleana ın
˘ ˘ ˘
gura“ (Mica 6:12). Este bine sa ne amintim ca aceşti pro-
ˆ ˘ ˘ ˘
feţi au condamnat ‘ınşelatoria’ şi pe cei a caror limba „le
˘ ˆ ˘
este vicleana ın gura“. De aceea, chiar şi creştinii, care n-ar
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
spune minciuni cu buna ştiinţa, se pot ıntreba: Se ıntam-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
pla uneori sa ınşel sau sa am o limba vicleana? Ce aşteapta
ˆ ˘ ˘
Dumnezeu de la mine ın aceasta privinţa?
11 Dar Dumnezeu i-a folosit pe profeţi şi pentru a arata ˘
˘ ˘ ˆ
ce conduita aşteapta el de la noi. In Zaharia 8:16 se spune:
˘ ˘ ˘ ˘
„Iata ce sa faceţi: Spuneţi-va adevarul unul altuia. Judecaţi
ˆ ˘ ˘
ın porţile voastre cu adevar şi cu judecata pacii“. Pe vre-
˘ ˆ
mea lui Zaharia, porţile erau locuri publice unde batranii
se ocupau de cazurile judiciare (Rut 4:1; Neemia 8:1). Dar
˘ ˆ
Zaharia nu a spus ca aceasta este singura situaţie ın care
˘ ˆ ˘
ni se cere sa fim cinstiţi ın ceea ce spunem. Trebuie sa fim
ˆ ˆ ˆ
cinstiţi cand vorbim ıntr-un cadru oficial, dar suntem ın-
˘ ˘
demnaţi şi ‘sa ne spunem adevarul unul altuia’. Acest
ˆ ˘
ındemn se aplica la conversaţiile cu partenerul conjugal
ˆ ˘
sau cu rudele apropiate, ın intimitatea caminului nostru.
˘
De asemenea, se refera la conversaţiile zilnice cu fraţii şi
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
surorile de credinţa, indiferent ca discutam faţa ın faţa, la
ˆ ˘
telefon sau ıntr-un alt mod. Aceştia au toate motivele sa
˘
11. Potrivit cuvintelor profeţilor, cum doreşte Dumnezeu sa ne folosim
darul vorbirii?
˘ ˘
CE DOREŞTE IEHOVA?
˘ ˆ
˙ Cum ne ajuta exemplul lui Iehova cand
un frate ne-a jignit? — Osea 14:2; Mica 7:18;
Maleahi 2:10, 11.
ˆ
˙ Comparand Osea 4:1 cu Zaharia 8:16,
˘ ˘
cum doreşte Iehova sa ne purtam cu alţii?
˙ Ce aspect al relaţiilor tale cu alţii ai vrea
˘ ˆ ˘ ˘
sa ımbunataţeşti?
˘ ˘ ˘
aştepte de la noi sa spunem adevarul. Parinţii creştini
˘ ˆ ˆ ˘
trebuie sa-şi ınveţe copiii cat este de important sa evite
ˆ ˘ ˘
minciuna. Astfel, copiii vor ınvaţa de mici ca Dumnezeu
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
aşteapta de la ei sa nu aiba „o limba vicleana“, ci sa fie
ˆ
cinstiţi ın ceea ce spun. — Ţefania 3:13.
12 Fie tineri, fie varstnici, ˆ ˘ ˘
cei ce urmeaza calea adevaru-
ˆ ˘ ˆ
lui vor respecta ıntotdeauna urmatorul ındemn al lui
˘
Zaharia: „Iubiţi deci adevarul şi pacea!“ (Zaharia 8:19). De
˘ ˘
asemenea, sa remarcam ce spune Iehova prin Maleahi cu
˘ ˘
privire la conduita exemplara pe care urma s-o aiba Fiul
˘ ˘ ˆ
sau: „Legea adevarului a fost ın gura lui şi pe buzele lui
˘ ˆ
nu s-a gasit nedreptate. A umblat cu mine ın pace şi drep-
˘
tate“ (Maleahi 2:6). Aşteapta Iehova mai puţin de la noi?
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Sa nu uitam ca noi avem la dispoziţie tot Cuvantul sau,
˘
inclusiv carţile celor doisprezece profeţi, din care se des-
ˆ
prind atat de multe lecţii.
˘ ˘
SA EVITAM VIOLENŢA
˘ ˆ
13 Aşa cum se arata ın Mica 6:12, unii membri ai
˘ ˆ
poporului lui Dumnezeu se purtau rau cu semenii lor ın-
ˆ ˘ ˆ ˘
trucat ‘vorbeau minciuni şi limba le era vicleana ın gura’.
˘
12. Ce lecţii valoroase putem desprinde din carţile profetice?
˘ ˘ ˘ ˆ
13. Ce alta problema este prezentata ın Mica 6:12?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˘ ˘
Dar versetul dezvaluie şi o alta problema grava: ‘bogaţii
˘ ˘
erau plini de violenţa’. La ce se refera aceste cuvinte şi ce
ˆ ˘
lecţie putem ınvaţa de aici?
˘ ˆ
14 Sa ne gandim la reputaţia unor naţiuni din vecinata- ˘
ˆ
tea poporului lui Dumnezeu. In partea de nord-est era
Asiria, cu capitala la Ninive, despre care Naum a scris: „Vai
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
de cetatea care varsa sange! Este plina de ınşelatorie şi de
ˆ ˘ ˘
jaf. Ea nu ınceteaza sa prade!“ (Naum 3:1). Asirienii erau
cunoscuţi pentru cruzimea campaniilor militare şi pentru
˘
brutalitatea represaliilor; unii prizonieri de razboi erau arşi
˘
sau jupuiţi de vii, altora li seˆ scoteau ochii sau li se taia
˘
nasul, urechile ori degetele. In cartea Zei, morminte, car-
ˆ
turari1 se spune: „Ninive s-a impus ın memoria oamenilor
ˆ ˘ ˘
prin jaf, tiranie, ımpilarea celor slabi, razboaie şi atrocitaţi
˘
de tot felul“. De fapt, dispunem de marturia unui om care
˘ ˘
a vazut aceste acte de violenţa şi, probabil, chiar a luat par-
te la ele: regele oraşului Ninive. Auzind mesajul proclamat
˘ ˘ ˘
de Iona, iata ce a spus el despre poporul sau: „Sa se aco-
ˆ ˘ ˘
pere cu panza de sac şi omul, şi animalul domestic; sa
˘ ˘ ˆ ˘
strige tare catre Dumnezeu şi sa se ıntoarca fiecare de la
˘ ˆ
calea lui rea şi sa renunţe la violenţa mainilor lui!“ — Iona
3:6–8.2
˘
15 Violenţa salbatic ˘
a nu a caracterizat doar Asiria. Şi Edo-
˘ ˘ ˘
mul, care se afla la sud-est de Iuda, a trebuit sa plateasca
˘ ˆ ˆ
1 Scrisa de C. W. Ceram, ın romaneşte de Florica-Eugenia Condurachi,
˘
Editura Ştiinţifica, Bucureşti, 1968.
2 La aproximativ 35 de kilometri sud-est de Ninive se afla oraşul Ca-
˘
lah (Nimrud), reconstruit de Assurnasirpal. La Muzeul Britanic se gasesc
˘
placi sculptate din zidurile oraşului Calah, despre care citim: „Assurna-
ˆ ˘
sirpal a descris ın mod amanunţit ferocitatea şi brutalitatea cu care şi-a
ˆ ˆ
condus campaniile militare. Prizonierii erau atarnaţi pe stalp sau erau
˘
ţintuiţi şi expuşi pe zidurile oraşelor asediate . . .; tinerii, baieţi şi fete,
erau jupuiţi de vii“. — Archaeology of the Bible.
˘
14, 15. Ce renume aveau naţiunile din vecinatatea poporului lui Dum-
ˆ
nezeu ın ce priveşte violenţa?
˘ ˘
pentru ea. De ce? „Edomul va ajunge un pustiu parasit, o
ˆ ˘
ıntindere pustie, pentru ca au fost violenţi cu fiii lui Iuda,
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ın a caror ţara au varsat sange nevinovat“ (Ioel 3:19). Au
˘
luat aminte edomiţii la acest avertisment şi au pus capat
˘ ˆ
violenţei? Aproximativ doua secole mai tarziu, Obadia a
˘ ˆ
scris: „Vitejii tai se vor ıngrozi, Teman [un oraş edomit]
˘ ˘
. . . . Pentru ca ai fost violent cu fratele tau Iacob, . . . vei
fi nimicit pentru totdeauna“ (Obadia 9, 10). Dar ce putem
spune despre poporul lui Dumnezeu?
16 Iata˘ cum prezinta˘ Amos situaţia din Samaria, capita-
la regatului nordic: „«Vedeţi marea agitaţie din mijlocul ei

ˆ ˘ ˘ ˘
şi ınşelatoriile din ea! N-au ştiut sa faca ce este drept», zice
˘ ˘
Iehova, «ei, care aduna violenţa şi jaf»“ (Amos 3:9, 10). Pro-
ˆ ˘ ˘ ˆ
babil te gandeşti ca lucrurile stateau cu totul altfel ın Iuda,
unde se afla templul lui Iehova. Dar Habacuc, care locuia
ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
ın Iuda, l-a ıntrebat pe Dumnezeu: „Pana cand te voi che-
ˆ
ma ın ajutor din cauza violenţei şi tu nu vei salva? De ce
˘
16. Potrivit cuvintelor lui Amos şi Habacuc, ce problema exista pe vre-
mea lor?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ma faci sa vad rautatea şi te uiţi la rau? De ce este jaf şi
˘ ˆ
violenţa ın faţa mea?“ — Habacuc 1:2, 3; 2:12.
17 De ce ajunsese atat ˆ
de violent poporul lui Dumne-
˘ ˘
zeu? Nu cumva pentru ca se lasase influenţat de Asiria, de
Edom sau de alte naţiuni? Solomon avertizase cu privire
la acest pericol: „Nu-l invidia pe omul violent şi nu ale-
˘
ge niciuna dintre caile lui“ (Proverbele 3:31; 24:1). Mai
ˆ ˘ ˘
tarziu, Ieremia a aratat cu claritate: „Iata ce a spus Iehova:
˘ ˆ ˘
«Sa nu ınvaţaţi calea naţiunilor»“. — Ieremia 10:2; Deute-
ronomul 18:9.
18 Daca˘ Habacuc ar trai ˘
acum,
ˆ
ˆ ˘ n-ar fi oare ıngrozit de
violenţa din timpul nostru? Inca de mici, mulţi copii sunt
˘
permanent expuşi la scene de violenţa. Desenele animate
ˆ ˘ ˘
care ıi captiveaza sunt pline de violenţa, de personaje care
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ıncearca sa striveasca, sa arunce ın aer sau sa distruga prin
diferite metode alte personaje. Mulţi trec foarte repede la
˘ ˘ ˆ
urmatoarea etapa: jocurile electronice ın care, pentru a
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
caştiga, trebuie sa-şi ımpuşte adversarii, sa-i arunce ın aer
˘ ˘ ˘ ˆ
sau sa-i faca bucaţi. „Dar acestea nu sunt decat simple
jocuri“, ar putea obiecta unii. Totuşi, aceste jocuri violen-
˘ ˘
te, indiferent ca sunt jucate pe calculatorul de acasa sau
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
dintr-o sala de jocuri electronice, ıi cufunda pe jucatori ın
˘ ˆ ˆ
violenţa, modificandu-le comportamentul şi reacţiile. Cat
˘ ˘
de adevarat se dovedeşte urmatorul sfat inspirat: „Omul
ˆ ˘
violent ıl amageşte pe semenul lui şi-l trimite pe o cale
˘
care nu este buna“! — Proverbele 16:29.
19 Habacuc a fost obligat ‘sa˘ se uite la rau’ ˘
şi la ‘violen-
ˆ
ţa din faţa’ lui, ceea ce l-a ındurerat mult. Prin urmare,
ˆ ˘ ˆ ˘
ne-am putea ıntreba: S-ar simţi el bine daca ar sta langa
˘
mine şi s-ar uita la emisiunile pe care le urmaresc eu de
ˆ
17. De ce ajunsese poporul lui Dumnezeu atat de violent?
˘ ˘ ˘
18, 19. a) Daca Habacuc ar trai acum, ce ar spune despre manifestarile
˘ ˘
de violenţa din prezent? b) Tu ce parere ai despre violenţa din timpul
nostru?
Multe desene animate şi jocuri electronice
ˆ ˘ ˘ ˘
ıi fac pe tineri sa creada ca violenţa este ceva normal
ˆ
obicei la televizor? Sau ne-am mai putea ıntreba: Şi-ar face
˘
el timp sa vizioneze aşa-zisele evenimente sportive violen-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
te prin ınsaşi natura lor, ın care jucatorii poarta costume
de protecţie, asemenea gladiatorilor din trecut? Pentru
mulţi, senzaţiile tari sunt alimentate de izbucnirile violen-
˘
te dintre jucatorii ˆ de pe teren sau de pe ring ori dintre
˘ ˘
suporterii furioşi. In unele ţari, mulţi urmaresc filme vio-
˘
lente, care au ca subiect razboiul sau artele marţiale. Ei s-ar
ˆ ˘
putea justifica spunand ca filmele respective sunt istorice
˘ ˘
sau ca fac parte din moştenirea culturala a poporului lor.
˘
Dar face oare lucrul acesta ca violenţa sa fie mai uşor de
acceptat? — Proverbele 4:17.
20 Maleahi menţioneaza˘ o alta˘ forma˘ de violenţa˘ cand
ˆ
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
prezinta felul ın care ıi privea Iehova pe iudeii care ışi tra-
˘
dau soţiile. „«Dumnezeu uraşte divorţul», spune Iehova,
˘ ˘
20. Ce forma de violenţa a condamnat Iehova prin intermediul lui Ma-
leahi?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ
IN CONTRAST CU LUMEA
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
˙ Dupa parerea ta, ce dovezi arata ca ın lume
mulţi ‘beau faptele violente’? — Proverbele
4:17; Ţefania 1:9; Maleahi 2:17.
ˆ
˙ Cum poţi aplica Mica 4:3 ın congregaţie şi
ˆ
ın familie?
˘ ˆ ˘
˙ Cum te-a ajutat acest capitol sa ınţelegi ca
ˆ ˘ ˘ ˘
putem trage ınvaţaminte şi din carţile Bi-
bliei mai puţin studiate?
˘ ˆ
Dumnezeul lui Israel, «şi pe cel ce-şi acopera veşmantul
˘ ˆ
cu violenţa»“ (Maleahi 2:16). Cuvantul ebraic redat prin
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
„ışi acopera veşmantul cu violenţa“ poate fi ınţeles ın mai
˘ ˘ ˆ ˘
multe moduri. Unii biblişti sugereaza ca acesta ınseamna
ˆ ˆ ˆ
„a-şi stropi veşm ˆ antul cu sangele celui pe care l-a atacat ın
ˆ
mod violent“. In orice caz, Maleahi a condamnat ın mod
ˆ
deschis maltratarea partenerului conjugal. El a adus ın
ˆ ˘ ˆ ˘
atenţie violenţa ın familie, aratand ca Dumnezeu o deza-
˘
proba.
21 Violenţa fizica˘ sau verbala˘ ın ˆ
intimitatea caminului
˘
˘ ˘ ˆ
unui creştin este la fel de grava ca violenţa manifestata ın
ˆ ˘
public; Dumnezeu le vede pe amandoua (Eclesiastul 5:8).
˘ ˆ
Chiar daca Maleahi s-a referit la violenţa ımpotriva soţiei,
˘ ˆ ˘
Biblia nu arata ın niciun fel ca violenţa ar fi o manifesta-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
re mai puţin condamnabila daca este ındreptata ımpotriva
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
copiilor sau a parinţilor ın varsta. Şi nu poate fi scuzata
˘ ˘ ˘
nici daca soţia este violenta cu soţul, cu copiii sau cu pa-
˘ ˆ ˘
rinţii ei. Este adevarat, ıntr-o familie formata din oameni
˘ ˆ
imperfecţi pot aparea momente de ıncordare, care provoa-
˘ ˆ ˘ ˘
ca iritare şi, uneori, manie. Totuşi, Biblia ne da urmatorul
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sfat: „Maniaţi-va, dar nu pacatuiţi! Sa nu apuna soarele
ˆ ˘
21. In ce situaţii trebuie sa evite creştinii violenţa?
˘ ˘
ˆ ˘
peste mania voastra“. — Efeseni 4:26; 6:4; Psalmul 4:4; Co-
loseni 3:19.
22 Unii ar putea gasi ˘
scuze pentru comportamentul lor
ˆ ˘ ˆ
violent, spunand: „Sunt aşa pentru ca am crescut ıntr-o
˘
familie violenta“ sau „Oamenii din zona mea sau din cul-
ˆ
tura mea sunt mai temperamentali şi ışi ies repede din
ˆ
fire“. Dar, cand Mica i-a condamnat pe ‘bogaţii plini de
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
violenţa’, el n-a lasat sa se ınţeleaga ca aceştia nu se pu-
˘ ˆ
teau corecta deoarece crescusera ıntr-un mediu violent
˘ ˆ
(Mica 6:12). Pe vremea lui Noe, pamantul ‘se umpluse de
˘ ˆ ˆ
violenţa’, iar fiii lui au crescut ın acel mediu. Şi-au ınsuşit
˘
ei un comportament violent? Nicidecum! „Noe a gasit fa-
ˆ
voare ın ochii lui Iehova“, iar fiii lui i-au urmat exemplul
şi au fost salvaţi din Potop. — Geneza 6:8, 11–13; Psal-
mul 11:5.
23 Martorii lui Iehova sunt cunoscuţi pretutindeni ca
˘
fiind paşnici, nu violenţi. Ei respecta legile Cezarului care
˘ ˘
interzic actele de violenţa (Romani 13:1–4). ‘Din sabiile
˘ ˘ ˘
lor au faurit brazdare şi din suliţele lor, cosoare’, straduin-
˘ ˘ ˘
du-se sa urmareasca pacea (Isaia 2:4). Ei fac tot posibilul
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
sa se ımbrace cu „noua personalitate“, care ıi ajuta sa evi-
˘
te violenţa (Efeseni 4:22–26). De asemenea, ei urmeaza
˘ ˆ
exemplul minunat al batranilor creştini, care nu pot fi
˘ ˘ ˘
‘batauşi’, adica nu pot lovi nici cu vorba, nici cu fapta.
— 1 Timotei 3:3; Tit 1:7.
24 Aşadar, putem, şi chiar trebuie, sa˘ ne purtam ˘
cu al-
ţii aşa cum doreşte Dumnezeu. Osea spune: „Cine este
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ınţelept, ca sa ınţeleaga aceste lucruri, şi prevazator, ca sa
˘ ˘
le cunoasca? Deoarece caile lui Iehova sunt drepte şi cei
drepţi vor umbla pe ele“. — Osea 14:9.
˘ ˘ ˆ
22. De unde ştim ca putem evita comportamentul violent chiar daca ın
jurul nostru mulţi oameni sunt violenţi?
˘ ˘
23, 24. a) Ce ne ajuta sa nu fim cunoscuţi ca persoane violente? b) Cum
ˆ ˘ ˘
ıi considera Iehova pe cei ce se poarta cu alţii aşa cum doreşte el?
CAPITOLUL ZECE
˘
O VIA
˘ ŢA ˘ DE FAMILIE
PL ACUTA LUI IEHOVA: ˘
CARE ESTE ROLUL TAU?
˘
ESTE bine cunoscut faptul ca Martorii lui Iehova au o via-
˘ ˘ ˘ ˆ
ţa de familie fericita. Iata ce a scris ın acest sens profesorul
˘
Bryan Wilson, de la Universitatea Oxford: „Martorii ofera
o mare varietate de sfaturi utile . . . cu privire la relaţiile
˘ ˘
conjugale, la diverse aspecte de natura morala, la creşterea
˘
copiilor şi la alte subiecte. Ei ofera un ajutor valoros prin
ˆ
sfaturile demne de ıncredere, care sunt fundamentate
˘ ˆ
pe Sfintele Scripturi şi care reflecta un ıntreg ansamblu
˘ ˘ ˆ ˘
de convingeri, precepte şi valori“. Fara ındoiala, cu toţii
ˆ ˘ ˆ
avem multe de ınvaţat din Cuvantul lui Dumnezeu despre
ˆ ˘
modul ın care ne putem bucura de o viaţa de familie echi-
˘
librata.
2 Pe masur ˘ ˘ ˆ ˆ
a ce ziua lui Iehova se apropie, Satan ışi ın-
˘ ˆ ˆ
dreapta atacurile ındeosebi ımpotriva familiilor. De aceea,
ˆ ˆ
mulţi şi-au pierdut ıncrederea ın membrii familiei lor, aşa
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
cum s-a ıntamplat ın zilele lui Mica. Iata ce a scris el: „Sa
˘ ˘
nu-l credeţi pe tovaraşul vostru! . . . Pazeşte-ţi uşa gurii de
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
cea care sta la sanul tau! Caci fiul ışi dispreţuieşte tatal, fii-
˘ ˆ ˆ
ca se ridica ımpotriva mamei şi nora ımpotriva soacrei;
duşmanii omului sunt cei din casa lui“ (Mica 7:5, 6). Şi tu
˘ ˆ ˆ ˘
traieşti ıntr-o lume ın care instituţia familiala se degradea-
˘ ˆ ˘ ˆ
za, dar te ımpotriveşti cu hotarare influenţelor negative.
˘ ˘
Astfel, viaţa ta de familie a devenit mai placuta pentru tine
ˆ ˘ ˘
1. De ce Martorii lui Iehova au ın general o viaţa de familie
ˆ fericita?
˘ ˘
2. a) Ce se observa la familiile din lumea de azi? b) In ce carţi biblice
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
urmeaza sa cautam ındrumare pentru viaţa de familie?
˘ ˘ ˘ ˘
O viaţa de familie placuta lui Iehova: Care este rolul tau? 125
ˆ ˘
şi ıi place mai mult şi lui Dumnezeu. Probabil ca ai apli-
cat unele versete precum Deuteronomul 6:5–9, Efeseni
ˆ ˘
5:22—6:4 şi Coloseni 3:18–21. Dar te-ai gandit vreodata
˘ ˆ ˘ ˘
ca şi ın carţile celor doisprezece profeţi gasim sfaturi ca-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
re ne ajuta sa avem o viaţa de familie fericita? In acest
ˆ
capitol vom analiza cateva dintre aceste sfaturi. Dar nu te
mulţumi numai cu examinarea acestora, ci, pornind de la
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
aceste exemple, ıncearca sa gaseşti o metoda prin care sa
˘
poţi desprinde şi alte lecţii din carţile celor doisprezece
ˆ ˆ
profeţi. La sfarşitul capitolului sunt menţionate cateva ver-
˘ ˘ ˘
sete care te vor ajuta sa exersezi aceasta metoda.
˘
„DUMNEZEU URAŞTE DIVOR ŢUL“
3 Desigur, ceea ce ne intereseaza˘ ın ˆ
primul rand este le-
ˆ
˘ ˆ ˘
gatura dintre soţ şi soţie. Pana nu demult, puţini oameni
˘
considerau divorţul o soluţie simpla la problemele con-
jugale. Divorţul se obţinea de obicei destul de greu. De
ˆ ˘ ˘
exemplu, ın Anglia secolului al XIX-lea, o casatorie putea
˘ ˘ ˘ ˆ
fi desfacuta numai pe baza unei hotarari emise de Parla-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ment. Aceasta masura ımpiedica destr ˆ amarea familiilor.
Dar acum lucrurile s-au schimbat. In Encyclopædia Bri-
˘ ˘ ˘
tannica se arata: „Dupa al Doilea Razboi Mondial, rata
ˆ ˘
divorţurilor a crescut simţitor ın multe ţari . . . . Atitudi-
˘
nea faţa de divorţ s-a schimbat radical . . ., oamenii fiind
ˆ ˘ ˘
ın general mai toleranţi cu privire la aceasta practica“. Di-
ˆ ˘
vorţul a devenit un fenomen social chiar şi ın ţari precum
ˆ ˘
Coreea, ˆ unde cu numai un deceniu ın urma era condam-
ˆ ˘
nat. In prezent, ın multe ţari divorţul este considerat o
˘ ˘
modalitate eficienta de a scapa de problemele conjugale.
4 Pe vremea lui Maleahi, ın ˆ ˆ
secolul al V-lea ı.e.n., di-
˘ ˘ ˆ ˘
vorţul era o practica foarte raspandita la iudei. Maleahi
ˆ ˘ ˘
3, 4. a) Cum ıncearca mulţi oameni de azi sa-şi rezolve problemele con-
˘ ˘ ˘ ˘
jugale? b) Ce atitudine lamentabila faţa de casatorie exista pe vremea lui
Maleahi?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ
le-a spus: „Iehova este martor ıntre tine şi soţia tinereţii
˘ ˘ ˘
tale, faţa de care te porţi ca un tradator“. Din cauza
˘
infidelitaţii soţilor, altarul lui Iehova era acoperit cu la-
ˆ ˆ
crimile soţiilor ınşelate, „cu plans şi suspine“. Iar preoţii
˘
corupţi treceau cu vederea aceasta cruzime! — Maleahi
2:13, 14.
5 Cum privea Iehova aceasta˘ atitudine lamentabila˘ faţa˘
˘ ˘
de casatorie, care exista pe vremea lui Maleahi? Profetul a
˘
scris: „«Dumnezeu uraşte divorţul», spune Iehova, Dum-
˘
nezeul lui Israel“. Maleahi a men ˆ ţionat şi ca Iehova ‘nu se
˘
schimba’ (Maleahi 2:16; 3:6). Inţelegi ideea care se des-
prinde din aceste versete? Dumnezeu se pronunţase deja
ˆ
ımpotriva divorţului (Geneza 2:18, 24). Punctul lui de
ˆ
vedere nu se schimbase ın zilele lui Maleahi şi nu s-a
ˆ ˘
schimbat nici ın zilele noastre. Unii ar putea decide sa
˘ ˘ ˘ ˘
puna capat casniciei sub pretextul ca nu sunt fericiţi cu
˘
partenerul conjugal. Dar Iehova le cerceteaza inima şi vede
˘ ˘ ˘
daca este tradatoare (Ieremia 17:9, 10). El vede orice plan
ˆ ˘ ˆ
ınşelator şi marşav prin care se pune la cale un divorţ, ori-
ˆ ˆ ˘
cat de mult s-ar justifica persoana ın cauza. Da, „totul este
ˆ ˘ ˘
gol şi descoperit ınaintea ochilor aceluia caruia trebuie sa-i
˘ ˘
dam socoteala“. — Evrei 4:13.
6 Deşi poate ca˘ ın ˆ ˘
cazul tau nu se pune problema divor-
˘
ţului,
ˆ este bine sa nu uiţi punctul de vedere al lui Iehova.
ˆ
Intrucat nimeni nu este perfect, te poţi aştepta la proble-
ˆ ˘ ˆ ˘
me şi dezacorduri ın casnicie. Ai considera ınsa divorţul o
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
modalitate ˆ practica, o soluţie la ındemana pentru a scapa
de ele? In toiul unei discuţii aprinse, ţi-ai ameninţa parte-
nerul cu divorţul? Mulţi fac lucrul acesta, dar punctul de
ˆ ˘ ˘
5. a) Cum priveşte Iehova divorţul? b) De ce este atat de grav sa-ţi tra-
˘ ˘
dezi partenerul de casatorie?
˘ ˆ
6. a) Cum ne ajuta faptul de a ne ınsuşi punctul de vedere al lui Iehova
˘ ˆ
cu privire la divorţ? b) Ce a vrut Isus sa sublinieze cand a dat avertismen-
tul privitor la divorţ?
˘ ˆ ˆ
Daca apar neınţelegeri ın familie,
ˆ
te gandeşti imediat la divor ţ?
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
vedere divin privitor la casatorie ne ıncurajeaza sa ne stra-
˘ ˘ ˘ ˘
duim sa ne salvam casnicia. Este adevarat, Isus Cristos a
˘ ˘
spus ca exista un motiv legitim pentru divorţ: fornicaţia,
˘ ˆ ˘ ˘
adica orice fel de relaţii sexuale ın afara casatoriei. Dar ce
˘ ˆ ˘
a vrut Isus sa sublinieze cand a dat acest avertisment? Iata
˘ ˘ ˆ
ce le-a spus el ascultatorilor sai: „Ce a pus Dumnezeu ın
˘ ˘
acelaşi jug omul sa nu desparta“. Da, Isus a susţinut nor-
˘
mele neschimbatoare ale lui Iehova, pe care Maleahi le
ˆ
menţionase cu aproximativ 450 de ani mai ınainte. — Ma-
tei 19:3–9.
7 Aşadar, cum pot soţii creştini sa˘ pastreze ˘ ˘
o legatura
˘
˘ ˘
conjugala puternica? Maleahi a menţionat un factor
˘ ˘ ˘ ˘
important: „Paziţi-va spiritul şi nu va purtaţi ca nişte tra-
˘ ˘
datori!“ (Maleahi 2:16). Aceasta presupune sa fim atenţi la
ˆ ˘ ˘
ınclinaţiile noastre. Daca ‘ne pazim spiritul’, vom respinge
˘
tentaţia de a-i acorda o atenţie nepotrivita unei persoane
care nu este partenerul nostru conjugal (Matei 5:28). De
˘ ˆ ˘ ˘
exemplu, ne bucuram ın sinea noastra daca cineva de sex
˘ ˘
opus arata un interes deosebit faţa de noi sau ne face
ˆ ˆ ˘ ˆ
7. In armonie cu avertismentul pe care ıl gasim ın cartea lui Maleahi,
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
cum putem pastra o legatura conjugala puternica?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
complimente? Aceasta ınseamna ca ıncepem sa ne pier-
ˆ ˘
dem vigilenţa ın ce priveşte spiritul nostru. Iata deci ce
˘ ˆ ˘ ˘
lecţie importanta ınvaţam de la cei doisprezece profeţi:
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Putem avea o legatura conjugala puternica daca suntem
atenţi la ‘spiritul’ nostru!
8 Far ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
a ındoiala, tu eşti hotarat sa nu permiţi niciunui
˘ ˘
lucru sa-ţi afecteze casnicia. Cu toate acestea, viaţa ta con-
˘ ˘
jugala nu va fi scutita de probleme. Cum le poţi rezolva
ˆ ˘ ˘
cel mai bine, ındeosebi daca ţi se pare ca cea mai mare
˘ ˘
parte a vinei o poarta partenerul tau? Aminteşte-ţi ce s-a
ˆ
spus despre Osea ın capitolele 2 şi 4. Gomer, soţia lui, a
ajuns ‘o soţie care a comis fornicaţie’, iar apoi ‘a alergat
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
dupa amanţii ei patimaşi’. Mai tarziu, a fost parasita, ajun-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
gand saraca şi sclava. Deşi rascumpararea ei l-a costat, Osea
ˆ ˘ ˘
a adus-o ınapoi, iar Dumnezeu i-a spus sa o iubeasca. De
ˆ
ce? Pentru a ilustra care erau ın acel moment relaţiile din-
tre Iehova şi Israel. Iehova era ‘proprietarul conjugal’, iar
˘ ˆ
poporul sau ıi era ca o so-
ţie. — Osea 1:2–9; 2:5–7;
3:1–5; Ieremia 3:14; Isaia
62:4, 5.
ˆ
9 Inca˘ de la ınceput, ˆ
is-
ˆ
raeliţii l-au ıntristat pe
ˆ ˘
Iehova, umbland dupa alţi
dumnezei (Exodul 32:7–10;
˘
Judecatorii 8:33; 10:6; Psal-
mul 78:40, 41; Isaia 63:10).
Regatul nordic al celor zece
ˆ
8, 9. De ce a fost inclus ın Biblie
episodul cu Osea şi Gomer?
ˆ ˘ ˘
Ce ınvaţam despre Iehova
˘
din faptul ca Osea
ˆ
a adus-o ınapoi pe Gomer?
˘ ˘ ˘ ˘
ˆ ˘
triburi era deosebit de ˆ vinovat din cauza ınchinariiˆ la viţel
(1 Regi 12:28–30). In plus, israeliţii nu şi-au pus ıncrede-
ˆ ˆ
rea ın Iehova, Proprietarul lor Conjugal, ci ın amanţii lor
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
politici. La un moment dat, ca o zebra ıncapaţanata ın cal-
ˆ
duri, ei s-au ındreptat spre Asiria (Osea 8:9). Ce-ai simţi
˘ ˘ ˆ
daca partenerul tau conjugal ar proceda ın felul acesta?
10 Pe vremea lui Osea, israeliţii erau ın ˆ ˘ ˆ
legamant cu Ie-
˘
hova de peste 700 de ani. Totuşi, Dumnezeu era dispus sa-i
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
ierte, cu condiţia sa se ıntoarca la el. Se pare ca Osea a ın-
˘ ˘ ˆ ˆ
ceput sa profeţeasca ınainte de anul 803 ı.e.n. Aşadar,
˘
Iehova a mai avut rabdare cu Israelul aproximativ 60 de
ani, iar cu Iuda aproape 200 de ani! Folosind ca ilustrare
˘ ˘ ˆ
situaţia din familia lui Osea, Iehova a aratat ca ışi invita
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ın continuare poporul de legamant sa se caiasca. El avea
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
motive legitime sa puna capat casatoriei cu Israelul, totuşi
˘ ˘
a continuat sa trimita profeţi pentru a-şi ajuta soţia sim-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
bolica sa se ıntoarca, chiar daca lucrul acesta l-a costat
mult. — Osea 14:1, 2; Amos 2:11.
11 Daca˘ ai avea o problema˘ ın ˆ
familie şi s-ar parea
˘
˘ ˘
ca vina este a partenerului tau, ai reacţiona ca Iehova?
Ai lua iniţiativa şi ai depune eforturi pentru a restabi-
ˆ ˘
li armonia ın casnicie (Coloseni 3:12, 13)? Lucrul acesta
˘ ˘
pretinde umilinţa. Dar ce exemplu minunat ne-a lasat Ie-
ˆ
hova prin modul ın care s-a purtat cu israeliţii (Psalmii
18:35; 113:5–8)! Dumnezeu a vorbit inimii israeliţilor,
ˆ
chiar implorandu-i. Prin urmare, noi, ca oameni imper-
˘
fecţi, nu avem şi mai multe motive sa vorbim inimii
˘ ˘ ˘
partenerului conjugal, straduindu-ne sa rezolvam proble-
˘ ˘ ˘ ˘
mele şi sa trecem cu vederea greşelile? Sa remarcam ca
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
eforturile lui Iehova n-au ramas fara rezultat. O ramaşita
ˆ ˆ ˘ ˆ
a naţiunii şi-a deschis inima cand era ın „pustiu“, adica ın
ˆ ˘ ˘ ˆ
10, 11. Cum ıl poţi imita pe Iehova daca ai o problema ın familie şi s-ar
˘ ˘ ˘
parea ca vina este a partenerului tau?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˆ ˆ
exilul babilonian, iar mai tarziu s-a ıntors ın ţara sa, nu-
mindu-l pe Iehova „Soţul meu“. — Osea 2:14–16.1
ˆ
12 In cazul ın ˆ ˘ ˘
care apare o problema serioasa, eforturile
tale sincere de a restabili relaţiile cu partenerul conjugal
ˆ ˘
pot fi ıncununate de succes. Dumnezeu a fost dispus sa-i
˘
ierte soţiei sale simbolice chiar şi pacatul grav al fornicaţiei
ˆ ˘
spirituale. Majoritatea problemelor care apar ın casnicia
˘ ˆ
adevaraţilor creştini nu sunt atat de grave. Multe proble-
ˆ ˘
me ıncep cu vorbe aspre şi jignitoare. Aşadar, daca vorbele
˘ ˘ ˘ ˆ
taioase ale partenerului tau te-au ranit, gandeşte-te ce au
ˆ
suportat Osea şi ınsuşi Iehova (Proverbele 12:18). Nu te-ar
˘
putea ajuta lucrul acesta sa ierţi?
13 Sa˘ analizam ˘ ˘
acum un alt aspect legat de aceasta re-
˘ ˘ ˘
latare istorica. A fost dispus Dumnezeu sa restabileasca
˘
1 Daca partenerul unui creştin se face vinovat de adulter, partenerul
˘ ˆ
nevinovat va decide daca ıl va ierta sau nu. — Matei 19:9.
ˆ ˘ ˘ ˆ
12. Cum ţi-ar putea fi de folos ın casnicie sa meditezi la modul ın care
˘
s-a purtat Iehova cu soţia sa simbolica?
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
13. Ce lecţie putem ınvaţa din faptul ca Iehova a pretins cainţa din par-
˘ ˘
tea poporului sau neascultator?
˘ ˘
Sa-l imitam pe Iehova,
ˆ ˆ
luand iniţiativa ın a rezolva problemele
˘ ˘ ˘ ˘
RECAPITULARE
˘ ˆ
˙ Ce lecţii din Maleahi 2:16 te pot ajuta sa-ţi ın-
˘
tareşti familia pe plan spiritual?
ˆ ˘
˙ Cum a acţionat Iehova cand soţia sa simbolica
˘
l-a tradat? — Osea 3:1–5.
˘
˙ Cum pot fi restabilite relaţiile conjugale dupa
˘ ˘
ce s-a comis o greşeala grava? — Osea 2:2.
˘ ˆ
relaţiile cu poporul sau cat timp acesta comitea fornica-
˘
ţie? Nicidecum. Iata ce i-a spus Dumnezeu lui Osea despre
˘ ˘ ˆ ˘
naţiunea adultera: „Sa ınlature fornicaţia dinaintea ei şi
ˆ
actele de adulter dintre sanii ei“ (Osea 2:2). Poporul tre-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
buia sa se caiasca şi ‘sa dea rod potrivit cainţei’ (Matei
ˆ ˆ ˘
3:8). Avand ın vedere lucrul acesta, concentreaza-te mai
˘ ˆ
degraba asupra propriilor greşeli decat asupra greşelilor
˘ ˘ ˘
partenerului. Daca ai greşit faţa de partenerul tau, de ce
ˆ ˘ ˆ ˆ
nu ıncerci sa restabileşti relaţiile, cerandu-i ın mod sincer
ˆ ˘
iertare şi schimbandu-ţi atitudinea? Poate ca te va ierta.
„FUNIILE IUBIRII“: O MODALITATE
DE A DISCIPLINA
ˆ ˘
14 Privitor la viaţa de familie putem ınv aţa şi alte lucruri
ˆ
din modul ın care s-a purtat Iehova cu israeliˆ ţii, aşa cum
˘ ˆ ˘ ˘
se arata ın carţile celor doisprezece profeţi. In ele gasim
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
sfaturi care ne ajuta sa ne educam copiii. Fara ındoiala,
˘ ˘ ˆ
creşterea copiilor nu este o sarcina uşoara ın ziua de azi.
˘ ˘ ˘ ˘
Parinţii trebuie sa priveasca aceasta responsabilitate cu toa-
˘ ˘ ˆ
ta seriozitatea. Iata ce citim ın acest sens: „«Ziua care vine
ˆ ˘
ıi va mistui», spune Iehova al armatelor, «şi nu le va lasa
ˆ ˆ ˘
14, 15. a) Avand ın vedere cuvintele din Maleahi 4:1, de ce trebuie sa
ˆ
priveşti cu seriozitate responsabilitatea de a-ţi instrui copiii? b) Cum ıţi
˘ ˘
poţi ajuta copiii sa-l cunoasca pe Iehova?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
nici radacina, nici ramura»“ (Maleahi 4:1). In ziua ıncheie-
rii socotelilor, copiii minori (ramurile) vor fi trataţi cu
ˆ
dreptate, potrivit sentinţei pe care o va da Iehova ın cazul
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
parinţilor (radacinile), care sunt raspunzatori pentru ei
˘ ˘
(Isaia 37:31). Modul de viaţa al parinţilor poate influenţa
ˆ ˆ ˘ ˘
viitorul copiilor, ın bine sau ın rau (Osea 13:16). Daca tu
˘ ˘ ˘ ˆ
(radacina) nu pastrezi relaţii bune cu Iehova, ce se va ın-
ˆ ˘ ˆ ˆ
tampla cu copiii tai (ramurile) ın ziua ˆ maniei sale (Ţefania ˘
1:14–18; Efeseni 6:4; Filipeni 2:12)? In schimb, daca depui
ˆ
eforturi sincere pentru a caştiga aprobarea lui Dumnezeu,
˘
copiii tai vor avea numai foloase. — 1 Corinteni 7:14.
15 Dupa˘ ce a citat profeţia lui Ioel referitoare la nece-
sitatea ˆ de a chema numele lui Iehova, apostolul Pavel a

˘ ˆ ˆ
scris: „Insa cum ıl vor chema pe acela ın care n-au crezut?
ˆ
Şi cum vor crede ın cel despre care n-au auzit?“ (Ro-
mani 10:14–17; Ioel 2:32). Pavel vorbea despre lucrarea de
predicare, dar principiul poate fi aplicat şi la instruirea co-
ˆ ˘
piilor. Cum vor crede ei ın Iehova daca n-au auzit despre
ˆ ˆ ˘
el? Petreci ın fiecare zi suficient timp pentru a-i ınvaţa pe
˘ ˘
copiii tai despre marea bunatate a lui Iehova şi pentru a-i
˘ ˘ ˘ ˘
ajuta sa cultive o iubire profunda faţa de el şi faţa de sfa-
˘ ˆ
turile sale? Daca vor auzi mereu vorbindu-se ın familie
despre Iehova, copiii vor progresa pe plan spiritual. — Deu-
teronomul 6:7–9.
ˆ
16 Cand ˘ ˘ ˆ
copiii sunt mici, este uşor sa-i luam la ıntruni-
˘ ˘ ˘
rile creştine. Dar, pe masura ce cresc, ei vor mai multa
˘ ˘ ˘ ˘
independenţa. Cum ar trebui sa te porţi cu copiii tai daca,
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
uneori, au tendinţa sa se razvrateasca? Poţi afla raspunsul
ˆ ˆ
de la cei doisprezece profeţi, observand modul ın care s-a
purtat Iehova cu Israelul şi cu Iuda (Zaharia 7:11, 12). De
ˆ
exemplu, gandeşte-te ce sentimente transmit cuvintele din
˘ ˘ ˘
Mica 6:3–5. Deşi israeliţii pacatuisera, Dumnezeu li s-a
ˆ ˆ ˆ
16. Avand ın vedere cuvintele din Mica 6:3–5, cum ıl poţi imita pe Ie-
ˆ ˆ
hova cand ıţi disciplinezi copiii?
˘ ˘ ˘ ˘
ˆ
adresat cu apelativul „poporul meu“, implorandu-i: „O,
poporul meu, aminteşte-ţi, te rog“. Iehova nu le-a adus
ˆ ˘ ˘
acuzaţii aspre, ci a ıncercat sa le atinga inima. N-ai putea
˘ ˆ ˆ
sa-l imiţi pe Iehova chiar şi cand ıţi disciplinezi copiii? Ori-
ˆ ˘ ˘
cat de mult ar greşi, ei sunt copiii tai; poart ˆ a-te cu ei ca
˘
atare şi nu le adresa cuvinte umilitoare. In loc sa-i con-
˘ ˆ ˘ ˘
damni, sfatuieşte-i cu tandreţe. Pune-le ıntrebari ca sa afli
ˆ ˘ ˘
ce gandesc. Straduieşte-te sa le atingi inima pentru ca ei
˘ ˘ ˘
sa-şi dezvaluie adevaratele sentimente. — Proverbele 20:5.
ˆ
17 De ce ıţi disciplinezi copiii? Unii parin ˘
ţi fac lucrul
˘ ˘
acesta deoarece nu vor ca reputaţia familiei lor sa aiba de
˘ ˆ ˘
suferit. Iehova a aratat ce ıl motiva pe el sa disciplineze:
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
„L-am ınvaţat pe Efraim sa mearga, luandu-i ın braţe . . . .
ˆ
I-am tras ˆ cu franghii omeneşti, cu funiile iubirii“ (Osea
˘ ˘
11:3, 4). In aceste versete, Osea aseamana relaţiile dintre
˘
Iehova şi Israel cu cele dintre un tata şi fiul lui. Imaginea-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
za-ţi urmatoarea scena: un parinte iubitor care ışi ınvaţa
˘ ˘ ˘
copilul sa mearga foloseşte un ham, adica nişte ‘fu-
ˆ ˘ ˘ ˘
nii’, ajutandu-l sa faca primii paşi. Daca micuţul
ˆ ˘ ˆ ˘
se ımpiedica, funiile ıl susţin, daca pierde direc-
ˆ ˘
ţia, ıl redreseaza. — Ieremia 31:1–3.
18 Vei imita şi tu iubirea pe care a aratat-o ˘
˘ ˘
Dumnezeu faţa de israeliţi? Chiar daca ei
ˆ ˘
i-au ıntors spatele de repetate ori, el ˆ nu a la-
ˆ ˘
sat repede din mana funiile iubirii. In mod
˘ ˘ ˘
asemanator, chiar daca uneori copiii au
˘ ˘
tendinţa sa se abata de la drumul cel
˘ ˘
17, 18. a) Ce ar trebui sa te motiveze sa-ţi
ˆ
disciplinezi copiii? b) Cum poţi folosi ıntot-
ˆ ˘
deauna „funiile iubirii“ ın cazul copiilor tai?
˘ ˆ
Parinţi, ıl imitaţi pe Iehova
˘ ˆ
aratandu-le iubire copiilor voştri?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
bun şi sa se ımpiedice de lucruri mici, ıncearca sa pastrezi
˘ ˘ ˘
legaturile de iubire dintre voi. Nu uita ca Iehova nu s-a la-
ˆ
sat orbit de favoritism; el n-a ınchis ochii la faptele rele
˘ ˘ ˆ
ale poporului sau. Dimpotriva, a privit lucrurile ın mod
ˆ ˘
obiectiv, disciplinandu-i cu iubire, şi şi-a facut timp pen-
˘ ˘
tru a le acorda ajutorul necesar. Daca observi ca fiul sau
ˆ ˘ ˘ ˘
fiica ta se ındep ˆ arteaz˘ a de la calea adevarului, nu ignora
˘
lucrul acesta. Incearca sa-i aduci pe drumul cel bun, ca şi
cum i-ai redresa cu nişte funii, oferindu-le cu iubire aju-
ˆ ˘ ˘ ˘
torul de care au nevoie ın aceasta perioada dificila. Petrece
timp cu ei! Acesta este lucrul cel mai important: Petre-
ce timp cu ei!
19 Osea a prezis ca˘ o ram ˘ ˘ ˘
aşiţa de israeliţi avea sa accep-
˘
ˆ ˆ ˘
te disciplinarea: „Fiii lui Israel se vor ıntoarce şi ıi vor cauta
pe Iehova, Dumnezeul lor, şi pe David, regele lor. Vor veni
ˆ ˘ ˆ
tremurand la ˆ Iehova ˘ şi la bunatatea sa, la sfarşitul zilelor“
(Osea 3:5). Intr-adevar, disciplinarea de la Dumnezeu a dat
ˆ ˘ ˘ ˘
rezultate ın cazul unei ramaşiţe a poporului sau. Fii opti-
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ
mist şi gande şte-te ca la fel se va ıntampla şi ın cazul
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
copiilor tai. Incearca sa vezi ce este bun ın ei. Vorbeşte-le
ˆ ˆ
ın mod binevoitor, dar fii ferm ın ce priveşte susţinerea
˘ ˆ
principiilor biblice. Chiar daca ın prezent copilul neascul-
˘ ˘
tator nu reacţioneaza favorabil la disciplinare, cine ştie
˘ ˆ ˆ ˆ
daca nu ışi va veni ın fire ın viitor!
˘ ˘
EVITAŢI TOVARAŞIILE RELE!
ˆ ˘
20 Ce puteţi ınvaţa voi, tinerii, de la cei doisprezece pro-
˘ ˘ ˆ ˘
feţi? Fara ındoiala, unul dintre versetele cele mai des
˘ ˆ ˘
folosite de parinţi cand discuta cu voi este 1 Corinteni
˘ ˘
15:33, unde suntem avertizaţi cu privire la tovaraşiile rele.
ˆ ˆ
Dar, ar putea ıntreba unii dintre voi, este chiar atat de grav
˘ ˆ ˆ ˘
19. De ce nu trebuie sa ıţi pierzi speranţa ın privinţa copiilor tai?
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
20. La ce ıntrebare privitoare la tovaraşii pot gasi raspuns tinerii ın car-
ţile celor doisprezece profeţi?
˘ ˘ ˘ ˘
˘ ˆ ˘
sa fii prieten cu cei ce nu i se ınchina lui Iehova? Puteţi
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
gasi raspunsul la aceasta ıntrebare ın cele douasprezece
˘
carţi.
21 Deşi car ˘ ˆ
ţile celor doisprezece profeţi au fost scrise ın
general pentru poporul lui Dumnezeu, cartea lui Obadia
˘ ˘
le este adresata edomiţilor, care fusesera numiţi fraţi cu
israeliţii (Deuteronomul 2:4).1 Spre deosebire de majorita-
tea celor doisprezece profeţi, Obadia le vorbeşte edomiţilor
ˆ
ın mod direct, folosind pronumele personal „tu“. Acum
˘ ˆ ˆ
sa ne gandim la edomiţi. Evenimentele se petrec ın jurul
ˆ ˆ
anului 607 ı.e.n., cand Ierusalimul se afla sub asediu. Deşi
ˆ
edomiţii erau rude de sange cu Iacob, ei s-au aliat cu ba-
ˆ
bilonienii! „Dezgoliţi-l! Dezgoliţi-l“, au strigat edomiţii ın
˘
bataie de joc (Psalmul 137:7; Obadia 10, 12). Planul lor era
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
sa ia ın stapanire ţara lui Iuda. Ei chiar mancau la aceeaşi
˘ ˆ ˆ ˘
masa cu babilonienii, ceea ce ın Orient ınsemna ca cele
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
doua parţi au ıncheiat un legamant.
22 Iata˘ ce a prezis Obadia despre edomiţi: „Oamenii ca-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
re ıncheiasera un legamant cu tine te-au amagit cu toţii.
˘ ˆ ˘
Oamenii care traiau ın pace cu tine te-au biruit. Cei ce ma-
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
nanca cu tine ıţi vor ıntinde o cursa ca unuia care nu are
˘ ˆ ˆ ˆ
discernamant“ (Obadia 7). Ce s-a ıntamplat cu edomiţii,
˘ ˘ ˘ ˘
care l-au parasit pe Iacob, ˆ fratele lor, şi au preferat tovara-
˘
şia babilonienilor? In cele din urma, sub conducerea lui
Nabonid, babilonienii i-au nimicit pe edomiţi. Pe vremea
lui Maleahi, Dumnezeu transformase munţii Edomului
ˆ ˆ ˆ
ıntr-o ıntindere pustie şi moştenirea Edomului ıntr-un loc
pentru şacali. — Maleahi 1:3.
23 Acum, gande ˆ ˘
şte-te la aşa-zişii tai prieteni, care nu i se
ˆ ˘ ˘ ˘
ınchina lui Iehova. Ai remarcat ca ‘baieţii [sau fetele] care
˘ ˘
1 O alta excepţie este cartea lui Naum, adresata niniviţilor.
ˆ ˘ ˘
21–23. a) Ce pot ınvaţa tinerii din ceea ce au facut edomiţii? b) Cine
˘ ˘
sunt cu adevarat prietenii tai?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
ıncheie un legamant’, adica leaga prietenii, se ınşala
ˆ ˘
deseori unul pe altul şi le ‘ıntind o cursa’ aşa-zişilor lor
˘ ˆ ˘ ˘
prieteni? Daca ınşelatoria iese la iveala, ce spun ei? Poate
ˆ ˆ
chiar ışi bat joc de prietenii pe care i-au ınşelat, conside-
ˆ ˘ ˆ ˘
randu-i naivi fiindca n-au fost ın stare sa le descopere
ˆ ˘ ˘ ˘
perfidia. Cat de mult se aseamana aceasta situaţie cu
ˆ ˘
modul ın care s-au purtat babilonienii cu tovaraşii lor edo-
˘ ˘ ˆ
miţi! Crezi ca acestor „prieteni“ le va pasa de tine cand vei
ˆ ˆ ˘
avea probleme (Obadia 13–16)? Gandeşte-te ınsa la Ieho-
˘
va Dumnezeu şi la poporul sau din prezent. Iehova este
ˆ ˘ ˆ
ıntotdeauna gata sa te ajute. El te va sprijini ın momente-
˘
le dificile. La fel, membrii poporului sau se vor dovedi
˘ ˘
‘tovaraşi adevaraţi care iubesc tot timpul’, asemenea prie-
˘
tenilor fideli ‘nascuţi pentru ziua necazului’. — Proverbele
17:17.
˘ ˘ ˘ ˘
SA PREŢUIM CEA MAI IMPORTANTA LEG ATURA
24 Cu siguranţa, ˘ ˘
legaturile de familie sunt importante şi
˘ ˆ ˘
24, 25. Ce trebuie sa ocupe primul loc ın viaţa noastra?
˘ ˆ
Nu cumva cei ce pretind ca ıţi sunt prieteni
ˆ ˆ ˘
‘ıţi ıntind o cursa’?
˘ ˘ ˘ ˘
CE FOLOASE POŢI AVEA?

˘
˙ Ce lecţii practice se desprind din urmatoare-
le versete?
Osea 11:3, 4 Obadia 7
Mica 6:3–5 Maleahi 4:1
˘ ˘ ˆ
˙ Dupa cum s-a aratat ın acest capitol, cum
˘ ˘ ˆ
te pot ajuta urmatoarele versete sa faci ım-
˘ ˘ ˆ
bunataţiri ın viaţa de familie?
Osea 14:4 Ioel 1:3
Maleahi 2:11, 12
˘ ˘ ˆ ˘
merita sa fie ıntarite. Putem desprinde multe lecţii despre
˘ ˘ ˘
ele din carţile celor doisprezece profeţi. Te invitam sa par-
˘ ˘
curgi aceste carţi şi sa aplici metoda pe care am folosit-o
ˆ
mai ınainte. Astfel, vei desprinde mai multe lecţii care te
˘ ˆ ˘ ˘
vor ajuta sa-ţi ımbunataţeşti viaţa de familie. Totuşi, este
˘ ˘
oare o viaţa de familie fericita cel mai important lucru
ˆ ˘
pentru ınchinatorii de azi ai lui Dumnezeu?
25 Este demn de reţinut ce a profeţit Ioel despre venirea
zilei lui Iehova: „Adunaţi poporul şi sfinţiţi adunarea! . . .

˘ ˘ ˆ ˘
Sa iasa mirele din ıncaperea lui şi mireasa din camera ei
˘
de nunta!“ (Ioel 2:15, 16). Toţi membrii unei familii tre-
˘ ˆ ˘ ˆ
buiau sa se stranga pentru a-i aduce ınchinare lui Iehova.
˘ ˘ ˘ ˆ
Nici chiar cei proaspat casatoriţi, care ın mod firesc sunt
˘ ˘
distraşi de alte lucruri, nu trebuiau sa faca excepţie! Nimic
˘ ˆ ˆ ˘
nu trebuie sa fie mai important decat strangerea noastra
ˆ ˆ ˆ
pentru a-i aduce ınchinare lui Dumnezeu. Avand ın vede-
˘
re ca ziua lui Iehova se apropie cu repeziciune, relaţiile
˘ ˆ
noastre cu Dumnezeu trebuie sa ocupe primul loc ın via-
˘ ˆ ˘
ţa. In ultima parte a acestei carţi vom vedea ce anume
˘ ˆ
trebuie sa facem cu bucurie ın prezent.
P A R T E A A IV-A
˘ ˘
SA A ŞTEPTAM CU BUCURIE
ZIUA LUI IEHOVA
˘ ˘ ˘
Prin intermediul profeţilor sai, Iehova a anunţat ca urma sa
ˆ ˆ ˘ ˘
ışi reverse mania. Cu toate acestea, n-ar trebui sa-l consideram
ˆ ˘ ˘
un Dumnezeu plin de manie. El ‘se bucura de poporul sau cu
˘ ˆ ˘
strigate de fericire’. In timp ce aşteptam marea sa zi, avem
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
motive ıntemeiate ‘sa exultam, sa ne bucuram din toata ini-
˘ ˆ
ma’ (Ţefania 3:14, 17). Cum putem reflecta aceasta bucurie ın
ˆ ˘ ˘
acţiunile şi ın atitudinea noastra? De ce putem fi recunosca-
ˆ ˘ ˘ ˘
tori pentru ceea ce ınvaţam din carţile celor doisprezece
profeţi?
CAPITOLUL UNSPREZECE
IEHOVA
˘ VREA CA OAMENII
SA FIE SALVAŢI, DAR TU?
˘ ˘ ˆ
IEHOVA era bucuros, dar profetul sau era abatut. Plin de ın-
durare, Dumnezeu cruţase viaţa mai multor mii de oameni,
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ınsa Iona i-ar fi lasat sa moara! Iehova a preferat sa-i ierte şi
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
sa-i lase ın viaţa pe aceşti oameni, care mai ınainte fusesera
˘
duşmanii poporului sau.
2 Dupa˘ cum putem vedea din reacţia lui Iona, oamenilor le
˘ ˆ ˘ ˘
este greu uneori sa ınţeleaga marea rabdare a lui Dumnezeu
˘ ˘
şi sa reflecte dorinţa lui ca oamenii sa fie salvaţi. Lui Iona „nu
˘ ˘ ˆ
i-a placut deloc“ hotararea lui Iehova de a-i cruţa pe niniviţi
ˆ
şi „s-a aprins de manie“. De ce a reacţionat el astfel? Nu cum-
˘ ˘ ˆ
va pentru ca s-a lasat copleşit de propriile sentimente, ın loc
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
sa fie ındurator şi sa se gandeasca la salvarea altora? Iona a
˘ ˘ ˆ
crezut probabil ca, daca niniviţii erau cruţaţi, el ışi pierdea
credibilitatea (Iona 4:1, 10, 11). Dar ce putem spune despre
ˆ ˘
timpul nostru, cand ziua de judecata a lui Iehova se apropie
ˆ
cu repeziciune? Ne-am putea ıntreba: Cum pot aprecia mai
˘ ˆ
mult iertarea acordata de Dumnezeu şi cum ıi pot ajuta pe
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
cei ce au pacatuit şi s-au cait sa aiba parte ıntr-o masura şi mai
˘ ˘ ˘
mare de iubirea sa tandra? Da, cum pot arata ca doresc, ase-
˘
menea lui Dumnezeu, ca oamenii sa fie salvaţi?
ˆ ˘
DREPTATEA ŞI INDURAREA LUI SALVEAZA VIEŢI
3 Unii cred ca˘ aceste douasprezece ˘ ˘
carţi profetice vorbesc
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
1, 2. a) Ce ınvaţam din modul ın care a reacţionat Iona cand Iehova a
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
hotarat sa nu mai distruga oraşul Ninive? b) De ce trebuie sa meditam
ˆ ˘
la ındurarea lui Dumnezeu şi la importanţa pe care o acorda el vieţii?
ˆ ˘
3. Sunt incompatibile dreptatea şi ındurarea lui Dumnezeu? Explica.
139
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ
numai despre mania, judecata şi pedeapsa lui Dumnezeu. ˆ
˘ ˆ ˘ ˆ
Poate ca se ıntreaba: Unde este ındurarea ˆ lui Iehova? Il pre-
˘
ocupa oare salvarea oamenilor? In realitate, departe de a fi
ˆ
incompatibile, dreptatea şi ındurarea lui Dumnezeu con-
˘
lucreaza şi contribuie la salvarea oamenilor. Dreptatea şi
ˆ ˘ ˘
ındurarea sunt doua faţete ale personalitaţii sale perfect
ˆ ˘
echilibrate (Psalmii 103:6; 112:4; 116:5). Reparand raul cau-
˘ ˆ
zat de oamenii nelegiuiţi, Dumnezeu le arata ındurare celor
˘
cu o dispoziţie corecta a inimii. Lucrul acesta demonstrea-
˘ ˘ ˘ ˆ
za dreptatea sa perfecta. Şi, pentru ca este drept ın sens
ˆ ˆ
absolut, Iehova, ın ındurarea sa, ţine cont de limitele oa-
˘
menilor imperfecţi. Am putea rezuma aceasta idee astfel:
˘ ˆ ˆ ˆ
Judecat ˆ a cand este nevoie, ındurare ori de cate ori este po-
˘
sibil. In mesajele profeţilor se gasesc multe afirmaţii care
˘ ˘ ˘
confirma acest echilibru perfect şi care arata ca Dumnezeu
˘ ˘ ˘ ˘
vrea ca oamenii sa fie salvaţi. Sa le analizam şi sa desprin-
dem din ele lecţii practice pentru zilele noastre.
4 Profetul Ioel a transmis un mesaj de condamnare, dar,
ˆ ˘
ın acelaşi timp, a confirmat ca Dumnezeu „este binevoitor
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘
şi ındurator, ıncet la manie şi bogat ın bunatate iubitoare“
˘ ˘ ˆ
(Ioel 2:13). Dupa aproximativ o suta de ani, ın secolul
ˆ ˘ ˘
al VIII-lea ı.e.n., Mica a aratat cu claritate ca avem mare ne-
˘ ˆ
voie de iertarea lui Iehova. Dupa ce a ıntrebat: „Cine este
Dumnezeu ca tine?“, Mica l-a descris pe Iehova astfel: „El
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
nu-şi va ţine mania pentru totdeauna, caci ışi gaseşte place-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
rea ın bunatatea iubitoare. Ne va arata iaraşi ındurare“ (Mica
˘
7:18, 19). Dupa cum se poate vedea din relatarea lui Iona
˘
despre niniviţi, Dumnezeu este dispus sa renunţe la ho-
˘ ˆ ˆ ˘
tararea lui de a-i pedepsi pe cei care l-au maniat daca aceştia
˘ ˘ ˘ ˘
dovedesc cainţa prin lucrari corespunzatoare.
5 Chiar daca˘ nu traim ˘
pe vremea celor doisprezece profeţi,
˘ ˘ ˘
4. Ce anume arata ca Dumnezeu vrea ca oamenii sa fie salvaţi?
ˆ ˘
5. Ce aspecte ale ındurarii lui Dumnezeu şi ale dorinţei sale de a-i salva
˘
pe oameni te impresioneaza mai mult? (Vezi şi chenarul „Ei s-au pus la
dispoziţie“.)
˘
Iehova vrea ca oamenii sa fie salvaţi, dar tu? 141
˘
nu suntem noi plini de recunoştinţa pentru aceste dovezi ale
ˆ ˘
ındurarii lui Iehova şi ale dorinţei lui de a-i salva pe oameni?
ˆ
Acest sentiment ne apropie mai mult de Dumnezeu şi ne ın-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
tareşte dorinţa de a-i ajuta şi pe alţii sa dobandeasca viaţa.
˘ ˘
Deşi majoritatea oamenilor de azi urmeaza o cale greşita,
˘ ˘
avem asigurarea ca Dumnezeu „nu doreşte ca vreunul sa fie
˘ ˘ ˘ ˘
distrus, ci doreşte ca toţi sa ajunga la cainţa“ (2 Petru 3:9).
˘ ˘ ˘
Aceasta dorinţa a lui Iehova este ilustrata de cuvintele pline
˘ ˘ ˆ ˆ
de caldura pe care le-a rostit Osea cand a primit-o ınapoi pe
˘ ˘
soţia lui adultera. Iehova ‘a vorbit inimii’ poporului sau. El
˘ ˘
nu era obligat sa ierte, totuşi a dorit lucrul acesta „din inima“
ˆ
(Osea 1:2; 2:13, 14; 3:1–5; 14:4). Ştii de ce sunt atat de im-
ˆ ˘
portante atitudinea şi acţiunile lui Dumnezeu ın aceasta
˘ ˆ ˘
privinţa? Deoarece este ın joc viaţa oamenilor. O alta dova-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
da ca Dumnezeu este ındurator şi vrea ca oamenii sa fie salvaţi
˘ ˘
este existenţa congregaţiei creştine; aceasta desfaşoara o acti-
vitate la care ia parte fiecare dintre noi.
EI S-AU PUS LA DISPOZIŢIE

Cei doisprezece profeţi sunt exemple excepţionale de per-
soane preocupate de salvarea altora. Ei şi-au proclamat cu loia-
ˆ
litate mesajele ın folosul poporului lui Dumnezeu şi al altora,
ˆ ˘ ˘
ın pofida sacrificiilor, a pericolelor şi a ameninţarilor. Astazi,
˘ ˆ ˘ ˆ
partea pamanteasca a organizaţiei lui Dumnezeu este ın con-
˘ ˆ
tinua creştere, iar congregaţiile din ıntreaga lume au nevoie
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
de barbaţi maturi, dispuşi sa slujeasca ın calitate de batrani şi
slujitori auxiliari. De asemenea, este nevoie urgent de mai
˘
mulţi slujitori cu timp integral. N-ai putea sa imiţi exemplul
˘ ˘
profeţilor şi sa te oferi de bunavoie, folosindu-ţi talentele şi ap-
ˆ ˘ ˆ ˆ
titudinile pentru a ınfaptui lucrarea lui Dumnezeu, atat ın con-
ˆ ˆ
gregaţie, cat şi ın afara ei? Aceasta este una dintre cele mai
˘ ˘
bune modalitaţi de a-l imita pe Iehova pentru ca şi alţii sa fie
salvaţi.
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
SA-I AJUTAM PE OAMENI SA DOBANDEASC A VIAŢA
6 De ce participam ˘ ˆ
noi la lucrarea de predicare? In primul
ˆ ˘ ˘ ˘
rand pentru a-i ajuta pe alţii sa-l cunoasca pe adevaratul
ˆ ˘ ˘
Dumnezeu.
ˆ De aici ınvaţam ceva esenţial despre Iehova:
˘ ˘ ˘
Inainte sa pedepseasca, el da avertismente clare. Lucrul aces-
˘ ˘ ˘ ˆ
ta demonstreaza ca Iehova doreşte sa arate ındurare şi nu
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
vrea ca oamenii sa moara, ci sa dobandeasca viaţa. Cei doi-
ˆ ˘ ˘ ˘
sprezece profeţi i-au ınştiinţat pe pacatoşi ca Dumnezeu le
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ofera posibilitatea sa se ıntoarca de la caile lor rele, ca sa nu
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
vina asupra lor mania sa ındreptˆ aţita. Şi noi participam as-
˘ ˘ ˘
tazi la o lucrare asemanatoare. In calitate de creştini, avem
˘ ˘
privilegiul de a proclama avertismentul ˆ ca ziua de razbuna-
re a lui Dumnezeu se apropie. In timp ce facem lucrul acesta,
˘ ˘
sa nu avem un spirit de razbunare, dorind ca oamenii ne-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
receptivi „sa primeasca ce merita“. Sa ne amintim ca unul
˘
dintre principalele motive pentru care predicam este ca oa-
˘ ˘
menii sa poata veni pe calea vieţii. — Ioel 3:9–12; Ţefania
2:3; Matei 7:13, 14.
7 Ori de cate ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ori ımpartaşim adevarurile biblice din casa
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ın casa, la şcoala, la locul de munca sau ın alta parte, noi
˘ ˆ
acordam ajutor cuiva care are urgent nevoie de ındurarea
˘ ˘
şi iertarea lui Dumnezeu (Osea 11:3, 4). Este adevarat ca
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
uneori ıntalnim apatie şi indiferenţa. Dar, daca perseveram,
ˆ ˘ ˆ ˘
ıl imitam pe Dumnezeul nostru ındurator, care, prin inter-
˘ ˘
mediul ˆ lui Zaharia, i-a spus poporului sau neascultator:
˘ ˘ ˘
„Intoarceţi-va, va rog, de la caile voastre rele şi de la faptele
ˆ
voastre rele“ (Zaharia 1:4). Cine ştie caţi oameni vor reac-
˘ ˆ
ţiona favorabil daca le vom vorbi despre ˆ ˘ ındurarea lui
˘ ˘
Dumnezeu şi le vom arata calea vieţii! Inca o data spunem:
˘ ˘ ˘ ˘
Sa nu uitam ca predicam deoarece Iehova vrea ca oamenii
ˆ ˘ ˘ ˘
6. In ce mod deosebit arata Dumnezeu ca doreşte ca oamenii sa fie
salvaţi?
˘ ˘
7. a) De ce este vital sa participam la lucrarea de predicare? b) Cum ne
˘ ˘
poate ajuta sa depaşim apatia faptul de a ne aminti punctul de vedere al
lui Iehova?
Nici chiar slujitorii lui Dumnezeu
ˆ ˆ
nu ınţeleg uneori cat de mare
ˆ
este ındurarea sa
˘
sa fie salvaţi, iar noi vrem acelaşi
lucru.
8 Cu siguranţa, ˘ ˆ
este ıncurajator
˘ ˘ ˆ
sa ne amintim ca aproape ın toa-
te timpurile au existat oameni
care au reacţionat favorabil la mesajele lui Dumnezeu.
ˆ ˘
De exemplu, Osea a vorbit despre cei care au ınţeles ca toa-
˘ ˘
te „caile lui Iehova sunt drepte“, iar apoi a adaugat: „Cei
drepţi vor umbla pe ele“ (Osea 14:9). De-a lungul timpului, ˆ
mulţi oameni au acceptat invitaţia lui Dumnezeu: „Intoar-
˘ ˘
ceţi-va acum la mine cu toata inima“ (Ioel 2:12). Deşi erau
ˆ
adresate unui popor care ıl cunoştea pe Iehova, aceste cu-
˘ ˘ ˘
vinte reflecta totodata interesul lui Dumnezeu faţa de cei ce
ˆ ˘ ˘
abia acum ınvaţa despre el. Cu siguranţa, Dumnezeu nu şi-a
ˆ ˆ
pierdut ıncrederea ın capacitatea oamenilor de a regreta fap-
˘ ˆ ˘ ˘
tele greşite din trecut, de a se cai şi de a ıncepe sa faca ce
˘ ˘ ˘
este drept. Aceasta le ofera perspectiva sa supravieţuiasca.
— 1 Timotei 4:16.
9 Iehova i-a iertat pe niniviţi şi dintr-un alt motiv. Despre
˘ ˆ
ei citim ca au luat ın serios mesajul privitor la iminenta ju-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
decata divina şi „au ınceput sa creada ın Dumnezeu“ (Iona
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
3:5). Pentru a ramane ın viaţa, era necesar caˆ ei sa manifes-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
te credinţa, nu doar sa se teama de judecata. Intrucat Iehova
˘ ˘ ˘ ˘
doreşte mult ca oamenii sa se caiasca şi sa acţioneze cu cre-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
dinţa, el ne-a permis sa leˆ predicam şi sa-i ajutam sa faca o
alegere. Cu ce rezultat? In cazul niniviţilor, Biblia spune:
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
„Adevaratul Dumnezeu a vazut lucrarile lor, ca se ıntorsese-
˘ ˘ ˘
ra de la calea lor rea. Şi adevaratului Dumnezeu i-a parut
ˆ ˘ ˘
8. De ce este ıncurajator sa ne amintim ca unii oameni au reacţionat fa-
ˆ
vorabil la ındurarea lui Dumnezeu?
˘ ˘ ˆ
9. Aşa cum arata exemplul niniviţilor, ce este necesar pentru a ramane
ˆ ˘
ın viaţa?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘
rau de nenorocirea pe care spusese ca o va aduce asupra lor
ˆ
şi n-a mai adus-o“ (Iona 3:10). Iehova nu poate fi ınşelat
˘
prin vorbe goale sau prin acţiuni simbolice. Probabil ca
˘ ˘ ˘
niniviţii au dovedit prin faptele lor ca se caisera sincer.
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Dumnezeu a vazut ca se schimbasera cu adevarat, ca mani-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
festasera cainţa sincera şi credinţa.
ˆ
10 Insa˘ n-ar trebui sa˘ credem ca˘ dorinţa lui Iehova de
ˆ
a-i salva pe oameni le-a adus foloase numai niniviţilor. In
ˆ ˆ ˆ
607 ı.e.n., cand Obadia, Naum şi Habacuc şi-au ıncheiat ac-
˘
tivitatea, Ierusalimul a fost distrus, dar Iehova l-a scapat pe
˘
Ieremia, care se dovedise ascultator, precum şi un grup de
˘
tovaraşi fideli ai profetului (Ieremia 39:16–18). De ase-
˘ ˘ ˘ ˘
menea, profeţii lui Dumnezeu au anunţat ca o ramaşiţa
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
penitenta avea sa se ıntoarca din Babilon şi sa restabileasca
ˆ ˘
ınchinarea curata (Mica 7:8–10; Ţefania 3:10–20). Aceste pro-
ˆ ˘ ˘ ˆ
feţii au avut o ımplinire mareaţa ın timpurile moderne.
˘ ˘
Dupa Primul Razboi Mondial, creştinii unşi, dintre care
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
mulţi ajunsesera sa neglijeze ınchinarea adevarata, au fost
ˆ
reınsufleţiţi pentru a-şi relua activitatea şi au primit din nou
ˆ ˘
favoarea lui Iehova, ceea ce a ınsemnat viaţa pentru ei. Şi
˘ ˘ ˘
astazi, oameni din ‘multe naţiuni i se alatura lui Iehova’ (Za-
haria 2:11). Aceştia au speranţa de a supravieţui apropiatului
ˆ ˘
sfarşit al acestui sistem. Astfel, noi participam la lucrarea de
˘ ˘
predicare nu doar pentru a asculta de o porunca data creş-
ˆ
tinilor şi nici doar pentru a ımplini profeţiile (Matei 24:14;
˘
28:19, 20). Motivul principal pentru care predicam este ace-
˘ ˆ ˘
la de a-i ajuta pe oameni sa ınveţe despre Iehova, sa
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
manifeste credinţa şi sa dobandeasca viaţa.
˘ ˆ
VIAŢA PENTRU CEI CE SE INTORC LA IEHOVA
11 Iehova este interesat de cei noi şi doreşte ca ei sa˘ fie sal-
˘ ˆ
vaţi, dar nu-i uita nici pe cei care ıi slujesc de mai mult timp.
ˆ
10. In ce situaţii a acordat Iehova salvare?
ˆ
11, 12. Cum pot avea parte de ındurarea lui Dumnezeu cei ce au fost
˘ ˆ ˘ ˘
odinioara ınchinatorii sai?
˘
˘ ˘
ŞTII SA RASPUNZI?
˘ ˘
˙ De ce ar putea fi util sa ne examinam atitu-
ˆ
dinea pe care o avem cu privire la ındurare
şi compasiune? — Iona 4:1, 10, 11.
˘ ˆ
˙ Cum conlucreaza ındurarea şi dreptatea lui
Iehova? — Osea 2:19; Mica 7:9.
˘ ˘
˙ Ce aspecte ale iertarii lui Iehova ilustreaza
cazul niniviţilor? — Iona 3:5, 9, 10; 4:2.
˘ ˘ ˘
Şi noi ar trebui sa ne interesam de aceştia şi sa dorim ca ei
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
sa ramana pe calea vieţii. Cum ne putem manifesta ın mod
concret interesul?
12 Poate cunoaştem persoane care au ınv ˆ ˘ ˘
aţat adevarul
˘ ˆ
despre Iehova, au manifestat credinţa ın el şi au susţinut
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
ın mod activ ınchinarea adevarata, dar care ın prezent nu-i
mai slujesc lui Dumnezeu. Mesajele transmise de Iehova
˘ ˘ ˘
prin cei doisprezece profeţi arata ca el era dispus sa ma-
ˆ ˘ ˘ ˆ
nifeste ındurare şi faţa de cei care au fost odinioara ın
˘ ˆ ˆ ˘
poporul sau, dar care n-au perseverat ın ınchinarea adeva-
˘ ˘ ˆ
rata. Acelaşi lucru este valabil şi astazi ın cazul celor ce au
ˆ ˘ ˆ ˘
mers ın deriva, al celor ce s-au ındepartat de Dumnezeu
˘ ˘ ˘
sau al celor ce au comis o greşeala şi trebuie sa se caias-
˘ ˘
ca (Evrei 2:1; 3:12). Chiar daca nu sunt fericiţi departe
˘ ˘ ˆ ˘
de Iehova, poate ca le este greu sa se ıntoarca. Totuşi,
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Dumnezeu ıi invita sa se ıntoarca, dupa cum reiese din cu-
˘ ˘
vintele
ˆ profetului sau: „Iata ce a spus Iehova al armatelor:
˘ ˘
«Intoarceţi-va la mine», zice Iehova al armatelor, «şi eu ma
ˆ ˆ ˆ
voi ıntoarce la voi»“ (Zaharia 1:3). La fel de mangaietoare
ˆ
sunt şi cuvintele lui Osea: „O, Israel, ıntoarce-te la Ieho-
˘ ˘ ˆ
va,ˆ Dumnezeul tau, caci te-ai poticnit ın nelegiuirea ta!
˘ ˘ ˘
Intoarceţi-va la Iehova rostind cuvinte de cainţa! Spuneţi-i
˘ ˘ ˆ ˆ
˘
cu toţii: «Iarta nelegiuirea, primeşte ce este bun»“. Aşadar,
˘ ˘
chiar şi cei care au comis pacate grave, dar care s-au cait
ˆ
sincer şi s-au ıntors la Dumnezeu pot primi iertarea lui,
˘
ceea ce le permite sa se redreseze complet (Osea 6:1;
˘ ˆ
14:1, 2; Psalmul 103:8–10). Lucrul acesta a fost adevarat ın
˘ ˆ
zilele profeţilor şi este adevarat şi ın zilele noastre.
ˆ
13 Dar ce ınseamn ˘ ˘
a aceasta pentru creştinii care au ramas
˘ ˆ
pe calea vieţii? Cum putem dovedi ca ıi privim pe alţii aşa
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
cum ıi priveşte Iehova? Iehova se aşteapta sa le aratam ın-
ˆ ˆ ˆ ˘
durare atat celor noi, cat şi celor ce au ıncetat un timp sa-i
˘ ˘
slujeasca.ˆ Prin intermediul lui Osea, el a spus ce aşteapta de
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
la noi: „Imi gasesc placerea ın bunatatea iubitoare, nu ın
˘ ˘ ˆ
jertfa“. Isus Cristos a reluat aceasta idee, exprimand-o astfel:
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
„Duceţi-va şi ınvaţaţi ce ınseamna: «Indurare vreau, nu jert-
˘ ˘ ˆ
fa!»“ (Osea 6:6; Matei 9:13). Numai daca dovedim ındurare
˘ ˘ ˘ ˘
putem pastra relaţii bune cu Dumnezeu. Sa remarcam ca
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
apostolul Pavel a aratat ce legatura exista ıntre a ierta şi a-l
imita pe Dumnezeu: „Fiţi buni unii cu alţii, plini de o tan-
˘ ˆ ˘ ˘
dra compasiune, iertandu-va cu marinimie unii pe alţii, aşa
˘ ˘ ˘ ˆ
13. Ce motive avem sa le aratam ındurare celor pe care Dumnezeu i-a
iertat?
Cum ai putea ajuta

˘ ˘
un creştin altadata zelos
˘ ˆ ˘
sa se ıntoarca la Iehova?
˘
˘
cum şi Dumnezeu, prin Cristos, v-a iertat cu marinimie. Fiţi
deci imitatori ai lui Dumnezeu, ca nişte copii ˆ iubiţi, şi um-
ˆ ˘ ˘
blaţi mereu ın iubire“ (Efeseni 4:32—5:2). In ce masura
˘ ˆ ˘ ˘
reuşeşti sa-l imiţi pe Dumnezeu ın aceasta privinţa?
ˆ
14 Insa˘ cum stau lucrurile ın ˆ ˆ
cazul ın care un frate a
˘ ˘ ˘ ˘
pacatuit grav, nu s-a cait şi a trebuit sa fie exclus din con-
ˆ
gregaţie? Aşa s-a petrecut ın secolul I: unii creştini care au
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
pacatuit şi nu s-au cait au trebuit sa fie excluşi. Daca lucrul
ˆ ˆ ˆ ˘
acesta s-a ıntamplat cand traiau apostoliiˆ lui Isus, nu este de
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
mirare ca se ıntampla uneori şi astazi. In astfel de situaţii,
˘
membrii loiali ai congregaţiei urmeaza sfatul Bibliei de a nu
˘ ˘
se asocia cu persoana exclusa. Loialitatea lor faţa de Iehova
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
ıl poate ajuta pe raufacator sa ınţeleaga cat de grave sunt fap-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
tele lui rele şi ıl poate ındemna sa se caiasca. In Biblie citim
˘ ˘ ˘ ˆ
ca un barbat din Corint a fost exclus, dar ca mai tarziu s-a
˘
cait, şi-a schimbat conduita şiˆ a fost reintegrat (1 Corinteni
ˆ
5:11–13; 2 Corinteni 2:5–8). In prezent, cand apare o astfel
ˆ ˘ ˘ ˘
de situaţie, ce sentimente te ıncearca şi cum poţi arata ca
˘
doreşti ca alţii sa fie salvaţi?
15 Probabil ca˘ un rauf ˘ ˘ ˘
acator penitent se simte ruşinat şi
˘ ˘
descurajat. De aceea, el are nevoie sa i se dea asigurarea ca
ˆ ˘ ˘
Dumnezeu şi fraţii lui ıl iubesc şi vor ca el sa fie salvat. Iata
˘ ˘
ce asigurare tandra i-a dat Dumnezeu poporului sau din ve-
˘ ˘ ˘ ˆ
chime, care dorea sa se caiasca: „Te voi logodi cu mine ın
ˆ ˘
fidelitate şi ıl vei cunoaşte pe Iehova“ (Osea 2:20). Daca aces-
˘ ˘ ˘
tea sunt sentimentele lui Dumnezeu, n-ar trebui sa aratam
˘
şi noi ca avem aceleaşi sentimente ca Dumnezeul nostru,
˘ ˘ ˆ
despre care Zaharia a spus ca ‘arata ındurare’? — Zaha-
ria 10:6.
ˆ
16 Intrucat ˆ ˘
vrea ca oamenii sa fie salvaţi, Dumnezeu se
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
bucura cand un pacatos se caieşte sau cand un slujitor inactiv
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
14, 15. In ce ımprejurari ar putea fi pusa la ıncercare atitudinea noastra
˘
faţa de iertarea lui Iehova?
˘ ˘ ˆ
16. Cum ar trebui sa reacţionam cand cineva este reintegrat?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˆ ˆ
ışi reınsufleţeşte zelul (Luca 5:32).1 In cazul menţionat mai
ˆ ˘
ınainte despre barbatul din Corint care a fost reintegrat,
ˆ ˘ ˘
Pavel i-a ındemnat pe membrii congregaţiei sa-l ierte şi sa-l
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
ıncurajeze, aratandu-i ca-l iubeau sincer: „Aceasta mustrare,
˘ ˘
data de cei mai mulţi fraţi, este suficienta pentru omul ace-
˘ ˘ ˘ ˘
la, iar acum ar trebui mai degraba sa-l iertaţi cu bunavoinţa
˘ ˆ ˆ ˘
şi sa-l mangaiaţi, ca nu cumva omul acela sa fie copleşit de
˘ ˆ ˘
tristeţea lui nespus de mare. Va ındemn deci sa-l asiguraţi
˘ ˘
de iubirea voastra“ (2 Corinteni 2:6–8). Sa ne amintim ce
˘ ˘
a spus Iehova prin ˆ intermediul lui Osea despre ˆ pacatoşii
˘
care s-au cait: „Ii voi vindeca ˆ de infidelitatea lor. Ii voi iubi
˘
din inima“ (Osea 14:4). Il vom imita noi pe Iehova, contri-
buind cu bucurie la o astfel de vindecare, ce poate duce la
˘ ˘
viaţa veşnica?
17 Iehova arata˘ clar ca˘ ıi ˆ ˘
trateaza cu demnitate pe cei ce se
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
ıntorc la el: ıi primeşte ınapoi şi le daruieşte din nou, fara
ˆ
rezerve, iubirea sa, aşa cum Osea a primit-o ınapoi cu bu-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
navoinţa pe soţia lui infidela. Iehova explica modul ın care
˘
s-a purtat cu slujitorii sai: „Am fost pentru ei asemenea ce-
˘ ˘ ˆ
lor care le ridica jugul de la falci şi cu blandeţe i-am dat
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
fiecaruia sa manance“ (Osea 11:4). Cat de emoţionant este
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
sa observam afecţiunea şiˆ blandeţea cu care Iehova ıi invita
ˆ ˘ ˘ ˘
pe cei ce se ıntorc la el! Il putem imita daca ne straduim sa
˘ ˆ ˘
nu fim rigizi sau distanţi cu cei ce arata o ıntristare dupa
˘ ˘
voinţa lui Dumnezeu şi se caiesc sincer. Dupa ce au fost re-
ˆ ˘ ˘
primiţi ın congregaţie, sa nu nutrim resentimente şi sa nu
˘ ˘
ne purtam cu asprime faţa ei din cauza greşelilor lor din tre-
˘ ˆ
cut, ci sa le vorbim consolator ori de cate ori este nevoie.
— 1 Tesaloniceni 5:14.
˘ ˘
1 Trei ilustrari emoţionante arata interesul deosebit manifestat de
˘ ˘ ˘ ˘
Dumnezeu faţa de membrii poporului sau care s-au ratacit: ilustrarea de-
˘ ˘
spre oaia pierduta, cea despre moneda pierduta şi cea despre fiul risipi-
tor. — Luca 15:2–32.
ˆ ˆ
17, 18. Cum ıi putem ajuta cu iubire pe cei ce s-au ıntors la Iehova sau
pe membrii familiei unei persoane excluse?
˘
˘ ˆ ˘ ˆ
18 Sa ne gandim şi la alte modalitaţi prin care ıl putem
ˆ
imita
ˆ pe Iehova cand cineva este exclus din congregaţie.
˘
Intr-o astfel de situaţie, n-am putea oare sa le oferim ajutor
membrilor loiali ai familiei sale, probabil partenerului şi
˘ ˘ ˆ
copiilor? Poate ca acum le este mai greu sa participe la ın-
truniri şi la lucrarea de predicare. Le vom acorda sprijinul
˘ ˘ ˆ
de care au nevoie? O alta modalitate de a le arata ındurare
˘
şi compasiune acestor persoane fidele este sa folosim ‘vor-
ˆ ˆ
be bune, vorbe mangaietoare’ pentru a iniţia conversaţii
ziditoare cu ele (Zaharia 1:13). Avem multe ocazii de a face
ˆ ˘ ˆ ˆ
lucrul acesta: ınainte şi dupa ıntruniri, ın lucrarea de predi-
ˆ ˆ ˘
care sau ın alte ımprejurari. Ei sunt colaboratorii noştri,
˘ ˘
membri dragi ai congregaţiei, şi n-ar trebui sa se simta
˘
evitaţi sau ţinuţi la distanţa. Uneori, copiii unei persoane ex-
˘ ˘ ˘
cluse sunt singurii din familie care se straduiesc sa-i slujeasca
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
lui Iehova. Fara ındoiala, noi vrem sa-i ajutam sa dobandeas-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ca viaţa. Cum putem dovedi ca avem aceasta dorinţa?
˘ ˘ ˆ
‘ORFANUL DE TATA G ASEŞTE INDURARE’
19 Activitatea lui Ţefania, care a slujit la jumatatea ˘
secolu-
ˆ ˘
lui al VII-lea ı.e.n., ne arata cum putem acorda ajutor. Se
˘ ˘ ˘
pare ca el facea parte din familia regala a lui Iuda, fiind pro-
˘ ˆ ˘
babil un var mai ındepartat al regelui Iosia. Iosia a ajuns la
ˆ ˘ ˘ ˘
tron
ˆ la varsta de numai opt ani, dupa asasinarea tatalui sau.
˘
In faţa lui statea o misiune foarte grea: naţiunea se cufun-
ˆ ˆ
dase ın idolatrie şi ın practici detestabile (Ţefania 3:1–7).
˘ ˆ
Micul Iosia, care era orfan de tata, avea nevoie de ındruma-
˘ ˘ ˘
re practica şi de sfaturi sanatoase pentru a conduce acea
˘ ˘ ˆ
naţiune neascultatoare. Aşa cum am vazut ın capitolele ante-
˘ ˆ ˆ ˘
rioare, Iehova i-a acordat aceasta ındrumare ınţeleapta prin
˘
intermediul lui Ţefania şi al altor profeţi. Este interesant ca,
˘
deşi i-a condamnat prin profetul sau pe „prinţii“ lui Iuda,
ˆ
Iehova n-a spus nimic ımpotriva regelui (Ţefania 1:8; 3:3).
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
Aceasta ar putea ınsemna ca tanarul rege Iosia ışi dovedise
˘
19. Ce ajutor spiritual i-a acordat Ţefania unui ‘orfan de tata’?
˘ ˘ ˆ ˆ
CUM PUTEM TRAGE FOLOASE?

ˆ
˙ Cum pot avea parte de ındurarea lui Dumne-
˘ ˘
zeu cei care au pacatuit grav? — Osea 3:3; 4:2;
14:4.
ˆ ˘
˙ In ce moduri concrete putem manifesta buna-
ˆ
tate iubitoare ın cadrul congregaţiei? — Osea
11:4; Zaharia 1:13.
˘ ˘ ˘
˙ De ce este important sa le aratam compasiune
˘
celor ce trec prin dificultaţi? — Ţefania 3:16, 17.
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
deja ataşamentul faţa de ınchinarea curata. Fara ındoiala,
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
sfaturile profetului i-au ıntarit hotararea de a ınlatura ınchi-
˘
narea necurata din Iuda.
˘
20 Interesul pe care Ţefania l-a aratat ˘
faţa de Iosia ilustrea-
˘ ˘
za interesul lui Iehova faţa de tinerii care au nevoie de
sprijin şi care sunt vulnerabili, cum ar fi copiii unei persoa-
˘ ˘
ne excluse. Iata ce a spus Osea: „La tine [Dumnezeu] gaseşte
ˆ ˘
ındurare orfanul de tata“ (Osea 14:3). Cunoşti ‘orfani de
˘ ˘ ˆ
tata’, baieţi sau fete, care au nevoie de sfaturi atat pe plan
ˆ ˆ
spiritual, cat şi ın viaţa de fiecare zi? Ar putea fi vorba de-
spre orfani din punct de vedere spiritual, despre copii cu un
˘ ˆ
singur parinte sau despre tineri care ıi slujesc lui Iehova
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
fara sa aiba sprijinul familiei. Ca sa ramana aproape de con-
˘ ˘
gregaţie şi sa progreseze spre maturitate creştina, aceştia au
˘ ˘
nevoie de cele mai multe ori de un sfatuitor care sa le acor-
˘
de ajutor pe plan spiritual. Mulţi ‘orfani de tata’ au devenit
ˆ ˘ ˘
adulţi echilibraţi, cu o gandire spirituala, pentru ca unii creş-
˘
tini maturi din congregaţie au manifestat interes iubitor faţa
de ei. — Psalmul 82:3.
ˆ ˘
20. Cum ıi pot ajuta pe ‘orfanii de tata’ din congregaţie sfaturile oferite
pe plan spiritual?
˘
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
21 O mama fara partener poate fi ajutata daca unii creş-
˘ ˘
tini maturi manifesta interes faţa de copiii ei (Iacov 1:27).
ˆ ˆ
Respectand ıntotdeauna autoritatea mamei şi regulile de
˘
conduita care se impun, supraveghetorii, precum şi alţii, pot
acorda sprijin spiritual membrilor unor astfel de familii. Tu
˘
şi partenerul tau sau familia ta aţi putea petrece probabil o
˘ ˘ ˘
parte din timpul vostru cu un copil fara tata. De ce nu le-ai
˘
acorda atenţie unor tineri care se simt singuri? Poate ca au
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
nevoie de cineva care sa-i ınţeleaga şi caruia sa i se confe-
ˆ ˆ ˆ ˆ
seze; de ce nu i-ai asculta cand ıi ınsoţeşti ın lucrarea de
˘ ˘
predicare? Mai mult ca sigur, eşti o persoana ocupata, iar
ˆ ˘
faptul de a acorda cu regularitate acest ajutor unui tanar o
˘ ˘ ˆ
perioada mai lunga ar putea ‘pune la ıncercare sinceritatea
˘
iubirii tale’ (2 Corinteni 8:8). Eforturile tale vor dovedi ca
˘
doreşti ca şi alţii sa fie salvaţi.
22 Cat ˆ ˆ ˆ ˘
de ıncurajaţi ne simţim cand meditam la interesul
ˆ ˘ ˘
pe care ıl manifesta Dumnezeu faţa de oameni şi la dorin-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ţa sa ca ei sa dobandeasca viaţa veşnica! El vrea mai degraba
˘ ˆ ˘
sa le arate afecţiune unor oameni drepţi, care ıl iubesc, şi sa
˘ ˆ ˘ ˘
le dea viaţa, decat sa-şi exprime dezaprobarea faţa
˘ ˘
de nişte oameni care refuza saˆ se schimbe şi
˘ ˘ ˘
care nu merita viaţa veşnica. In timp ce
˘ ˘
aşteptam cu nerabdare ziua lui Ie-
˘ ˘
hova, sa-l imitam pe Dumnezeu,
ˆ ˘ ˘
ajutandu-ne semenii sa vina pe ca-
lea vieţii!
21. Ce ajutor le pot oferi creştinii ma-
turi unor tineri?
ˆ ˘
22. Ce simţim cand meditam la
˘
dorinţa lui Iehova ca oamenii sa
ˆ ˘ ˘
dobandeasca viaţa?
˘
Poţi fi un sfatuitor plin
˘
de iubire care le da ajutor
spiritual unor tineri
˘
‘orfani de tata’?
CAPITOLUL DOISPREZECE
˘
„CONTINUA S-O AŞTEP ŢI!“
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
DE CAT timp aştepţi ca ziua lui Iehova sa ınlature rauta-
˘ ˆ ˆ ˘
tea de pe pamant? Cat timp eşti dispus sa mai aştepţi?
ˆ ˘
Pana atunci, care va fi atitudinea ta şi cum va influenţa
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
ea modul ın care ıţi traieşti viaţa? Bineınţeles, raspunsul
˘ ˆ ˘ ˆ
tau la aceste ıntrebari va fi altul decat al celor care merg
˘ ˆ ˘
la biserica, dar care ışi traiesc viaţa aşa cum le place, spe-
ˆ ˘ ˘
rand sa mearga la cer.
ˆ
2 In timp ce aşteptam ˘ ˘
marea zi a lui Iehova, carţile ce-
lor doisprezece profeţi ne pot fi de un real folos. Mulţi
˘ ˆ ˘ ˆ
dintre aceşti profeţi au trait ıntr-o perioada ın care execu-
˘ ˘
tarea judecaţii lui Dumnezeu era iminenta. De exemplu,
ˆ ˆ ˆ
Mica a profeţit ınainte de anul 740 ı.e.n., cand Iehova a
pedepsit Samaria prin asirieni. (Vezi tabelul cronologic
ˆ ˘
de la paginile 20 şi 21.) Mai tarziu, ziua de judecata a lui
ˆ
Iehova a venit şi asupra lui Iuda. Mica nu ştia exact cand
˘ ˆ ˘
avea sa acţioneze Dumnezeu. S-a gandit el oare sa aştep-
ˆ ˆ ˘
te cu braţele ıncrucişate, sperand ca Dumnezeu nu va
ˆ ˆ ˘
ıntarzia? Iata ce a spus acest ˆ profet: „Dar eu voi continua
˘ ˘
sa privesc spre Iehova. Il voi aştepta cu rabdare pe Dum-
˘ ˘
nezeul salvarii mele. Dumnezeul meu ma va auzi“ (Mica
˘ ˘ ˘
7:7). Fiind ferm convins ca ziua aceea avea sa vina, Mi-
˘ ˘ ˆ
ca a ramas activ, asemenea unui strajer ın turnul de
veghe. — 2 Samuel 18:24–27; Mica 1:3, 4.
3 Sa˘ ne uitam ˘ ˆ
acum ın tabelul cronologic pentru a ve-
˘ ˘
dea unde se afla Ţefania şi Habacuc. Putem observa ca
ˆ ˘ ˆ
1, 2. a) Ce ıntrebari ţi-ai putea pune? b) Care era situaţia ın timpul uno-
ra dintre cei doisprezece profeţi, şi ce atitudine a avut Mica?
ˆ ˆ ˘ ˘
3. Avand ın vedere ca distrugerea Ierusalimului era iminenta, ce au spus
Habacuc şi Ţefania?
˘
„Continua s-o aştepţi!“ 153
ˆ ˆ ˘
amandoi au slujit ın perioada ˆ ˘ premergatoare distrugerii
ˆ ˆ ˘
Ierusalimului ın 607 ı.e.n. Insa ei nu ştiau daca Dumne-
˘
zeu va executa judecata imediat sau dupa zeci de ani
(Habacuc 1:2; Ţefania 1:7, 14–18). Ţefania a scris: „«Aştep-
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
taţi-ma», zice Iehova, «pana ın ziua cand ma voi ridica
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
la prada, caci, potrivit hotararii mele judecatoreşti, voi
ˆ ˘ ˘
strange naţiunile . . . ca sa vars peste ele condamnarea
˘ ˆ ˘
mea, toata mania mea aprinsa»“ (Ţefania 3:8). Iar Ha-
˘ ˘
bacuc, care a trait la puţin timp dupa Ţefania, a scris:
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
„Viziunea este ınca pentru timpul fixat, alearga gafaind
ˆ ˘ ˘
spre sfarşit şi nu va spune minciuni. Chiar daca ar zabovi,
˘ ˘ ˆ
continua s-o aştepţi, caci se va ımplini negreşit. Nu va
ˆ ˆ
ıntarzia“. — Habacuc 2:3.
4 Vom ın ˆ
ţelege şi mai bine afirmaţiile din Ţefania 3:8
˘ ˘ ˆ
şi Habacuc 2:3 dac ˆ a examinam contextul istoric ın care
ˆ ˘
au fost rostite. Intr-un timp cand unii iudei spuneau ca
˘
„Iehova nu va face nici bine,ˆ nici rau“, Ţefania a anun-
ˆ ˆ
ţat „ziua maniei lui Iehova“. In ziua aceea, atat naţiunile
ˆ ˘ ˘
duşmane, cat şi iudeii neascultatori aveau sa suporte con-
˘
secinţele dezaprobarii lui Dumnezeu (Ţefania 1:4, 12; 2:2,
4, 13; 3:3, 4). Se temea Ţefania de condamnarea şi de
ˆ ˘ ˘
mania lui Dumnezeu? Nu. Dimpotriva, el trebuia ‘sa aş-
˘
tepte’. Dar Habacuc? Şi el trebuia ‘sa aştepte’.
˘ ˘
Aşadar, putem spune pe buna dreptate ca Ţe-
fania şi Habacuc n-au fost indiferenţi cu
˘ ˆ ˆ
privire la ce urma sa se ıntample şi nici nu
˘
şi-au trait viaţa ca şi cum nimic nu avea
˘
sa se schimbe (Habacuc 3:16; 2 Petru 3:4).
˘
Dupa cum putem vedea, cei doi profeţi
ˆ
4. In ce context istoric au profeţit Ţefania şi Ha-
bacuc, şi cu ce atitudine?
Ţefania
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˆ
au avut ın comun ceva important: amandoi au trebuit
˘
‘sa aştepte’. Şi, aşa cum ştim, ceea ce au aşteptat ei a de-
ˆ ˆ ˘
venit realitate ın anul 607 ı.e.n. Aşadar, faptul ca ‘au
˘ ˆ
continuat sa aştepte’ s-a dovedit a fi calea ınţelepciunii.
5 Şi noi putem fi la fel de siguri ca˘ „ziua maniei ˆ
lui
ˆ
Iehova“ ımpotriva actualului sistem va veni; ea va fi o
˘ ˆ ˘ ˆ
realitate incontestabila. Nu avem nicio ındoiala ın aceas-
˘ ˘
ta privinţa. Asemenea lui Ţefania şi Habacuc, nici noi nu
ˆ
ştim exact cand va veni acea zi (Marcu 13:32). Totuşi, ea
ˆ ˆ
va veni, iar ımplinirea profeţiilor biblice ın timpul nos-
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
tru arata clar ca va veni ın curand. Astfel, ındemnul pe
˘ ˘
care Iehova li l-a dat profeţilor ni se aplica şi noua: „Con-
˘ ˘ ˘ ˘
tinua s-o aştepţi“. Şi sa nu uitam acest adevar absolut:
Dumnezeul nostru este singurul Dumnezeu care acţio-
˘ ˆ ˆ ˘
neaza „ın folosul celui ce ıl aşteapta“. — Isaia 64:4.
6 Toţi putem arata prin faptele noastre ca˘ aşteptam
˘ ˘
cu
˘ ˆ
o atitudine potrivita „ziua maniei lui Iehova“, convinşi
˘ ˘ ˘
fiind ca ea va veni la timpul fixat. Daca avem aceasta con-
˘ ˘
vingere şi o demonstram prin fapte corespunzatoare,
˘ ˆ
acţionam ın armonie cu sfatul pe care Isus li l-a dat apos-
˘ ˘ ˆ
tolilor şi tuturor creştinilor unşi: „Mijlocul sa va fie ıncins
˘ ˘ ˆ ˘
şi lampile aprinse şi sa fiţi ca oamenii care ışi aşteapta
˘ ˆ ˘ ˆ
stapanul . . . . Fericiţi sunt sclavii aceia pe care stapanul,
ˆ ˘ ˘ ˘
la venire, ıi gaseşte veghind! Adevarat va spun:
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
El se va ıncinge, ıi va pune sa se ıntinda la
˘ ˆ ˘
masa şi, venind ˆ langa ei, le va sluji“ (Luca
˘ ˘ ˘
12:35–37). Intr-adevar, daca aşteptam cu o
˘ ˘ ˆ
5, 6. Care ar trebui sa fie atitudinea noastra ştiind ın
˘ ˆ ˆ
ce moment ne aflam ın ce priveşte ımplinirea scopu-
lui lui Dumnezeu?
˘
„«Aşteptaţi-ma», zice Iehova.“
— Ţefania 3:8
˘
˘ ˆ ˘
atitudine potrivita, ne dovedim ıncrederea ca ziua cea
ˆ ˆ ˘
mare a lui Iehova nu va ıntarzia nicio clipa, ci va veni
exact la momentul stabilit.
˘ ˘ ˘
‘SA AŞTEPTAM’ ŞI ‘SA FIM GATA’
7 Slujitorii lui Dumnezeu din timpurile moderne erau
ˆ ˆ ˆ
ın aşteptare ınainte de 1914, anul ın care Regatul lui
ˆ ˆ
Dumnezeu a fost instaurat ın ceruri, şi sunt ın aşteptare
˘ ˘ ˘
şi astazi. Dar aşteptarea lor nu este pasiva. Dimpotriva, ei
˘ ˆ ˆ
au ramas activi ın lucrarea de predicare, pe care le-a ın-
ˆ
credinţat-o Dumnezeu (Faptele 1:8). Acum gandeşte-te la
˘ ˘
urmatorul lucru: Daca ziua cea mare a lui Iehova ar fi
ˆ ˘ ˘
venit ın 1914, cum te-ar fi gasit? Sau, daca ar fi venit
ˆ ˘
acum 40 de ani, ai fi fost tu bogat „ın acte de conduita
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
sfanta şi ın fapte de devoţiune sfanta“ (2 Petru 3:11)? Şi
ce se poate spune despre membrii familiei tale care sunt
˘
Martori sau despre prietenii tai apropiaţi din congre-
˘ ˘ ˘
gaţie? Este clar deci ca aceasta perioada de aşteptare a
˘
deschis calea salvarii pentru tine şi pentru mulţi alţii, aşa
˘ ˆ ˘
cum se arata ın 2 Petru 3:9. Faptul ca Iehova n-a distrus
ˆ ˘ ˘
ıntregul sistem rau imediat dupa instaurarea Regatului
˘ ˘ ˘
le-a permis multor oameni sa se caiasca, aşa cum ninivi-
˘ ˘ ˘ ˘
ţii au avut posibilitatea sa se caiasca şi sa fie cruţaţi.
˘
Aşadar, avem toate motivele sa subscriem la cuvintele
˘
apostolului Petru: „Consideraţi rabdarea Domnului nos-
ˆ
tru drept salvare“ (2 Petru 3:15). Şi ın prezent oamenii
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
au posibilitatea sa se caiasca şi sa faca schimbarile nece-
ˆ ˆ ˘
sare ın modul lor de gandire şi de viaţa.
8 Desigur, un creştin ar putea privi cu o oarecare deta-
˘ ˆ ˘
şare starile de lucruri din zilele ın care au trait Mica,
Ţefania şi Habacuc. La urma urmei, asta a fost demult,
˘ ˆ
7, 8. a) La ce a dus rabdarea lui Dumnezeu? b) Ce atitudine ne-a ındem-
˘ ˘
nat Petru sa manifestam?
˘ ˘ ˆ ˆ
ar putea spune el! Dar ce lecţii desprindem din ceea ce

ˆ ˆ
s-a ıntamplat atunci? Am amintit deja sfatul lui Petru
ˆ ˘ ˆ
prin care creştinii sunt ındemnaţi sa fie bogaţi „ın acte
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
de conduita sfanta şi ın fapte de devoţiune sfanta“. Ime-
˘
diat dupa aceste cuvinte, Petru a mai subliniat ceva: este
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
necesar ‘sa aşteptam şi sa pastram viu ın minte prezenţa
zilei lui Iehova’ (2 Petru 3:11, 12). Prin urmare, trebuie
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
‘sa pastram viu ın minte’ ziua aceea şi ‘sa o aşteptam’.
9 Indiferent ca˘ ıi ˆ
slujim lui Iehova de caţiva ani sau de
ˆ
˘ ˘ ˆ
zeci de ani, ‘continuam noi sa privim spre el şi ıl aştep-
˘ ˘
tam noi cu rabdare’, asemenea lui Mica (Romani 13:11)?
˘ ˆ
Evident, suntem oameni şi am dori mult sa ştim candˆ va
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
veni sfarşitul şi cat timp a mai ramas pana atunci. Insa
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
nu ne sta ın putinţa sa aflam acest lucru. Sa ne amintim
˘ ˘ ˆ
cuvintele lui Isus: „Daca stapanul casei ar fi ştiut la ce
˘ ˘ ˘ ˘
straja venea hoţul, ar fi ramas treaz şi n-ar fi lasat sa i se
˘ ˘
sparga casa. De aceea, fiţi şi voi gata, pentru ca Fiul omu-
˘ ˘ ˆ
lui vine la o ora la care nu va gandiţi“. — Matei 24:43, 44.
10 Cuvintele lui Isus ne amintesc de ceea ce au con-
˘ ˘ ˘
semnat Mica, Ţefania şi Habacuc. Şi sa nu uitam ca Isus
nu li se adresa unor oameni din vechime, ci continuato-
˘ ˘ ˆ
rilor sai, inclusiv noua. Mulţi creştini fideli au pus ın
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
practica sfatul lui Isus şi ‘au fost gata’, ramanand ın aş-
˘
teptare. Apostolul Ioan este un exemplu graitor. El a fost
ˆ ˆ
unul dintre cei patru apostoli care, ın 33 e.n., ın timp ce
˘ ˆ
se aflau pe Muntele Maslinilor, l-au ıntrebat pe Isus de-
ˆ
spre ıncheierea acestui sistem (Matei 24:3; Marcu 13:3, 4).
ˆ
Atunci Ioan nu ştia momentul exact al ımplinirii pro-
˘ ˘ ˘
feţiei lui Isus. Sa ni-l imaginam acum pe Ioan dupa
ˆ ˆ ˆ ˘
aproape 60 de ani. Este ınaintat ın varsta, dar nu a obo-
˘
9. De ce este potrivit sa ‘privim’ spre Iehova?
ˆ ˘ ˘ ˆ
10. Ce lecţii ınvaţam analizand viaţa lui Ioan şi modul lui de a privi lu-
crurile?
˘
˘ ˘
IDEI LA CARE SA REFLECTAM
˘
˙ Ce idee esenţiala cu privire la atitudinea
˘
noastra se desprinde din Mica 7:7, Habacuc
2:3 şi Ţefania 3:8?
˙ De ce este important şi util pentru noi sfa-
tul din Iacov 5:10, 11?
˘ ˘
˙ Ce foloase avem daca meditam la 2 Petru
3:9, 11, 12, 14?
˘ ˘ ˆ ˆ
sit sa aştepte. Dimpotriva, cand l-a auzit pe Isus spunand:
˘
„Eu vin repede!“, Ioan a raspuns: „Amin! Vino, Doam-
ˆ ˆ ˘
ne Isus!“ Ioan nu regreta modul ın care ışi traise viaţa.
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
El era convins ca Iehova ıl va rasplati pe fiecare dupa fap-
ˆ ˆ
tele lui cand ışi va executa judecata (Revelaţia 22:12, 20).
ˆ ˘ ˘ ˘
Indiferent cand urma sa aiba loc aceasta, Ioan dorea sa
fie „gata“, potrivit sfatului dat de Domnul Isus. Doreşti
şi tu acelaşi lucru?
˘ ˘ ˘
‘AŞTEPT˘ AM’ SAU ˘ C˘ AUTAM
‘SA NE SATURAM’?
11 Mai putem desprinde o lecţie de la profeţii care au
˘ ˆ ˘ ˘
trait ın perioada dinaintea executarii judecaţilor lui Ieho-
ˆ ˆ
va, mai ıntai asupra lui Israel şi apoi asupra lui Iuda. Mica
˘ ˘ ˘
‘a continuat sa priveasca spre Iehova şi sa-l aştepte cu
˘ ˆ ˘ ˘
rabdare’, ınsa mulţi dintre contemporanii lui nu au fa-
˘
cut lucrul acesta. Ei ‘urau binele şi iubeau raul’. Mica i-a
˘ ˆ ˆ
avertizat cu privire la ceea ce avea sa li se ıntample da-
˘ ˘ ˘
ca nu se schimbau. Iata ce a spus el: „Vor striga catre
˘ ˘
Iehova dupa ajutor, dar el nu le va raspunde“ (Mica 3:2, 4;
7:7). Osea, contemporan cu Mica, a folosit cuvinte
ˆ ˘
11. In ce privinţa se deosebeau Mica şi Osea de contemporanii lor?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ
care denumeau munci agricole pentru a-i ındemna pe
˘
locuitorii regatului nordic al lui Israel astfel: „Semanaţi
ˆ ˘ ˘
ın dreptate, seceraţi potrivit bunataţii iubitoare! Des-
˘ ˆ ˘ ˘
ţeleniţi-vaˆ un ogor, cat mai aveţi timp sa-l cautaţi pe
˘
Iehova“. Insa majoritatea israeliţilor nu au ascultat acest
ˆ ˘ ˘
ındemn. Ei au „arat rautate“, astfel ca au „secerat nedrep-
tate“ (Osea 10:12, 13). Ei au tolerat corupţia sau chiar au
ˆ ˆ ˆ ˆ
practicat-o, ‘ıncrezandu-se ın calea lor’, nu ın calea lui Ie-
˘ ˘ ˆ ˘
hova. Poate ca astazi unii oameni se ıntreaba: Cum a fost
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
posibil sa li se ıntample aceasta unor ınchinatori ai ade-
˘ ˘ ˆ ˘
varatului Dumnezeu, care traiau ın Ţara Promisa? Osea
˘ ˘
a aratat ca problema lor se datora unei atitudini de care
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
trebuie sa ne ferim şi noi daca vrem ˆ sa continuam sa aş-
˘ ˘
teptam ziua cea mare a lui Iehova. In ce consta aceasta
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
atitudine a lor? Cautau sa duca o viaţa comoda şi ‘sa se
sature’.
12 Dupa˘ ce a intrat ın ˆ ˘ ˘ ˆ
Ţara Promisa, o ţara ın care curgea
lapte şi miere, poporul lui Dumnezeu s-a bucurat de o
˘
mare prosperitate. Cum au reacţionat israeliţii? Iata ce a
ˆ ˘
spus Iehova prin intermediul lui Osea: „Cand au pascut
˘ ˘ ˘ ˆ
pe paşunea lor, s-au saturat. S-au saturat şi inima a ın-
˘ ˆ
ceput sa li se ınalţe. De aceea m-au uitat“ (Osea 13:6).
ˆ ˆ
Cu secole mai ınainte, Dumnezeu ışi avertizase poporul
cu privire la acest pericol (Deuteronomul 8:11–14; 32:15).
ˆ
Totuşi, ın zilele lui Osea şi ale lui Amos, israeliţii uitase-
˘ ˘ ˘ ˘
ra avertismentul şi cautau ‘sa se sature’. Amos ne ofera
ˆ ˘ ˘ ˘
mai multe detalii ın legatura cu ceea ce faceau aceştia. El
˘ ˘ ˘
arata ca mulţi aveau mobila de lux, iar unele familii
˘
aveau chiar doua case. De asemenea, ei consumau cele
ˆ ˘
mai fine mancaruri, beau vinuri alese din vase de preţ şi
se ungeau „cu cele mai bune uleiuri“, probabil produse
˘ ˘ ˆ
12. a) Aşa cum arata Osea, ce atitudine greşita au adoptat israeliţii ına-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
inte de 740 ı.e.n.? b) Ce anume arata ca israeliţii cautau ‘sa se sature’?
˘
cosmetice parfumate (Amos 3:12, 15; 6:4–6). Desigur, ni-

ˆ
ciunul dintre aceste aspecte ale vieţii nu era greşit ın sine;
˘ ˘ ˘
greşit era ca li se acorda prea multa importanţa.
13 Evident, nu toţi locuitorii regatului nordic ajunsese-
˘ ˘ ˘
ra bogaţi şi ‘satui’. Unii erau saraci şi luptau din greu
ˆ ˘
pentru a-şi caştiga existenţa şi a-şi hrani familia (Amos
˘ ˆ ˘
2:6; 4:1; 8:4–6). Aşa stau lucrurile şi astazi ın multe parţi
ale lumii. Au fost valabile cuvintele lui Dumnezeu din
˘
Osea 13:6 şi pentru oamenii saraci din vechiul Israel?
˘ ˘ ˘
Sunt oare valabile şi astazi? Desigur. Iehova a aratat ca
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
adevaraţii sai ınchinatori, indiferent ca sunt bogaţi sau
˘ ˘ ˘ ˆ
saraci, trebuie sa fie atenţi sa nu se lase atat de absorbiţi
ˆ ˆ ˘
de aspectele materiale ale vieţii, ıncat ‘sa-l uite pe Dum-
nezeu’. — Luca 12:22–30.
14 Noi avem avantajul ca˘ traim ˘ ˆ
ıntr-un timp cand mul-
ˆ
ˆ
te profeţii biblice s-au ımplinit. De aceea, avem şi mai
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
multe motive sa ramanem vigilenţi, sa fim gata şi sa aş-
˘ ˘ ˘
teptam. Dar ce se poate spune daca aşteptam ziua lui
Iehova deja de mulţi ani, poate chiar de zeci de ani?
˘ ˆ ˆ
Probabil ca ın trecut am depus eforturi ın lucrarea de
predicare şi am luat decizii care reflectau convingerea
˘ ˘ ˘
noastra ca ziua lui Iehova este aproape. Totuşi, aceasta zi
ˆ ˘ ˘ ˘
nu a venit ınca. Continuam s-o aşteptam? Fiecare dintre
˘ ˆ
noi ar trebui sa se ıntrebe: O aştept eu cu acelaşi entu-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ziasm sau arat mai puţina ınflacarare? — Revelaţia 2:4.
ˆ
15 Ne putem examina ın multe feluri entuziasmul cu
˘ ˘
care aşteptam, dar de ce n-am ţine seama de elementele
folosite de Amos pentru a descrie poporul din zilele sale,
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
care cauta ‘sa se sature’? Pe masura ce le analizam, pu-
˘ ˘
tem vedea daca nu cumva avem şi noi tendinţa de a cauta
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
13. Ce greşeala grava au facut israeliţii, atat cei bogaţi, cat şi cei saraci?
˘ ˘ ˆ ˘
14. De ce trebuie sa acordam atenţie modului ın care aşteptam?
˘ ˘
15. Cum putem şti daca nu cumva aşteptam cu mai puţin entuziasm?
˘ ˆ ˆ
Spre ce mod de viaţa ıţi ındrumi copiii?
˘ ˘ ˘ ˆ
‘sa ne saturam’. Un creştin care ın trecut a dovedit prin
ˆ ˘ ˘
modul de gandire şi de acţiune ca aşteapta cu entuziasm
ˆ ˘ ˘ ˘
ar putea ıncepe sa depuna eforturi pentru a avea o casa
˘
sau un automobil mai luxos, pentru haine dupa ultima
˘
moda, pentru produse cosmetice şi bijuterii scumpe sau
˘ ˆ ˘ ˘
pentru bauturi şi mancaruri alese. Este adevarat, Biblia
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
nu sugereaza ın niciun fel ca ar trebui sa traim ca nişte
ˆ ˘
asceţi, renunţand la toate placerile fireşti ale vieţii. Omul
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
care munceşte din greu trebuie „sa manance, sa bea şi sa
se bucure de truda lui“ (Eclesiastul 3:13). Totuşi, un creş-
ˆ ˘ ˘ ˆ
tin poate fi ın pericol daca se preocupa din ce ın ce
ˆ ˘ ˘ ˘
mai mult de mancare, de bautura sau de aspectul sau
˘
exterior (1 Petru 3:3). Isus a remarcat ca unii creştini
˘
˘ ˆ ˘ ˘
unşi din Asia Mica ışi schimbasera prioritaţile, ceea ce
˘ ˘
arata ca acest pericol este real pentru creştini (Revela-
ˆ ˆ ˘ ˘
ţia 3:14–17). S-a ıntamplat ceva asemanator şi cu noi?
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Cautam ‘sa ne saturam’, fiind preocupaţi probabil de lu-
˘
crurile materiale? Aşteptam cu mai puţin entuziasm?
— Romani 8:5–8.
16 Faptul ca˘ nu mai aşteptam ˘
marea zi a lui Iehova cu
acelaşi entuziasm se poate vedea şi din sfaturile pe care
˘ ˘
li le dam copiilor noştri sau altora. Poate ca un creştin
ˆ ˘
gandeşte astfel: „Eu am renunţat la studii sau la cariera
˘ ˆ
deoarece credeam ca sfarşitul este foarte aproape. Dar
˘ ˘
vreau ca acum copiii mei sa primeasca instruirea care le
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
va permite sa duca o viaţa confortabila“. Poate ˆ ca şi unii
˘ ˆ
parinţi din zilele lui Osea gandeau la fel. In cazul acesta,
˘
era oare spre binele copiilor lor sfatul de a duce o viaţa
˘ ˘ ˘
prin care sa caute ‘sa se sature’? Iar daca acei copii ale-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
geau o viaţa confortabila, cautand ‘sa se sature’, ce avea
˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘
sa se ıntample cu ei ın 740 ı.e.n., cand Samaria a cazut
ˆ ˆ
ın mainile asirienilor? — Osea 13:16; Ţefania 1:12, 13.
˘ ˘ ˘
SA DOVEDIM C A AŞTEPT ˆ ARILE NOASTRE
SUNT BINE INTEMEIATE
17 Asemenea adevara ˘ ˆ ˘
ţilor ınchinatori din trecut, şi noi
ˆ ˘ ˆ
putem avea ıncredere ca promisiunile divine se vor ım-
plini la timpul fixat de Dumnezeu (Iosua 23:14). Profetul
ˆ ˆ ˘
Mica a dovedit ınţelepciune, ˆ aşteptandu-l cu rabdare pe
˘ ˆ
Dumnezeul salvarii sale. Intrucat avem posibilitatea de a
ˆ ˆ
privi ınapoi ın timp, putem observa din tabelul crono-
ˆ ˘ ˘ ˆ
logic ın ce perioada a trait Mica şi cat de aproape era el
ˆ ˘
de vremea cand Samaria a fost cucerita. Dar ce putem
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
16. De ce n-ar fi spre binele copiilor noştri sa-i ıncurajam sa duca o via-
˘ ˘ ˘
ţa prin
ˆ care sa caute ‘sa se sature’?
˘ ˘ ˘
17. In ce privinţa ar trebui sa-l imitam pe Mica?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˘ ˘
spune despre noi şi despre timpul ın care traim? Daca ne
˘ ˘ ˆ
analizam viaţa, putem spune ca am luat decizii ınţelep-
ˆ ˘
te, de exemplu ın ce priveşte cariera, modul de viaţa şi
serviciul cu timp integral? Desigur, nu ştim „ziua şi ora
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
aceea“ (Matei 24:36–42). Dar, fara ındoiala, dam dovada
ˆ ˘ ˘ ˘
de ınţelepciune daca pastram aceeaşi atitudine ca a lui
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
Mica şi daca acţionam ın consecinţa. Cat de fericit va fi
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
acest profet cand va fi rasplatit cu viaţa ın paradisul res-
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
tabilit pe pamant şi cand va afla ca mesajul sau profetic
˘
şi exemplul sau de fidelitate ne-au fost de mare folos!
˘
Atunci noi vom fi dovada vie ca Iehova este Dumnezeul
˘
salvarii!
ˆ
18 Increderea noastra˘ are o temelie solida. ˘ ˘ ˆ
Sa ne gan-
˘
dim, de exemplu, la scurta carte profetica a lui Obadia.
˘ ˘
Mesajul ei se refera la anticul Edom şi anunţa judecata
ˆ ˘
lui Iehova ımpotriva acestui popor, care se purtase rau
˘ ˘ ˘
faţa de Israel, ‘fratele’ sau (Obadia 12). Pustiirea prezisa
ˆ ˘ ˘ ˆ
a avut ıntr-adevar loc, aşa cum am vazut ın capitolul 10.
˘ ˆ
La jumatatea secolului al VI-lea ı.e.n., babilonienii con-
ˆ
duşi de Nabonid au cucerit Edomul, iar acesta a ıncetat
˘
sa existe ca naţiune. Dar mesajul lui Obadia transmite
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ınca o idee importanta, legata de modul ın care aştep-
˘
tam marea zi a lui Iehova.
19 Ştim ca˘ naţiunea duşmana˘ (Babilonul) care a pustiit
ˆ
Edomul executase pedeapsa ˆ lui Dumnezeu şi ımpotriva
˘ ˆ
poporului sau infidel. In 607 ı.e.n., babilonienii au dis-
ˆ
trus Ierusalimul şi i-au dus pe iudei ın exil. Ţara a ajuns
ˆ ˆ
atunci o ıntindere pustie. S-au sfarşit lucrurile aici? Nu.
˘
Prin intermediul lui Obadia, Iehova a prezis ca israeliţii
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
aveau sa-şi ia din nou ţara ın stapanire. Iata ce citim de-
˘ ˆ ˆ
spre aceasta promisiune ıncurajatoare ın Obadia 17: „Cei
˘
18, 19. a) Ce nenorocire a prezis Obadia? b) Ce speranţa i-a oferit Oba-
dia lui Israel?
˘
˘ ˆ
ce vor scapa vor fi pe muntele Sion şi el va deveni sfant,
ˆ ˘ ˆ ˆ
iar casa lui Iacob va lua ın stapanire ce ıi aparţine“.
20 Istoria confirma˘ ımplinirea
ˆ
cuvintelor lui Iehova,
ˆ ˆ
transmise prin Obadia. Ce a prezis Dumnezeu s-a ıntam-
ˆ ˆ ˘ ˆ
plat. Mii de exilaţi iudei şi israeliţi s-au ıntors ın ţara ın
ˆ ˆ ˆ
anul 537 ı.e.n. Avand binecuvantarea lui Iehova, ei au
ˆ ˆ ˆ
transformat ıntinderea pustie ıntr-un paradis ınfloritor.
˘ ˆ
Despre aceasta schimbare uluitoare citim ın Isaia 11:6–9
˘ ˘
şi 35:1–7. Dar şi mai importanta a fost restabilirea adeva-
ˆ ˘
ratei ınchinari, care avea centrul la templul reconstruit
al lui Iehova. Astfel, cuvintele din Obadia 17 constituie
ˆ ˘ ˘ ˘
ınca o dovada ca promisiunile lui Iehova sunt demne de
ˆ ˆ ˆ
ıncredere. Ele se ımplinesc ıntotdeauna.
ˆ
21 Obadia şi-a ıncheiat profeţia cu aceste cuvinte:
ˆ ˆ
„Domnia va fi a lui Iehova“ (Obadia 21). Avand ıncrede-
ˆ ˘ ˘
re ın aceasta promisiune, noi aşteptam timpul glorios
ˆ ˆ
cand, prin Isus Cristos, Iehova va guverna ıntregul uni-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
vers, inclusiv planeta noastra, fara sa ıntampine opoziţie.
ˆ ˆ
20, 21. De ce ne aduc mangaiere cuvintele din Obadia 17?
ˆ
Noi ıi slujim lui Iehova cu bucurie,
ˆ ˆ
avand ın vedere eternitatea
˘ ˘ ˆ ˆ
CE FOLOASE VEI AVEA?

˘ ˘ ˆ ˘
˙ Indiferent ca eşti bogat sau sarac, ce ınva-
˘
ţaminte desprinzi din Amos 3:15, 5:11 şi
Hagai 1:4–7?
˘ ˘ ˘
˙ De ce a cauta sa te saturi şi a continua sa
aştepţi sunt atitudini opuse? — Habacuc
3:17, 18.
˘
˙ De ce este necesar sa aştepţi cu entuziasm?
— Ţefania 1:12–15.
˘ ˘
Indiferent ca aşteptam de puţin timp sau de zeci de ani
ˆ ˘
marea zi a lui Iehova şi binecuvantarile care vor urma,
˘ ˘
putem fi ferm convinşi ca aceste aşteptari bazate pe Bi-
ˆ
blie se vor ımplini.
22 Aşadar, este potrivit sa˘ repetam ˘
asigurarea data de
˘
ˆ ˘
Habacuc, care ın mod sigur se aplica la timpurile noastre:
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
„Viziunea este ınca pentru timpul fixat, alearga gafaind
ˆ ˘ ˘
spre sfarşit şi nu va spune minciuni. Chiar daca ar zabo-
˘ ˘ ˆ
vi, continua s-o aştepţi, caci se va ımplini negreşit. Nu
ˆ ˆ ˘
va ıntarzia“ (Habacuc 2:3). Chiar daca din punctul
˘ ˘
de vedere al omului s-ar parea ca ziua cea mare a lui Ieho-
ˆ ˆ
va ıntarzie, ea va veni negreşit la timpul stabilit. Iehova
ˆ ˆ
ne-a promis lucrul acesta. Astfel, atat cei care ıi slujesc
ˆ ˆ ˆ
lui Dumnezeu de mulţi ani, cat şi cei care ıi aduc ınchi-
˘ ˘
nare de puţin timp pot continua sa faca acest lucru
ˆ ˘ ˆ
ımpreuna, dovedind aceeaşi ıncredere ca aceea exprima-
˘ ˆ ˆ
ta ın Mica 4:5: „Noi vom umbla ın numele lui Iehova,
Dumnezeul nostru, pe timp indefinit, da, pentru tot-
deauna“.
˘ ˆ ˆ
22. De ce este potrivit sa ne ınsuşim punctul de vedere exprimat ın Ha-
ˆ
bacuc 2:3 şi ın Mica 4:5?
CAPITOLUL TREISPREZECE
„ANUN ŢAŢI ACEASTA

PRINTRE NAŢIUNI“
˘ ˘ ˘
AI AUZIT vreodata racnetul unui leu? Se spune ca este
ˆ ˘ ˘
mai puternic decat zgomotul facut de un picamar! Dar
˘ ˆ ˘
ce-ai face daca, ın liniştea nopţii, ai auzi un leu racnind
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
aproape de tine? Fara ındoiala ca ai reacţiona imediat.
˘
Amos, unul dintre cei doisprezece profeţi ale caror scri-
˘ ˘ ˘ ˘
eri le analizam, a facut urmatoarea paralela: „Leul a
˘
racnit! Cine nu se va teme? Domnul Suveran Iehova
˘
a vorbit! Cine nu va profeţi?“ (Amos 3:3–8). Daca l-ai
auzi pe Iehova vorbind, nu ai reacţiona ca Amos? El a
ˆ
trecut imediat la acţiune şi a profeţit ımpotriva regatului
celor zece triburi ale lui Israel.
2 Dar eu nu sunt profet, ai putea spune! Probabil ca˘
nu te consideri calificat deoarece n-ai primit o in-

˘ ˘
struire speciala pentru a fi profet. Totuşi, sa ne
ˆ ˆ ˆ
gandim la Amos. Cand s-a aflat ın faţa lui
ˆ
Amaţia, un preot care practica ınchinarea
la viţel, Amos a spus: „N-am fost profet,
˘
nici fiu de profet, ci pazitor de animale
ˆ ˘
şi ınţepator de smochine de si-
comor“ (Amos 7:14). Deşi avea
ˆ
1. De ce poate fi comparat Iehova, cand i
˘ ˘
se adreseaza profetului sau, cu un leu care
˘
racneşte?
ˆ
2. a) Cum poţi imita atitudinea lui Amos ın
ce priveşte misiunea de a profeţi? b) Ce vom
ˆ
analiza ın acest capitol?
˘
Cum ai reacţiona daca
˘
ai auzi racnetul unui leu?
ˆ
De la ınceputul secolului al XX-lea
ˆ ˘ ˆ
pana ın prezent, poporul
lui Dumnezeu „profeţeşte“
˘
o origine modesta, Amos a fost
˘ ˆ ˘
dispus sa ındeplineasca misiunea
de ˆ profet˘ al luiˆ Iehova. Dar tu?
Inţelegi ca ţi s-a ıncredinţat o misiu-
˘ ˘ ˆ
ne asemanatoare ın unele privinţe
ˆ
misiunii ıncredinţate celor doispreze-
˘
ce profeţi? Trebuie sa declari mesajul
lui Dumnezeu pentru zilele noastre,
˘ ˆ ˘
sa-i ınveţi pe oameni şi sa faci discipoli.
˘
Cum consideri aceasta misiune impor-
˘ ˘
tanta? Ce mesaj trebuie sa anunţi printre
ˆ ˆ ˆ
naţiuni? Cat de temeinic ıţi ındeplineşti
misiunea? De ce anume ˆ depinde succesul
ˆ
ın lucrarea de predicare? In continuare vom
ˆ ˘
analiza fiecare dintre aceste ıntrebari.
„TAURII TINERI AI BUZELOR NOASTRE“
˘ ˘
3 Iei şi tu parte la o lucrare aseman atoare ce-
˘
lei desfaşurate de profeţi? Desigur, noi nu am
˘ ˆ ˘
auzit racnetul leului ın sensul ca am fi inspiraţi
ˆ
direct de Iehova. Nu, ci am auzit din Cuvantul
˘
sau, Biblia, mesajul urgent despre iminenta sa zi.
˘ ˘ ˆ
Dupa cum am vazut ın capitolul 1, cuvintele „pro-
˘
fet“ şi „profetic“ au mai multe sensuri. Chiar daca
nu suntem profeţi ca Amos sau ca alţi profeţiˆ din
vechime, şi noi putem vorbi despre viitor. In ce
fel? Putem anunţa mesajele profetice pe care le-am
studiat din paginile Sfintelor Scripturi, inclusiv
mesajele celor doisprezece profeţi. Acum este mo-
˘
mentul sa facem lucrul acesta!
˘ ˘ ˘ ˘
3. De ce putem spune ca luam parte la o lucrare asemanatoare
˘ ˘
celei desfaşurate de profeţii ale caror scrieri le studiem?
„Anunţaţi aceasta printre naţiuni“ 167
4 Sa˘ privim acum lucrurile dintr-un alt punct de vede-
re. Iehova Dumnezeu i-a vorbit profetului Ioel despre un

ˆ ˘ ˘ ˆ
timp cand oameni de orice fel aveau sa profeţeasca, ın
ˆ ˘
sensul larg al cuvantului: „Dupa aceea voi turna spiritul
meu peste orice fel de carne, iar fiii şi fiicele voastre vor
˘ ˆ
profeţi. Batranii voştri vor avea vise. Tinerii voştri vor avea
viziuni“ (Ioel 2:28–32). La Penticosta din anul 33 e.n.,
apostolul Petru a aplicat aceste cuvinte, pe de o parte,
ˆ
la turnarea spiritului sfant peste discipolii adunaţi
ˆ ˘ ˆ ˘
ıntr-o camera de sus, ın Ierusalim, şi, pe de alta parte,
˘ ˘
la predicarea ulterioara despre „lucrurile mareţe ale
lui Dumnezeu“ (Faptele 1:12–14; 2:1–4, 11, ˆ 14–21).
˘ ˆ
Sa ne gandim acum la zilele noastre. Implinirea
˘ ˆ
principala a profeţiei lui Ioel are loc de la ınce-
putul secolului al XX-lea. Creştinii unşi cu spirit,
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
barbaţi şi femei, batrani şi tineri, au ınceput sa
˘ ˘ ˘ ˘
„profeţeasca“, adica sa declare „lucrurile ma-
˘
reţe ale lui Dumnezeu“, inclusiv vestea buna
ˆ
despre Regat, care este acum instaurat ın
ceruri.
5 Chiar daca˘ nu sunt nascu˘
ţi de spi-
ˆ
ritul sfant ca fii ai lui Dumnezeu,
„o mare mulţime“ de „alte oi“ le spun
continuatorilor unşi ai lui Isus Cris-
˘ ˘
tos: „Vrem sa mergem cu voi, caci
˘
am auzit ca Dumnezeu este cu voi“
(Revelaţia 7:9; Ioan 10:16; Zaha-
˘
ria 8:23). Indiferent ca nutreşti
ˆ ˆ
4. Cum se ımplineşte ın prezent profe-
ţia din Ioel 2:28–32?
5. a) Ce privilegiu avem cu toţii?
ˆ ˘
b) Ce ınseamna pentru tine faptul
de a oferi „taurii tineri ai buzelor“,
şi de ce este acesta un privilegiu?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˘ ˆ
speranţa vieţii veşnice ın ceruri sau pe pamant, ai privi-
legiul de a oferi „taurii tineri ai buzelor“ tale (Osea 14:2).
ˆ ˘ ˘
Ce ınseamna aceasta expresie din profeţia lui Osea? „Vi-
ţeii . . . erau cele mai bune animale pentru ofrandele de
˘ ˆ
mulţumire“, spune biblistul Carl Keil. Facand referire la
˘ ˆ
Osea 14:2, apostolul Pavel a scris: „Sa-i oferim ıntotdeau-
˘ ˘ ˘
na lui Dumnezeu o jertfa de lauda, adica rodul buzelor
˘ ˘
care marturisesc public numele sau“ (Evrei 13:15). Da,
˘
expresia „taurii tineri ai buzelor noastre“ se refera la ce
˘
au mai bun de oferit buzele noastre: cuvintele de lauda
la adresa lui Iehova.
6 Noi ıi ˆ ˘ ˆ ˆ
aducem jertfe de lauda lui Iehova cand ıi
˘ ˘ ˆ ˆ
adresam rugaciuni sincere, cand facem comentarii la ın-
˘
trunirile creştine, prin care ne exprimam recunoştinţa
˘ ˆ ˆ
faţa de el, şi cand le ˆ vorbim altora cu entuziasm ın lucra-
˘ ˘
rea de predicare. Insa fiecare dintre noi ar trebui sa se
ˆ ˆ
ıntrebe: Care este calitatea ofrandelor mele cand iau par-
˘
te la aceste activitaţi? Studiind Scripturile, am fost cu
˘
siguranţa indignaţi de comportamentul preoţilor din zi-
˘ ˘
lele lui Maleahi, care aduceau far ˆ a ruşine animale cu
ˆ
defecte la altarul lui Dumnezeu. Intrucat ei nu conside-
˘
rau ca dispreţuiau masa lui Iehova cu jertfele lor, Iehova
˘ ˘ ˘
a trebuit sa le atraga atenţia prin profetul Maleahi ca aces-
˘
tea erau de calitate inferioara (Maleahi 1:8). Prin urmare,
˘ ˘
şi noi ar trebui sa ne analizam jertfele, pentru a ne asi-
˘ ˘ ˘
gura ca sunt de cea mai buna calitate şi ca nu au niciun
defect.
MESAJUL CARE TREBUIE ANUNŢAT
ˆ
7Pentru a oferi „taurii tineri ai buzelor noastre“ ın lu-
crarea de predicare avem nevoie de curaj, nu-i aşa? Şi
˘ ˘ ˘
6. De ce ar trebui sa analizam calitatea jertfelor noastre de lauda?
ˆ ˘
7. Ce aspect al mesajului pe care ıl anunţam pretinde curaj?
ˆ ˘ ˘
aceasta deoarece mesajul pe care ıl anunţam are doua
aspecte, iar unul dintre ele nu este deloc pe placul oa-
˘
menilor. Iata ce i-a spus profetul Ioel poporului lui
Dumnezeu: „Anunţaţi aceasta printre naţiuni: «Sfinţiţi
˘ ˘ ˘
razboiul! Treziţi-i pe barbaţii puternici! Sa ˆ se apropie şi
˘ ˘ ˘ ˆ
sa urce toţi barbaţii de razboi!»“ (Ioel 3:9). In ımplinirea
˘ ˘
lor actuala, aceste cuvinte reprezinta o mare provocare
˘
pentru naţiuni! Ele sunt o declaraţie de razboi: Iehova
˘ ˘ ˘ ˆ
anunţa ca va purta un razboi drept ımpotriva oamenilor
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
care ıl sfideaza. In timp ce poporului sau ıi cere ‘sa fau-
˘ ˘ ˘
reasca din sabii brazdare şi din suliţe, cosoare’, naţiunilor
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
duşmane le porunceşte ‘sa faureasca sabii din brazdare şi
˘
lanci din cosoare’ (Mica 4:3; Ioel 3:10). Da, duşmanii lui
˘ ˘ ˘ ˘
Dumnezeu trebuie sa se pregateasca pentru razboiul cu
Creatorul universului. Categoric, acest mesaj pe care tre-
˘
buie sa-l transmitem nu este deloc liniştitor.
ˆ
8 In mesajul profetului Mica, cei ce ofera˘ „taurii tineri
ai buzelor“ sunt comparaţi cu un leu. Profetul a scris:

˘ ˘ ˘
8. De ce este „ramaşiţa lui Iacob“ comparata cu un leu?
ˆ ˘ ˘
Anunţi tu cu ındrazneala
ziua lui Iehova?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘
„Ramaşiţa lui Iacob va fi printre naţiuni . . . ca un leu
˘
printre fiarele padurii, ca un leu puternic printre turme-
ˆ ˘ ˆ ˆ
le de oi: cand trece, calca ın picioare şi sfaşie şi nu este
˘
nimeni care sa le scape“ ˆ (Mica 5:8). De ce este potri-
˘ ˘
vita aceasta comparaţie? In zilele noastre, poporul lui
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Dumnezeu, cu ramaşiţa unsa ın frunte, trebuie sa fie
ˆ ˘
curajos ca un leu cand le anunţa naţiunilor mesajul de
avertizare.1
9 Eşti şi tu curajos ca un leu cand ˆ
anunţi mesajul de
avertizare? Avem nevoie de un asemenea curaj nu nu-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
mai cand ne aflam ın faţa autoritaţilor, ci şi cand le
˘ ˘
vorbim colegilor de şcoala sau de munca ori rudelor ne-
credincioase (Mica 7:5–7; Matei 10:17–21). Cum putem
ˆ ˘
dovedi curaj ın pofida opoziţiei sau a apatiei? Iata cum
˘ ˆ ˘ ˘
a reuşit Mica sa ındeplineasca dificila sarcina de a aver-
tiza cu privire la distrugerea Samariei şi a Ierusalimului:
„Eu sunt plin de putere, prin spiritul lui Iehova, şi de
˘ ˘ ˘ ˘
dreptate şi de tarie, ca sa-i fac cunoscut lui Iacob razvra-
˘
tirea lui şi lui Israel pacatul lui“ (Mica 1:1, 6; 3:8). Şi noi
putem fi ‘plini de putere’ deoarece şi noi primim din bel-
˘
şug spiritul lui Dumnezeu, care ne da putere (Zaharia
ˆ ˘
4:6). Bizuindu-ne pe Dumnezeu ın rugaciune, vom pu-
˘
tea transmite acest mesaj, care face sa ţiuie urechile.
— 2 Regi 21:10–15.
10 Cand ˆ ˘
le prezentam oamenilor mesajul de avertizare,
˘ ˘ ˘ ˘
trebuie sa dam dovada de curaj, dar şi de tact. Trebuie sa
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
1 Dupa cat se pare, aceasta profeţie a cunoscut prima ımplinire cand
iudeii, conduşi de macabei, i-au izgonit pe duşmani din Iuda şi au dedi-
˘ ˘
cat din nou templul. Lucrul acesta a dat posibilitatea unei ramaşiţe a iu-
˘ ˆ ˘
deilor sa-l accepte pe Mesia cand a aparut el. — Daniel 9:25; Luca 3:15–22.
ˆ ˘
9. a) In ce situaţii trebuie sa fim curajoşi ca un leu? b) Cum putem fi
ˆ
curajoşi ın pofida opoziţiei sau a apatiei?
ˆ ˆ ˘
10. Cum ıl putem imita pe Ţefania cand anunţam mesajul despre „ziua
lui Iehova“?
ˆ
AI INŢELES IDEEA?
ˆ
˙ Cum putem oferi ın prezent „taurii
tineri ai buzelor noastre“? — 2 Regi 20:3;
Maleahi 1:11.
˘ ˘
˙ Menţioneaza cele doua aspecte ale mesajului
ˆ ˘
pe care ıl anunţam. — Isaia 61:2; Mica 5:7, 8.
˘ ˆ
˙ De ce trebuie sa fim curajoşi ca un leu cand
˘
anunţam ziua lui Iehova? — Ieremia 1:19;
Ioel 3:9–12.
ˆ ˆ
fim ‘blanzi cu toţi’, sau plini de tact, chiar şi atunci cand
˘
mesajul se refera la iminenta ‘zi a lui Iehova’ (2 Timotei
ˆ ˘ ˘
2:24; Ioel 2:1, 11; Ţefania 1:14). Şi ın aceasta privinţa pu-
ˆ ˘
tem ınvaţa din exemplul celor doisprezece profeţi. Ei au
ˆ ˘ ˘ ˘
anunţat cu ındrazneala mesajele de judecata ale lui Ieho-
ˆ ˘ ˘
va, ınsa au fost plini de consideraţie faţa de cei dispuşi
˘ ˘
sa asculte. De exemplu, profetul Ţefania le-a vorbit fa-
˘
ra ocolişuri prinţilor (sau nobililor) insensibili din zilele
ˆ
sale, dar n-a avut niciun cuvant de reproş la adresa fide-
ˆ ˘
lului rege Iosia (Ţefania 1:8). Cand anunţam mesajul de
ˆ ˘ ˆ
avertizare, ıi putem ajuta pe oameni numai daca ıi con-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sideram posibile oi, fara sa adoptam un punct de vedere
negativ cu privire la ei. — Matei 25:32–34.
11 Dar ce putem spune despre celalalt ˘
aspect al mesa-
ˆ
jului pe care ıl transmitem? Acesta reiese din capitolul 5
˘ ˘ ˘ ˆ
al carţii lui Mica. „Ramaşiţa lui Iacob va fi ın mijlocul
multor popoare ca roua de la Iehova, ca ploile bogate pe
˘ ˘
iarba, care nu depind de om, nici nu aşteapta nimic de
˘ ˆ ˘ ˘
la fiii omului pamantean“ (Mica 4:1; 5:7). „Ramaşiţa lui
ˆ
11. a) Care este cel de-al doilea aspect al mesajului pe care ıl transmi-
ˆ ˆ ˘
tem? b) Cum ıi putem imita pe cei doisprezece profeţi cand anunţam
ziua lui Iehova?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˆ
Iacob“, adica a Israelului spiritual, şi ınsoţitorii ei sunt ca
ˆ ˘
„roua“ ınvioratoare de la Iehova şi ca „ploile bogate pe
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
iarba“ fiindca anunţa astazi vestea buna „multor po-
poare“. Referitor la cel de-al doilea aspect al mesajului
ˆ ˘ ˘
nostru, avem multe de ınvaţat din ultimele douaspreze-
˘
ce carţi ale Scripturilor ebraice, deoarece profeţii care
le-au scris au anunţat nu numai distrugerea, ci şi re-
ˆ ˘
stabilirea. Scoatem noi ın evidenţa aspectul pozitiv al
ˆ ˘
mesajului despre ziua lui Iehova cand predicam?
˘
CUM ANUNŢAM ACEST MESAJ?
12 Aşadar, cum anunţam acest mesaj, cu cele doua˘ as-
˘
pectele ale sale? Profetul Ioel a comparat lucrarea pe care
˘
o face poporul lui Dumnezeu cu o serie de plagi provo-
˘
cate de insecte, inclusiv de lacuste (Ioel 1:4). Dar de ce
˘ ˘ ˘
se poate spune ca poporul lui Iehova se aseamana cu niş-
˘ ˆ
te roiuri de insecte? Deoarece, aşa cum se arata ın Ioel
˘
2:11, Dumnezeu spune despre aceste insecte ca sunt
‘armata sa’. (Poporul lui Dumnezeu
˘ ˘
este asemanat cu nişte lacuste şi
ˆ ˘
ın cartea biblica Revelaţia. Vezi
Revelaţia 9:3, 4.) Acţiunea in-
˘
sectelor descrisa de Ioel era ca
a unui foc mistuitor, iar regiu-
˘ ˘
nea care semana cu „gradina
˘ ˆ ˆ
Edenului“ ramanea ın urma
˘ ˘
lor „un pustiu parasit“ (Ioel
˘ ˘
2:2, 3). Cum putem arata ca
ˆ
am ınţeles semnificaţia profe-
ţiei lui Ioel?
12, 13. a) De ce este comparat po-
porul lui Dumnezeu cu nişte roiuri de
ˆ
insecte? b) Ce sentimente ıţi trezesc cu-
ˆ
vintele consemnate ın Ioel 2:7, 8?
13 Sa˘ ne gandim ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
cu cata ındarjire devoreaza totul ın ca-
˘ ˆ
˘
lea lor aceste insecte. Ioel le-a comparat cu o armata de
ˆ ˘ ˘
viteji, spunand: „Ei alearga ca nişte barbaţi puternici. Se
˘ ˘ ˘
urca pe zid ca nişte barbaţi de razboi. Fiecare merge pe
˘ ˆ ˆ
calea lui şi nu se abate de la cararea lui. Nu se ımbran-
˘ ˘ ˘
cesc unul pe altul. Merg fara oprire, ca un barbat viguros
˘ ˘
pe drumul lui. Daca vreunul cade printre sageţi, ceilalţi
nu se opresc din drum“ (Ioel 2:7, 8). ‘Zidul’ opoziţiei nu
ˆ ˘
poate opri nici ınaintarea lor, nici plaga provocata de ele.
˘ ˘ ˆ ˆ
„Daca vreunul cade printre sageţi“, aşa cum s-a ıntam-
plat cu unii creştini loiali care au fost executaţi de tirani
˘ ˘ ˆ ˆ
plini de ura, alţii continua lucrarea ın locul lor, ındepli-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
nind misiunea ıncredinţata de Iehova. Eşti hotarat sa
ˆ ˆ ˘
perseverezi ın lucrarea de anunţare a zilei lui Iehova pana
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
cand Dumnezeu considera ca aceasta a fost ındeplinita?
˘ ˆ
Poate ca tu chiar continui lucrarea ın locul unor creştini
fideli care au murit.
14 Ideea pe care o transmite aceasta˘
˘ ˆ
profeţie este ca lucrarea trebuie ın-
˘ ˆ
deplinita ın mod temeinic. Cum
˘ ˆ
poţi şi tu sa efectuezi ın mod te-
meinic lucrarea de predicare,
˘ ˆ
aşa cum se arata ın profeţia lui
Ioel? Poţi face aceasta partici-
ˆ ˘ ˆ
pand la lucrarea din casa ın
˘ ˘ ˆ
casa, facand vizite ulterioare
ˆ ˘
pentru a-i ınvaţa pe cei ce au
ˆ
14. Cum poţi efectua ın mod temei-
nic lucrarea de predicare?
ˆ
Poţi avea succes ın lucrarea
de predicare indiferent de
reacţia oamenilor
˘ ˘ ˆ ˆ
˘
manifestat interes şi revenind la cei pe care nu i-ai gasit
˘ ˘ ˆ ˘
acasa. Astfel, dovedeşti ca ai ınţeles aceasta descriere pro-
˘ ˆ ˘ ˘
fetica. De asemenea, cand depui marturie stradala, ai
ˆ ˆ
putea ıntalni persoane la care este mai greu de ajuns alt-
˘
fel. Şi ar mai fi ceva: ai putea sa-i ajuţi pe imigranţii care
ˆ ˆ ˘
s-au stabilit ın regiunea ın care locuieşti.1 Eşti gata sa te
ˆ
foloseşti de toate aceste ocazii pentru a efectua ın mod
temeinic lucrarea de predicare?
DE CE ANUME DEPINDE SUCCESUL?
˘ ˆ
15 Cum reacţioneaza oamenii la mesajul despre ınfri-
˘ ˘ ˘
coşatoarea zi a lui Iehova? Sa nu fii surprins daca te
ˆ ˆ ˘
confrunţi cu opoziţie sau ıntalneşti apatie. Cu aceasta si-
tuaţie s-au confruntat mulţi profeţi ai lui Dumnezeu,
ˆ
majoritatea lor avand de transmis mesaje energice de
avertizare (Ieremia 1:17–19; 7:27; 29:19). Cu toate aces-
ˆ
tea, unii profeţi au obţinut rezultate ıncurajatoare! Cel
puţin cinci dintre ei (Iona, Mica, Ţefania, Hagai şi Zaha-
˘ ˘ ˘
ria) au reuşit sa atinga inima unor oameni, care s-au cait
˘ ˘
de pacatele din trecut şi şi-au schimbat modul de viaţa.
˘
16 Se pare ca activitatea de profet a lui Ţefania l-a ım- ˆ
˘ ˆ ˘
boldit pe regele Iosia sa ınceapa o campanie de restabilire
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
a ınchinarii curate. Mica a anunţat cu ındrazneala un me-
˘ ˆ ˘
saj de judecata ımpotriva capeteniilor lui Iuda, iar regele
ˆ
Ezechia a acţionat ın armonie cu ceea ce a spus profetul
˘ ˘ ˘
(Mica 3:1–3). Sa remarcam ca, pe vremea lui Ieremia, unii
˘ ˆ ˘
dintre batranii ţarii l-au dat ca exemplu pe Ezechia, care,
˘ ˆ
dupa cum au spus ei, ‘s-a temut de Iehova şi a ımbunat
˘ ˘
1 Broşura O veste buna pentru oameni din toate naţiunile, editata de
˘
Martorii lui Iehova, este folosita cu succes pentru a-i ajuta pe cei care nu
˘
vorbesc limba locala.
15. Ce se poate spune despre reacţia oamenilor la mesajele celor doispre-

zece profeţi?
16. Ce rezultat au avut eforturile depuse de profetul Mica?
faţa lui Iehova’ (Ieremia 26:18, 19; 2 Regi 18:1–4). La po-

runca lui Ezechia, poporul lui Iuda şi unele persoane
˘ ˘
fidele din regatul nordic au ţinut Paştele şi Sarbatoarea
˘ ˘
Turtelor Nedospite şi chiar au prelungit sarbatoarea cu o
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
saptamana. Ce efect a avut ıntoarcerea lor la ınchinarea
˘ ˘ ˆ
adevarata? „A fost mare bucurie ın Ierusalim“ (2 Cronici
ˆ ˘
30:23–26). Mica ıncepuse sa anunţe mesajul de condam-
ˆ ˆ
nare al lui Dumnezeu ımpotriva naţiunii apostate ın
timpul domniei regelui Ahaz. Dar eforturilor sale au dat
ˆ ˆ
rezultate mai tarziu, cand Ezechia, fiul lui Ahaz, a reac-
ţionat favorabil.
17 Sa˘ ne referim şi la profeţii Hagai şi Zaharia. Ei i-au
˘
ajutat pe iudeii repatriaţi, care devenisera apatici şi ego-
ˆ
centrici (Hagai 1:1, 2; Zaharia 1:1–3). Cand cei doi profeţi
ˆ ˘
şi-au ınceput activitatea, trecusera deja 16 ani de la pu-
nerea temeliei templului. Iudeii ‘alergau fiecare pentru
ˆ ˘ ˘
casa lui’, ın timp ce casa lui Iehova zacea „devastata“.
ˆ ˘
Hagai i-a ındemnat: „«Fiţi tari, voi, toţi cei din ţara şi lu-
ˆ ˆ
craţi!», zice Iehova“. Ce s-a ıntamplat apoi? Iehova a
„trezit spiritul“ guvernatorului Zorobabel, al marelui pre-
ˆ ˘ ˘
ot Iosua şi al „ıntregii ramaşiţe a poporului“. Drept
˘ ˘
urmare, ei au reuşit sa termine lucrarile la templu. — Ha-
gai 1:9, 12, 14; 2:4.
18 Majoritatea celor doisprezece profeţi şi-au adresat
ˆ ˘ ˆ ˘
mesajele unei naţiuni care ıi era dedicata lui Iehova ınca
ˆ ˆ ˘ ˘
de la ınceputurile ei. Noi ınsa le predicam unor oameni
˘ ˘
care nu l-au cunoscut niciodata pe adevaratul Dum-
ˆ ˘ ˘ ˘
nezeu, totuşi putem desprinde unele ınvaţaminte daca
˘ ˘ ˘ ˆ
analizam rezultatele activitaţii acestor profeţi. Şi astazi, ın
˘
multe teritorii, oamenii reacţioneaza favorabil la mesajul
˘ ˘
17. Ce au reuşit sa faca Hagai şi Zaharia?
˘ ˘
18, 19. a) Cum reacţioneaza oamenii din unele ţari la anunţarea zilei
lui Iehova? b) Ce ai putea face pentru a le predica tuturor oamenilor me-
sajul de avertizare?
˘ ˘ ˆ ˆ
urgent despre ziua lui Iehova, iar rezultatele sunt cele pre-
˘ ˆ
zise de Zaharia: „Multe naţiuni i se vor alatura ın ziua
aceea lui Iehova şi vor fi poporulˆ meu; şi eu voi locui
ˆ ˘
ın mijlocul tau“ (Zaharia 2:11). In sens literal, mesajul
anunţat de poporul lui Dumnezeu este acceptat de oa-
˘
meni din „multe naţiuni“ (Revelaţia 7:9). Iata ce a prezis
˘
Zaharia: „Multe popoare şi naţiuni puternice vor veni sa-l
˘ ˆ
caute pe Iehova al armatelor la Ierusalim şi sa ımbune-
ze faţa lui Iehova“. Aceste persoane sunt prefigurate de
„zece oameni din toate limbile naţiunilor“ care vor apu-
ˆ ˘
ca poala hainei unui israelit spiritual, spunand: „Vrem sa
˘ ˘
mergem cu voi, caci am auzit ca Dumnezeu este cu voi“.
— Zaharia 8:20–23.
19 Sa˘ remarcam ˘ ˘
ca aici se vorbeşte despre „toate limbi-
˘ ˆ
le naţiunilor“. Biblia şi literatura biblica sunt traduse ın
˘
multe limbi, iar Martorii lui Iehova le ofera instruire
˘ ˆ
unor slujitori dedicaţi ca sa ınveţe oameni „din toate lim-
˘
bile naţiunilor“ (Matei 28:19, 20; Faptele 1:8). Poate ca şi
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
tu ai ınvaţat o limba straina pentru a-i ajuta pe oamenii
˘
din zona ta care vorbesc limba respectiva. Mulţi procla-
˘ ˆ ˘ ˘
matori au fost dispuşi sa ınveţe una sau doua limbi şi sa
ˆ ˘ ˘
se mute ın ţari unde numeroşi oameni accepta cu entu-
˘ ˘ ˆ
ziasm vestea buna. N-ai putea şi tu sa te muţi ın teritorii
˘
productive şi, astfel, ‘sa anunţi printre naţiuni’ vestea
˘ ˘ ˘ ˘
buna? Analizeaza lucrul acesta sub rugaciune. Daca ai co-
˘ ˆ
pii, discuta cu regularitate ın familie despre posibilitatea
˘ ˆ ˆ
de a va muta ın alte teritorii, imprimand acest obiectiv
ˆ ˘ ˘ ˘
ın mintea copiilor tai pe masura ce ei cresc.
20 Un alt profet care, contrar tuturor aşteptarilor, ˘
a avut
un auditoriu receptiv a fost Iona. Locuitorii oraşului Ni-
nive, inclusiv regele, au reacţionat favorabil la mesajul
˘ ˘
20. Asupra carui sentiment pe care l-a avut faţa de niniviţi ne atrage Ie-
hova atenţia?
ˆ ˆ ˆ
lui Iona şi au crezut ın Iehova. Dumnezeu ınsuşi a ıntre-
˘ ˘ ˘ ˆ
bat: „Sa nu-mi para rau de Ninive, oraşul cel mare, ın
˘ ˘
care sunt peste o suta douazeci de mii de oameni, care
˘ ˘ ˆ
nu ştiu sa deosebeasca dreapta de stanga lor?“ (Iona
˘ ˆ ˆ ˘
4:11). Sa ne gandim la aceste cuvinte cand analizam
˘ ˆ ˘
motivele pentru care anunţam ınfricoşatoarea zi a lui Ie-
˘ ˘
hova. Cu siguranţa, facem acest lucru pentru ca ne
˘ ˘
simţim datori faţa de Iehova, care ne-a salvat prin ras-
˘
cumparare. De asemenea, ca slujitori dedicaţi ai lui
˘ ˘
Iehova, ştim ca avem aceasta responsabilitate (1 Corin-
ˆ
teni 9:16, 17). Acestea sunt motive ıntemeiate pentru a
˘ ˆ ˘
anunţa ziua lui Iehova. Dar ar trebui sa ne ıntrebam: ‘Ne
˘ ˘ ˘ ˆ
pare rau’ de cei carora le anunţam ziua lui Iehova? Cat
ˆ ˆ ˘
de fericiţi putem fi cand ıl imitam pe Dumnezeu şi le
vorbim oamenilor despre acea zi motivaţi de compa-
siune!
21 Nu ştim prea multe lucruri despre reacţia oamenilor
la mesajele transmise de Ioel, Obadia, Naum, Habacuc şi

ˆ ˘ ˘
Maleahi. Ştim ınsa cum a reacţionat cel puţin o persoana
ˆ ˆ
la mesajul lui Amos. Amaţia i s-a ımpotrivit cu ınver-
şunare acestui profet, pe care l-a acuzat de conspiraţie
ˆ ˘ ˘ ˆ
ımpotriva regelui şi caruia ˆ i-a interzis sa mai predice ın
Betel (Amos 7:10–13). In faţa acestei opoziţii, Amos a
˘ ˆ ˘ ˘
dovedit curaj. Şi astazi unii capi religioşi ıncearca sa-i in-
˘ ˘
fluenţeze pe conducatorii politici sa persecute poporul
˘ ˘
lui Iehova sau chiar sa interzica lucrarea ˆ de predicare, deşi
ˆ
aceasta este ın folosul oamenilor. Il vei imita tu pe Amos,
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
predicand cu ındrazneala vestea buna ın pofida opoziţiei?
22 Chiar daca˘ cei doisprezece profeţi au ınt ˆ ˆ
ampinat
ˆ ˆ
diferite reacţii cand au predicat, toţi şi-au ındeplinit
ˆ ˘ ˆ ˆ
21. Ce putem ınvaţa din modul ın care a acţionat Amos ın faţa amenin-
˘
ţarilor lui Amaţia?
˘ ˘
22. De ce putem spune ca lucrarea noastra are succes?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘
CUM AI RASPUNDE?
ˆ ˘ ˘ ˘
˙ Ce ınvaţam din faptul ca poporul lui Dum-
nezeu este comparat cu nişte roiuri de
insecte? — Ioel 1:4; 2:3; Faptele 20:24.
˘ ˘ ˆ
˙ Cum putem arata ca ınţelegem necesitatea
ˆ
de a efectua ın mod temeinic lucrarea de
predicare? — Amos 7:14, 15; Mica 1:1–4; Fap-
tele 10:42.
˘ ˘
˙ De ce putem fi siguri ca lucrarea noastra
ˆ
de anunţare a zilei lui Iehova are succes ın
ochii lui Iehova? — Maleahi 3:10.
ˆ ˘
misiunea. Nu este atat de important cum reacţioneaza
˘
oamenii la mesajul de speranţa şi de avertizare pe care
˘ ˘ ˘
li-l anunţam; ceea ce conteaza cel mai mult este ca noi
ˆ
ıi aducem lui Iehova „taurii tineri ai buzelor noastre“,
˘
cele mai bune ‘jertfe de lauda’ (Osea 14:2; Evrei 13:15).
˘ ˆ ˆ
Apoi vom lasa lucrurile ın seama lui Dumnezeu, care ıi
ˆ ˘
va atrage pe cei ce sunt ıntr-adevar oi (Ioan 6:44). Prin
urmare, putem fi proclamatori plini de succes ai mesa-
˘
jului divin indiferent de reacţia oamenilor. Sa fim siguri
˘ ˘
ca „picioarele celui ce aduce vestea buna, ale celui ce
ˆ
vesteşte pacea“ sunt frumoase ın ochii oamenilor care
˘ ˘ ˘
accepta cu recunoştinţa vestea buna. Dar, şi mai impor-
ˆ
tant, ele sunt frumoase ın ochii lui Iehova (Naum 1:15;
ˆ ˆ ˘
Isaia 52:7). Avand ın vedere ca ziua cea mare a lui Ieho-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
va este atat de aproape, sa fim hotaraţi sa facem ın
continuare ceea ce a prezis Ioel pentru timpul nostru:
˘
„Anunţaţi aceasta printre naţiuni: «Sfinţiţi razboiul! Tre-
˘ ˘
ziţi-i pe barbaţii puternici!»“ Acesta este razboiul lui
ˆ
Dumnezeu ımpotriva naţiunilor. — Ioel 3:9.
CAPITOLUL PAISPREZECE
˘ ˆ ˘
‘VOI REVARSA BINECUVANTARI ˘
ŞI NIMENI NU VA DUCE LIPSA
DE NIMIC’
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
TRAIM ıntr-un timp de judecata, dar şi de binecuvantari, de
˘ ˆ
declin religios, dar şi de restabilire spirituala. Bineınţeles,
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
noi vrem sa primim binecuvantari şi sa ne bucuram atat ın
ˆ ˆ
prezent, cat şi ın viitor de foloasele restabilirii spirituale! Dar
˘ ˆ
cum putem fi siguri de lucrul acesta? Raspunsul este strans
˘ ˆ ˘
legat de o profeţie a carei ımplinire principala a avut loc la
˘ ˆ
puţin timp dupa 1914, an care a marcat ınceputul ‘zilelor
˘ ˘
din urma’ (2 Timotei 3:1). Iata ce a prezis Maleahi: „«Va
˘ ˘
veni la templul Sau adevaratul Domn [Iehova], pe care-l
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
cautaţi, şi mesagerul legamantului, ın care va gasiţi place-
˘
rea. Iata! El va veni negreşit», spune Iehova al armatelor“.
— Maleahi 3:1.
2 Aceasta˘ profeţie, cu o semnificaţie deosebita˘ pentru noi,
˘ ˆ ˘ ˘
se gaseşte ın ultima dintre cele douasprezece carţi profetice.
˘ ˘
Acum, la finalul analizei acestor carţi, este important sa
˘
acordam atenţie cuvintelor consemnate de Maleahi. Cartea
ˆ ˘
lui conţine ındrumari esenţiale, care le dau posibilitatea tu-
˘ ˘ ˆ ˘
turor slujitorilor lui Iehova sa primeasca ‘binecuvantari şi
˘ ˘ ˘ ˘
nimeni sa nu duca lipsa de nimic’ (Maleahi 3:10). Sa exa-
˘ ˆ ˘
minam mai ındeaproape capitolul 3 al carţii lui Maleahi.
˘ ˘
TIMPUL PENTRU CURAŢIRE SPIRITUAL A
3 La aproximativ cinci secole dupa˘ Maleahi, Iehova, re-
˘ ˘ ˆ ˘
1, 2. a) Ce alegeri ar trebui sa faca fiecare dintre noi? b) Implinirea ca-
˘ ˘ ˆ ˘
rei profeţii are legatura cu binecuvantarile pe care le putem primi?
ˆ ˆ
3. Ce s-a ıntamplat cu poporul din vechime al lui Dumnezeu, fapt ce a
dus la alegerea ‘Israelului lui Dumnezeu’?
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˆ
prezentat de Cristos („mesagerul legamantului [avraamic]“
al lui Dumnezeu), a venit la templul literal ˆ din Ierusalim
˘ ˆ ˘
pentru a-şi judeca poporul de legamant. In general, aceasta
˘ ˘
naţiune a demonstrat ca nu merita sa se mai bucure de fa-
˘
voarea sa, astfel ca Iehova a respins-o (Matei 23:37, 38). O
˘ ˆ
dovada ın acest sens sunt evenimentele din anul 70 e.n.
ˆ ˘ ˆ
Este tot atat de sigur ca, ın locul acestei naţiuni, Iehova a
˘ ˘
ales „Israelul lui Dumnezeu“, o naţiune spirituala formata
din 144000 de membri, ˆ aleşi din toate naţiunile (Galateni
˘ ˆ
6:16; Romani 3:25, 26). Insa nu aceasta a fost ımplinirea fi-
˘ ˘
nala a profeţiei lui Maleahi. Profeţia se refera şi la timpurile
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
moderne şi are o stransa legatura cu viitorul nostru, cand
˘ ˆ ˘ ˘
‘vor fi revarsate binecuvantari şi nimeni nu va duce lipsa
de nimic’.
ˆ
4 Implinirea profeţiilor biblice arata˘ ca˘ ın ˆ
1914 Isus Cris-
ˆ
tos a fost ıntronat ca Rege al Regatului ceresc al lui Iehova.
˘
Apoi a sosit timpul ca Isus sa identifice un grup de creştini
˘ ˘ ˘
care meritau aprobarea divina. Cine avea sa treaca testul
˘ ˘
dovedindu-şi puritatea spirituala? Putem afla raspunsul
ˆ
analizand cuvintele lui Maleahi: „Cine va suporta ziua ve-
ˆ ˆ ˘ ˘
nirii sale şi cine va sta ın picioare cand se va arata el? Caci
ˆ
el va fi ca focul topitorului“ (Maleahi 3:2). Cand şi cum a
˘ ˘
venit Iehova la „templul“ sau pentru judecata?
5 Evident, Dumnezeu n-a venit la un templu construit de
ˆ
mana omului, deoarece ultimul templu literal folosit pen-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
4. Ce ıntrebare aştepta un raspuns dupa ıntronarea lui Isus ın 1914?
ˆ ˆ ˘
5, 6. a) Cand a venit ın inspecţie la templul sau spi-
˘
ritual, cum i-a gasit Iehova pe majoritatea celor
˘ ˆ ˘
care pretindeau ca i se ınchina? b) De ce anu-
me aveau nevoie slujitorii unşi cu spirit
ai lui Dumnezeu?
Iehova şi-a purificat poporul

ˆ ˘
ca grup. Avem ınca nevoie
de purificare şi la nivel
individual?
˘ ˆ ˘ ˘
‘Voi revarsa binecuvantari şi nimeni nu va duce lipsa de nimic’ 181
ˆ ˘ ˆ
tru ınchinarea curata fusese distrus ın anul 70 e.n. Iehova
˘
a venit la templul sau spiritual. Prin intermediul acestui
ˆ
templu, oamenii se pot apropia de Dumnezeu şi i se pot ın-
˘ ˘
china pe baza jertfei ˆ de rascumparare a lui Isus (Evrei
˘ ˘
9:2–10, 23–28). In mod sigur, bisericile creştinataţii nu pu-
ˆ ˆ
teau constitui acest templu spiritual, ıntrucat ele aparţin
˘ ˆ
unui sistem religios care se face vinovat de varsare de san-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ge şi de prostituţie spirituala şi care promoveaza ınvaţaturi
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
false, nu ınchinarea curata. Iehova ‘s-a grabit sa depuna
˘ ˆ ˘
marturie ımpotriva’ lor şi, dupa cum ştim, condamnarea ˆ ˘ pe
˘ ˘
care a pronunţat-o el este dreapta (Maleahi 3:5). Insa, dupa
instaurarea Regatului lui Dumnezeu, s-a remarcat un grup
˘ ˆ
de creştini adevaraţi care slujeau ın curţile templului spiri-
tual al lui Dumnezeu şi care şi-au demonstrat fidelitatea
ˆ ˆ ˘
ın ıncercari grele. Totuşi, chiar şi aceşti creştini unşi aveau
nevoie de purificare. Scrierile celor doisprezece profeţi fac
˘
referire la aceasta purificare, deoarece conţin promisiuni
ˆ ˘ ˘
ıncurajatoare cu privire la restabilirea spirituala şi fizica a
˘ ˆ
slujitorilor lui Dumnezeu. Maleahi a prezis ca Iehova „ıi va
˘
purifica aşa cum se purifica aurul şi argintul“ şi astfel „va
ˆ ˘ ˆ
avea un popor care ıi va aduce o ofranda ın dreptate“. — Ma-
leahi 3:3.
6 Potrivit dovezilor clare, disponibile ın ˆ
prezent, Iehova a
ˆ ˆ ˘
ınceput ın 1918 curaţirea de care aveau nevoie creştinii unşi,
ˆ ˆ
purificandu-le ınchinarea, practicile şi doctrinele.1 Aceşti
˘
creştini şi ‘marea mulţime’, care li s-a alaturat ulterior, s-au
bucurat de mari foloase (Revelaţia 7:9). Ca grup unit, ei con-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
tinua sa aduca „o ofranda ın dreptate“, ofranda „placuta lui
Iehova“. — Maleahi 3:3, 4.
7 Aşa stau lucrurile cu poporul lui Dumnezeu ın ˆ
ansam-
1 Pentru informaţii suplimentare, vezi Turnul de veghe (engl.) din
15 iunie 1987, pag. 14, şi Turnul de veghe din 1 mai 1988, pag. 19–24.
˘ ˆ ˘ ˆ
7. Ce ar trebui sa ne ıntrebam cu privire la starea pe care o avem ınain-
tea lui Dumnezeu?
˘ ˘ ˆ ˆ
blu, dar ce se poate spune despre fiecare dintre noi? Te-ai pu-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
tea ıntreba: Mai am de facut ımbunataţiri ın ce priveşte
ˆ ˘
modul de a gandi şi de a acţiona? Mai trebuie sa-mi purific
˘
conduita, aşa cum i-a purificat Iehova pe cei unşi? Dupa cum
˘
am vazut deja, cei doisprezece profeţi au condamnat anu-
ˆ
mite puncte de vedere şi acţiuni nepotrivite şi au scos ın
˘ ˘ ˘
evidenţa unele calitaţi şi fapte laudabile. Lucrul acesta te-a
˘ ˆ
ajutat sa ınţelegi mai bine ‘ce anume cere Iehova de la tine’
˘ ˘ ˘ ˘
(Mica 6:8). Sa remarcam cuvintele „de la tine“. Ele arata ca
˘ ˘
fiecare dintre noi trebuie sa se analizeze pentru a vedea daca
ˆ ˘ ˘
ınca are nevoie de purificare sau de curaţire la nivel indivi-
dual.
˘ ˆ ˘
‘PUNEŢI-MA LA INCERCARE, VA ROG’
8 Sa˘ analizam ˘
ce spune Iehova ın continuare prin inter-
ˆ
ˆ ˘
mediul lui Maleahi, ın capitolul 3, versetul 10. Aici gasim
˘ ˘ ˘ ˆ
aceasta invitaţie calduroasa: „«Aduceţi toate zeciuielile ın
˘ ˘ ˆ ˘
depozit, ca sa fie hrana ın casa mea, şi puneţi-ma astfel la
ˆ ˘
ıncercare, va rog», spune Iehova al armatelor, «şi veţi vedea
˘ ˘ ˘ ˘
daca nu va voi deschide zagazurile cerurilor şi daca nu voi
˘ ˆ ˘ ˘
revarsa binecuvantari peste voi. Nimeni nu va duce lipsa de
˘ ˆ ˘
nimic»“. Aceasta invitaţie ıi este adresata poporului lui
ˆ
Dumnezeu ca ıntreg. Dar o consideri şi o invitaţie care ţi se
face personal?
9 Cum ıi ˆ
putem da lui Iehova „zeciuielile“? Desigur, noi
nu avem obligaţia de a aduce literalmente ofrande şi ze-
˘
ciuieli, aşa cum prevedea Legea. Dumnezeu aşteapta acum
˘ ˘ ˆ
de la noi ofrande spirituale. Dupa cum am vazut ın capito-
˘ ˘ ˘ ˘
lul anterior, Pavel a aratat ca lucrarea noastra de marturie
˘ ˘
reprezinta o ofranda (Osea 14:2). Apoi, apostolul a amintit
˘ ˘ ˆ ˘
şi alte jertfe: „Nu uitaţi sa faceţi binele şi sa ımparţiţi bu-
˘ ˆ
nurile [materiale] cu alţii, caci astfel de jertfe ıi plac lui
˘
8. Ce invitaţie i-a adresat Iehova poporului sau?
ˆ
9. Ce ofrande şi zeciuieli ıi putem aduce lui Iehova?
˘ ˆ ˘ ˘
Dumnezeu“ (Evrei 13:15, 16). Evident, „zeciuielile“ men-

ˆ ˘
ţionate ın Maleahi 3:10 reprezinta ofrande spirituale şi
ˆ ˆ
materiale. Fiind creştini botezaţi, noi ıi suntem ın totalita-
ˆ
te dedicaţi lui Iehova, totuşi ıi putem oferi zeciuieli. Ele
˘
reprezinta acea parte din timpul, energia, resursele şi con-
˘
tribuţiile materiale pe care i-o aducem lui Iehova, adica o
ˆ ˘
folosim ın serviciul sau.
10 Cat ˆ ˘
de potrivit este sa-i oferim lui Iehova aceste ze-
ciuieli simbolice din devoţiune şi din iubire! Dar suntem
˘
motivaţi şi de sentimentul urgenţei! Ştim ca ziua cea
˘ ˆ
mare a lui Iehova se apropie cu repeziciune şi ca este „ınfri-
˘ ˆ
coşatoare“ (Ioel 2:1, 2, 11). Sunt ın joc vieţi omeneşti.
˘ ˘
Dumnezeu adreseaza o invitaţie la care poate raspunde
˘ ˆ
fiecare dintre noi. Iehova ne cere ‘sa-l punem la ıncerca-
ˆ ˆ
re’. Desigur, ıntrucat suntem simpli oameni, nimeni n-ar
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
trebui sa ındrazneasca vreodata sa-l puna pe Iehova la ın-
ˆ
cercare ca şi cum el n-ar fi demn de ıncredere (Evrei 3:8–10).
ˆ ˘ ˆ ˆ
Totuşi, noi ıl putem pune cu umilinţa la ıncercare ın mo-
ˆ ˘ ˆ
dul corect. Cum anume? El a promis binecuvantari. Cand
˘ ˆ ˆ
ascultam de Dumnezeu, ıl punem la ıncercare, ca şi cum
ˆ ˘ ˆ ˘
am ıntreba: Ma va binecuvanta el? Drept raspuns, el se obli-
˘ ˘ ˆ ˘
ga sa ne binecuvanteze, sa-şi respecte promisiunea. Astfel,
˘ ˆ
permisiunea acordata de Dumnezeu de ‘a-l pune la ıncer-
ˆ ˘ ˘ ˆ
care’ ne ıntareşte convingerea ca el ne va binecuvanta
din plin.
11 Ştim ca˘ poporul lui Iehova a oferit cu generozitate da-
˘
ruri materiale şi jertfe spirituale, iar Iehova ‘a revarsat
ˆ ˘ ˘
binecuvantari şi nimeni n-a dus lipsa de nimic’. Da, avem
˘
dovezi clare ca poporul lui Dumnezeu a primit aceste bine-
ˆ ˘ ˆ
cuvantari. De exemplu, Martorii lui Iehova au ınregistrat o
˘ ˘ ˆ
creştere numerica remarcabila de la ınceputul secolului
ˆ ˘ ˆ
10. In ce mod este potrivit ‘sa-l punem la ıncercare’ pe Iehova?
ˆ ˘ ˘ ˘
11, 12. La ce binecuvantari revarsate de Iehova peste poporul sau ai fost
martor?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˘ ˆ
al XX-lea pana ın prezent. De asemenea, „lucrurile pro-
ˆ
funde ale lui Dumnezeu“ sunt ınţelese tot mai bine
˘ ˘ ˆ ˘
(1 Corinteni 2:10; Proverbele 4:18). Sa analizam ınsa aceas-
˘
ta idee şi dintr-un alt punct de vedere: Ce foloase ai tras tu
personal?
ˆ
12 Aminteşte-ţi care era situaţia ta ın ˘
trecut: poate ca apar-
ţineai unei biserici sau asistai doar de puţin timp la
ˆ ˆ ˘
ıntrunirile Martorilor lui Iehova. Cate adevaruri biblice fun-
ˆ
damentale cunoşteai pe vremea aceea? Acum gandeşte-te la
˘ ˆ ˘
adevarurile pe care le-ai ınvaţat de atunci şi pe care le poţi
ˆ
dovedi cu ajutorul Scripturilor. Sau gandeşte-te la lucrurile
˘ ˆ
mai profunde pe care ai ajuns sa le ınţelegi, inclusiv la profe-
ˆ ˆ ˆ
ţiile care se ımplinesc ın prezent. De asemenea, gandeşte-te
˘ ˆ ˆ
ca acum aplici mai bine unele pasaje biblice ın viaţa ta. Cat
de mult ai progresat! Şi tu poţi spune asemenea apostolu-
ˆ
lui Petru: „Noi avem cuvantul profetic mai sigur“ (2 Petru
˘ ˘
1:19). Ideea pe care vrem sa o subliniem este ca şi tu ‘ai fost
ˆ ˘ ˘
ınvaţat de Iehova’ şi faci parte din poporul care practica ade-
˘ ˘ ˘
varatul creştinism şi care doreşte sa-i slujeasca lui Iehova
˘
pentru totdeauna (Isaia 54:13). Pe buna dreptate, poţi spu-
ˆ ˘ ˘ ˆ
ne ınca de pe acum ca el te-a binecuvantat din belşug.
NUMELE
ˆ NOSTRU SCRIS
IN CARTEA VIEŢII
ˆ
13 In Maleahi 3:16 sunt menţionate şi alte binecuvant ˆ ˘
ari
de la Iehova: „Atunci cei ce se tem de Iehova au vorbit unul
˘
cu altul, fiecare cu tovaraşul lui. Iehova a luat aminte şi a
ˆ ˘ ˘ ˆ
ascultat. Şi o carte de amintire a ınceput sa fie scrisa ınain-
tea lui despre cei ce se tem de Iehova şi despre cei ce se
ˆ ˘ ˆ ˆ
gandesc la numele sau“. Atat creştinii unşi, cat şi membrii
marii mulţimi „se tem de Iehova“ plini de respect. Consi-
˘ ˘
deri şi tu un privilegiu sa fii Martor al lui Iehova, sa faci
ˆ
parte dintr-un popor fericit, care se gandeşte la numele
ˆ
13. Cum putem avea numele scris ın cartea de amintire a lui Dumnezeu?
˘ ˆ ˘ ˘
CE EFECT AU AVUT ASUPRA TA?

ˆ ˘
˙ Ce foloase ai avut ın urma curaţirii spirituale
a poporului lui Iehova din timpurile moder-
ne? — Daniel 12:10; Maleahi 3:12.
˘
˙ De ce doreşti sa-i oferi lui Dumnezeu
jertfe mai multe şi mai bune? — Osea 14:2;
1 Petru 2:5.
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
lui Iehova şi ıl glorifica pe tot pamantul? Poţi ıntr-adevar sa
˘ ˆ
te bucuri ştiind ca Iehova ışi aminteşte de fidelitatea ta!
— Evrei 6:10.
14 Dar ce se cere din partea fiecaruia ˘
dintre noi pentru ca
˘ ˆ
numele nostru sa fie trecut ın ‘cartea de amintire’ ce se scrie
ˆ ˆ ˘
ın prezent ınaintea lui Iehova? Sa ne amintim unele sfaturi
ˆ ˘ ˆ
ınţelepte din carţile celor doisprezece profeţi. Din ele am ın-
˘ ˘
ţeles mai bine care sunt acţiunile, trasaturile de caracter
ˆ
şi atitudinile ce ıi displac lui Iehova. De exemplu, profe-
ţii ne-au avertizat cu privire la ‘nelegiuire’ şi la ‘spiritul
ˆ ˘
de fornicaţie’, lucruri care ıncalca normele drepte ale lui
Dumnezeu şi care ne pot distruge viaţa (Osea 4:12; 6:9).
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Dumnezeu ıi detesta pe cei care se poarta ca nişte tradatori
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
faţa de partenerul de casatorie sau, ın sens mai larg, faţa de
alţi membri ai familiei (Maleahi 2:15, 16). Iehova i-a inspi-
˘ ˘ ˘ ˘
rat pe profeţi sa atraga atenţia ca el uraşte toate formele de
˘
violenţa (Amos 3:10). Tot prin intermediul lor a subliniat
ˆ
necesitatea de a evita nedreptatea şi necinstea ın afaceri ˆ şi
ˆ
ın chestiuni financiare (Amos 5:24; Maleahi 3:5). In plus,
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
cele douasprezece carţi arata cat este de important ca bar-
˘ ˘
baţii care au primit autoritate sa nu permita favoritismului
˘ ˆ
sau intereselor egoiste sa le ıntunece judecata. — Mica 7:3, 4.
˘ ˆ
14. Cum ne-au ajutat cei doisprezece profeţi sa ınţelegem ce atitudini şi
˘
practici detesta Iehova?
˘ ˘ ˆ ˆ
15 Dar profeţii au atras atenţia nu doar asupra lucrurilor

˘ ˘
pe care trebuie sa le evitam, ci şi asupra foloaselor pe care
˘ ˘
le avem daca respectam normele divine. Relaţiile noastre cu
ˆ ˘ ˘
Iehova se ıntaresc (Mica 4:5). Congregaţia noastra este mai
˘ ˘ ˆ ˘
stabila şi mai activa cand domneşte dreptatea. Casnicia
˘ ˘ ˘
noastra este mai puternica, iar familia, mai unita, mai pre-
˘
ocupata de lucrurile spirituale (Osea 2:19; 11:4). Fiind
ˆ ˘ ˘ ˘
drepţi şi cinstiţi, caştigam respectul altora. Daca imitam
ˆ ˘
ındurarea lui Iehova, dovedim compasiune şi bunatate iu-
ˆ ˘
bitoare, iar fraţii şi surorile noastre, la randul ˆ lor, manifest a
˘ ˘ ˘
aceleaşi calitaţi faţa de noi (Mica 7:18, 19). Intr-adevar, avem
parte de compania unor persoane spirituale, fraţi şi surori
˘ ˆ
care iubesc adevarul şi pacea, şi, mai presus de orice, caşti-
˘ ˘
gam prietenia lui Iehova (Zaharia 8:16, 19). Nu ne bucuram
ˆ ˘
deja de aceste binecuvantari?
16 Avand ˆ ˆ
ın vedere lucrurile pe care tocmai le-am anali-
˘ ˘
zat, putem spune ca „deosebirea dintre cel drept şi cel rau“,
˘ ˘
dintre creştinii adevaraţi şi cei falşi, este mai evidenta ca ori-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
cand (Maleahi 3:18). Noi ne straduim sa traim la ınalţimea
ˆ ˆ
normelor lui Iehova, ın timp ce lumea ın general se afun-
˘ ˆ
da tot mai mult ın mocirla nelegiuirii. Lucrul acesta va avea
ˆ
consecinţe serioase cand va veni „ziua cea mare a lui Ieho-
va“. — Ţefania 1:14; Matei 25:46.
17 Far˘ ˘ ˆ ˘
a ındoiala, sfaturile celor doisprezece profeţi sunt
˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
valabile şi astazi. Cand ıntampinam dificultaţi sau avem de
˘
luat anumite decizii, este bine sa revedem ideile practice din
˘ ˘ ˘
capitolele acestei carţi. Astfel, dovedim ca vrem sa fim per-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
manent instruiţi ın caile lui Iehova şi sa ‘umblam pe cararile
˘ ˘ ˆ
sale’ (Mica 4:2). Dar vrem sa umblam astfel nu doar ın pre-
˘ ˘ ˘
zent. Nu-i aşa ca dorinţa noastra sincera este ca numele
˘ ˘ ˆ
15. Ce mari foloase avem daca urmam ındemnurile celor doisprezece
profeţi?
˘ ˘ ˆ ˆ
16. Ce deosebire este evidenta astazi, şi ce va ınsemna lucrul acesta cand
va veni ziua cea mare a lui Iehova?
ˆ ˆ ˘
17. Cum putem folosi ın viitor ideile prezentate ın aceasta carte?
˘ ˆ ˘ ˘
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
nostru sa ramana scris pentru totdeauna ın cartea de amin-
˘
tire a lui Iehova? Carţile celor doisprezece profeţi ne pot fi
ˆ
de ajutor ın acest sens.
CREDINŢA DUCE LA SALVARE
ˆ ˘ ˘
18 Ioel a scos ın evidenţa o condiţie esenţiala pentru a ob-
˘ ˘
ţine aprobarea lui Dumnezeu şi a o pastra. Iata ce a spus el:
„Oricine va chema numele lui Iehova va fi salvat“ (Ioel
2:32). Aceste cuvinte au fost citate de doi apostoli, Petru şi
Pavel (Faptele 2:21; Romani 10:13). Pavel a mai
˘ ˘ ˆ ˆ
adaugat ceva la aceasta declaraţie cand a ıntre-
ˆ ˆ
bat: „Cum ıl vor chema pe acela ın care n-au
˘
crezut?“ (Romani 10:14). Cu siguranţa, noi
˘ ˘ ˘
dorim sa chemam numele lui Iehova şi sa
˘ ˘ ˆ
manifestam credinţa ın el acum şi pentru
totdeauna!
19 A chema numele lui Iehova ınseamn ˆ ˘
a
ˆ
mai mult decat a cunoaşte şi a folosi numele
lui Dumnezeu (Isaia 1:15). Contextul cuvin-
˘
telor din Ioel 2:32 subliniaza necesitatea de a
˘ ˆ ˆ
ne cai sincer şi de a avea ıncredere ın iertarea
˘ Ioel
pe care o acorda Iehova (Ioel 2:12, 13). A che-
ma numele lui Dumnezeu presupune a ajunge
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
sa-l cunoaştem cu adevarat, sa ne ıncredem ın el, sa-l ascul-
˘ ˘ ˆ ˘
tam şi sa-l punem pe primul loc ın viaţa. Da, serviciul pe
ˆ ˆ ˘ ˘
care ıl ındeplinim pentru Iehova trebuie sa devina princi-
˘ ˘ ˘
pala noastra preocupare. Astfel, vom avea o viaţa lunga şi
˘ ˆ
fericita, ceea ce este o binecuvantare de la Dumnezeu.
— Matei 6:33.
20 Prin intermediul lui Habacuc, Iehova a spus: „Cel drept
˘ ˘ ˆ ˘
va trai prin fidelitatea lui“ (Habacuc 2:4). Sa ne ıntiparim
˘ ˆ ˘
18. Despre ce condiţie esenţiala se vorbeşte ın Ioel 2:32, şi ce a adaugat
˘
apostolul Pavel la aceasta condiţie?
ˆ ˘
19. Ce ınseamna a chema numele lui Iehova?
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
20. Ce rasplata minunata putem primi daca manifestam credinţa?
˘ ˘ ˆ ˆ
ˆ ˆ ˆ ˘
adanc ın minte şi ın inima aceste cuvinte! Ele re-
˘ ˘
prezinta unul ˆ dintre adevarurile fundamentale ˘
ale Bibliei. In scrierile sale inspirate, Pavel a fa-
cut referire la acest verset de trei ori (Romani
1:16, 17; Galateni 3:11, 14; Evrei 10:38).1 Acest
˘ ˘ ˘
adevar pretinde din partea noastra sa manifes-
˘ ˘ ˆ ˘
tam credinţa ın jertfa oferita de Isus Cristos
˘
pentru pacatele noastre. Isus a explicat: „Fiind-
˘ ˆ ˆ ˆ
ca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ıncat
˘ ˘
l-a dat pe Fiul sau unic-nascut, pentru ca oricine
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
manifesta credinţa ın el . . . sa aiba viaţa veşnica“.
˘ ˘ ˆ
De asemenea, citim: „Cine manifesta credinţa ın
˘ ˘ ˘
Fiul are viaţa veşnica“ (Ioan 3:16, 36). Aceasta
˘ ˘
jertfa face posibila o vindecare pe care numai
˘ ˘ ˘ ˘
Rascumparatorul nostru o poate aduce. Dupa
˘
ce a menţionat cuvintele lui Iehova care arata
ˆ
ce va ınsemna marea Sa zi pentru lumea rea
˘
a lui Satan, Maleahi a adaugat: „Pentru voi,
˘ ˘
care va temeţi de numele meu, va straluci soare-
˘ ˆ ˆ
le dreptaţii, avand vindecarea ın aripile sale“.
˘ ˆ
Da, Isus va straluci aducand vindecare. Aceasta
ˆ ˘ ˘
ınseamna vindecarea spirituala de care ne bucu-
˘ ˆ ˘ ˘
ram ın prezent, dar şi vindecarea fizica deplina
˘ ˘ ˘
din lumea noua. Ce perspectiva emoţionanta!
— Maleahi 4:2.
˘
1 Pavel a citat din Septuaginta, al carei text di-
˘
fera puţin de cel ebraic.
˘ ˆ ˘ ˘
21 De asemenea, este esenţial sa˘ credem ca˘ Dum-

ˆ
nezeu are capacitatea de a-şi ındeplini voinţa. Pe
ˆ
vremea lui Mica cu greu se putea avea ıncredere
ˆ ˘
ın semeni. Profetul a avertizat: „Sa nu-l credeţi pe
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
tovaraşul vostru! Sa nu va puneţi ıncrederea ın
prietenul apropiat!“ Totuşi, pentru Mica n-a fost
˘ ˘ ˆ ˆ
deloc greu sa aiba ıncredere ın Iehova şi nici pen-
˘
tru noi n-ar trebui sa fie. Mica a spus: „Eu voi
˘
continua sa privesc spre Iehova“ (Mica 7:5, 7).
˘
Spre deosebire de oameni, care sunt schimbatori,
ˆ
Iehova are voinţa şi puterea de a-şi ındeplini
˘
scopul, spre justificarea suveranitaţii sale şi spre
binele etern al oamenilor credinţei.
ˆ
22 Şi noi, plini de ıncredere, putem da glas acelo-
ˆ
raşi sentimente ca Habacuc: „Eu tot voi exulta ın
˘ ˆ ˆ ˘
Iehova, ma voi ınveseli ın Dumnezeul salvarii mele“
ˆ ˆ
(Habacuc 3:18). Atat profetul Ioel, cat şi apostolul
˘
Pavel au aratat clar ce motiv de bucurie au cei care
˘ ˘
cheama numele lui Iehova cu credin ˆ ţa: Ei ‘vor fi
salvaţi’ (Ioel 2:32; Romani 10:13). In ce sens vom
˘ ˆ
21. De ce putem crede ca Iehova are capacitatea de a-şi ınde-
plini voinţa?
˘
22. Ce pot spera cei care cheama numele lui Iehova cu
˘
credinţa?
Slujitorii lui Iehova au parte

de compania celor care iubesc
˘
adevarul şi dreptatea
˘ ˘ ˆ ˆ
˘ ˘ ˆ ˆ
SA NE TRAIM VIAŢA AVAND IN VEDERE
ZIUA LUI IEHOVA
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
˙ De ce crezi ca este important sa pastram ın min-
te cuvintele din Habacuc 2:4? — Osea 2:18, 20.
ˆ ˘
˙ Cum ţi-au ıntarit cei doisprezece profeţi speranţa
ˆ ˘
ın lumea noua? — Psalmul 126:1–3.
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
˙ De ce eşti hotarat sa-ţi traieşti viaţa avand ın
vedere ziua lui Iehova? — Ioel 2:1, 2; Habacuc
2:2, 3.
˘ ˘ ˘
fi salvaţi? Faptul ca manifestam credinţa ne-a eliberat deja
ˆ ˘
de ınşelatoriile lui Satan şi de multele
ˆ suferinţe cu ca-
˘ ˘
re se confrunta cei rai (1 Petru 1:18). In plus, putem spera
ˆ ˘ ˆ
cu ıncredere ca vom supravieţui sfarşitului dezastruos al
˘ ˘
actualului sistem rau. Apoi vom primi nenumaratele bine-
ˆ ˘
cuvantari despre care au vorbit cei doisprezece profeţi.
O IMAGINE A PARADISULUI
ˆ ˘ ˆ ˘
23 Pe cei ce „se tem de Iehova“ ıi aşteapta binecuvantari
eterne (Maleahi 3:16). Unii dintre cei doisprezece profeţi
˘ ˘ ˘ ˆ
ne ofera o imagine plastica a viitorului paradis pamantesc.
˘
Descrierile lor ne umplu de bucurie şi de speranţa. De
exemplu, Mica a scris: „Fiecare va sta sub viţa lui şi sub
˘
smochinul
ˆ lui şi nimeni nu-i va face sa tremure“ (Mica
˘
4:4). Intr-adevar, sub domnia Regatului lui Dumnezeu ne
ˆ ˘
vom simţi ın siguranţa şi ne vom bucura de roadele mun-
cii noastre!
˘
24 A aştepta cu nerabdare ˆ
sfarşitul bolilor, al suferinţe-
˘ ˘
lor şi chiar al morţii nu constituie o simpla dorinţa
˘ ˘
iluzorie. Sa ne imaginam bucuria celor care vor fi readuşi
˘
23, 24. a) Ce imagine a Paradisului ne ofera cei doisprezece profeţi?
ˆ ˘
b) Cum ıţi influenţeaza concepţia despre viitor scrierile celor doispreze-
ce profeţi?
˘ ˆ ˘ ˘
˘ ˘
la viaţa cu perspectiva de a ajunge la perfecţiune umana!
˘
Lor ˆ li se vor aplica urm atoarele cuvinte din Osea 13:14:
ˆ ˆ ˘
„Ii voi elibera din mana Şeolului, ıi voi scapa din moar-
ˆ ˆ
te. Unde ıţi sunt ghimpii, Moarte? Unde ıţi este puterea
˘
de distrugere, Şeolule?“ Desigur, aceste cuvinte se aplica
ˆ ˘ ˆ ˘
doar prin extensie la ınvierea pamanteasca, deoarece Pavel
ˆ ˘
a citat versetul cu referire la ınvierea cereasca. — 1 Corin-
teni 15:55–57.
25 N-ar trebui sa˘ ni se para˘ greu de crezut ca˘ va avea loc
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
o ınviere pamanteasca (Zaharia 8:6). Cand Amos şi Mica au
˘ ˘ ˆ ˘
prezis ca poporul lui Dumnezeu urma sa se ıntoarca din
˘
exil, mesajul lor a parut probabil greu de crezut. Totuşi, aşa
ˆ ˆ
s-a ıntamplat (Amos 9:14, 15; Mica 2:12; 4:1–7). Cei ce s-au
ˆ ˘
ıntors au exclamat: „Eram ca aceia care viseaza. Atunci gura
ˆ ˘
ni s-a umplut de rasete şi limba de strigate de bucurie. . . .
˘
Iehova a facut lucruri mari pentru noi. Ne-am umplut de
bucurie“ (Psalmul 126:1–3). Acestea vor fi şi sentimentele
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
noastre ın lumea noua, cand Iehova ‘va revarsa binecuvan-
˘ ˘
tari şi nimeni nu va duce lipsa de nimic’.
26 Dupa˘ ce „ziua lui Iehova“ va cura˘ ţa pam ˘ ˆ
antul de toa-
˘ ˆ
ta nelegiuirea, „domnia va fi a lui Iehova“ ın sens deplin
ˆ
(Obadia 15, 21). Ce binecuvantare va fi aceasta pentru toţi
˘ ˘ ˆ ˘
supuşii sai pamanteşti! Şi tu te poţi numara printre cei
˘ ˘
carora li se vor aplica urmatoarele cuvinte din Maleahi, ca-
pitolul 3: „«Ei vor fi ai mei», spune Iehova al armatelor . . . .
˘ ˆ ˘
«Şi le voi arata compasiune, aşa cum un om ıi arata com-
˘
pasiune fiului sau care-i slujeşte»“ (Maleahi 3:17). Aşadar,
˘ ˘ ˘
datorita fidelitaţii tale, care face posibila salvarea ta, vei pu-
˘ ˆ ˘
tea şi tu sa te bucuri de timpul cand ‘vor fi revarsate
ˆ ˘ ˘
binecuvantari şi nimeni nu va duce lipsa de nimic’. Ce per-
˘ ˘
spectiva minunata!
ˆ ˘
25. Ce sentimente vom avea ın lumea noua?
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
26. Ce viitor ıi aşteapta pe cei care ışi traiesc viaţa avand ın vedere ziua
lui Iehova?
Pentru mai multe informaţii, accesaţi site-ul www.jw.org
˘
sau luaţi legatura cu Martorii lui Iehova.

JD M PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

JD M PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ZIUA LUI IEHOVA

ZIUA LUI IEHOVA

8. ‘Ce anume cere Iehova de la tine?’ 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 97

ˆ MESAJE DE LAˆ IEHOVA

termenii „profeţi“ şi „profetic“. Aceste cuvinte ne duc, pro-

FOLOASE PENTRU NOI

Lachis Mareşa Tecoa

Cei doisprezece profeţi Regii lui Iuda*

Distrugerea oraşului Ninive, 632

OSEA 12. Cum poţi trage foloase din analizarea exemplu-

Habacuc Distrugerea Ierusalimului, 607

Zidurile reconstruite, 455

CE FOLOASE POŢI AVEA?

intervenţia lui Dumnezeu va avea efecte catastrofale asu-

12, 13. a) Despre cine au profeţit cei doisprezece profeţi? b) De ce pu-

lucruri materiale (Ţefania 1:18; Prover-

FOLOASE PENTRU TINE

IEHOVA CEL ATOTPUTERNIC

veranitatea Celui Atotputernic, Amos a folosit de 21 de ori

9 Citirea acestor car ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ

Este chemat din Egipt,

5. Ce le lipsea israeliţilor, motiv pentru care Iehova i-a respins?

nezeu şi a-l cunoaşte pe Dumnezeu. Este aceeaşi deosebire

chestiune de moralitate, ci implica dreptatea lui Iehova.

congregaţie. — 1 Samuel 2:22–25, 33; Faptele 8:18–20; 1 Pe-

‘CE ANUME CERE IEHOVA

CE FOLOASE POŢI AVEA

rezolvi (Coloseni 3:13; Iosua 22:9–30; Matei 5:23, 24)?

sale. Osea a dat glas sentimentelor pe care le avea Dum-

la regatului nordic: „«Vedeţi marea agitaţie din mijlocul ei

sitatea ˆ de a chema numele lui Iehova, apostolul Pavel a

CE FOLOASE POŢI AVEA?

zilei lui Iehova: „Adunaţi poporul şi sfinţiţi adunarea! . . .

EI S-AU PUS LA DISPOZIŢIE

Cum ai putea ajuta

CUM PUTEM TRAGE FOLOASE?

ar putea spune el! Dar ce lecţii desprindem din ceea ce

cosmetice parfumate (Amos 3:12, 15; 6:4–6). Desigur, ni-

CE FOLOASE VEI AVEA?

„ANUN ŢAŢI ACEASTA

nu te consideri calificat deoarece n-ai primit o in-

4 Sa˘ privim acum lucrurile dintr-un alt punct de vede-

re. Iehova Dumnezeu i-a vorbit profetului Ioel despre un

ai buzelor“ sunt comparaţi cu un leu. Profetul a scris:

15. Ce se poate spune despre reacţia oamenilor la mesajele celor doispre-

faţa lui Iehova’ (Ieremia 26:18, 19; 2 Regi 18:1–4). La po-

la mesajele transmise de Ioel, Obadia, Naum, Habacuc şi

Iehova şi-a purificat poporul

Dumnezeu“ (Evrei 13:15, 16). Evident, „zeciuielile“ men-

CE EFECT AU AVUT ASUPRA TA?

15 Dar profeţii au atras atenţia nu doar asupra lucrurilor

21 De asemenea, este esenţial sa˘ credem ca˘ Dum-

Slujitorii lui Iehova au parte

S-ar putea să vă placă și